Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Oct 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Recomandări privind pregătirea și desfășurarea campaniei de montă la ovine

În majoritatea judeţelor din ţara noastră, creşterea ovinelor reprezintă o tradiţie multiseculară care oferă însemnate avantaje economice (materiale şi financiare) rezultate din vânzarea de ovine vii, din activităţi tradiţionale prin prelucrarea unor produse din lapte, carne, lână, cu un pronunţat caracter specific local sau regional (brânzeturi sau alte sortimente din lapte şi carne), ustensile pentru prelucrarea materilor prime (obiectele de inventar ale stânii), îmbrăcăminte, ateliere de cojocărie, confecţionarea pălăriilor tradiţionale, ateliere pentru ţesături, articole artizanale etc.

Avantajele economice pe care le oferă această specie de animale au determinat ca, an de an, dinamica efectivelor totale şi de oi mame să aibă o evoluţie constantă, cu unele creşteri natu­rale prin menţinerea în efectiv a mieluţelor pentru înlocuirea oilor reforme sau a animalelor vândute, moarte, dispărute etc.

O etapă prioritară în tehnologia de creştere a ovinelor o constituie implementarea unor măsuri specifice în domeniul reproducţei acestei specii, măsuri care să genereze obţinerea unui indice de natalitate ridicat, activitate care se desfăşoară în cam­panii organizate sub supravegherea medicului veterinar şi impu­ne crescătorilor de ovine respectarea unor obligaţii, în consens cu normele zootehnice şi sanitare veterinare cu referire la:

  • Obligativitatea ca toate ovinele din exploataţie să fie identificate şi înregistrate în Baza Naţională de Date, în confor­mitate cu prevederile legislației în vigoare (imple­mentarea procedurilor de identificare şi înregistrare a animalelor).
  • Sistarea mulsului la oile mame cu minimum 3-4 săp­tămîni înainte de montă pentru ca acestea să se refacă fizic şi să fie aduse în condiţii optime de reproducţie.
  • Îmbunătățirea alimentației cu sortimente de furaje bogate în proteine şi vitamine, care să asigure oilor o stare bună de întreţinere.
  • Asigurarea permanentă cu sare bulgări şi apă la discreţie.
  • Asigurarea cu personal corespunzător din punct de vedere numeric şi al cunoştinţelor tehnologice şi de bunăstare, inclusiv în manipularea oilor.
  • Efectuarea acţiunilor sanitare veterinare specifice acestei perioade, prin:
  • examenul clinic privind starea de sănătate a întregului efectiv;
  • reformarea şi eliminarea din lotul pentru reproducţie a ovinelor îmbătrânite, neproductive sau cu afecţiuni cronice;
  • sacrificarea ovinelor reformă, cu excepţia celor destinate consumului familiar, este admisă numai în abatoarele autorizate;
  • ovinele destinate sacrificării trebuie să fie crotaliate şi însoţite de documentul de mişcare şi certificat de sănătate pentru lanțul alimentar;
  • vaccinarea anticărbunoasă la efectivele care nu au fost imunizate în campania de vaccinare;
  • efectuarea tratamentelor antiparazitare externe, prin îmbăieri generale şi pentru paraziții interni în funcţie de rezultatul examenului de laborator emis după afluirea probelor prelevate în acest scop;
  • tratamentele antiparazitare se efectuează cu cel puțin două săptămâni înainte de introducerea berbecilor pentru montă.
  • Pentru berbecii folosiți la montă se recomandă respectarea următoarele reguli:
  • efectuarea bonitării privind caracte­rele de rasă, origine, parametrii corporali, aptitudini etc;
  • achiziţionarea berbecilor de repro­ducţie numai în baza documentului de mişcare şi a documentului care să ateste starea de sănătate a acestora;
  • hrana administrată zilnic, în această perioadă, berbecilor trebuie să fie echilibrată nutritiv, aditivată cu suplimente vitamino-minerale adecvate şi cu un aport mai mare pe bază de cereale (ovăz, porumb).
  • efectuarea examenului clinic, pre­levarea de probe pentru supravegherea prin examen de laborator privind Brucella Melitensis şi genotipizarea pentru Scrapie, conform programului stabilit de DSVSA judeţeană;
  • izolarea, castrarea şi eliminarea din efectiv obligatoriu a berbecilor seropo­zitivi sau diagnosticaţi clinic cu orhiepidi­dimită, pentru prevenirea transmiterii acestor boli;

În perioada montei este recomandat păşunatul numai pe răcoare, dimineaţa cât mai devreme şi seara târziu (în funcţie de temperatura mediului ambiant).

Pentru monta naturală se repartizează 20-30 de oi pentru un berbec tânăr şi 30-40 de oi pentru un berbec adult, iar folo­sirea la montă a berbecilor se face prin rotaţie, asigurându-se, după 4 zile de activitate, 4 zile de repaus.

Crescătorii de ovine, asocia­ţiile profesionale trebuie să cola­boreze permanent cu personalul sanitar veterinar pentru consul­tanţă şi sprijin de specialitate, să permită monitorizarea stării de sănătate a animalelor din pro­prietate, precum şi efectuarea acţiunilor sanitare veterinare menţionate.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Împletitura de răchită, îndrăgită și de generația de azi

Împletiturile de răchită sunt prezente în România încă de acum sute de ani, iar unii dintre meșterii populari continuă această tradiție și trasmint această pasiune din generație în generație. Meșteșugul împletitului, în special cel din paie, ca toate meșteșugurile din fibre naturale de altfel, este cunoscut încă din Antichitate. Dezvoltarea acestui meșteșug în Basarabia are loc între sec. XIX-XX, când meșterii iscusiți se specializau în acoperirea caselor cu paie de secară. Pentru a afla mai multe despre arta împletitului și viitorul ei am fost în Arad și am stat de vorbă cu reprezentantul unei asociații care pledează pentru acest meșteșug.

Compania Romimplet SA a trecut prin multe transformări după ce s-a desprins inițial din Cooperativa Mureșul. Galu Măricuța, meșteșugar de mai bine de 32 de ani, în prezent directorului societății de împletituri de răchită din Arad, Romimplent, ne-a declarat: „Am prins această meserie din mers și am descoperit o pasiune pentru aceste lucrări din răchită. Nu este o muncă ușoară, necesită timp și dedicare, este aproape imposibil să treci de la o fază la altă dacă nu o stăpânești bine. De-a lungul timpului am participat la multe expoziții și concursuri dedicate articolelor din răchită și cel mai important lucru observat este că meșteșugarii noștri nu sunt într-o concurență între ei, există respect reciproc atât în ceea ce privește articolele, cât și piața de desfacere. De asemenea, în fiecare an acești specialiști în realizarea articolelor de răchită încearcă să vină cu noi produse pe piață. Chiar dacă lucrul de bază este același, încercăm să facem o combinație între trecut și prezent pentru ca lucrarea finală să corespundă modernismului.“

impletit 5

Piedici în calea meșteșugarilor

De-a lungul timpului, meșteșugurile din rachită au avut parte de schimbări, iar odată cu modernizarea și apariția materialelor plastice și a altor materiale, domeniul împletiturilor a cunoscut o scădere importantă:„ Odată cu trecerea anilor producția a scăzut fiindcă lucrările manuale nu mai prezentau interes pentru consumatori. Atât în supermarket-urile mari, cât și în alte magazine au apărut materiale de decor din plastic, iar noi, meșteșugarii, am intrat în declin. Dar nu ne-am lăsat prea ușor, am continuat să activăm indiferent de ce se întâmpla pe piață. Și bine am făcut pentru că acum vedem rezultatele, consumatorii au realizat că aceste materiale sunt naturale, sănătoase. Și, nu în cele din urmă, se simte căldura cu care a fost făcut acel obiect împletit“, a adăugat Galu Măricuța.  

Valorificarea produselor

De asemenea, produsele autohtone împletite au cunoscut succesul și în afara țării, fiind căutate tot mai mult de străini. Iar la târgurile naționale și internaționale vizitatorii se arată sincer interesați de aceste lucrări, le cumpără, iar meșteșugarii își valorifică astfel producția. Galu Măricuța ne-a mai declarat că: „Produsele noastre au avut succes la târgurile din afară și în mod deosebit pe plan intern. Cea mai mare cerere vine din Timișoara, Arad și Călărași. Oamenii au început să iubească produsele făcute de mână. Precizez că la crearea unui produs participarea specialistului e de 40%, iar a cumpărătorului e de 60%, acesta din urmă știind cel mai bine ce își dorește și cum ar putea fi realizat. Ca exemplu, pe lângă coșurile clasice, am încercat să creăm și câteva decoruri pentru unele restaurante, cum ar fi seturi de lampadare. În mod deosebit produsele din răchită se folosesc în patiserii, în magazinele Penny din toată țara. Suntem foarte mândri de acest lucru.“

impletit 3

Galu Măricuța a subliniat faptul că oricare dintre doritori își poate achiziționa un produs împletit pentru că prețurile sunt accesibile, începând de la 20 de lei. Iar printre modele putem găsi coșuri clasice, coșuri pentru bicicletă, diferite decorațiuni, pălării: „Oricine își dorește un produs nou, sigur găsește la noi o ușă deschisă și ne străduim să realizăm ce și-a dorit clientul. Acesta este secretul care ne deschide ușa, avem răbdare și nu punem pe prim-plan câștigul. Ne bucurăm că avem în continuare persoane pasionate de acest tip de meșteșug și că îl putem transmite și generațiilor viitoare“ a explicat Galu Măricuța. 

Meșteșugurile astăzi

Totodată, Galu Măricuța ne-a declarat că s-a bucurat să constate că această meserie veche a devenit de interes și pentru tinerii din generația de astăzi. Simpla curiozitate de a observa cum se fac aceste lucrări, încet-încet s-a transformat într-o adevărată dorință a tinerilor de a învăța meșteșugul: „O altă bucurie a noastră este faptul că cei care solicită aceste produse nu sunt doar din generația mea, sunt tinerii care au deschidere și viziune spre viitor. Aceștia tind tot mai mult spre natural, spre protecția mediului. Prin folosirea răchitei, care se cultivă pe terenuri unde nu se poate cultiva grâu și care produce aer curat, protejezi mediul și atunci nu este păcat să nu ne îndreptăm spre aceste produse? De asemenea, am fost invitată să susțin un curs tinerilor dintr-un județ din vecinătate și am rămas plăcut surprinsă de interesul acestora. Cu siguranță o să mai repet această experiență alături și de alți pasionați de împletituri.“


„Pentru un împletitor fiecare zi înseamnă o creație“ – Galu Măricuța


Liliana Postica

Mănăstirea Nămăiești, povestea costumului național premiat cu aur la Paris

La Nămăiești se ajunge ușor; localitatea este la câteva minute de orașul Câmpulung Muscel și este vizitată de zeci de turiști care vor să vadă Mănăstirea săpată în piatră. Oamenii se închină, admiră peisajul și satul care se întinde la poalele așezământului și pleacă mai departe...

Clădirea de lângă biserică pare pustie... Dar, dacă îi treci pragul, în interior te întâmpină un sat întreg, cu localnici, alai de nuntă, preoți, tradiții și obiceiuri. O lume fascinantă.

Muzeul Etnografic al Mănăstirii Nămăiești este unic în țară. Costume naționale, vechi de peste 150 de ani – din zonele Argeș și Târgoviște, marame, obiecte tradiționale, covoare și ulcere, maica stareță Lucia Nedelea le-a adunat pe toate ani în șir, din dorința de a păstra vie tradiția străbunilor, precum și amintirea bunicii sale, cea care i-a pus pentru prima dată acul de țesut în mână. Ideea i-a fost inspirată de Înalt Preasfințitul Calinic Argeșeanul, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Cea care a sprijinit-o până la final a fost mama ei.

După ce a renovat clădirea de lângă mănăstire, maicii Lucia i-a venit ideea să facă un mic muzeu, numai că nu prea avea ce să pună în el. A mers la mama ei acasă, provenind dintr-o familie cu tradiție, unde portul popular era sfânt, i-a spus ce intenționa să facă și aceasta a asigurat-o că îi va da toate costumele pe care le mai are în casă, mai puțin unul, cu care dânsa ar fi vrut să se înmormânteze. Până la urmă, l-a cedat și pe acesta muzeului. Dar costumele primite din familie nu erau suficiente, așa că stareța Lucia a mers din poartă în poartă și a reușit să mai găsească prin casele bătrânești, prin vechile lăzi de zestre, ii și marame prețioase. A fost o muncă imensă, dar făcută cu pasiune și plăcere. La unele piese, maica stareță a intervenit chiar și de 5-6 ori, pentru a le aduce la starea de acum. Le-a spălat cu apă de ploaie și cu săpun de casă, le-a îngrijit cu multă răbdare și dragoste.

Apoi, mamei maicii starețe i-a venit ideea de a organiza expoziția de costume pe scene. Așa s-a creat o scenă de nuntă, avea fota de la coana preoteasa unde bunica maicii crescuse. Mamei i-a plăcut atât de mult cum a ieșit camera respectivă și a zis să mai facă „o nuntă“. Așadar, în muzeul de azi sunt două scene de nuntă, unde personajele cu costumele lor sunt bunica stareţei, Ilenica Popii, pe când era mireasă, rudele ei şi cele ale ginerelui, precum şi naşii, apoi e o scenă ce prezintă viaţa de zi cu zi a satului și o scenă ce prezintă un altar.

Cu ajutor de la mamă, surori și prietene, maica Lucia a adunat și peste 200 de perechi de opinci. După ce totul a fost gata, a mai rămas un detaliu: prezentarea. Cum să le vorbești astăzi oamenilor despre vremuri apuse și, totodată, să le trezești  interesul? Răspunsul a venit tot de la mama... Fiecare scenă trebuia pusă pe versuri. Pentru fiecare scenă, stareţa Ana Lucia Nedelea a compus câte o poezie.

Arta meșteșugului

namaiesti 12

Cu războiul de țesut și acul, Mănăstirea Nămăiești a creat un costum național premiat cu medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris din 1889. Pe lângă această impresionantă colecţie, Muzeului Etnografic al Mănăstirii Nămăeşti mai expune hrisoave vechi din secolul al 16-lea, obiecte de artă feudală bisericească şi populară, precum şi o colecţie de carte veche românească.

Muzeul Mănăstirii Nămăiești adăpostește și o întreagă taină a vieții monahale. Când viitoarea stareță Lucia Nedelea a intrat în mănăstire, o măicuță a prezentat-o legendarei maici Mina Hociotă, veterană decorată în două războaie mondiale: „Măicuță, fata aceasta este din sat de la mine! Vă rog să o binecuvântați, să rămână în mănăstire!“ Maica Mina, care avea atunci 74 de ani, a zis: „Să o binecuvânteze Dumnezeu să rămână în mănăstire și să ajungă stareță!“ Zicerea avea să se împlinească în 1994, când maica Lucia i-a urmat la stăreție maicii Onufria Scarlat.

Maica Mina se bucura de un enorm respect, inclusiv din partea autorităților comuniste. S-a numărat printre puținele persoane decorate și de regele Ferdinand cu Ordinul Național „Steaua României“, dar și de guvernul din 1968 la jubileul luptelor de la Mărășești. Doar trei femei au primit „Steaua României“: Smaranda Brăescu, prima femeie-parașutist, Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Jiu, și maica Mina Hociotă. Ca și Teodoroiu, maica Mina a primit și ea gradul de sublocotenent al Armatei Române.

Anca LĂPUȘNEANU

Fermă zootehnică de 3 milioane de euro cu soft de monitorizare a perioadei de însămânțare

Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, este un fermier tânăr care a mizat pe zootehnie și agricultură, într-o combinație în care cele două domenii se completează. În ferma de bovine de la Pașcani care are o tradiție de 15 ani și în care s-au investit cca 3 milioane de euro este exploatată rasa Holstein, iar efectivul actual este de aproximativ 1.000 de capete. Tânărul fermier crede în potențialul acestui sector, iar în interviul acordat ne-a vorbit despre producția de lapte, accesarea fondurilor europene, prețul laptelui, dar și despre diversele probleme ale sectorului de creștere a vacii de lapte din România.

10.000 de litri de lapte livrați zilnic

„Rasa de bovine din ferma noastră este Holstein, anual avem în jur de 900-950 de capete, strict pentru vaca de lapte. Pot spune că avem un istoric îndelungat cu această rasă; am avut și Bălțată cu negru românească, care la origine este tot Holstein. În momentul de față și la nivel global, aceasta este rasa de lapte cea mai productivă. Obținem în medie 30 litri/cap de animal, cu premise de a crește această pro­ducție; practic, noi putem obține un volum mai mare de lapte dacă mai reformăm pentru că avem un efectiv de animale care ne trage în jos, pe medie. În momentul în care va intra în pro­ducție efectivul de tineret și vom reforma, ținta noastră va fi undeva la 35 litri/cap de animal. În total, realizăm în jur de 10.000 de litri de lapte livrați zilnic către un procesator român cu care noi colaborăm de 15 ani și suntem mândri de acest lucru. Prețul laptelui în momentul de față nu este mulțumitor, având în vedere prețurile în creștere ale inputurilor. Sperăm să obținem în viitor un preț mai bun. Problema este pe tot lanțul, de la supermarketuri înapoi până la producător. Acesta din urmă este cel mai defa­vorizat“, a specificat Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani.

cresterea rasei Holstein

Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigurează a fi și mai grei

La rasa Holstein reproducerea se face artificial, ne spune crescătorul ieșean. „Lucrăm foarte mult cu material sexat, iar fătările gemelare sunt rare, este foarte important intervalul între fătări care trebuie să fie cât mai mic. În sensul acesta am investit foarte mult în ultimii 2-3 ani și avem inclusiv un soft de monitorizare a perioadei optime de însămânțare a animalului. În ultimii 15 ani am investit în ferma de vaci aproape 3 milioane de euro, o sumă mare, acoperită și de fonduri europene. Singurul pro­gram pe care am reușit să-l accesăm a fost Sapard 2007-2008. Din păcate, la toate celelalte programe implementate ulterior intrării României în UE nu am reușit să ne încadrăm din varii motive. Din punctul meu de vedere, în loc să se simplifice lucrurile s-au com­plicat“, a punctat ieșeanul. Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigu­rează ca următorii doi sau trei ani să fie și mai grei“, mai specifică tânărul fermier. „Pentru cine nu are integrată producția vegetală cu producția zootehnică va fi foarte complicat, este aproape imposibil ca o fermă zootehnică care nu-și pro­duce furajele în ferma vegetală proprie să reziste în contextul actualelor prețuri la furaje și inputuri; este o scumpire generală pentru tot ceea ce înseamnă inputuri, medicamente și material seminal.“

Fondurile europene sunt greu de accesat în sectorul zootehnic

Bogdan Pantazi ne-a vorbit și despre pro­gramele de investiții. „Programele europene devin din ce în ce mai stufoase și tot mai greu accesibile, mai ales pentru fermele care au ajuns la un anumit nivel, așa cum suntem și noi. Trebuie foarte multă implicare pentru a negocia acele condiții la Uniunea Europeană; vorbim de Planul Național Strategic în care vaca de lapte în momentul de față nu prea este menționată. De fapt, nu avem un draft după care să putem lucra, să ne spunem și noi, cei din sectorul zootehnic, punctele de vedere. În special pentru vaca de lapte avem nevoie de mai multă susținere, avem nevoie de o coagulare a tuturor factorilor de decizie pentru a realiza un Plan Național Strategic cât mai avantajos pentru fermieri, plan care să fie acceptat la Bruxelles și pe care să-l putem implementa. Vaca de lapte, din tot sectorul zootehnic, este cea mai lovită în mo­mentul de față, din toate părțile. Inclusiv la nivel de percepție, pentru că se promovează tot mai mult în ultimul timp ideea că vaca de lapte este un mare poluator, deși în acest sens sunt niște studii foarte ambigue și foarte puțin elaborate“, mai menționează crescătorul.

Faptul că fermele mari sunt considerate mari poluatoare este o problemă, mai specifică ieșeanul. „Fermele mari sunt obligate să monitorizeze nivelul de poluare pe care îl produc, să aibă acele platforme de dejecție. Din punctul acesta de vedere, dacă s-ar dori într-adevăr reducerea acestor gaze, ar trebui făcut un plan național de finanțare pentru stații de biogaz pentru tot sectorul zootehnic și în special pentru vaca de lapte. Astfel s-ar crea într-adevăr un efect de reducere a gazelor, cu producere de energie și toată lumea ar avea de câștigat. Noi, fermierii, prin toate formele asociative trebuie să avem un grad mai mare de implicare pentru că, din păcate, trebuie să luăm problema în mâinile proprii și nu văd să se miște lucrurile“, a încheiat Bogdan Pantazi, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Recomandările Syngenta pentru floarea-soarelui în sezonul 2022

Pentru sezonul agricol 2022, Syngenta vine în întâmpinarea fermierilor cu un portofoliu complet de hibrizi de floarea-soarelui, atent selecționați și adaptați condițiilor pedoclimatice din România. Fermierii pot alege atât hibrizi linoleici cât și high-oleici, pentru fiecare tehnologie de erbicidare în parte: convențional, Clearfield®, Clearfield®Plus sau Express™.

Pentru segmentul high oleic, recomandăm fer­mierilor să aleagă hibrizi cu un potențial ridicat de producție, cel puțin la nivelul celor mai buni hibrizi linoleici, așa cum sunt SY Experto, Talento sau SY Gracia CLP. În acest sezon, Syngenta lansează și primul hibrid high oleic în tehnologia Express, hibridul NX02267 HTS. Astfel, compania își propune să redefinească standardele de producție în segmentul high oleic Express.

În portofoliul destinat tehnologiei Clearfield® Plus, îmbunătățim constant toleranța la mană. Propunerea specialiștilor noștri pentru acest sezon este hibridul SY Onestar CLP, care prezintă toleranță genetică la toate rasele de mană cunoscute în România. Pe lângă toleranța la mană, hibridul SY Onestar CLP, vine și cu o foarte bună adaptabilitate la arealul țării noastre, cu un potențial genetic de pro­ducție foarte mare și cu un profil de toleranțe la boli foliare foarte bun. Rezultatele de excepție obținute în culturile comerciale, dar și în diferite testări indepen­dente din România fac din hibridul SY Onestar CLP o alegere potrivită pentru fermieri. Alături de acesta, Syngenta va introduce pe piață alți doi hibrizi noi în acest segment: SY Michigan CLP și Fergus CLP.

Pentru segmentul Express™ oferta Syngenta cuprinde hibrizi deja consacrați, așa cum sunt Sumiko HTS și Subaro HTS, hibrizi care dovedesc în fiecare sezon, prin rezultatele obținute în fermă, în special datorită armoniei dintre potențialul genetic productiv, toleranță la boli foliare și mană, precum și stabilitate în diferite condiții de cultură. Pe lângă aceștia, au fost lansați sezonul trecut doi hibrizi noi, Suomi HTS și Sureli HTS, care păstrează caracterele generale ale hibrizilor Syngenta în ceea ce privește productivi­tatea și toleranțele la boli și la care este îmbunătățită toleranța la lupoaie. Suomi HTS este un hibrid semi­timpuriu, cu talie medie, poziție semierectă a calati­diului, masă hectolitrică mare și profil foarte bun de toleranță la boli foliare. Sureli HTS este un hibrid semi-tardiv, cu un impresionant potențial de producție și o bună toleranță la cădere și frângere.

Toleranța genetică la mană reprezintă o prioritate în programele de cercetare Syngenta și o caracte­ristică importantă a hibrizilor atunci când se decide lansarea acestora în piață. Această toleranță, îm­preună cu alte verigi tehnologice, precum bunele practici agricole și tratamentul semințelor, reprezintă bazele gestionării integrate a dăunătorilor. Pentru că presiunea de mană este din ce în ce mai mare, recomandăm fermierilor alegerea unor hibrizi cu toleranță genetică la toate rasele de mană cunoscute în România. Mai exact, recomandăm toți hibrizii Syngenta din segmentul Express™, despre SY Experto, Talento și NX02267 HTS dintre hibrizii high oleic și despre SY Onestar CLP, SY Michigan CLP și Fergus CLP, din segmentul Clearfield®Plus. Toți acești hibrizi se regăsesc în oferta noastră comercială pentru sezonul 2022.

Avantajul de a avea un portofoliu mare de hibrizi cu rezultate foarte bune și dorința de a ne adapta cât mai mult oferta nevoilor agronomice din România vin și cu o responsabilitate din partea specialiștilor noștri în a-i îndruma pe fermieri către alegerea cea mai bună. În acest sens, venim în întâmpinarea fermierilor cu o echipă dedicată, care are capacitatea de a oferi sprijin în alegerea corectă a hibrizilor, pe baza rezultatelor obținute pe parcursul mai multor ani, în fiecare areal în parte.

Acest model, care integrează investiția în cercetare pentru dezvoltarea de hibrizi adaptați fiecărei zone pedoclimatice în parte, alături de expertiza și suportul tehnic oferite fermierilor pe plan local, reprezintă abordarea Syngenta în toate țările cultivatoare de floarea-soarelui. Rezultatul se observă în multitudinea de fermieri mulțumiți, care ne poziționează pe locul 1 în cultura de floarea-soarelui în Europa și în România (Conform volumului de semințe însămânțate. Cercetare de piață independentă – România 2021 și 2020 și Europa 2020 – preluată de la AMIS, Grupul Kleffmann – acum parte a Kynetec).

Fonduri europene de peste 3 mld. euro pentru agricultură în următorii 2 ani

Agricultura, una dintre cele mai finanțate și finanțabile ramuri ale economiei românești în următorul cadru financiar european, va beneficia de o alocare totală de aproximativ 20 miliarde euro, sumă ce va fi destinată fermierilor și întreprinzătorilor din domeniul agricol, în vederea îmbunătățirii activităților desfășurate, a deschiderii de noi proiecte sau investiții în pensiuni agroturistice ori alinierii activităților agricole la standardele Uniunii Europene.

Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat României, bani ce vor putea fi absorbiți de țara noastră prin proiecte destinate dezvoltării sectoarelor cheie ale economiei, România va primi nu mai puțin de 20,5 miliarde de euro pentru agricultură, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar în intervalul de tranziție 2021-2023 țara noastră va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate în România.

„Cadrul financiar 2021-2027, așa cum era în mod tradițional prevăzut, va fi amânat, în sensul în care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranziție în agricultură, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar următorul cadru financiar va începe în 2023 și se va finaliza în 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finanțare, urmând să publice ghidurile finale și chiar să deschidă sesiunile în luna septembrie. Proiectele trebuie pregătite într-un ritm accelerat, întrucât va exista o cerere foarte ridicată, iar fondurile sunt limitate“, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Ce proiecte vor primi finanțare în agricultură în următorii 2 ani

Submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, în valoare totală de 760 milioane euro, vizează sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numără construcția, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor destinate condiționării și procesării din cadrul fermei, destinate activității productive, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole condiționate și/sau ambalate și/sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/sau ale membrilor cooperatori în cazul solicitanților cooperative agricole/ grupuri de producători și cheltuieli de marketing.

„Proiectele se depun on-line, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabilă, cu o garanție financiară de 100%, iar plățile se vor efectua în maximum 90 de zile calendaristice. Suntem încrezători că tot mai mulți fermieri și tineri antreprenori în domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, alături de parteneri și consultanți de încredere“, a adăugat Roxana Mircea. (Pentru mai multe detalii accesați www.reigrup.ro)

www.reigrup.ro  / Tel.: 0755.046.434 / 9 birouri regionale

Sună-ne pentru a accesa fonduri europene!

 

Mangalia, fereastra deschisă către dor

Stă la umbra unui cochet smochin, are ochii verzi, asortați cu iarba proaspătă prin care respiră cei care se odihnesc în dedesubtul acestui decor acoperit cu florile reginei nopții. Negruță, o alintătură de pisoi, își curăță fin trupul tăvălit pe acest sfânt lăcaș, unde în anul 1573 era construită Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia.

moschea Mangalia

Pașii mei s-au încins mergând pe strada Oituz ce duce, mergând tot înainte, către portul fostei colonii grecești Callatis din Dobrogea de Nord, loc bătătorit azi de turci, tătari, lipoveni și români. Stau, ca-ntr-o parcare a timpului ce s-a oprit, bărcuțele aliniate ca la careul școlar și își spun doar în șoaptă că le este dor, dor de bătrânele vapoare ce aduceau mărfuri, de oamenii ce făceau schimburi comerciale și băteau palma la mica înțelegere. Dar totuși, prin acest nou, am întâlnit-o pe Marea, fosta barcă Speranța, ce a scăpat de casa fiarelor vechi, a fost salvată de cei care au iubit-o. Marea este acum străbunica tuturor vaporașelor și decor fantastic alături de lebedele ce se plimbă cu grație de jur-împrejur.

Albul și albastrul lui m-au cucerit la prima întâlnire a privirii mele către el, Farul Genovez, această bijuterie pură ce-și deschide fereastra către nostalgia anilor `50, atunci când temelia i-a fost pusă inițial. A suportat inima lui vijelii, ploi, arșiță, toate precum omul rabdă tristețe, lacrimi, dar mai apoi se bucură de împlinirea sufletului. Este locul unde îndrăgostiții se întâlnesc, poeților le vine inspirația, iar celor care l-au văzut crescând odată cu ei, le trezesc fărâme de amintiri.

Muzeul de Arheologie Callatis m-a întâmpinat cu fragmente din perioada antică; chiar la intrare stau așezate cuminți pe jos, mângâiate de vânt și razele solare. Pe lângă vasele de ceramică, opaițe, podoabe, monede, cel mai mult am fost impresionată de mormântul cu papirus din secolul al IV-lea î. Hr. Papirusul descoperit în interiorul mormântului a fost scris în limba greacă și este cel mai vechi document din țara noastră.

Din capătul străzii Oituz aud ritmuri bulgare și române. Pentru prima dată în Mangalia anul acesta, pe 11 septembrie, s-a desfășurat Festivalul Transfrontalier „Marea Neagră cu Maramă și Dunărea cu Năframă“, la eveniment luând parte interpreți de muzică populară și ansambluri folclorice din România și Bulgaria. Un amestec de teme culturale, gastronomice, artistice și legate totodată de subiectul principal Marea Neagră, au vrut să evidențieze importanța păstrării tradițiilor, relațiilor și a moștenirilor transfrontaliere, precum și dezvoltarea interesului turistic din zona Mangalia-Balcic. Dansul și voia bună au adus laolaltă localnicii, dar și turiștii ce savurau din plin acordurile muzicale, printre care vocea bine-cunoscutului stâlp al muzicii populare românești, Gheorghe Turda.

Aud chemarea la rugăciune, e atât de profundă vocea celui care o rostește, îți unge tot trupul cu cântec... Pășesc în curtea unde se află monumentul istoric construit din piatră cioplită în stil grecesc și turcesc, cu influențe maure, prin anii 1500, de către Ismihan Sultan, prințesă otomană, nepoata lui Suleiman Magnificul. Fântâna unde altădată musulmanii își spălau mâinile și picioarele este acoperită de flori, nemaifiind folosită de multă vreme. Într-o ascunsă tăcere, sub reginele albe stau mormintele vechi de mai bine de 300 de ani, inscripțiile în limba turcă, arabă și persană fac să iasă la suprafață importanța sacră ce se ascunde în răcoarea pământului de aici. În interiorul geamiei, mă descalț și stau să mă reculeg și să îmi adun câteva gânduri, sentimente... simte și știe că voi scrie apăsat cuvinte magice despre ea... fiindcă da, este miraculos cum există aici de secole, cum nu s-a dat bătută de trecerea timpului, a rămas așa gătită, continuu pentru cei care respiră odată cu ea.

Frunzele se-mbrățișează, vântul le mână-mpreună, își apropie mușchii verzi, gălbui, maronii de-acum, iar păsările, sunt martore la episodul de amor, razele din cer și valurile Mării Negre se cuibăresc pe corpul lor, iar noi ne reîntâlnim, crengile ni le îndoim într-un unic simbol ce seamănă frunzelor. Acum, într-o clipă, mă întreb amețitor, dup-atâta timp, dacă fereastra către dor s-a deschis într-o corabie hoinară din splendida Mangalie...

Aurora Grigore

  • Publicat în Turism
  • 0

Cât de profitabilă este o afacere cu porumbei în România

Porumbeii se numără printre speciile agreate de către oameni datorită numeroaselor varietăţi, culori, forme şi, mai ales, performanţelor în întrecerile specifice acestora. Mulţi trăiesc în sălbăticie sau semisălbăticie, putând fi admiraţi în mai toate zonele populate, dar mai cu seamă în cele urbane. Potrivit specialiștilor, porumbeii trăiesc 10 - 15 ani și pot ușor să se adapteze mediilor noi de viață, ceea ce a făcut tot mai facilă creşterea şi ,,dresarea“ lor de către crescători.

Specii de porumbei

Porumbeii domestici sunt cei mai cunoscuți, existând aproximativ 300 de specii, printre care: jacobei, toboșar englez, lahore, cumulet și altele. Mihai Preda, unul dintre crescătorii de rasă voltă indian și voltă cu coadă albă, spunea cu un anumit prilej: „Porumbeii se împart în mai multe rase. Sunt diverși când vorbim de porumbeii de ornament, utilitate și hibridare între utilitate și ornament. De aceea, și crescătorii sunt diverși în dependență de rasa pe care o crește. Porumbeii provin din diferite țări și locuri, diferite rase împerecheate, așa s-au perpetuat în timp. Pentru noi, crescătorii, este mai mult un hobby, adică plăcerea crescătorului de a oferi celorlalţi, dar mai cu seamă  vizitatorilor, şansa de a admira cele mai frumoase şi performante exemplare.“ 

Valorificarea porumbeilor

Existând mai multe rase, având culori, forme, dimensiuni diferite, şi preţurile sunt cel puţin la fel de diferite. Mihai Preda a explicat: „Sunt porumbei mai ieftini sau mai scumpi, în funcție de raritate și rasa acestora. În acest domeniu vorbim mai întâi de o pasiune și apoi despre rentabilitate/venit. Porumbeii pot fi valorificaţi şi pentru consum – propriu sau prin diverse reţele comerciale, inclusiv restaurante – dar şi prin piețe, târguri etc. Cei de ornament sunt prezentaţi prin expoziții unde pot exista şi aici oportunităţi de valorificare.“

Îngrijirea porumbeilor

Pentru a începe o afacere cu porumbei, potrivit specialiștilor, crescătorii trebuie să țină cont de mai mulţi factori. De pildă, o pereche de reproducători necesită un spațiu de un metru cub din volumul adăpostului, iar cușca trebuie să aibă o temperatură şi umiditate între anumiţi parametri. De asemenea, pentru o creştere armonioasă, o fertilitate sporită și producție mare de ouă, aceştia necesită o hrană echilibrată, cu adausuri de vitamine şi microelemente specifice vârstei şi direcţiei/ scopului urmărit. Doar astfel creşterea porumbeilor poate fi profitabilă.

Liliana Postica

Coada-calului, un leac al naturii pentru boli renale și vezicale grave

Deși a fost dată uitării în decursul timpului, coada-calului este o plantă medicinală apreciată încă din timpuri îndepărtate. Cu multiple beneficii, coada-calului ar trebui să fie una dintre plantele nelipsite din cutia cu ceaiuri.

Cu o putere de leac incredibilă, coada-calului crește cu precădere în păduri și liziere, iar în medicina populară a fost apreciată din vremuri străvechi datorită forței sale hemostatice (ce are puterea de a opri hemoragia), precum și a reușitelor în cazul bolilor renale și vezicale grave. Potrivit preotului Kneipp, medic naturist popular, coada-calului este „unică, de neînlocuit și inapreciabilă“ în cazul hemoragiilor, al vărsăturilor cu sânge, al afecțiunilor vezicale și renale, al pietrei și nisipului. „În o mie de afecțiuni, în răni necrozate, chiar în abcese canceroase sau osteoporoză, coada-calului obține performanțe ieșite din comun. Ea spală, curăță, dizolvă, arde, îndepărtează tot ce este stricat. Adesea, planta umedă, caldă este învelită în cârpe ude și pusă pe locul care trebuie să se vindece“, explică preotul Kneipp, citat de Maria Treben în cartea sa Sănătate din farmacia Domnului.

Ajută și în cazul nevralgiilor

Un alt naturist citat de Maria Treben este preotul elvețian Kunzle, acesta afirmând că toți oamenii începând de la o anumită vârstă ar trebui să ia zilnic ca băutură permanentă o ceașcă cu ceai de coada-calului. „Atunci toate durerile reumatice, artritice și nevralgice ar dispărea și fiecare om ar avea un apus de viață sănătos“, scrie fitoterapeuta Maria Treben în cartea sa citându-l pe preotul elvețian Kunzle. „Cele mai puternice hemoragii și vărsături cu sânge le va vindeca planta, luată intern sub formă de ceai, în scurt timp, ba chiar aproape pe loc“, explică preotul elvețian. Și medicul german dr. Bohn laudă coada-calului și puterile sale: „Pe de o parte, coada-calului este un mijloc împotriva hemoragiilor, pe de alta – și aceasta în măsura cea mai mare – un leac pentru rinichi“.

Un bun remediu și în cazul răcelilor

Această plantă lăsată de bunul Dumnezeu ajută și în cazul răcelilor și al durerilor spastice. „În cazul răcelilor și al durerilor spastice nu există remediu mai bun decât o infuzie de coada-calului ai cărei vapori sunt lăsați să acționeze asupra vezicii, învelindu-se bolnavul 10 minute într-un halat de baie. Repetând această procedură de câteva ori, se produce o dispariție treptată a răului. Bătrânii care deodată nu mai pot urina și se zvârcolesc de durere, întrucât urina nu iese deloc sau doar picătură cu picătură, sunt eliberați de chin grație acestor aburi fierbinți de coada-calului, fără ca medicul să-i sondeze”, notează Maria Treben în cartea sa devenită best-seller.

Băi fierbinți pentru nisip și pietre la rinichi și vezică

Potrivit fitoterapeutei Maria Treben, în cazul nisipului la rinichi, al calculului renal și vezical (pietre la rinichi și vezică) se fac băi de șezut fierbinți, bându-se în același timp ceai cald de coada-calului în înghițituri mici. „În acest fel, piatra se elimină de cele mai multe ori. În legătură cu aceste îndrumări am primit scrisori care nu fac decât să confirme cele de mai sus: metoda a dus la eliminarea calculului renal, respectivii oameni se simt bine și nu-i mai jenează nimic“, scrie Maria Treben.

În situații în care alte mijloace diuretice nu au avut efectul dorit, mai notează botanista Maria Treben, coada-calului a ajutat inclusiv în retențiile de apă în pericard, în pleură sau în tulburările renale după scarlatină și alte boli infecțioase grele cu dereglări în eliminarea apei. „După ce bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijloc excelent atât intern cât și extern pentru a ajuta funcționarea normală a rinichilor și a vezicii urinare. O singură baie de șezut cu coada-calului face minuni în inflamațiile bazinetului renal și în pionefrită. Pentru aceasta se folosește – deci numai ca uz extern – coada-calului cea înaltă, care are niște tulpini de grosimea degetului și crește în câmpiile mlăștinoase și pășunile alpine și care aduce o ușurare în cazul acestor maladii“, mai explică specialista Treben.


Cine a fost Maria Treben?

Născută Günzl, în 1907, Maria Treben a fost o botanistă și scriitoare austriacă. Considerată o specialistă în domeniul medicamentelor pe bază de plante și a altor metode alternative de tratament în tradiția lui Sebastian Kneipp, Treben a sintetizat puterea plantelor în cartea sa Gesundheit aus der Apotheke Gottes (Sănătate din farmacia Domnului), publicată în peste 20 de limbi străine, în mai mult de opt milioane de exemplare. În ianuarie 1947, în urma expulzării germanilor din Cehoslovacia, Maria Treben a fost adăpostită într-o tabără de refugiați din Wülzburg (Bavaria), scrie Wikipedia. Acolo a avut o erupție cutanată și, după o ședere de trei săptămâni, s-a îmbolnăvit de febră tifoidă. A fost transferată din tabără la un spital, unde, din cauza războiului, nu existau prea multe medicamente și nu era nicio perspectivă de salvare. Surorile i-au dat să bea suc de rostopască, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit imediat. Această experiență cheie a determinat-o să înceapă să studieze herbalismul. În următorii ani, Treben a studiat ca autodidactă medicina pe bază de plante (fitoterapie). A practicat în Austria și Germania, fără a fi o practicantă recunoscută. Recomandarea folosirii bitterului suedez („ierburile suedeze“) a devenit deosebit de cunoscută, această practică bazându-se pe redescoperirea unei rețete a medicului suedez Claus Samst, care la rândul său a atribuit-o lui Urban Hjärne (1641-1724).


Simona Nicole DAVID

  • Publicat în Social
  • 0

ProCredit Bank și AFIR au semnat un protocol de colaborare prin care oferă credite cu dobânzi reduse pentru sprijinirea investițiilor din mediul rural.

ProCredit Bank şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au semnat un protocol de colaborare, care are ca scop finanțarea investițiilor din mediul rural, prin facilitarea și accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) , în perioada de tranziţie 2021-2022.

 „De peste 19 ani, ProCredit Bank susține fermierii și finanțează investițiile în agricultura din România. Analiza financiară efectuată de noi este adaptată acestui sector de activitate și ia în considerare particularitățile și nevoile de finanțare ale fermierilor. Mai mult de atât, consilierii noștri clienți evaluează necesarul de capital de lucru, cât și planurile investiționale pentru un întreg sezon agricol, astfel încât să răspundem prompt solicitărilor de finanțare ce pot apărea de-a lungul anului.” A declarat Ștefan Manole, Director General al ProCredit Bank România.

„Ne dorim să oferim solicitanților de finanțare nerambursabilă un punct de sprijin eficient pentru a avea un start bun și performant al investițiilor. Astfel, prin aceste acorduri de colaborare pe care AFIR le-a negociat cu mai multe instituții financiare am reușit să creăm un cadru care să permită obținerea unor pachete de creditare avantajoase care să asigure aportul de finanțare privat, dar și necesarul de capital pentru funcționarea investiției.” a declarat Mihai Moraru, director general AFIR.

Pentru proiectele selectate în cadrul Perioadei de Tranziție 2021-2022, ProCredit Bank poate să acorde facilități de cofinanțare prin programul Portofolio Risk Sharing Loan - (PRSL) în baza convenției încheiate cu Fondul European de Investiții – (FEI). Prin acest program, companiile împrumutate vor beneficia de facilități de creditare a căror dobândă va fi mai mică cu 50% față de dobânzile standard aplicate de bancă. Clienții pot beneficia de credite pentru finanțarea investițiilor, inclusiv a TVA-ului, dar și pentru capitalul de lucru. În plus, ProCredit Bank permite achitarea sumelor împrumutate în rate sezoniere, iar perioada de creditare este flexibilă, de până la 7 ani pentru echipamente și până la 10 de ani pentru alte investiții.

În anul 2020, ProCredit Bank a acordat prin programul Portofolio Risk Sharing Loan - (PRSL) credite destinate agricultorilor în valoare de peste 14 milioane de euro pentru un total de 114 clienți eligibili, iar aproximativ de 97% din aceste fonduri au fost utilizate pentru investiții. Aceste rezultate arată încă o dată importanța pe care ProCredit Bank o acordă sectorului agricol din România.

Fermierii și investitorii sunt invitați să completeze formularul de pe website-ul ProCredit Bank pentru a fi contactați de un consilier clienți specializat.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are ca atribuție implementarea tehnică și financiară a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Până în prezent, 67.828 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a primi fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Valoarea plăților efectuate de către AFIR, până în prezent, beneficiarilor Programului se ridică la 7,65 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție efectivă a fondurilor alocate de peste 81,24%. 

Pentru perioada de tranziție, 2021 – 2022, AFIR mai are la dispoziție fonduri pentru agricultură și dezvoltare rurală în valoare totală de 3,28 miliarde de euro.

ProCredit Bank România:

ProCredit Bank România este parte a grupului ProCredit, orientat spre dezvoltare, care este format din bănci comerciale pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). ProCredit Holding AG & Co. KGaA, cu sediul în Frankfurt am Main, Germania, este compania-mamă a grupului ProCredit. Pe lângă concentrarea sa operațională asupra Europei de Sud-Est și de Est, grupul ProCredit este, de asemenea, activ în America de Sud și în Germania. Acțiunile companiei sunt tranzacționate pe segmentul Prime Standard al Bursei de Valori din Frankfurt. Acționarii principali ai ProCredit Holding AG & Co. KGaA includ investitorii strategici Zeitinger Invest și ProCredit Staff Invest (vehiculul de investiții pentru personalul ProCredit), compania olandeză DOEN Participaties BV, Banca de Dezvoltare KfW și IFC (parte a Grupului Băncii Mondiale). În calitate de companie-mamă a grupului, în conformitate cu legea bancară germană, ProCredit Holding AG & Co. KGaA este supravegheată la nivel consolidat de către Autoritatea Federală Germană de Supraveghere Financiară (Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht, BaFin) și de către Bundesbank din Germania.

Contact:

Ana Becheru, Specialist Marketing & PR
Tel.: +40 790 679 862
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Abonează-te la acest feed RSS