Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Nov 2021

Mănăstirea Nămăiești, povestea costumului național premiat cu aur la Paris

La Nămăiești se ajunge ușor; localitatea este la câteva minute de orașul Câmpulung Muscel și este vizitată de zeci de turiști care vor să vadă Mănăstirea săpată în piatră. Oamenii se închină, admiră peisajul și satul care se întinde la poalele așezământului și pleacă mai departe...

Clădirea de lângă biserică pare pustie... Dar, dacă îi treci pragul, în interior te întâmpină un sat întreg, cu localnici, alai de nuntă, preoți, tradiții și obiceiuri. O lume fascinantă.

Muzeul Etnografic al Mănăstirii Nămăiești este unic în țară. Costume naționale, vechi de peste 150 de ani – din zonele Argeș și Târgoviște, marame, obiecte tradiționale, covoare și ulcere, maica stareță Lucia Nedelea le-a adunat pe toate ani în șir, din dorința de a păstra vie tradiția străbunilor, precum și amintirea bunicii sale, cea care i-a pus pentru prima dată acul de țesut în mână. Ideea i-a fost inspirată de Înalt Preasfințitul Calinic Argeșeanul, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Cea care a sprijinit-o până la final a fost mama ei.

După ce a renovat clădirea de lângă mănăstire, maicii Lucia i-a venit ideea să facă un mic muzeu, numai că nu prea avea ce să pună în el. A mers la mama ei acasă, provenind dintr-o familie cu tradiție, unde portul popular era sfânt, i-a spus ce intenționa să facă și aceasta a asigurat-o că îi va da toate costumele pe care le mai are în casă, mai puțin unul, cu care dânsa ar fi vrut să se înmormânteze. Până la urmă, l-a cedat și pe acesta muzeului. Dar costumele primite din familie nu erau suficiente, așa că stareța Lucia a mers din poartă în poartă și a reușit să mai găsească prin casele bătrânești, prin vechile lăzi de zestre, ii și marame prețioase. A fost o muncă imensă, dar făcută cu pasiune și plăcere. La unele piese, maica stareță a intervenit chiar și de 5-6 ori, pentru a le aduce la starea de acum. Le-a spălat cu apă de ploaie și cu săpun de casă, le-a îngrijit cu multă răbdare și dragoste.

Apoi, mamei maicii starețe i-a venit ideea de a organiza expoziția de costume pe scene. Așa s-a creat o scenă de nuntă, avea fota de la coana preoteasa unde bunica maicii crescuse. Mamei i-a plăcut atât de mult cum a ieșit camera respectivă și a zis să mai facă „o nuntă“. Așadar, în muzeul de azi sunt două scene de nuntă, unde personajele cu costumele lor sunt bunica stareţei, Ilenica Popii, pe când era mireasă, rudele ei şi cele ale ginerelui, precum şi naşii, apoi e o scenă ce prezintă viaţa de zi cu zi a satului și o scenă ce prezintă un altar.

Cu ajutor de la mamă, surori și prietene, maica Lucia a adunat și peste 200 de perechi de opinci. După ce totul a fost gata, a mai rămas un detaliu: prezentarea. Cum să le vorbești astăzi oamenilor despre vremuri apuse și, totodată, să le trezești  interesul? Răspunsul a venit tot de la mama... Fiecare scenă trebuia pusă pe versuri. Pentru fiecare scenă, stareţa Ana Lucia Nedelea a compus câte o poezie.

Arta meșteșugului

namaiesti 12

Cu războiul de țesut și acul, Mănăstirea Nămăiești a creat un costum național premiat cu medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris din 1889. Pe lângă această impresionantă colecţie, Muzeului Etnografic al Mănăstirii Nămăeşti mai expune hrisoave vechi din secolul al 16-lea, obiecte de artă feudală bisericească şi populară, precum şi o colecţie de carte veche românească.

Muzeul Mănăstirii Nămăiești adăpostește și o întreagă taină a vieții monahale. Când viitoarea stareță Lucia Nedelea a intrat în mănăstire, o măicuță a prezentat-o legendarei maici Mina Hociotă, veterană decorată în două războaie mondiale: „Măicuță, fata aceasta este din sat de la mine! Vă rog să o binecuvântați, să rămână în mănăstire!“ Maica Mina, care avea atunci 74 de ani, a zis: „Să o binecuvânteze Dumnezeu să rămână în mănăstire și să ajungă stareță!“ Zicerea avea să se împlinească în 1994, când maica Lucia i-a urmat la stăreție maicii Onufria Scarlat.

Maica Mina se bucura de un enorm respect, inclusiv din partea autorităților comuniste. S-a numărat printre puținele persoane decorate și de regele Ferdinand cu Ordinul Național „Steaua României“, dar și de guvernul din 1968 la jubileul luptelor de la Mărășești. Doar trei femei au primit „Steaua României“: Smaranda Brăescu, prima femeie-parașutist, Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Jiu, și maica Mina Hociotă. Ca și Teodoroiu, maica Mina a primit și ea gradul de sublocotenent al Armatei Române.

Anca LĂPUȘNEANU

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului