Lumea satului 750x100

update 4 Dec 2020

Pomicultura a scăpat cu bine de zăpezile şi îngheţul din martie

Ultima jumătate a lunii martie a surprins prin căderile masive de zăpadă şi temperaturile nocturne care au coborât, în Suceava şi Botoşani, până la minus 11-15 grade Celsius, iar în rest, până la minus 2-4 grade Celsius. În jumătatea de sud a ţării acest episod a fost precedat de o perioadă mai caldă decât media caracteristică lunii martie, ceea ce a determinat şi o intrare precoce în vegetaţie a plantelor. Cu toate aceste condiţii anormale din punct de vedere termic, speciile pomicole mai sensibile la îngheţ (cais, piersic, vişin, cireş) şi arbuştii fructiferi nu au avut de suferit.

În nordul ţării, unde temperaturile foarte scăzute chiar puteau provoca daune majore, elementele vegetative nu au fost afectate pentru că nu porniseră în vegetaţie. Decalajul climatic de 2-3 săptămâni dintre nordul şi sudul României a salvat practic, cel puţin până acum, pomicultura. Şi invers, deşi în Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat şi Crişana înmugurirea s-a produs mai devreme, temperatura nu a fost atât de scăzută încât să atace elementele de rod. Temerile pomicultorilor mai erau legate de eventuale brume târzii, accident climatic pentru această perioadă, încă de neexclus.

Pagube neînsemnate la soiurile timpurii de nectarine

În Arad, la ferma Piersicile de Araneag, au fost puţin afectate soiurile timpurii de nectarine. Nicolae Dorel Sirian ne-a declarat: „Nu este un atac care să ne îngrijoreze, o estimare exactă o să avem la legarea fructelor, însă deocamdată am remarcat o sensibilitate la soiurile timpurii Springold, Collins şi Cardinal. Restul plantaţiilor stau foarte bine. În zona noastră nici nu au fost temperaturi scăzute în ultima decadă a lui martie, dar s-au înregistrat minime la limita de rezistenţă a piersicului (-1,7... -4,9°C, fenofaza butonilor florali; -1,1…-3,8°C, în timpul înfloritului, -1,1…-2,1°C, fructe mici), aşa că am avut şi puţină şansă.“

În judeţul Vâlcea, la Drăgăşani, în plantaţiile de vişin şi cais de la Agro Holding Annabella temperaturile nu au creat nicio problemă. Directorul Florin Bălaşa ne spunea că are o oarecare teamă de brumele târzii care ar putea cădea de aici înainte. Iar la cais chiar este riscant, dat fiind faptul că pomii au înflorit, iar temperaturile mai mici de minus 0,6°C ...-3,2°C în timpul înfloritului ar putea crea greutăţi. Domnia sa speră să obţină producţii bune măcar în acest an, dat fiind faptul că, în 2011 şi 2012, a avut pagubă totală în livezi, fie din cauza îngheţului, fie din cauza secetei.

La ferma Ferm Prod din Scărlăteşti, judeţul Brăila, a inginerului Constantin Aurel, livada de piersic, care ocupă o suprafaţă destul de mare, se prezintă bine, nefiind afectată de temperaturile negative din acest început de primăvară.

Furturile, o calamitate mai mare decât accidentele climatice

Nici în judeţul Sibiu cireşul n-a avut de suferit. Directorul Nicolae Neamţu, de la ferma Agricola Bergameli, din Dobârca ne-a declarat: „La noi, chiar dacă au existat temperaturi negative, speciile pomicole mai sensibile nu au avut de suferit pentru simplul motiv că n-au dat mugurii vegetativi şi floriferi. Aici, sub munţi, vegetaţia este cu vreo două-trei săptămâni mai tardivă decât în sudul ţării, iar această situaţie ne-a prins bine de data aceasta. Va fi o problemă dacă vor exista perioade de îngheţ târziu de aici înainte – eu sper că nu – dar nu cred că mai este posibil să avem temperaturi sub limita de rezistenţă a cireşului (-1,7... -3,2°C, faza de butoni florali; -1,1…-3,2°C, perioada înfloritului, -1,1…-2,1°C, la legarea fructelor).“

La fel de bine au trecut peste cele -11...-15°C şi pomicultorii din Moldova. De exemplu, Mihai Vărzaru, de la Cotnari–Iaşi, ne spunea că singura problemă din livezi este cea a pomilor uscaţi de seceta de anul trecut, chestiune care ar presupune cheltuieli suplimentare cu înlocuirea acestora. Dar mai mult decât năpasta climatică, la Cotnari, ca şi mai în toate zonele din ţară (aceeaşi problemă am întâlnit-o în Alba, Constanţa, Sibiu, Vâlcea, Buzău, Vrancea, Prahova, Argeş etc.), are loc un alt fenomen, la fel sau poate chiar mai păgubitor, cel al furturilor: „Vă daţi seama? Au terminat să fure şpalierii ori sârmele. Acum smulg puieţii şi viţele altoite! În prezent derulez un program de reconversie la viţa-de-vie şi m-am trezit cu o mulţime de viţe de un an furate. Plătesc şase paznici şi tot degeaba, dar chiar nu pot să rezolv de unul singur problema, de vreme ce pe hoţi nu are cine să-i oprească pe stradă sau acolo unde vând materialele furate.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS