Unbeaten 2021    Adama decembrie 2020
update 25 Feb 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Ordonanța de Urgență pentru acordarea sprijinului financiar pentru sectorul HoReCa a apărut în Monitorul Oficial nr.186 din 24 februarie 2021

Ordonanța de Urgență a Guvernului 10/2021, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului și alimentației publice, care modifică OUG 224/2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 186/24.02.2021.

“Este o măsură compensatorie gândită de fostul guvern și pe care o operaționalizăm. Am introdus o schimbare în modul în care se face plata. Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul „primul venit, primul servit”. Acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care nu primesc bani. Practic ar fi primit cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura vizează despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi.

Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total.

Ajutorul pentru despăgubiri totalizează un miliard de lei. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, imediat după aprobarea noului act de către guvern.

Fondul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN enumerate la art. 3 alin (2) , în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere.

În termen de maxim 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, se aprobă procedura de implementare a prezentei scheme de ajutor de stat și se va desemna, structura de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, responsabilă pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

pdf Atașat comunicatului, găsiți textul OUG 224 din 2020 actualizat în data de 24 februarie 2021 - click aici

Anca Lăpușneanu

UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

  • Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;
  • Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;
  • Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
  • Precizarea obligativității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.     

Investiție de 30.000 euro într-o crescătorie de struți la Borșa

De data aceasta vă prezentăm crescătoria de struți a tânărului Ilie Daniel Mihali din Borșa, județul Maramureș. Crescătoria sa și-a deschis porțile în anul 2020, cu un număr de 7 familii de struți adulte, pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Investiția totală a fost de aproximativ 30.000 euro.

Pentru o carne mai curată

Ilie Daniel Mihali, de profesie medic, a hotărât anul trecut să crească struți și a trecut direct la fapte. „Împreună cu Viorel Roman am decis să creștem struți. Ideea mi-a venit văzând rata crescută a patologiilor cauzate de hipercolesterolemie, de consumul excesiv de grăsimi saturate și de carne din comerț. Crescătoria de struți Borșa este situată într-o poziție prielnică acestui tip de activitate, fiind întinsă pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Acest fapt ajută mult deoarece animalele nu sunt stresate și se simt în mediul lor. Suntem iubitori de animale și ne dedicăm cu seriozitate fermei noastre“, spune Ilie.

„Crescătoria noastră și-a deschis porțile în anul 2020, când am decis începerea activității cu un număr de 7 familii de struți adulte. O familie este formată din două femele și un mascul. Ideea acestei crescătorii ne-a venit analizând beneficiile aduse sănătății noastre de când am început să consumăm carnea și ouăle de struț. Carnea struților noștri este 100% naturală pentru că nu conține hormoni sau alți aditivi de creștere“, mai adaugă crescătorul.

Nenumărate beneficii…

cresterea strutilor

Carnea de struț, considerată o delicatesă, este mai săracă în calorii decât carnea de pui, aduce beneficii multiple anemicilor, femeilor însărcinate și copiilor, plus alte beneficii. „Este recomandată celor care vor să slăbească. Carnea de struț are un conținut crescut de carnitină, o proteină care ajută la transformarea grăsimii în energie. Consumul de carne de struț este recomandat diabeticilor și hipertensivilor datorită conținutului scăzut de sodiu și al conținutului înalt de acizi grași Omega 3, Omega 6 și 9. Conține mult fier și este bogată în proteine, dar săracă în grăsimi. Părerea mea este că beneficiile consumului de alimente biologice, carne si ouă de struț nu numai că ajută persoanele cu anumite afecțiuni, ci pot ajuta în prevenirea anumitor patologii. Un ou de struț este echivalentul a 24 de ouă mari de găină și este suficient pentru o omletă care poate hrăni 15 persoane. Un ou de struț fiert moale este gata în 50 de minute, iar pentru a-l fierbe tare sunt necesare 90 de minute. Coaja oului este extrem de tare şi trebuie spartă cu o mașină de găurit. Ouăle conțin mai puțin colesterol, ceea ce înseamnă că felul de mâncare nu va afecta talia şi starea vasculară. Printre proprietățile ouălor de struț menționez: consolidarea sistemului cardiovascular; îmbunătățirea stării părului, a unghiilor, a pielii; întărirea vederii; promovarea creșterii musculare. Ouăle de struț sunt bogate în vitaminele A și E, carotenoidele, vitaminele din grupa B (B2, B9 și B12), aminoacizii esențiali (lizina și treonina), precum și micro și macroelementele: fier, zinc, magneziu, seleniu, mangan și fosfor. Este important faptul că sodiul este complet absent în compoziția minerală a oului de struț, prin urmare, este de preferat pentru persoanele cu o restricție a acestui mineral în dietă“, specifică crescătorul maramureșean.

Alimentația struților noștri de la Borşa este 100% biologică, fiind compusă dintr-un mix de cereale (ovăz, orz, porumb, grâu, semințe de floarea-soarelui, soia) și lucernă măcinată, mai adaugă Ilie Daniel Mihali. „Lucerna este de pe terenurile noastre; nici aici nu folosim niciun fel de îngrășământ chimic. Rația zilnică a unui struț adult este de aproximativ 30% cereale și 70% lucernă. Noi creștem pui cu vârste cuprinse între 1-12 luni, asigurând transport la cerere și informații legate de creșterea și dezvoltarea puilor.“

Portofele, poșete și curele din piele de struț

Creșterea struților reprezintă o afacere profitabilă cu investiție inițială mică, specifică crescătorul. „Încurajez toți doritorii care vor să înceapă această afacere deoarece struțul este o pasăre care se adaptează ușor condițiilor meteo (chiar dacă vine din Africa) și este destul de ușor de crescut. Când vine vorba de struți, nimic nu se pierde, totul se transformă. Până și pielea, considerată un produs de lux, este folosită pentru obținerea accesoriilor. Din ea se fac portofele, poșete, curele și chiar pantofi. Acest tip de afacere este la început, nu există producători foarte mari în țara noastră, de aceea acum este loc pentru oricine dorește să înceapă această afacere. Ca plan de viitor, ne gândim la creșterea efectivă a numărului de familii și, de ce nu, chiar la deschiderea unui punct de procesare a cărnii și a preparatelor din carne.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni

Adrian Daniel Mirică este un fermier tânăr din localitatea Bătrâni, județul Prahova, care a reușit să facă față cu brio noilor provocări apărute în sectorul zootehnic. Acesta spune că a moștenit meseria de crescător de animale, iar cu multă trudă a reușit să pună pe picioare de la zero o fermă mixtă de animale, cu toate că lipsa forței de muncă predomină în zonă.

Pasiune moștenită de la bunici

„Îmi plac foarte mult animalele și moștenesc această pasiune de la bunici, respectiv de la tatăl meu. Practic, de când mă știu am crescut printre animale. Când aveam 10 ani tatăl meu a renunțat la ele și mi-a spus că nu merită: «Nici nu mai avem cu cine lucra, doar bătaie de cap foarte mare!», tot îmi spunea. Dar după câțiva ani mi-am luat inima în dinți! Am început să iau de la bunicul meu câte o căpriță, până am ajuns la un efectiv de 150 de capre în anul 2019, iar în prezent am redus efectivul la doar 60 de capete, tot din lipsa forței de muncă. În schimb, am ajuns la aproximativ 200 de oi, 10 vaci mature și 7 vițele. Tatăl meu nu s-a împotrivit, ba din contră m-a încurajat să ajung la un astfel de efectiv. Am pornit de la zero, dar le-am înmulțit foarte repede“, mărturisește crescătorul.

satul Batrani Prahova

După absolvirea liceului... direct la stână!

Adrian ne spune că, de când a terminat liceul, a ales să se ocupe doar de creșterea animalelor, iar pentru el şi familia lui a fost cea mai bună decizie luată. „Ele înseamnă foarte mult pentru mine, cu toate că este tare greu, nu aș renunța cu ușurință la ele. Am început în anul 2015 mai în forță, în jur de 30 de capre; practic de atunci am început intens înmulțirea animalelor. Am rasa Carpatină românească la capre, de care sunt foarte mulțumit. De această rasă m-am îndrăgostit încă de la părinții mei. I-am studiat toate caracteristicile, este rezistentă și se adaptează foarte repede. Cât despre oi pot spune că am ales Țigaie românească pentru că la fel este rezistentă, însă doresc mai mult de la acestea; de aceea am încercat metisarea cu Carabașa. Iar Bălțata românească pe negru am ales-o pentru simplul fapt că îmi place, se adaptează ușor. La acestea, sistemul de furajare este manual pe timpul stabulației.“

O astfel de investiție este destul de costisitoare, dar mai grea este întreținerea lor, mai specifică acesta. „Pe cei care doresc să înceapă o astfel de afacere îi sfătuiesc să se apuce doar dacă pot oferi timp și putere de muncă. Nu știu cum va evolua ferma aceasta peste 5 ani, dar îmi doresc să fie de trei ori mai bine decât acum și mă refer la animale mai multe, sisteme moderne, utilaje, totul cât mai mecanizat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Măsuri şi recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale în perioada cu temperaturi scăzute

Ninsorile şi temperaturile scăzute din perioada de iarnă pot afecta starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor de animale care sunt crescute în exploatațiile comerciale sau în gospodăriile populaţiei în situația în care nu sunt respectate normele de protecţie şi bunăstare, prin care să se asigure toate condițiile impuse în această perioadă şi care se referă la biosecuritate, adăpostire, hrănire, îngrijire, exploatare, transportul la alte locații.

Proprietarii de animale trebuie să cunoască un element esenţial, şi anume că sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spaţiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea factorilor de microclimat, a ventilaţiei, a consumului de furaje şi de apă, aplicarea programelor de profilaxie a bolilor etc.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi implicit obținerea de produse animaliere corespunzătoare se recomandă proprietarilor de animale ca pentru perioada anotimpului rece să asigure:

  • Adăpostirea animalelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure temperatura, densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, prin:
    • remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, pardoseli, jgheaburi);
    • etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
    • asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor la specia bovină, porcină şi în special pentru ovine;
    • verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (utilajele și aparatura de muls, de furajare, de evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);
    • asigurarea apei calde necesare pentru igienizarea ugerului, a ustensilelor şi vaselor de muls.
  • Verificarea şi protejarea surselor de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului.
  • Inventarul stocului de furaje pe sortimente, asigurarea condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.
  • Evitarea administrării de furaje (silozuri sau rădăcinoase) înghețate care pot provoca avorturi sau alte afecțiuni grave.
  • Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
  • Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la o unitate specializată.
  • Transportul animalelor să se efectueze numai dacă situaţia o impune şi dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător care să le protejeze de intemperii.
  • Animalelor de companie (câini, pisici, iepuri etc.), care sunt ţinute afară, să li se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi un adăpost corespunzător care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi a zăpezii.
  • Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoatere a animalelor în/din exploataţie şi alte mişcări interne de animale.
  • Să anunțe urgent medicul veterinar arondat despre apariția unor modificări în starea de sănătate a animalelor și păsărilor din exploatație.
  • Să colaboreze cu serviciile veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator, acțiuni programate pentru această perioadă.

Pentru perioada cu temperaturi scăzute, medicii veterinari verifică, evaluează şi colaborează cu proprietarii de animale pentru respectarea normelor de biosecuritate, protecţie şi bunăstare pentru animalele crescute în exploataţii, precum şi pentru respectarea legislaţiei privind mişcarea acestora în judeţ pe teritorul naţional, în spațiul intracomunitar și la export în țări terțe, după caz.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

„Noi suntem ultimii țărani ai României!“

Deși aceste cuvinte ar părea răstite, fermierul Mazăre din Întorsura Buzăului le-a rostit cu un ton resemnat, tremurat și blând. Ca pe o sentință implacabilă rostită către cei mai iubiți dintre oameni. De undeva de pe strada Primăverii, de la polul frigului românesc, acolo unde 23 de vaci sunt hrănite cu fân, siloz și multă iubire.

Valea Crivina, unde era moara lui Mazăre, a ajuns acum strada Primăverii nr. 16

Acum 300 de ani, un om înstărit din Prejbea, o localitate învecinată, care avea ciurda de vaci la păscut în acest loc, a hotărât să facă o moară acolo. Apoi a dat de zestre moara fetei sale care s-a căsătorit cu Andrei Mazăre. O moară de piatră pe apă, antrenată de o roată având cupe din lemn. Gheorghe Mazăre nu a mai prins moara în funcțiune. A asistat însă la demontarea ei. Iar în curte mai sunt câteva pietre de moară de diferite mărimi, așa ca un fel de masa tăcerii. Ca la mai toate morile din acea perioadă mai găseai și câte un teasc pentru stoarcerea uleiului din semințe sau miez de nucă. Peste ani, teascul, de care nimeni nu a mai avut nevoie de când a apărut uleiul de floarea-soarelui, l-a achiziționat Răzvan Ciucă, inițiatorul și ani de zile directorul Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia. Acum poate fi văzut alături de exponate din toată țara de cine mai vrea să știe ceva din istoria agriculturii românești. Acolo unde, în curând, va ajunge și ultimul țăran.

Iată cum după 300 de ani de morărit, chiar dacă moara nu mai există de o jumătate de veac, lumea numește acest loc tot moara lui Mazăre.

Creșterea vacilor de lapte este tradițională în familia Mazăre

La fel ca și creșterea oilor și a porcilor. Rămânea ceva uium de la moară și trebuia folosit. Pe atunci lanțurile scurte erau realitate și nu dădea nimeni bani ca să se înființeze. La fel și integrarea producției pentru obținerea unui profit (valoare adăugată, cum se spune acum). Nici comuniștii nu au reușit să rupă tradiția. Dar se pare, cel puțin așa ne spune fermierul, că ar putea fi ultimul din familie care se va mai ocupa cu această activitate, deși a construit acum 3 ani grajdul cu gândul de a-l lăsa copiilor lui. Acum fata lucrează pentru o firmă de construcții cu acționari canadieni, ca proiectant. A absolvit Facultatea de Design de Produs și Mediu din Brașov. În week-end, fiica vine și mulge vacile. Știe rostul ca și băiatul, care s-a ocupat îndeaproape de bunul mers al fermei. Când am ajuns acolo tânărul fermier se angajase deja ca inginer silvic și era în instructaj la Holtzindustrie Schweighofer, fabrica de cherestea din Recea, deși își vedea viitorul ca fermier și viitor proprietar de pensiune agroturistică. Au făcut și iazuri cu pește. În plus, locul e așa de generos încât „boierii de la București“ s-ar bucura de câteva clipe de liniște.

Gheorghe Mazăre are 23 vaci, peste 30 de oi și o filozofie aparte

Mi-a plăcut să-l ascult pe acest fermier. Chiar și atunci când se văita nu arăta cu degetul spre nimeni. Nu a suduit politicienii, nu a aruncat cu invective în cei de la APIA care or să-i taie 1 ha de la plată pentru că a avut îndrăzneala să refacă pășunea într-un loc de unde a scos ceva pietriș spre a aranja groapa pentru siloz. A întors cei 5 ari ca să pună lucernă și teledetecția a surprins loc arat în pășune și l-au penalizat. Acel hectar înseamnă 7% din suprafața de 15,5 ha eligibile pe care o administrează. Mai folosește încă vreo 15 ha luate cu arendă, dar „la negru“. Adică, proprietarii își iau subvenția și el le mai plătește 400 lei/ha. „Nu vor să facă contract de arendă, dar nici să-l lucreze nu vor“, spune Gheorghe Mazăre.

Vacile cu lapte au o medie a producției de 15 l. Sunt 17 la număr, toate în COP, iar 13 sunt eligibile pentru sprijinul voluntar cuplat. „Dacă ne vor mai da ceva. Că nici să mă împrumut nu mai îndrăznesc. În mai mi se termină și silozul și o să mut vacile în ferma de vară“, mai spune fermierul. Deși o să fie greu și cu iarba din cauza secetei. „Am intrat în toamnă cu secetă, iarna asta a dat doar un pospai de omăt, iar primăvara, în ultimii ani, nu mai vrea să plouă și sunt temperaturi de vară“, spune îngrijorat fermierul de pe strada Primăverii nr. 16. Ca un amănunt colorat, de acolo, de pe pășunea de vară, până anul trecut când a cumpărat un tractor, transporta laptele cu un măgăruș cu teleguță până la tancul de răcire. Au cumpărat și utilaje în speranța că zootehnia va avea vremea ei. „Nu găsești pe nimeni să vină la vaci. Țiganii sunt înscriși la ajutorul social și ne numesc «români proști» pentru că muncim și mirosim a balegă. Iar procesatorii iau laptele pe te miri ce“, mai spune Mazăre. Dar și-au pierdut încrederea. Procesatorul, Milcov Sărămaș îi dă iarna 1,2-1,1 lei/l de lapte, iar vara scade prețul de achiziție și la 0,7 lei/l. „Nici să mori, nici să trăiești. Doar atât cât să agonizăm!“, spune unul din ultimii țărani ai României. Au cumpărat și tanc de răcire de 750 l, iar din 2006 și-au făcut întreprindere familială. Ca să intre în rândul fermierilor europeni!

Au încercat să facă un grup de producători

De fapt, acesta a fost momentul în care au trecut la forma de organizare persoană juridică. S-au ales cu câteva seminarii și tot felul de promisiuni. Și cu dări către stat, în timp ce majoritatea producătorilor de lapte din zonă nu au societăți deschise. Din păcate, inițiativa a decedat în fașă. Ba chiar înainte de a fi înfășată. Gheorghe Mazăre este deschis asocierii pentru că este convins că uniți ar reuși să negocieze un preț mai bun. Ar suna și fumos un grup de producători de lapte din orașul Întorsura Buzăului. Mai ales că o parte din pășune, respectiv primii 60 m, face parte din intravilan. Dar cel mai mult teren îl are arondat la comuna Sita Buzăului. Tot plătește aproape 1.200 lei impozit anual pe proprietăți.

Fermierul de 57 ani povestea, cu anume umor, de încercările celor de la județ, dar și ale celorlalte autorități locale în a convinge lumea că e mai bine să se asocieze. Sau cum să acceseze fondurile europene etc. Mazăre a spus că mai toți încheiau așa: „în mare cam așa se pun lucrurile“; în schimb, spune fermierul, „pe noi ne mănâncă lucrurile astea mai mici și imposibil de dus la un capăt“.

Toate animalele din curte stau la mângâiat

Ca într-un basm urban scroafa tânjește după mângâiere. A fătat de trei ori și au vrut să o vândă, dar nu a cumpărat-o nimeni. Cred că avea peste 300 kg. „Știu că pare așa frumoasă viața la țară atunci când oamenii o privesc câteva minute“, spune cu un zâmbet de ascet urmașul morarilor din Valea Crivina. Și nu pot să-i spun decât că îl înțeleg (la un moment dat aveam aproape 10 vaci în curtea mea de la țară și visam să fiu fermier).

Acum îi pare rău că nu a acceptat să se întoarcă la fostul UFET, acolo unde a cumpărat un austriac. A avut o ofertă și de la școală să se angajeze ca maistru la instruirea practică. Dar el deja se hotărâse să înmulțească animalele, așa cum au făcut-o de-a lungul veacurilor strămoșii săi. Își aducea aminte de bunicul său care a fost prizonier de război la Marea de Azov în a doua conflagrație mondială. A lipsit mulți ani de acasă. O perioadă a fost în lagăr. Apoi a fost eliberat și a mers din sat în sat, din casă în casă, până a rămas o perioadă la un om înstărit care avea și vaci, dar și o prisacă. Acolo a învățat să îngrijească albinele și a adus această îndeletnicire și la Valea Crivina. Abia de acolo a reușit să trimită o scrisoare în țară, după 6 ani, și să primească și el vești de acasă. Când a adormit cu scrisoarea lângă el boierul a putut citi în aceasta că familia lui Nicholas avea 18 vaci acasă. A doua zi i-a zis: „Nicholas (așa îi spunea boierul de origine germană), tu ai mai multe vaci ca mine“, apoi l-a ajutat să ajungă acasă. De acolo a învățat să folosească stupii cu rame de lemn și să se ocupe de selecția vacilor.

Nimic din ce am văzut în această fermă nu e fals sau kitch. Nici peretele grajdului pe care erau expuse joagărele devenite inutile în prezența motoferestraielor, niciun fel de sculptură naturală căreia fermierul nostru i-a spus „Cumințenia pământului“ (ca un apropo la subscripția publică). Poate într-o zi acest lemn de alun crescut prin lemnul de salcie frumos lustruit și lăcuit va salva ceva din rusticul amestecat cu gândul bun al acestei frumoase familii de țărani români din această zonă binecuvântată de Dumnezeu.

Gheoghe Mazăre va continua să se trezească când lumea din oraș doarme și să se culce când toți ceilalți locuitori visează deja. Nu pentru bani sau bogăție. Ci pentru că așa i-a cântat cucul!

Tudor CALOTESCU

Până în 2050 agricultura trebuie să ofere cu 70% mai multă hrană

Populația în expansiune și schimbarea obiceiurilor culinare sunt factori care determină creșterea cererii de hrană. Sectoarele de producere a alimentelor încearcă să țină pasul cu această creștere continuă în contextul în care suprafața terenurilor agricole se dovedește insuficientă, sănătatea oceanelor este serios periclitată, iar resursele naturale sunt periculos diminuate. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, în 2020 aproximativ 690 de milioane de oameni, adică 8,9% din populația globală, au suferit de foame, iar creșterea estimată este de 60 de milioane de oameni la fiecare cinci ani. În mod paradoxal, o treime din totalul hranei produse este irosită. Siguranța și securitatea alimentară vor fi tot mai dificil de realizat, mai ales în contextul în care, până în 2050, va trebui să producem cu 70% mai multă mâncare pentru a hrăni cele aproximativ 9 miliarde de oameni.

Provocări și obiective

În 2014, Organizația pentru Alimentație și Agricultură și cu Banca Mondială lansau conceptul integrat de manageriere a fiecărui lanț de producție din sistemul agricol, Climate-smart agriculture (CSA). Cele trei obiective majore pe care se sprijină conceptul Climate Smart Agriculture sunt creșterea productivității, rezistența sporită și reducerea emisiilor de gaze.

Trebuie să producem hrană mai multă și mai calitativă pentru a asigura securitatea și siguranța alimentară. Este important ca, în special în țările sărace, unde 75% din populație trăiește în mediul rural și agricultura este singura ocupație, veniturile din această sursă să crească.

Reducerea vulnerabilității în fața secetei, a bolilor și dăunătorilor, dar și a altor factori determinați de schimbările climatice este un deziderat care poate fi obținut, spun inițiatorii programului, prin îmbunătățirea capacității de adaptare a tehnologiilor agricole la modelele meteo haotice și scurtarea anotimpurilor.

Al treilea obiectiv este reducerea emisiilor de gaze pentru fiecare kilogram de hrană produs, reducerea defrișărilor și identificarea modalităților de a absorbi carbonul din atmosferă.

Începând cu 2014, Banca Mondială și partenerii săi au realizat profilul a 30 de state Climate Smart Agriculture și astfel au reușit să ajute țări din Asia, Africa și America Latină să înțeleagă modul în care schimbările climatice afectează sistemele de producere a hranei și ce soluții există. Provocarea aceasta este accentuată și de vulnerabilitățile agriculturii față de schimbările climatice care se resimt prin creșterea temperaturilor, variații ale vremii, fenomene meteo extreme, extinderea culturilor invazive, a bolilor și dăunătorilor. Sub presiunea acestor factori, suprafața terenurilor agricole se diminuează, calitatea nutritivă a principalelor cereale scade, la fel și productivitatea fermelor de animale. Există însă și un revers al medaliei. Agricultura nu este doar soluția, ci, în mod paradoxal, și o parte a problemei pentru că generează 19-29% din totalul emisiilor de gaze și există temeri că, odată cu dezvoltarea ei, și acest procent ar putea să crească.

Zece planuri de investiții cu peste 2,5 miliarde de dolari

Banca Mondială a dezvoltat peste 10 planuri de investiții (CSAIP) pentru Bangladesh, Zimbabwe, Zambia, Lesotho, Mali, Burkina Faso, Ghana, Coasta de Fildeș, Maroc și Republica Congo. CSAIP identifică investiții CSA în valoare totală de peste 2,5 miliarde de dolari, investiții de care vor beneficia peste 80 de milioane de oameni din țările agreate în proiect.

În Bangladesh investițiile derulate de Banca Mondială prin intermediul CSA sunt estimate la 500 de milioane de dolari, o parte din bani fiind redirecționați către proiectul Livestock and Dairy Development, dezvoltat în paralel cu planul de investiții CSAIP. Investițiile au vizat creșterea statusului de sănătate a animalelor, îmbunătățirea strategiilor de hrănire, reproducere, gunoi de grajd și gestionarea deșeurilor, precum și implementarea unor tehnologii cu nivel redus de emisie pentru activități precum răcirea și transportul laptelui.

În Lesotho, prin intermediul CSAIP s-a inițiat proiectarea celei de-a doua faze a Proiectului de Dezvoltare Agricolă pentru Micii Fermieri (SADP 2). În această etapă vor fi alocate 50 de milioane de dolari.

În China a fost dezvoltată o serie de proiecte în valoare de 755 milioane de dolari prin care se sprijină practicile și instituțiile agricole preocupate de agricultura inteligentă. Unul dintre proiectele care au contribuit la extinderea agriculturii inteligente din punct de vedere climatic a vizat asigurarea unei eficiențe mai bună a utilizării apei pe 44.000 de hectare de terenuri agricole și implementarea unor noi tehnologii care au îmbunătățit condițiile solului și au sporit producția de orez cu 12% și producția de porumb cu 9%. Peste 29.000 de cooperative au raportat venituri mai mari și o rezistență crescută la climă prin acest proiect. Un alt proiect finalizat recent a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 23.731,94 tone CO2 – eq și a crescut bazinul de carbon al solului cu 71.682,53 tone CO2.

Ce schimbări se prefigurează în agricultura mondială

În Uruguay, producția agricolă durabilă este sprijinită printr-o serie de inițiative. Din 2014, CSA a fost adoptat pe 2.946.000 de hectare și 5.139 de fermieri au fost beneficiarii acestui proiect. Datorită investițiilor derulate în Mexic prin planul CSAIP aproximativ 1.842 de companii agricole au putut adopta 2.286 de tehnologii durabile din punct de vedere ecologic – energie regenerabilă, tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, gestionarea durabilă a deșeurilor și conversia biomasei. În Uzbekistan, Banca Mondială colaborează cu guvernul pentru a facilita trecerea de la monocultura de bumbac și grâu către un sistem agricol mai rezistent la șocurile climatice – inclusiv horticultura – și aplică practici climatice inteligente care îmbunătățesc sănătatea solului și reduc degradarea acestuia. În Niger, un proiect conceput special pentru a oferi o agricultură climatică inteligentă are ca scop distribuirea semințelor îmbunătățite, tolerante la secetă, implementarea unor sisteme de irigații mai eficiente și utilizarea extinsă a silviculturii. Se estimează că aproximativ 500.000 de fermieri și păstori din 44 de comune vor fi beneficiari ai acestui proiect. În Pakistan comunitățile extrem de vulnerabile la schimbările climatice se confruntă cu provocări legate de utilizarea apei, de aceea investițiile prin CSA s-au concentrat pe reabilitarea cursurilor de apă comunitare și implementarea unor sisteme de irigații moderne.

În Kenya, obiectivul CSA este de a crește productivitatea agricolă și de a dezvolta rezistență la riscurile generate de schimbările climatice în comunitățile agricole mici și pastorale. În Malawi, CSA are ca obiectiv îmbunătățirea rezistenței culturilor la secete tot mai accentuate și persistente și îmbunătățirea sănătății solului pentru o productivitate agricolă crescută, dar și adaptarea la schimbările climatice și atenuarea lor. Aproximativ 140.000 de fermieri au adoptat o serie de practici CSA, în timp ce sănătatea solului a fost îmbunătățită pe aproape 28.000 de hectare.


- Proiectul Maharashtram dezvoltat în India este unul dintre cele mai ample proiecte implementate de Banca Mondială, cu o valoare de 420 milioane dolari. Începând din iunie 2020, 309.800 de beneficiari ai proiectului au adoptat practici agricole inteligente din punct de vedere climatic, iar 56.602 hectare de teren au beneficiat de tehnologii moderne de irigații și drenaj.


- Se estimează că la nivel mondial există 500 de milioane de mici fermieri. Banca Mondială consideră o prioritate ajutorarea micilor fermieri deoarece aceștia pot contribui la atingerea obiectivelor Climate Smart Agriculture prin reducerea defrișărilor, a emisiilor de metan și a poluării solului.


- O evaluare preliminară sugerează că pandemia Covid-19 ar putea genera o creștere între 83 și 132 de milioane de oameni care se vor adăuga la numărul total de subnutriți din lume în 2020, în funcție de scenariul de creștere economică, se arată în rapoartele FAO.


- Potrivit FAO, țările cu venituri mici se bazează mai mult pe alimente de bază și mai puțin pe fructe și legume și alimente de origine animală decât țările cu venituri mari. Numai în Asia și la nivel global în țările cu venituri medii-superioare există suficiente fructe și legume disponibile pentru consumul uman pentru a putea îndeplini recomandarea FAO / OMS de a consuma minimum 400 g / persoană / zi.


- Omenirea și-a propus ca până în 2030 foametea să fie eradicată. Din nefericire, în momentul de față atingerea acestui obiectiv pare imposibilă. Mai mult decât atât, dacă se păstrează ritmul actual numărul oamenilor afectați de foamete va depăși 840 de millioane până în 2030.


Daniel ZMARANDA

Se întâmplă în localitatea Cioranca din județul Buzău. Primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare

Așa afirmă administratorul Sebagro, Paul Sebastian Gheorghe, care lucrează 900 ha în localitatea Cioranca din județul Buzău. De aceea are în vizor dezvoltarea unui sector zootehnic pe viitor, dar și achiziția de teren agricol pentru a eficientiza afacerea. În plus, e hotărât să irige cel puțin 50% din teren, iar de anul acesta va avea primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare.

Își securizează afacerea prin achiziția de terenuri și irigații

Sediul fermei este la ieșire din Cioranca, pe partea stângă, cum se merge către Buzău. Imediat după ruina conacului Mănciulescu, o clădire impunătoare, care a fost și sediul IAS Cioranca, lăsată acum pradă buruienilor. O clădire de care Sebi Gheorghe, așa cum îl cunosc toți apropiații, ar fi încântat să o renoveze și să o redea ochiului mai ales că e legat sufletește de aceste locuri. L-am întrebat cum se face că are un procent destul de important din terenul pe care îl cultivă, cumpărat, iar el a răspuns franc: „Cumpăr pământ pentru că, din păcate, nu se mai fabrică altul.“ E o bucurie să știi că pământul pe care îl lucrezi e al tău, susține fermierul buzoian. Dar cel mai mult l-a bucurat faptul că a cumpărat 30 ha de la un italian. „Recunosc că am avut o satisfacție deosebită să întorc măcar o parte din terenul cumpărat de străini. A fost cam scump, 6.000 euro/ha, dar avea cadastru și era într-o singură solă. A meritat efortul!“, spune fermierul cu un zâmbet de satisfacție pe față. În rest a tot cumpărat teren cu prețuri variind în funcție de calitatea, regimul proprietății, dar și de situarea acestuia, de la 12.000 de lei/ha până la 6.000 euro/ha.

Producții bune, comercializare deficitară

Nu l-am auzit văitându-se, ba din contră: „Am avut ultimii trei ani foarte buni. E o problemă cu desfacerea, dar încetul cu încetul am învățat să-mi vând bine marfa“, susține fermierul buzoian. Contracte futures și un pic de comerț cu marfă achiziționată de la fermieri mai mici din zonă. Totuși, nu și-a putut opri mirarea despre cum și de ce traderii cumpără cerealele românilor la prețul de pe Matif minus 15%. Minus transportul și alte cheltuieli specifice, mai adaugă fermierul. „Aici e nevoie de mai mult decât de a face gălăgie punctual. E nevoie de unitate“, recunoaște tânărul agricultor.

Pentru asta e pe cale de a se constitui un grup de producători care să reușească să aducă apa râului Buzău mai aproape de terenuri. „Aici ar fi nevoie de sprijinul statului și nu înțeleg de ce nu se înțelege că irigațiile sunt vitale datorită schimbărilor climatice din ce în ce mai agresive“, spune vădit supărat buzoianul. Deocamdată irigă din puțuri forate cu instalații pe tambur cu aspersie. Anul trecut a mai investit mulți bani în dotarea a încă 30 ha cu instalație prin picurare. „E nevoie pentru că resursa de apă e limitată de către cei de la Apele Române, așa că trebuie să folosesc la maximum această rezervă“, specifică Paul Sebastian Gheorghe. În plus, se poate folosi instalația și pentru fertirigare, ceea ce va asigura o distribuție uniformă și la timp a fertilizanților. Instalațiile de irigat prin picurare sunt de la Netafim România, subsidiară a firmei israeliene Netafim Irrigation. Instalația principală se schimbă o dată la cinci ani, iar liniile de picurare în fiecare an. Dar sporurile de producție, mai ales în anii cu secetă (aproape toți în ultimul timp), acoperă din plin investiția.

Un teren pârloagă și un U 650 au fost primii pași în cultura mare

Sebi e medic veterinar. A lucrat 8 ani în sistem, din 1993: „Am vaccinat la greu. De la vaci până la câini și pisici. Acum am grijă doar de animalele pe care le cresc eu.“ Părinții lui sunt agronomi și au încercat să-l țină departe de pământ. Însă acum prima lui nevastă e ferma! „Și așa va fi mereu“, subliniază încă tânărul fermier (40 de ani). „Îmi place la nebunie ceea ce fac!“, a exclamat buzoianul. De la întorsul terenului până la cules, fiecare za din lanțul tehnologic e o provocare pentru el. „Nu e loc de șabloane în agricultură“, susține fermierul din Cioranca.

Primul pe listă a fost un U 650 cu care făcea agricultură pe terenul familiei, dar și ceva prestări de servicii în puținul lui timp liber. Apoi, trecând zilnic pe lângă un teren lăsat pârloagă, deși era de calitate, și-a zis că e mare păcat să stea nemuncit. Așa a început să arendeze teren. Apoi să-l cumpere. Anul acesta are pe 150 ha floarea-soarelui. Mai puțin decât de obicei. 150 ha sunt ocupate cu orz pentru bere (soiul Nectaria), 200 ha cu grâu, 200 cu porumb, 150 cu rapiță, dar și 40 ha cu lucernă și 20 cu porumb siloz pentru cele 100 de oi Țurcane și 15 vaci Roșie Daneză pe care le crește pentru a nu pierde contactul cu meseria. „Zootehnia va reveni în următorii 3-4 ani și va fi cel puțin cum este acum zona de cultură mare“, spune sigur pe el Sebi Gheorghe.

Folosește genetică Pioneer în proporție de 80%, iar pentru PPP preferă BASF și DuPont. Are tractoare Deutz, dar vrea să schimbe cu John Deere deoarece schimbările produse anul trecut l-au cam descurajat. Falimentul MAP care promisese un centru service la Buzău l-a convins să aleagă firma americană. „Mai ales că nu am mecanici buni. Nici utilizatori specializați, iar asta presupune că la cel mai mic defect avem nevoie de intervenția echipelor de service“, se justifică fermierul. Are combine New Holand, dar pe acest segment se ajută cu alți fermieri pentru ca producțiile să fie strânse cât mai repede și în condiții cât mai bune. Am văzut în curtea fermei și un plug francez Naum cumpărat la second-hand din Olanda. Acesta așteaptă un tractor de putere mare de la IPSO.

Are probleme cu sistemul, nu cu un om

Nu îl încântă să vadă „decapitați“ șefii APIA, AFIR sau MADR, deși au și ei partea lor de vină la ce se întâmplă. Principalul suspect rămâne sistemul care pune frână mai abitir decât un măgar la bunul mers al treburilor, e convins fermierul. „Din păcate, Ministerul Agriculturii e condus de eșaloanele 2 și 3“, susține Paul Sebastian Gheorghe. În schimb, este bucuros că au început să apară din ce în ce mai mulți tineri fermieri „și asta e foarte bine pentru viitorul agriculturii“. Statul ar trebui să îi încurajeze și „să ne dea naibi la timp afurisitele alea de subvenții, că nu le dau de la ei din buzunar“, se enervează pentru o clipă buzoianul. Apoi subliniază că „înghițim și mâncăm zilnic praf, erbicide și pesticide ca să ne plătim taxele la zi și de aceea statul trebuie să țină aproape de noi, nu să ne situăm pe poziții beligerante“, încheie singurul capitol de nemulțumiri și ton ridicat acest fermier cu o privire inteligentă și blândă.

Acasă îl așteaptă o soție și doi gemeni care îl împart de nevoie cu această „primă nevastă“. O „nevastă cu pretenții“ care are nevoie de investiții în fiecare zi. Practic, ferma este într-o construcție continuă, dar și aplecată spre capitalizare prin diversificarea activității. Iar Gheorghe Sebi visează din mers. Atât cât să facă următorul pas spre o fermă europeană. Așa cum e scris și în sloganul de pe frontispiciul firmei: „Totul pentru agricultură!“

Tudor CALOTESCU

Drumul laptelui la Ibănești. O investiție de 7 milioane de euro în plină pandemie

Putem să spunem că a fost o afacere de succes... Fabrica de produse lactate din Ibănești, Mureș, a început să producă brânzeturi în 1994, cu doi oameni și câțiva litri de lapte... Acum prelucrează peste 50 de mii de litri de lapte, zilnic, are peste 150 de angajați, iar telemeaua de Ibănești este unul dintre puținele produse tradiționale românești cu denumire de origine protejată la nivel european. Brânzeturile produse pe Valea Gurghiului ajung acum și în Italia, Germania sau Marea Britanie. În curând, o nouă fabrică a firmei mureșene, dotată cu o tehnologie performantă, va fi inaugurată la Reghin.

nicu bumb

„Titulatura de produs de origine protejată la nivel european pentru telemeaua de Ibănești a fost o muncă uriașă, cu contestații, refacerea documentației și multe alte piedici“, ne spune Nicu Bumb, directorul tehnic al firmei mureșene. „Am luptat șase ani ca să o putem obține și am reușit abia în 2016. Telemeaua produsă la noi este un produs de top, fabricat din lapte ecologic, curat, din zona noastră, deosebit de bogată în floră spontană. În 2018 am certificat sub eticheta de produse montane încă trei produse, smântâna, urda și cașcavalul de Ibănești. Arealul din care se colectează laptele pentru aceste produse este strict delimitat de Ministerul Agriculturii, ca zone ecologice montane.“

Cele peste 30 de produse lactate care se fabrică acum la Ibănești au ajuns să fie din ce în ce mai bine apreciate pe piața românească. Firma s-a extins, pas cu pas, cu o strategie gândită pe termen mediu și lung. Cel mai probabil, în cursul lunii februarie sau la începutul lunii martie o nouă fabrică, dotată cu o tehnologie de ultimă generație, va începe să producă.

ibanesti lactate 2

Chiar dacă pandemia a întârziat inaugurarea cu aproape un an, investiția de peste 7 milioane de euro se află acum în probe de lucru. Fabrica va procesa peste 150 de mii de litri de lapte pe zi. Firma își va extinde și aria de colectare de la fermierii din Mureș și din județele vecine.

„Pandemia ne-a produs o întârziere destul de mare pentru că fabrica este dotată cu utilaje performante, produse în Italia de o firmă importantă în domeniu și totul a trebuit să fie montat de specialiștii italieni care au ajuns foarte greu în România din cauza restricțiilor. Acum suntem în faza calibrării utilajelor și a probelor tehnologice și, în curând, fabrica va începe să producă. Investiția a fost făcută, în primul rând, cu gândul la consumatori, pentru a-i obișnui să consume produse românești de calitate...“, ne-a spus Nicu Bumb.

ibanesti lactate 3

Noua fabrică înseamnă pentru reghineni peste 50 de noi locuri de muncă, iar pentru fermieri dublarea cantității de lapte achiziționat. Este, în cele din urmă, o demonstrație a faptului că se pot face produse românești, cu capital românesc și în folosul fermierilor români.

Vasile BRAIC

Amestec de mazăre și făină din fân de lucernă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare

Atunci când vorbim despre tipurile „moderne“ de porci, caracterizate prin creștere rapidă și strat redus de grăsime, nu trebuie să ne rezumăm doar la asigurarea unor condiții optime de întreținere, adăpostire și acțiuni de profilaxie „specifică“ adecvate. O atenție deosebită trebuie acordată cantității și calității diferitelor furaje care participă în structura rețetei, dar și valorificării unor resurse disponibile local. Prezența în hrană a unor combinații variate de materii prime vegetale bogate în nutrienţi şi substanţe biologic active poate contribui la obținerea unor performanțe productive ridicate prin creșterea rezistenţei organismului la anumite boli (Hăbeanu și colab., 2009).

Mazărea furajeră (Pisum arvense L.) se cultivă pentru a fi folosită în hrana animalelor. Deși este apreciată datorită productivității ridicate, cerințelor modeste față de sol, dar și a valorii nutritive comparabile cu cea a șrotului de soia, nu este accesibilă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare (Bărbieru și Niță, 2014; Hebean și colab., 2010; Hăbeanu și col. 2009). Sensibilitatea crescută la fungi, dăunători și implicit la condițiile de păstrare-depozitare a contribuit semnificativ la încetinirea extinderii folosirii acestei materii prime în hrana animalelor de producție (Ignat, 2000). Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri de mazăre furajeră ameliorate, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat care pot contribui la extinderea culturii de mazăre furajeră și implicit la folosirea ei în hrana porcilor.

Lucerna (Medicago Sativae L.) prezintă însușiri agrotehnice deosebite, respectiv producții mari la hectar, durată în cultură de peste 3 ani, capacitate mare de a se reface după cosit, puțin pretențioasă față de condițiile de cultivare. Totodată, contribuie la refacerea fertilității solului prin cantitățile mari de azot și resturile organice care rămân în sol la finalul perioadei de vegetație (Ignat, 2000). După, Thacker și Haq (2008), Seerley (1991), Thacker (1990), introdusă în hrana porcilor, vine cu un aport important de nutrienți, respectiv proteine (în special lizină), fibre, vitamine (A, D, E, K, etc.) și minerale (magneziu, potasiu, cupru, fier etc.). În plus, potrivit National Research Council (1998), biodisponibilitatea fosforului din lucernă se consideră a fi de 100%, ceea ce aduce un plus de valoare acestei plante. Totuși, este folosită cu precădere la rumegătoare sub diverse forme, respectiv nutreț verde, fân, făină de fân, siloz, semisiloz etc. și mai puțin în hrana porcilor.

Pe fondul acestui context, aducem în prim-plan rezultatele unui test biologic efectuat în Biobaza INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4 ), pe tineret porcin cu o greutate medie inițială de 30 kg, hrănit cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină fân lucernă. În cadrul acestui test s-a urmărit evidențierea efectului amestecului de mazăre și făină din fân de lucernă administrat în hrana tineretului porcin asupra performanțelor productive și a stării de sănătate. Hrana a fost administrată sub formă peletizată. Durata testării a fost de 25 zile. Animalele au fost cazate individual, în cuști de digestibilitate (restricționarea mișcării), în condiții de microclimat controlat.

Rezultatele obținute confirmă faptul că hrănirea porcilor cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină din fân de lucernă nu afectează palatabilitatea hranei și contribuie la obținerea unui spor mediu zilnic de 1,038 kg/zi cu un consum mediu zilnic de 2,52 kg/zi nutreț combinat, fără implicații asupra stării de sănătate a animalelor.

În completare, considerăm că un transfer de informații adecvat despre efectele productive ale celor două surse vegetale, cultivate încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul țării noastre, va deschide noi posibilități de utilizare a acestor materii prime în hrana porcilor ameliorați genetic.

Nicoleta Aurelia LEFTER și Mihaela HĂBEANU

Abonează-te la acest feed RSS