Traditii 05 Ianuarie 2023, 19:38

Cămașa cu altiță a fost introdusă în Patrimoniul UNESCO

Scris de

Anul 2022 s-a încheiat cu o veste excepțională pentru România: Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc, a decis includerea dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova“ în Lista Patrimoniului Imaterial al UNESCO.

De ce cămașa cu altiță

Cămașa cu altiță este una dintre piesele importante ale costumului popular femeiesc și i se mai spune și cămașa femeiască de tip carpatic. Este încrețită în jurul gâtului pe bentiță, cu repartiția ornamentelor potrivit tradiției: pe piept, pe altiță, de-a lungul mânecii, iar lățimile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului. Însă, ce-i altița? Pe scurt, este acea „parte a mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (...), când e brodată cu cusături“ (Dicționarul Academiei, 1907), „broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor“ (Dicționarul explicativ al limbii române, 1958); lat. altitia provine din lat. altus-a-um, adj. = „înalt“.

CAMASA

„După cum știm, în Europa Centrală, cea de Est și de Sud-Est se poartă cămăși albe cu broderie, de aceea specialiștii au fost nevoiți să identifice foarte clar ce anume ne dorim să avem ca element protejat. Și de aici apare această expresie ca element de identitate culturală. S-a căutat acea cămașă, dintre multele cămăși pe care noi le avem, care ne reprezintă și ne face să simțim România. Cămașa cu altiță nu este de ieri, de azi un element de identitate culturală, deci putem spune că la această reușită se lucrează de mai bine de 100 de ani, de când doamnele din înalta societate, Regina Maria și chiar Regina Elisabeta au selectat dintre toate cămășile de la noi tocmai cămașa cu altiță pe care au considerat-o cea mai reprezentativă și versatilă pentru a putea fi adaptată în cât mai multe zone ale țării“, a precizat Ioana Corduneanu, fondator Semne Cusute.

CAMASA 2

Realizarea dosarului nu a fost simplă, a necesitat multă muncă, implicare, documentare, iar de aceste aspecte s-au ocupat numeroase persoane, instituții și organizații din România și Republica Moldova. Este vorba despre un dosar complet, în care se regăsesc, printre altele, informațiile necesare pentru identificare cămășii cu altiță, precum și elementele sau acțiunile ce o pot pune în pericol. În același timp, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Un loc aparte a fost rezervat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale. Conform studiilor, cămașa cu altiță este răspândită, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei.

CAMASA 3

„Altița în sine este o bucată de pânză dreptunghiulară care se încrețește în partea de sus și care, prezintă elemente de identitate națională, regională și chiar personală cusute cu acul. Această cămașă pleacă de fapt de la o revoluție în design, care presupune găsirea unui element care să lege pieptul de spate într-un fel confortabil și care să se așeze bine pe umăr. Este un croi foarte inteligent și ochios deoarece zona în care este amplasată este foarte aproape de față și complimentează trăsăturile. Este bucata cea mai încărcată de broderie și de semnificație“, a mai precizat Ioana.

Cine mai coase

DFGVD

Ce-i drept, în ultimii ani parcă s-a reactivat dorința de a purta cămăși naționale, au existat și există tot felul de acțiuni care îndeamnă redescoperirea portului popular, însă nu toți care poartă astfel de obiecte vestimentare știu cum să le identifice. Nu foarte mulți sunt cei care dețin cămăși vechi și care păstrează elemente autentice conform zonei, predomină cei care îmbracă tot felul de bluze de inspirație tradițională, departe de ceea ce numim tradițional, confecționate în serie în cine știe ce țări din Asia. Nu asta înseamnă cămașă națională și ar trebui să dedicăm un pic de timp în dobândirea de informații pentru a le putea transmite mai departe generațiilor viitoare.

Există numeroase comunități în care se cos ii, există meșteri populari care încă respectă motivele și specificul cămășilor, iar informațiile sunt la îndemâna oricui prin intermediul Internetului. Ar fi bine să reînvățăm ce înseamnă a coase acasă o cămașă sau măcar să o identificăm pe cea care are mii de împunsături de ac și să nu numim ie sau cămașă națională orice obiect vestimentar care are elemente tradiționale.

„Toate elementele de Patrimoniu imaterial sunt importante, ele ne aduc recunoaștere și prestigiu. Însă trebuie să înțelegem că această recunoaștere implică și elementele de risc ce pot interveni în evoluția cămășii cu altiță. Instituțiile, Ministerul Culturii ar trebui să pregătească, pe de o parte, strategii pentru a-i susține pe purtătorii acestor tradiții și, pe de altă parte, pentru a minimiza aceste riscuri. Pe lista Patrimoniului UNESCO nu se află elemente care sunt doar frumoase, ci elemente valoroase și frumoase aflate în pericol. Cămașa cu altiță este vie și frumoasă, dar se află și în pericol și fiecare dintre noi ar trebui să citească dosarul până la capăt pentru a înțelege cu adevărat care sunt primejdiile și e necesar să lucrăm împreună cu instituțiile pentru a o proteja“, a afirmat Ioana Corduneanu.

Larissa DINU


Media

Vizualizari 2188
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti