Am cunoscut în ultima vreme mulți tineri implicați în agricultură. Știu că există această temere că generațiile bătrâne de agricultori nu au cui să predea mai departe ștafeta, dar se pare că acest lucru se schimbă. Unul dintre tinerii ale căror ferme le-am vizitat este Ionuț Matei din Gura Vitioarei, Prahova.

„Am vrut să am o fermă după modelul celor de afară“

După întâlnirea cu acest tânăr, am avut certitudinea că se schimbă chipul satului românesc. El este dovada că din urma generațiilor trecute vin tineri curajoși care încă mai vor să muncească pământul, care cresc în curtea gospodăriei lor animale și fac acest lucru cu  același respect cu care o făceau bunicii și străbunicii noștri. Mulți s-au întors în țară după ani de pribegie prin străinătate, cum este și cazul lui Ionuț, și-au redescoperit originile și au pus umărul la construcția noii generații de mici fermieri. Prin munca lor, ferma de subzistență, așa cum le place europenilor să o numească, este de fapt un motor al economiei multor familii din mediul rural. Ionuț Matei a construit, alături de familia sa, un cămin și o microfermă cu 40 de vaci de lapte. S-a întors din Elveția acum patru ani pentru că, deși îi era bine, acolo se simțea străin. Astăzi cu laptele pe care îl obține își hrănește familia și vinde către toți cei care îl caută. Și nu sunt puțini.

„Am crescut de mic cu animale și, văzând în afară că nu se lucrează ca la noi cu furca și coasa, după o experiență de șapte ani în Elveția la o fermă de vaci de luptă, m-am întors în țară. Am vrut să fac ceva frumos, după modelul a ceea ce am văzut în străinătate. În patru ani am reușit să fac tot ceea ce se vede acum. Sistemul de creștere a animalelor este diferit prin tehnologie, iar fermierii străini au altă mentalitate. Se lucrează mai puțin fizic și mai mult cu utilaje. Până să plec în Elveția am zis că nu vreau animale în curtea mea, că nu o să cresc nici găini, dar când am văzut acolo cum se lucrează și că nu este atât de greu a început să îmi placă. Acum chiar iubesc ceea ce fac și nu aș putea să mai stau fără animale.“

„Am investit inițial 15.000 de euro“

Întors în țară, a construit grajdul și a început să învețe din propriile greșeli. Spune că a fost avertizat că nu este rentabil să fi crescător de vaci și că această afacere te poate aduce la sapă de lemn, dar că nu a fost descurajat. Așa a descoperit că poți trăi decent din veniturile unei microferme, doar că trebuie să ai răbdare până apare profitul și să fii conștient că la început pierderile pot fi mari dacă nu te sfătuiești cu cineva care cunoaște bine acest domeniu.

„Am avut 15.000 de euro. M-au ajutat și părinții, iar tatăl meu încă îmi trimite bani din Elveția. Deși am fost ajutat să termin grajdul și să cumpăr animale, tot a trebuit să împrumut o parte din bani. La început am avut doar două vaci de la fratele meu; avea o fermă, dar a renunțat la ea. Laptele pe care îl obțineam de la cele două vaci am început să îl vindem pe la vecini. Când am văzut că se caută laptele, am zis că trebuie să ne extindem și că, dacă tot avem banii ăștia strânși, să facem o fermă mare. Primele exemplare, 12 vaci Holstein,

le-am cumpărat de la Deva, în 2020. Atunci m-am înscris și în Asociația Crescătorilor de Taurine Prahova. Pe parcurs mi-am dat seama că nu îmi place rasa asta, așa că în ultimii doi ani am început să cumpăr exemplare din rasa Bălțata Românească. M-am sfătuit cu mai mulți crescători și toți mi-au spus că este o rasă mixtă care se adaptează și la munte, și la pășune, și la creșterea în stabulație. Primele exemplare nu aveau chiar o genetică de top, ci medie, iar un exemplar a costat în jur de 1.000 de euro. Nu am cumpărat toate animalele deodată, ci câte două sau trei exemplare pe an și am înmulțit efectivul. Anul acesta am deja trei juninci fătate aici și anul viitor mi-am propus să avem zece. Așa voi proceda în fiecare an, voi păstra tineretul.“

„Cele mai bune exemplare dau 60 de litri pe zi“

Ca și alți crescători de animale, Ionuț spune că lipsa pășunilor îl pune în mare dificultate. La asta se adaugă și faptul că în ultimii ani prețurile furajelor au crescut mult peste posibilitățile micilor fermieri. Doar cu promisiunea de a primi niște terenuri pe care să le cultive pentru a-și asigura propria bază furajeră, între timp tânărul a trebuit să găsească totuși soluții pentru a scoate animalele la pășunat.

„Nu am teren și nici pășune, așa că furajele le cumpărăm. Au spus cei de la primărie că anul viitor ne vor acorda pășune, dar vom vedea cât și cum. Nu știm momentan nimic. Au spus autoritățile că vor da niște bani pentru siloz celor care au terenuri și animale. Se vor face contracte, am înțeles, dar unde se vor face și cum nu știu. Nu cred că asta mă va ajuta cu ceva pentru că eu cumpăr tot cu prețul integral furajul. Cumpăr absolut tot, lucernă, silozul de porumb, tărâțele. În 2020, prețul la porumb era de 60-70 de bani, dar acum un an l-am cumpărat și cu 2 lei/kg de porumb. Adică mai mult decât dublu. Într-adevăr, și la lapte s-au dublat prețurile, în 2020 vindeam cu 3 lei/litru, iar acum vindem cu 6 lei. Chiar și așa este greu. Mi-a promis cineva de aici din zonă care are foarte multe terenuri că îmi va da câteva hectare ca să cultiv lucernă.“

Producția de lapte este condiționată de hrana administrată animalelor, iar tânărul fermier le asigură vacilor sale un regim furajer echilibrat. Cu ajutorul unui echipament special, furajele sunt tocate și amestecate și astfel pierderile de nutreț din timpul hrănirii animalelor sunt reduse cu cca 80%.

„Duc vacile la pășunat în livezile oamenilor și le mut cu remorca, câte zece în diferite locații. Pe cele cu lapte le țin acasă. Le asigur un amestec de lucernă cu siloz de porumb, tărâțe de grâu și mălai furajer, iar de la cele mai bune exemplare obțin în jur de 60 de litri pe zi.“

vaci de lapte

„Îmbuteliem laptele în sticle de plastic de doi litri și le etichetăm“

Valorificarea către procesatori este pierdere curată pentru micii fermierii, spune Ionuț. Așa că misiunea de a rezista pe piață îi revine fiecăruia dintre ei. Datorită seriozității de care a dat dovadă, Ionuț a reușit să câștige încrederea clienților săi și livrează zilnic cca 400 de litri de lapte către magazine din județul Prahova, dar și către persoane fizice. Nu rămâne niciodată cu lapte pe stoc și asta spune multe despre calitatea produsului pe care îl pune pe masa oamenilor.

„Acum avem 12 vaci în lactație, restul fiind în repaus mamar. Când am început în 2020 am avut noroc cu pandemia pentru că oamenii au căutat soluții pentru a le fi livrate produsele acasă. Și asta am făcut, am început să livrăm lapte. Îmbuteliem lapte în PET-uri de doi litri, îl etichetăm și îl vindem către magazine sau persoane fizice. Avem aici, la fermă, un frigider unde punem comenzile, cu bilețele, oamenii vin personal să își ia lapte și ne lasă banii în schimb.“

Pentru a ușura procesul de muls, a inventat un echipament. Folosește în acest sens o pompă de vacuum pe care a montat o țeavă de aer cu robineți de grădină și mulge la bidon. Costurile acestui echipament au fost în jur de 3.000 de lei. Pentru moment este suficient, dar pe viitor ar fi nevoie de o instalație de muls care să ducă laptele direct în tancul de răcire pe care îl folosim vara.


  • „Mi-aș dori ca această fermă să devină una de top. Cu animale puține, dar de top. Nu îmi doresc o fermă cu 1.000 de vaci, ci una cu maximum 50 de exemplare, cu tot cu tineret. Avem un trai liniștit și decent și mai multă muncă nu putem face, dar nici să angajăm un om nu ne permitem. O familie trăiește decent chiar de pe urma a doar 20 de vaci, doar că nu mai ai liber, nu ai sărbători, muncești de luni până duminică.“
  • În ceea ce privește investițiile făcute, Ionuț nu a ținut o evidență strictă a lor. A folosit toată agoniseala pe care a avut-o pentru a dezvolta această fermă și este mândru de ceea ce a reușit să facă. Spune că, la un moment dat, va apărea și profitul, dar crede că va mai dura cel puțin doi sau trei ani până va reuși să amortizeze toată suma alocată acestui proiect. Între timp, va continua să investească în această ferma nu doar bani, ci și mult suflet.

Laura ZMARANDA

MATERIALUL VIDEO

Adriana Coca, o tânără medic veterinar de 24 ani din Pojorâta, județul Suceava, a fost implicată în businessul părinților încă din copilărie și spune că a descoperit, între timp, și spiritul antreprenorial, pe care îl cultivă, odată cu finalizarea studiilor, la ferma de vaci de lapte.

La Mirvalact sunt sortimente tradiționale, respectând o rețetă de familie, precum cașcaval, brânză frământată, unt, caș dospit și urdă, dar și produse dintr-o gamă nouă, cum ar fi rulada cu verdețuri, ardei, șuncă și cabanos.

Spirit antreprenorial cultivat chiar din copilărie

„Mirvalact a luat naștere din pasiunea tatălui meu pentru produsele lactate, care și-a dobândit cunoștințele în acest domeniu în adolescență de la unchiul său. Înființată în 1983, compania a funcționat ca o afacere mică de familie până acum 10 ani, când am început să participăm la diverse târguri organizate de Asociația «Produs în Bucovina», unde am fost membri fondatori. Aici, am observat că produsele noastre au fost apreciate de public, ceea ce ne-a adus o creștere semnificativă a comenzilor. Am fost implicată în această afacere încă din copilărie și am descoperit că am un spirit antreprenorial. Acum încerc să aplic toate cunoștințele acumulate atât în timpul facultății, cât și prin studiul individual“, specifică tânăra antreprenoare din județul Suceava, medic veterinar de curând.

Adriana a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, iar studiile au ajutat-o în preluarea businessului datorită faptului că a studiat o varietate de subiecte care au i-au folosit în mod special în activitatea desfășurată la Mirvalact.

„Cele mai importante materii pentru afacere au fost legate de igienă, controlul calității, creșterea animalelor, nutriție și producție. Am învățat cum să organizez eficient activitățile și spațiile din fabrică, să previn contaminarea și să efectuez teste pentru a verifica calitatea laptelui la recepție. Am dobândit, de asemenea, competențe în creșterea producției de lapte și asigurarea unor condiții optime pentru animalele din fermă, având mereu în vedere bunăstarea lor“, adaugă Adriana Coca.

Produse din lapte de vacă tradiționale ca la Pojorâta

Mirvalact, fermă de vaci de lapte, care produce produse lactate în Pojorâta, județul Suceava, este parteneră cu alte două ferme, iar în total deține 70 de exemplare din rasa Bălțată Românească. Au mizat pe această rasă deoarece are aptitudini productive mixte, de lapte-carne, iar, în funcție de condițiile de furajare și întreținere, producția de lapte variază în limite largi. În medie, producția este de 3.000-3.500 kg lapte/lactație, cu un conținut în grăsime de 3,7-3,8%.

„La Mirvalact producem produse tradiționale, respectând o rețetă de familie, precum cașcaval, brânză frământată, unt, caș dospit și urdă. De asemenea, am introdus recent produse noi în gamă, cum ar fi rulada cu verdețuri, ardei, șuncă și cabanos“, încheie Adriana Coca, medic veterinar din Pojorâta, județul Suceava, care contribuie decisiv la businessul familiei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de marți, 11.07.2023, eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de APIA, respectiv pentru:

  • PD-21 Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte
  • PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne vită
  • PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte
  • PD-24 Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine
  • PD-25 Sprijin cuplat pentru venit pentru viermii de mătase

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2023, a Cererii unice de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru intervențiile din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar planificat pentru anul de cerere 2023 cu numărul de  animale/ cantitățile confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

România deține un șeptel de cca 2 mili­oane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și al valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină, atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi), deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca

Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca

Total: 87,5 g Ca

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P

Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P

Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele structură și caracteristici:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare, vă stăm la dispoziție!

Drd. ing. Filip ILIESCU

IBNA Balotești
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Numele medicului veterinar Mihai Petcu este sinonim cu excelența în zootehnie. Agroindustriala Pantelimon este un bastion al agriculturii de altădată. Experiența de 60 de ani în zootehnie i-a permis să vadă toate transformările prin care a trecut sectorul agricol din România. Și ce se întâmplă acum spune că nu seamănă deloc cu normalitatea.

„Nu se poate ca o țară ca a noastră, cu toate condițiile, să nu aibă mâncare.“

Reporter: Dle Petcu, fac apel la experiența dvs. pentru a face o radiografie a sectorului de creștere a vacilor de lapte. Care a fost evoluția ultimilor ani?

Mihai Petcu: Involuția sectorului de creștere a vacilor a fost accelerată deoarece a scăzut numărul de animale foarte mult. Dacă între cele două războaie aveam 4,5 milioane de vaci, după Revoluție aveam milioane de vaci și acum se pare că avem un milion. Acest animal sfânt care apare în picturile rupestre ale peșterilor egiptene, care produce cel mai complet aliment este bombardat cu tot felul de idei și a ajuns să fie considerat un pericol pentru societate. În China laptele și orezul sunt denumite „aurul și argintul“ omenirii. În India vaca este animal sfânt. Dezvoltarea omenirii este legată de acest animal care transformă producția vegetală în producție animală și care asigură prin carne și prin lapte un regim hrănitor excelent.

Rep.: Știm cu certitudine ce efective de vaci de lapte mai avem la nivel național?

M.P.: Nu știm exact câte animale mai avem. Se spune că mai avem un milion. Dar asupra vacilor aplanează un viitor sumbru, stabilit de persoane care cred că nu au consumat lapte în viața lor. Nu avem nicio strategie. Nu am avut nicio strategie referitoare la pământ și ca urmare l-am vândut. Nicio altă țară nu are pământul roditor pe care îl avem noi. Avem cele mai formidabile condiții. Marele agronom Gheorghe Ionescu-Șișești a spus că pământul este ca un diamant, cu cât îl fărâmițezi mai mult, cu atât își pierde din valoare. Comisia de înscriere din 1967 a cerut țăranilor să se înscrie în CAP. Nu au vrut și au fost bătuți. A fost o crimă de a lua pământul țăranilor. Nu se poate ca țara noastră, care are toate condițiile pentru agricultură, să nu aibă mâncare. Cumpărăm de la străini pâine congelată, nu mai facem zahăr. Vă dați seama ce gândire genială era ca pe lângă fiecare fabrică de zahăr și bere să existe sisteme pentru reziduurile secundare și se creșteau taurine la îngrășat și porci. Nu exista vreun robinet pe unde să curgă valoare adăugată și să nu îl valorificăm.

„Cine să se lupte cu cei care pledează pentru gândaci?“

Rep.: Cine se face vinovat de această situație?

M.P.: Franța are legiferată legea prin care cântatul cocoșului și mirosul de balegă sunt ale țăranului francez. Noi ce să mai vorbim? În Franța pensiunea și grajdurile animalelor sunt apropiate și nu le mai miroase urât oamenilor. Noi nu ne-am organizat. Fiecare rasă trebuia să aibă asociația ei și să existe o federație sub cupola căreia să funcționeze toate. Această federație trebuia să aibă un reprezentant permanent la MADR, iar miniștrii Agriculturii ar fi trebuit să își spună de-a lungul timpului punctele de vedere. Eu i-aș înscrie pe producătorii de lapte cu produsele lor impecabile într-un concurs cu cei care promovează „gândăcimea“ și râmele și i-aș pune să mănânce împreună. Un copil până la 11 ani se poate dezvolta normal consumând numai lapte, iar acest lucru este formidabil. Cine să se lupte cu cei care pledează pentru consumul de gândaci? Cine? Dacă noi nu avem niciun fel de reprezentant...

Rep.: De aici ar trebui să pornească o strategie, de la înființarea unor asociații prinse sub cupola aceleiași federații.

M.P.: Au mai fost asociații ale căror reprezentanți aveau degetele defecte, probabil, pentru că le picau banii printre ele, în loc să reprezinte interesele fermierilor. Mai sunt tot felul de organizații de străini care au racolat fermierii noștri. În condițiile acestea, mai avem un milion de vaci și există previziunea sumbră că în cinci ani vom importa 80% din lapte. Nu mai comentez! Doar atât vreau să vă mai spun. În vremea comunistă, cu banii de pe un litru de lapte cumpăram trei litri de motorină, iar acum la banii de pe trei litri de lapte trebuie să mai pun bani și din buzunar ca să cumpăr un litru de motorină. Asta nu miroase a normalitate...


  • „Gândiți-vă că lumea bună consumă lapte în jur de 300 de litri de lapte pe locuitor, iar noi sub 80 de litri. Se pare că și acum importăm 70% din produsele de lapte. Aducem lapte din care parțial se scoate apa ca să poată fi transportat mai bine, iar cum circulația este îngreunată, timpul de livrare poate fi mai mare. Mai departe trageți dvs. concluzia. România are capacitatea să producă, dar...“
  • „La țară, spre exemplu, nu mai sunt animale. Am primit la finalul anului trecut un telefon care mi-a distrus moralul. Am fost sunat de un fermier care voia să își vândă animalele, iar prețul era de 5 lei kg/în viu. Avea 40 de animale și voia să le vândă către o firmă străină. Crescătorii mai mari au șanse pentru că au o tehnologie ridicată și în favoarea lor există și aberațiile făcute de partea politică. Nu se poate să ceri ca un țăran să crească doar un porc. Protejezi toate lighioanele pământului, dar nu îi dai voie țăranului să crească porci în curte. O să se depopuleze satele. Noi nu dăm doi bani pe agricultură.“

Laura ZMARANDA

Efectivele de bovine ale României sunt în scădere constantă din 2017, iar crescătorii se plâng de faptul că autoritățile nu au un răspuns imediat pentru problemele pe care ei le avansează. Prețul laptelui la poarta fermei îi nemulțumește și, spun aceștia, importurile de lapte ale României creează un context și mai nefavorabil pentru desfășurarea activității lor. În ceea ce privește producția internă de lapte, potrivit datelor statistice prezentate de Institutul Național de Statistică la jumătatea lunii februarie anul acesta, în 2022 a existat o ușoară creștere față de 2021.

În luna decembrie 2022, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut cu 0,7% față de luna noiembrie 2022 și cu 12,8% față de luna decembrie 2021. Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut în perioada 1.I–31.XII.2022 față de perioada 1.I–31.XII.2021 cu 0,7%.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare și produsele lactate obținute

prod lapte tabel

Date provizorii;

r) Date revizuite față de cele publicate anterior

*) Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare.

**) Datele aferente perioadelor cumulate pot diferi de cele rezultate din însumarea lunilor din cauza revizuirii datelor lunare și a rotunjirilor.


Decembrie 2022 comparativ cu noiembrie 2022

În luna decembrie 2022 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 608 tone (+0,7%).

Producția a crescut la unt cu 232 tone (+25,7%), smântână de consum cu 761 tone (+14,2%) și lapte de consum cu 1.327 tone (+4,4%).

Producția a scăzut la următoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.165 tone (-7,2%) și brânzeturi cu 581 tone (-7,2%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut în luna decembrie 2022 față de luna precedentă cu 543 tone (+4,8%).

Decembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2022 cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 10.507 tone (+12,8%).

Producția a crescut la unt cu 62 tone (+5,8%) și brânzeturi cu 283 tone (+3,9%) și a scăzut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 5.970 tone (-16,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.693 tone (-10,2%) și smântână de consum cu 58 tone (-0,9%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a scăzut în luna decembrie 2022 cu 4.635 tone (-28,1%) față de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021

În perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 8.138 tone (+0,7%).

Producția de brânzeturi a crescut cu 3.458 tone (+3,5%).

Scăderi ale producției au fost înregistrate la următoarele produse lactate: unt cu 715 tone (-6,4%), lapte de consum cu 17.088 tone (-4,4%), smântână de consum cu 2.773 tone (-4,1%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 7.801 tone (-3,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 1.329 tone (+0,9%) în perioada 1.I – 31.XII.2022 față de perioada 1.I – 31.XII.2021.

Evoluția cantității de lapte de vacă colectate de unitățile procesatoare

prod lapte grafic

A consemnat Laura ZMARANDA

Pare o afacere simplă și foarte atractivă. Dar, de fapt, ferma de vaci de lapte este o responsabilitate extrem de dificilă.

Industria laptelui este una dintre puținele afaceri care au supraviețuit blocajelor și restricțiilor legate de COVID-19, deoarece cu toți avem nevoie de acest produs pentru a ne întări imunitatea. Prețurile laptelui nu au scăzut niciodată în istoria omenirii. Chiar dacă oferta este mai mare decât cererea, în România s-a înregistrat chiar o creștere a costului per litru. Laptele este mai ușor de comercializat decât multe alte produse alimentare. Poate fi fie procesat la fața locului, fie transportat la o fabrică de produse lactate pentru procesare, fie trimis vânzătorilor direct.

Producția de lapte face parte din agricultură de mii de ani. Vacile de lapte sunt crescute special pentru a produce cantități mari de lapte. Sunt obligate să dea naștere unui vițel anual pentru a produce lapte timp de 10 luni pe an. De obicei, sunt inseminate artificial în trei luni de la naștere.

Fermierii specializați în producția laptelui îl colectează zilnic de la bovinele de lapte. Activitățile lor zilnice includ mulsul și hrănirea vacilor, împreună cu ajutorul mamelor să-și nască puii (vițeii)

Producția de lapte este o afacere care se învârte în jurul sănătății bune a vacilor mame pentru a produce lapte de calitate superioară și a da naștere vițeilor care devin următoarea generație a fermei de lapte și o ajută să crească organic. Prin urmare, crescătorii de bovine pentru lapte sunt obligați să elaboreze un program detaliat pentru sănătatea vacilor, reproducerea și îngrijirea vițeilor. Trebuie să lucreze cu un veterinar pentru a formula un plan vast de îngrijire a sănătății, astfel încât mulsul să funcționeze fără probleme, fără timpi de nefuncționare.

Asigurarea fermelor de vaci pentru lapte cu nutrienții necesari este esențială pentru a crește producția. Astfel, fermierii sunt obligați să consulte nutriționiștii pentru a elabora planuri de hrană pentru animalelor lor. Responsabiltățile nu se opresc aici!

În primul rând, înființarea unei ferme de lapte necesită atât bani, cât și capital. Alegerea unei vaci bune nu este deloc uşoară, chiar şi pentru specialiştii din domeniu, deoarece exteriorul animalului nu demonstrează întotdeauna capacităţile productive ale acestuia. Iată de ce este important să cunoaştem caracteristicile principalelor rase de vaci de lapte, înainte de a porni afacerea.

Flavius Orvat

Flavius Orvat (foto) are 26 de ani și este administratorul unei ferme de vaci de lapte, rasa Bălțată românească, din Satu Mare. Are un număr de 105 capete bovine, efectivul total (viței, junici, tăurași etc.). Din acestea, merg la muls 50 de capete.

Tânărul a preluat ferma în anul 2015, de la părinții lui, și a început afacerea cu trei capete bovine. Așa a apărut și primul credit la bancă, în valoare de 120 mii de lei, iar casa părinților a fost pusă garanție. Anul următor a investit și în primul tractor. A achiționat apoi vițele, tăurași și așa efectivul s-a tot mărit.

În anul 2019 a avut perioada de criză și a avut de ales: ori vindea tot efectivul, ori intra în Cooperativa Samuslact. A ales asocierea și nu regretă. Atunci producea 250 litri de lapte pe zi, iar acum se apropie de 1.000 de litri pe zi. Așadar, producția a crescut considerabil.

Anul 2022 a fost unul extrem de prost pentru fermele de vaci cu lapte. Cauzele principale au fost creșterea costurilor (mai ales la combustibili și energie), seceta care a afectat cantitatea și calitatea furajelor și jocul monopolist al marilor procesatori care impun prețuri sub costuri.

„Laptele nostru, din această zonă, este de o calitate foarte bună și foarte căutat. Dar, financiar, suntem cu toții la pământ, din păcate. Dacă noi nu o să ne spunem of-ul și stăm ascunși prin ferme și ne plângem la prieteni, nimeni nu o să ne bage în seamă. Trebuie să fim mai implicați. Un fermier la 20 de ani, dacă vine acum și se apucă de zootehnie, n-o să reușească să se descurce. Eu îi recomand să facă altceva. Este o meserie extraordinar de grea, trebuie să ai foarte mulți bani“, spune Flavius.

De multe ori, vacile de lapte pot produce cantități foarte mari de lapte doar pentru o medie de 3 ani, după care sunt sacrificate. Pentru a avea succes în afacerea cu creşterea vacilor trebuie în primul rând să ştim cum să alegem o vacă cu o productivitate înaltă. Vacile lui Flavius, rasa Bălțată românească, produc câte 21 de litri/per cap de bovină. Ferma are și cultură mare, în jur la 120 ha. „Ce am recoltat în 2022 nu a fost suficient, am tocat și porumbul boabele și siloz, nu a mai rămas nimic. Am făcut credit la bancă și am mai cumpărat furaje. Lucerna, la fel, doar 40% am putut să facem fân, restul am căutat să luăm de la alții. Încercăm să trecem iarna asta, să sperăm că putem, mai avem ceva orz, ceva triticale, cumpărăm șroturi. Să ajungem în aprilie, poate atunci reușim să cosim niște lucernă, dacă nu, e jale mare“, spune acesta.

O vacă din rasa Balțata românească oferă în medie în jur de 15-20 litri de lapte pe zi. Fermierii spun că cel mai mult contează furajarea în cazul vacilor Balțate. Cu cât e furajată mai bine, cu atât oferă mai mult lapte. O rasă bună cu pedigree produce chiar și 38 litri de lapte pe zi.

Flavius este conștient de faptul că genetica într-o fermă este foarte importantă. Speră ca anul acesta bovinele lui să producă undeva la 25 de litri. Pe viitor, dorește să crească și tăurași la îngrășat. De asemenea, speră să dezvolte ferma cu ajutorul fondurilor europene. „Dacă nu o să se întâmple, o să fiu unul dintre tinerii care o să renunțe. Nu avem înțelegere de la bănci, dobânzile sunt destul de mari. Am întârziat cu plata creditelor la banci și nu am mai beneficiat de alte finanțări. Așa am apelat la împrumuturi prin  Instituţii financiare nebancare (IFN). Ar trebui să fie o bancă specială pentru agricultorii care să ne înțeleagă în situațiile dificile și să ne ofere sprijin“, conchide Flavius.

Anca LĂPUȘNEANU

Stadiul în care se află crescătorii de vaci de lapte din Satu Mare este unul critic, urmând ca anul acesta fermierii să ia decizii radicale, din păcate, în privința afacerilor lor. Despre mai multe aspecte privind creșterea vacilor de lapte am discutat cu Daniel Frei, preşedintele Cooperativei Samus Lact.

La sfârșitul anului trecut, acesta a fost principalul organizator al unui protest la care au participat zeci de fermieri din municipiul Satu Mare, nemulţumiţi de modul în care se acordă subvenţiile, de creşterea preţurilor şi de faptul că pe rafturile magazinelor sunt produse neconforme.

Fără îndoială, și războiul din Ucraina a însemnat aducerea în țară a cerealelor de la vecini, la prețuri mult mai mici și de o calitate mai slabă, concurând cu cele românești. Aceste aspecte, combinate și cu seceta, se pare că au „întins coarda“ pentru fermierii români deoarece unii dintre ei s-au găsit în situația de a nu avea de unde achiziționa furaje și și-au lichidat fermele, ducând vacile la abator.  

Să ai o afacere de tip fermă vaci de lapte este o activitate foarte grea, iar Daniel Frei o compară cu mineritul: „Este o muncă murdară, stai în fermă toată ziua, suporți mirosuri neplăcute pentru că trebuie să scoți gunoiul de grajd zilnic, trebuie să pui furajele, nu este un sector atractiv și nici veniturile nu sunt așa de mari încât să-i tenteze pe tineri sau pe investitori. Și ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă acută. Cineva ar trebui să crească 500-1.000 de bovine pentru ca afacerea să renteze la nivelul celor din străinătate. Se poate numi o fermă de bovine o gospodărie de la 20 de animale la muls în sus. Sub acest număr se poate considera că fermierul mai are încă un venit, ca să trăiască, pe lângă salariu. Noi câștigăm foarte puțin, 5-10 bani per litru de lapte“, a declarat Daniel Frei, îngrijorat că sectorul zootehnic riscă să dispară în câțiva ani, dacă acesta nu va fi sprijinit și ajutat.

Acesta ne-a menționat și principalele probleme cu care crescătorii de vaci de lapte încep anul 2023:

1. Lipsa de încredere între fermieri și a asocierii. Singuri, fermierii nu pot negocia prețurile la imputuri și la produse.

2. Concurența neloială a produselor de la raft. Acum 2 ani a apărut un regulament european prin care se interzice comercialiarea produselor cu conținut de ulei vegetal hidrogenat peste 2 grame la suta de grame. „Dacă ne uităm acum pe etichetă nu mai scrie ulei vegetal hidrogenat, ci doar ulei vegetal, dar specialiștii își dau seama că acizii grași saturați de pe etichetă nu sunt din grăsimi naturale, sunt hidrogenate“, spune Daniel Frei.

În acest sens, imediat după Anul Nou, Ministerul Agriculturii a elaborat normele de aplicare a Legii laptelui și a produselor lactate, adoptate în toamna anului trecut, și ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui. Va exista „Observatorul Laptelui și al Produselor Lactate“, care va colecta și centraliza date și informații referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, dar și cu privire la exploatațiile de animale de lapte, efective, cantități, produse și prețurile de la cel al laptelui crud, ca materie primă de comercializare, și costuri de producție. Legea prevede și ca laptele și produsele din lapte să fie clar delimitate pe rafturile magazinelor, iar cele cu adaosuri de grăsimi vegetale să fie expuse în spații separate.

3. Contractele deficitare între fermier și procesator. Fermierii au ieșit în dezavantaj, fiind neasociați și neavând puterea să-și angajeze un avocat, când au semnat tot felul de contracte care au fost păguboase pentru ei. „S-au întâlnit clauze în care se specifica un preț unic pe anul 2022, 1,80 lei/ litru. Dacă se dorea rezilierea contractului sau să mărescă prețul, o puteau face doar cu condiția să mai livreze lapte încă 6 luni. O altă clauză considerată de fermieri abuzivă a fost graficul de la început de an, pe care îl face procesatorul, în care se specifica plus-minus 5%. Or vaca nu e dozator. Și în aceste condiții se impun niște penalități pentru laptele livrat într-o cantitate mai mare, peste 5%. Nu merită, mai bine îl dai la porci decât să îl vinzi fiindcă te penalizeză pe toată cantitatea de lapte. Dacă livrezi mai puțin, să zicem 900 litri în loc de 1.000 litri, pentru diferența aceea iar te penalizează pe toată cantitatea și tu pierzi“, ne-a povestit, revoltat, președintele Samus Lact.

4. În final, dar nu și în cele din urmă, subvențiile care s-au dovedit neputincioase în anul 2022. „Aici, ca noutate, apare partea de bunăstare pentru bovina de lapte. O speranță și un ajutor, dar nu e salvarea“, a conchis Daniel Frei.

Anca LĂPUȘNEANU

Mihai Petcu: „În aproape 60 de ani, niciunul nu a fost așa dificil ca 2022“

Dură prin realitatea pe care o prezintă, dar foarte bine ancorată în situația zilelor noastre. Asta este definiția pentru declarația pe care Mihai Petcu, medic veterinar și manager de fermă de vaci de lapte de 60 de ani, un fel de Dalai Lama al crescătorilor de bovine, ne-a dat-o. Agroindustriala Pantelimon nu are nevoie de prezentare. Vorbesc pentru ea toți anii aceștia în care a rămas în picioare, în vreme ce toate celelalte, cca 40 de ferme din jurul Capitalei, constituite în „centura laptelui“, au dispărut. Nu poți face o retrospectivă a ultimilor ani zootehnici fără să discuți cu Mihai Petcu.

A fost o lipsă totală de respect a conducătorilor față de acest sector

„Nu a plouat, porumbul s-a dezvoltat foarte puțin, nu a legat și atunci am făcut un siloz fără valoare nutritivă. A trebuit să cumpărăm cereale ca să îl completăm și să fie bun pentru consum și să avem niște producții corespunzătoare. A trebuit să cheltuim mulți bani, dar am reușit să ne asigurăm necesarul de furaje și vom trece cu bine peste această iarnă.

Dacă prezinți simplist costurile de producție, pot să vă spun așa: înainte de Revoluție, cu un litru de lapte luam trei litri de motorină, acum cu trei litri de lapte luăm unul de motorină. Asta arată că în fermele zootehnice costurile de producție au crescut cu 30-40% până acum. Carburanții sunt scumpi, prețul inputurilor a crescut extraordinar de mult, iar prețul laptelui s-a mărit poate doar cu 2-3% față de prețurile anterioare. Viitorul este foarte dur, în sensul că va trebui să depunem niște eforturi foarte mari ca să putem supraviețui, nu să prosperăm.

Vacile au fost defavorizate față de toate celelalte categorii care au primit ajutor economic, în sensul că numai un procent din numărul de vaci a primit subvenție. O altă greșeală este că, dacă acum 5-6 ani aveai 3.000 de tăurași la îngrășat și luai subvenție, tăurașii erau în Arabia vânduți ca friptură. La vaci de lapte nu se dă subvenție pentru toate capetele. Efectivele au scăzut îngrijorător, de la 7 milioane de vaci de lapte, cât aveam la Revoluție, a mai rămas doar 1 milion, și acesta în scădere.

Fără vacile de lapte nu putem trăi. Agroindustriala Pantelimon este singura unitate din 42 de ferme care au fost în jurul Capitalei, aparținând IAS-urilor și CAP-urilor. Restul erau vaci ale țăranilor. Noi am reușit atâția ani de la Revoluție să supraviețuim și sperăm să o ducem înainte.

Cel mai dur adevăr legat de anul 2022 este că a fost o lipsă totală de respect a conducătorilor față de acest sector. Lipsă de respect pentru că nu am văzut nimic care să arate că existăm. Dacă vom continua să disprețuim vaca, această specie fantastică pentru omenire, vom suferi o pierdere uriașă. Gândiți-vă că scrisorile celor de acasă către fiecare român de pe front începeau cu „a fătat vaca“. Așa cei care luptau în război aveau certitudinea că cei de acasă aveau ce mânca. Nu știu dacă o să înceapă vreun război sau dacă în acest caz o să scrie cineva de pe front «ați prins gândacii sau râmele?»“

Efectivele de bovine şi efectivul matcă existente la 1 iunie 2022, față de 1 iunie 2021

propaganda eliminare bovine 1


„Cred deviem extraordinar de mult și schimbarea este opusă, nu parțială, nu doar cu câteva grade. Asta nu va duce la nimic bun“.


„Au fost cheltuieli suplimentare pentru fermieri, iar cel mai grav este faptul că mulți au trebuit să renunțe la această activitate. Acest lucru se întâmplă și într-o conjunctură psihologică proastă, aceea de a face propagandă pentru a elimina vaca sub pretextul că este ființa care poluează cel mai mult“.


  • La 1 iunie 2015, față de aceeaşi dată a anului 2014, efectivele de bovine au crescut atât pe total, cât şi ca efectiv matcă, cu 0,4%, respectiv cu 0,6%. La 1 iunie 2016, faţă de aceeaşi dată a anului 2015, efectivele de bovine au crescut cu 0,2% atât pe total, cât şi la efectivul matcă.
  • Până în momentul de față au fost singurii ani în care s-a înregistrat o creștere a efectivelor. Începând cu 2017, efectivele de bovine au înregistrat o scădere constantă.
  • La 1 iunie 2017, faţă de aceeaşi dată a anului 2016, efectivele de bovine au scăzut cu 3,3% pe total şi cu 2,5% la efectivul matcă.
  • Efectivele de bovine la 1 iunie 2018, faţă de aceeaşi dată a anului 2017, au scăzut cu 0,5% pe total, iar efectivul matcă cu 0,2%.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2019 au scăzut faţă de aceeaşi dată a anului 2018, cu 2,0% pe total şi cu 1,6% la efectivul matcă
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2020 au scăzut cu 2,4% pe total şi cu 1,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2019.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2021 au scăzut cu 2,6% pe total şi cu 0,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2020.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2022 au scăzut cu 0,7% pe total şi cu 0,9% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2021.

propaganda eliminare bovine 2

Analizând distribuţia pe regiuni de dezvoltare, se constată că ponderea efectivelor de bovine existente la 1 iunie 2022, față de aceeași dată a anului 2021, a crescut în regiunile Centru (+0,3 puncte procentuale), Nord-Est, Vest şi Nord-Vest (+0,1 pp.), a scăzut în regiunile Sud-Vest Oltenia (-0,3 pp.), Sud Muntenia (-0,2 pp.) şi Sud-Est (-0,1 pp.), iar în regiunea București-Ilfov a rămas constantă.

Laura ZMARANDA

DN Agrar Group (BVB: DN), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, a finalizat lucrările de modernizare a sălilor de muls la Ferma Apold. Investiția a constat în construcția unei noi săli de muls, la standarde internaționale, care a fost finalizată în luna iunie și a fost finanțată printr-un împrumut bancar, precum și în renovarea sălii de muls curente, a cărei valoare de renovare s-a ridicat la suma de 100.000 euro și a fost finanțată integral prin surse proprii, inclusiv construcția și punerea în funcțiune.

Operarea celor două săli la capacitate maximă, în 3 ture, ar permite o creștere a capacității operaționale cu 50% pentru Ferma Apold, de la 1.000 de vaci. Totodată, pentru aceeași fermă au fost achiziționate 400 de vaci de muls, care vor acoperi până la 40% din noua capacitate.

„Investițiile în sălile de muls realizate la ferma Apold contribuie la obiectivul grupului de a creşte producţia de lapte, după ce în prima jumătate a anului am investit în noi adăposturi pentru animale, creşterea efectivului de animale, precum şi o hală suplimentară de stocare a furajelor. În linie cu strategia anunțată, am investit în achiziționarea a 400 vaci, rasa Holstein din Germania, pentru ferma Apold, restul efectivului fiind completat cu tineret bovin crescut în fermele noastre“, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, președinte al Consiliului de Administrație DN Agrar Group SA.

Cele două săli de muls sunt de tipul „Swing over“ și au integrate câte 60 de posturi pentru muls, fiecare, împreună, având o capacitate de muls de 480 bovine/oră, însumând o producție curentă de 45.000 de litri de lapte zilnic.

În primul semestru din 2022, DN Agrar și-a consolidat poziţia de lider de piaţă în producția de lapte de vacă, cu operaţiuni integrate, cu peste 10.000 de capete de vaci de lapte și tineret bovin şi o suprafață lucrată de aproape 7.000 de ha de teren.

DN Agrar Group este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală. Grupul activează în centrul Transilvaniei, în județele Alba, Sibiu și Hunedoara.

Compania a fost înființată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer și este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO din februarie 2021. Începând cu data de 19 septembrie 2022, acțiunile DN Agrar sunt incluse în indicele BETAeRO al celor mai tranzacționate companii din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare SMT.

Principalele domenii de activitate ale companiei sunt zootehnie, producție agricolă vegetală, prestări servicii în agricultură, logistică, transport, turism și servicii de consultanță pentru afaceri și management.

(I.B.)

Sectorul zootehnic nu poate exista fără sectorul vegetal. Acest lucru ni-l confirmă tânărul fermier de 23 de ani, Ionuț-Dumitru Sînculei din satul Vlădeni, comuna Corlăteni, județul Botoșani. Acesta are o fermă de bovine cu exemplare de Bălțată Românească, Holstein, Black Angus, ovine din rasa Karakul și cca 180 ha de culturi vegetale.

„Încă de mic am fost înconjurat de utilaje și animale, însă acest lucru era doar un hobby pentru familia mea. În 2016 a luat naștere mica noastră fermă de familie. Pe partea de zootehnie deținem un efectiv de 25 de bovine și 200 de ovine. Bovinele în mare parte sunt din rasa Bălțată Românească, dar deținem și vaci din rasa Holstein, Black Angus și metiș. Ovinele sunt predominante din rasa Karakul, dar avem exemplare și din alte rase populare la noi în țară. Materia primă și produsele obținute de la animale pleacă direct din curtea noastră, laptele de la vaci îl colectăm pentru altă firmă producătoare de lactate, brânza de la ovine o vindem doar de acasă“, spune tânărul botoșănean.

În cadrul fermei, deține 180 de hectare, dintre care 150 ha arendate și 30 ha proprietate. Pe această suprafață are, în mare parte, cultură mare și furaje pentru animale. Gama de utilaje pe care o deține este una diversificată și de ultimă generație, de aceea face față cu brio cerințelor fermei.

„Investițiile în fermă au fost treptate deoarece nu am putut accesa fonduri europene până în momentul de față. Pe viitor, după terminarea studiilor de licență din cadrul Facultății de Agricultură din Iași, doresc să mă extind și să accesez cât mai multe fonduri. Viața la țară este frumoasă, dar este și grea. Dacă nu ai bunăvoință și răbdare, nu ai cum să ajungi acolo unde îți dorești“, mai spune tânărul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Haideți în Țara Dornelor, locul unde se produce cel mai bun șvaițer! Gazdele noastre, Adrian și Adriana Crucianu (tată și fiică), se ocupă cu creșterea bovinelor de lapte și carne, iar activitatea zootehnică a fost începută de către tatăl dumnealui, Vasile Crucianu, încă din anul 2005. Antreprenorul sucevean este tehnician veterinar de profesie, dar și inginer economic și își dorește să dezvolte afacerea familiei. Un rol important în acest sens speră să îl aibă fiica sa, Adriana, proaspăt inginer în industria alimentară, absolventă a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru o fermă profitabilă trebuie minimum 20 de vaci

Familia Crucianu conduce o afacere prosperă, începută cu o fermă de vaci și dezvoltată ulterior cu o secție de procesare a laptelui. Pentru ca business-ul să devină cu adevărat generator de profit, în luna iulie 2011 Adrian Crucianu preia societatea și accesează Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. În anul 2016 accesează Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în valoare de 150.000 euro, bani folosiți pentru a-și dota ferma cu o serie de utilaje și echipamente performante.

„Am avut animale de când mă știu și la bunici și la părinți. Am început să producem brânză la o văcărie din Munții Călimani, unde am lucrat vreo 15 ani. Din lipsa forței de muncă am renunțat și am început să fac brânză la fermă. Nu aveam însă suficient loc pentru dezvoltarea activității, așa că, atunci când am găsit un spațiu adecvat, l-am renovat și am făcut o secție de procesare a laptelui. Aici, în Neagra Șarului, procesăm în acest moment în jur de 2.000-2.500 de litri lapte/zi din fermă și de la producătorii locali din zonă“, ne povestește antreprenorul sucevean.

Familia Crucianu deține aproape 60 de animale, dintre care 32 vaci de lapte, tineret bovin și un nucleu de Black Angus, cca 20 de capete. Deține această rasă de doi ani și jumătate și a început cu 10 juninci gestante aduse de la Huedin și pe care le-a înmulțit.

„Ideea cu Angusul a venit ca urmare a lipsei personalului care să mulgă vacile. Pe acestea le comercializăm pentru carne. Cealaltă rasă pe care o avem este Bruna de Austria. Acestea sunt vaci producătoare de lapte, la fătare au un randament de 25 litri de lapte, o medie pe lactație de 10-12 litri, pe 305 zile de lactație. Pentru o fermă profitabilă, din veniturile căreia să poată trăi doi tineri, trebuie minimum 20 de vaci cu lapte. În viitorul apropiat avem un proiect prin care ne dorim să reînnoim linia de procesare a laptelui și o cameră de maturare a brânzeturilor, să facem brânzeturi maturate pe o durată mai lungă“, ne specifică Adrian Crucianu.“

Țara Dornelor, singurul loc unde se poate produce șvaițerul

Familia a hotărât să urmeze o rețetă veche pentru a face această brânză pretențioasă și rar întâlnită pe la noi, șvaițerul. Adrian Crucianu știe cum se produce cel mai bun șvaițer, iar rețeta a fost transmisă din generație în generație în Țara Dornelor de 200 de ani încoace.

În urma unui schimb de experiență în Germania – Hanovra, realizat la mai multe ferme de creștere a vacilor de lapte, și-a dorit să copieze modelul german. Adică să renunțe la vânzarea laptelui către procesatori și să înființeze propria secție de procesare a laptelui în comuna Șaru Dornei, sat Neagra Șarului, județul Suceava. Aici este singurul loc din România unde, datorită florei montane, se poate produce șvaițerul, o specialitate fină de brânză.

„Într-una dintre camerele secției de procesare a laptelui sunt puse produsele la maturare. Avem în prim-plan șvaițerul natural 100% care este numai în bazinul Dornelor, cu laptele de la văcuțele hrănite pe pajiștile noastre alpine, cu o multitudine de plante medicinale. Este căutat de consumatori pentru că aici este singurul loc unde se mai găsește șvaițer făcut 100% natural, fără să intervenim cu culturi lactice. Deci, fermentarea și găurile acelea frumoase se obțin datorită faptului că văcuțele asimilează toate calitățile plantelor de pe pășunile alpine. Laptele lor este extraordinar datorită hranei de pe pășuni, a florei montane de la noi și a bacteriilor propionice.“

Fluxul tehnologic e foarte complicat, adaugă suceveanul. „În cazul producerii șvaițerului, colectarea laptelui se face bidon cu bidon. Nu se poate aduce laptele cu cisterna, alegem laptele de cea mai bună calitate, iar pe cel cu aciditate mai mare îl folosim la producerea cașului, cașcavalului sau a altor sortimente de brânzeturi. În primul rând, trebuie un lapte de foarte bună calitate. O parte din el va fi pasteurizat, o altă parte va rămâne lapte crud, ca să nu omorâm enzimele din el. Are loc o prematurare de trei zile, timp în care ținem șvaițerul în niște bazine cu saramură, iar întreținerea lui în camera de maturare durează 3 luni. O dată la 2 zile este spălat și «întreținut» cu sare“, ne spune Adrian Crucianu, producător local din destinația de ecoturism Țara Dornelor.


Șvaițerul Călimani, împreună cu alte patru brânzeturi produse sub brandul Călimani (cașcaval, cașcaval afumat, brânză frământată și telemea), a obținut în anul 2019 dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan“. Au fost primele produse montane atestate și certificate la nivel județean.


Beatrice Alexandra MODIGA

Familia Mihalache din comuna Unirea, județul Brăila, nu s-a lăsat bătută, a mers înainte și și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu ovine. Chiar dacă în drumul lor s-au lovit de multe obstacole, cu multă muncă și perseverență au reușit într-un final să facă o treabă bună, iar la ora actuală ferma de bovine le aduce un profit rezonabil.

Fermierul Aurel Mihalache ne-a declarat: „Am început să activez în acest domeniu atât eu, cât și toată familia mea, respectiv soția și cei doi copii. Iubim animalele și, totodată, am dorit să avem și un profit pentru familie. Avem în jur de 60 de capete atât juninci, cât și 36 de vaci lactante. În fermă mai avem și câteva oițe pentru familie, poate în viitor vom achiziționa mai multe.“

Fermierul ne-a povestit că afacerea cu bovine a realizat-o chiar din banii proprii. „Tot ce a fost făcut în fermă până la ora actuală sunt din investițiile proprii. Activăm în acest domeniu al agriculturii de 12 ani. La început am avut un efectiv de 10 văcuțe și treptat ne-am extins. Totodată, ne-am ocupat și cu grădinăritul,“ a declarat Aurel Mihalache.

Chiar dacă în ultima perioadă am observat toți o creștere a prețurilor lactatelor pe rafturile din magazine, producția care pleacă din fermă și-a păstrat prețul vechi. „În ferma noastră avem zilnic o producție de cca. 480-520 litri obținuți de la un efectiv de 29 de vaci. Noi nu procesăm laptele în fermă, ci îl vindem procesatorilor din zona Brăilei. De la noi de pe poartă laptele pleacă cu 1,70 lei litru, un preț foarte redus luând în calcul că au crescut prețurile în toate ramurile. Însă la raft găsim litrul de lapte cu 5-7 lei. Chiar și așa noi suntem mulțumiți, avem profit. Baza furajeră pentru animale este produsă de noi. Da, este multă muncă, însă, dacă iubești animalele cu siguranță poți ține piept obstacolelor. Noi nu vom renunța la visul de a ne extinde mai mult ferma și sperăm să ajungem la un efectiv de 70-80 capete.“

Totodată, acesta ne-a mărturisit că beneficiile de a avea o fermă cu bovine nu constau doar în profitul obținut de pe urma acesteia. „Ferma de bovine îți poate aduce o serie de beneficii. Desigur, este multă muncă, dar trebuie luat în calcul și faptul că acum agricultura s-a dezoltat foarte mult. Există o serie de utilaje performante care îți pot ușura treaba în fermă. Totodată, profitul din lapte îl poți obține prin mai multe forme. Poți vinde laptele ca atare sau îl poți procesa. De asemenea, poți crește bovinele și pentru producția de carne. Carnea de bovine are un preț destul de ridicat acum în piață, aproximativ 19-20 lei kg“, a mărturisit fermierul.

Liliana POSTICA

Ilie Iulian Merticariu este un cunoscut fermier botoșănean care exploatează o suprafață de peste 3.000 de hectare de teren agricol și deține o fermă zootehnică cu sute de capete de bovine, rasa Holstein, dar și cca 1.000 de capre, rasele Alpină Franceză și Carpatină, în comuna Ripiceni. „Prețul laptelui nu acoperă cheltuielile. Stăm la mila lui Dumnezeu dacă nu plouă! Tot ce facem aici este o muncă aproape colosală, nu avem zile libere, sărbători!“

Laptele se vinde ieftin

„Am început această activitate în urmă cu 28 de ani și am evoluat ușor-ușor“, ne spune crescătorul botoșănean. „Avem în jur de 490 de capete de bovine, dintre care vreo 216 la muls, iar restul este tineret, de la o lună până la 2 ani. Sunt bovine din rasa Holstein, marea majoritate fiind aduse din Germania, Austria și de pe la Alba Iulia, o serie. Prima dată am început cu 10 juninci de la Stațiunea Dancu pe care le-am înmulțit, dar nu am reușit să fac un efectiv mare pentru că la vaca de lapte e greu de ținut efective mari.“

Fermele românești de vaci de lapte sunt pe marginea prăpastiei din cauza prețului mic cu care pleacă laptele din fermă. Cea mai grea muncă este în ferma de vaci de lapte, însă, din păcate, beneficiile nu sunt pe măsură și asta pentru că laptele se vinde ieftin.

„Obținem în jur de 32,5 litri / cap de animal. Laptele ajunge la Five Continents, dau zilnic în jur de 6 tone de lapte; 1,9 lei / litru iau în momentul de față, un preț care nu acoperă cheltuielile. Statul român ar trebui să vină cu mai multe subvenții, așa cum se întâmplă în Germania, Austria, chiar și în Ungaria. În aceste state sunt mult mai mari subvențiile decât la noi ca să nu se ducă mai sus prețul laptelui; dacă în Germania e 0,28 eurocenți / litru, la noi e mai puțin de 50 cenți“, adaugă crescătorul botoșănean.

Creșterea caprelor, afacere de nișă

În acest moment, creșterea caprelor pentru producția de lapte este o afacere de nișă, iar cheia succesului stă în alegerea atentă a geneticii animalelor, la care se adaugă un plan bun în ceea ce privește comercializarea și procesarea laptelui. Acest aspect ni-l mărturisește Iulian Merticariu, care, pe lângă efectivul numeros de bovine, are un efectiv destul de mare și de capre.

„Am în jur de 1.100 de capre, rasa Carpatină și Alpină Franceză, producția zilnică de lapte pe cap de animal fiind de 2 litri. Momentan, nu pot să apreciez exact cantitatea pentru că marea majoritate a caprelor au și câte o ieduță și mănâncă lapte. Am luat 100 de exemplare din rasa Alpină Franceză, dar au rămas puține pentru că s-au acomodat greu“, specifică Ilie Iulian Merticariu.

Zootehnia nu se poate face fără cultură mare

Zootehnia este o activitate care nu se poate practica fără cultură mare proprie, ne mai spune fermierul botoșănean. „Lucrez 3.150 ha înființate cu lucernă, siloz, porumb boabe, soia, floarea-soarelui; fără cultură mare nu reziști pentru că nu obții un profit, doar te menții pe linia de plutire, să nu zicem că mergem doar pe pierdere. Este o muncă aproape colosală, nu este sărbătoare, nu este duminică, trebuie să fim non-stop aici. Ca să reziști în zootehnie trebuie să-ți placă acest domeniu, altfel nu ai șanse! Tot ce este făcut aici a fost realizat din bani proprii sau prin leasinguri, n-am accesat niciun proiect european pentru că este foarte greu. Acest lucru îl pot confirma toți fermierii care au accesat fonduri europene. Se pare că totul va fi mult mai scump, o să fie dublu pentru că s-a dublat prețul îngrășămintelor, erbicidelor, motorina, inclusiv șrotul de floarea-soarelui pe care îl pun în rația animalelor. Mai suntem și la mila lui Dumnezeu pentru că, dacă nu plouă, nu știm ce o să fie având în vedere că de la începutul anului nu a plouat deloc.“

Beatrice Alexandra MODIGA

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (faostat 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/ cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv. Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm.), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Gheorghe Burlacu. Necesarul vacilor este de cca. 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor de lapte tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor de lapte tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 l lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 l lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 l lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele caracteristici și structură:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești, Serviciu MCTE

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

După muncă, și răsplată...

Ovidiu Nan este un fermier din satul Bod, aflat în apropierea Brașovului. La ferma sa există în jur de 200 de vaci, dintre care 90 sunt vaci tinere și 110 sunt vaci de lapte, care produc aproximativ 1.200 litri zilnic. De 18 ani, toată producția este vândută unei companii de produse lactate, iar mașinile de colectare preiau producția zilnic.

Instalațiile de muls sunt esențiale

În anii ’90, fermierul lucra la CAP alături de părinții săi. Pe atunci închiriase locul pe care acum se află actuala fermă de familie. În momentul în care a devenit proprietar, au fost necesare investiții. A fost pentru prima dată când Ovidiu a apelat la credite pentru a cumpăra terenuri și cele 20 de vaci care au stat la baza afacerii. În timp, profitul a fost reinvestit în utilaje de lucrat pământul și astăzi ferma lui Ovidiu Nan este în plină dezvoltare și există așteptări de creștere a producției de lapte. Lipsește însă forța de muncă. „Nu putem face față procesării și distribuției. Sunt doar eu cu familia, fiicele sunt toate trei la școală. Am avut și oi, dar le-am vândut pentru că nu am găsit oameni cu care să lucrăm.“

Dacă pentru noi laptele este un produs pe care îl cumpărăm din orice magazin alimentar, pentru fermieri laptele se traduce în ore de muncă.

E problema pe care o întâlnesc mulți proprietari de animale. Ovidiu Nan a găsit o rezolvare, și anume investiția în instalații de muls.

Astfel se câștigă timp, iar munca angajaților este făcută de un aparat. „Mulgem 100 de vaci în 2 ore și jumătate. Procedura la 10 vaci durează între 10-15 min“, ne explică doamna Cristina, soția fermierului.

Baltata Romaneasca

Fluxul tehnologic al laptelui

Ovidiu Nan a investit alte câteva mii de lei în generator, în două aparate de muls automate, dar și în aparatură de răcire a laptelui.

De regulă, procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum începe imediat după muls, când este supus unor operații de condiționare, urmate de prelucrarea propriu-zisă.

„În momentul în care s-au colectat 20 de litri de lapte, printr-o pompă se transportă în camera de răcire, în tanc“, spune doamna Nan. Păstrarea calității inițiale a laptelui este foarte importantă. Sunt necesare anumite operații care se aplică din momentul mulsului și până la prelucrare, aici fiind incluse filtrarea, răcirea, păstrarea la temperaturi scăzute și transportul în vase izoterme.

Filtrarea laptelui este și ea obligatorie. Pentru că, în funcție de condițiile de igienă în care se realizează mulsul, pot pătrunde impurități în laptele proaspăt, cu consecințe asupra calității sale. Strecurătorile folosite în mod uzual la filtrarea laptelui sunt site metalice cu 3-4 straturi de tifon, rondele de vată sau materiale filtrante.

O atenție deosebită se acordă și răcirii laptelui. Temperatura acestuia are la mulgere valori cuprinse între 32-35 grade C, iar compoziția sa chimică constituie un mediu extrem de favorabil dezvoltării microorganismelor. Răcirea imediată după muls are ca scop oprirea dezvoltării microorganismelor până la anumite limite considerate acceptabile. Păstrarea laptelui e făcută în tanc izoterm la temperatură scăzută, optim între 4-6 grade C.

Trendul culturilor în „Țara cartofului“

Chiar dacă județul Brașov s-a remarcat în trecut la culturile de cartofi și sfeclă, trendul este acela de a se cultiva grâu și porumb. Obiceiul marilor producători din Brașov este acela de a se baza pe culturi principale: cartof, porumb, grâu, care înlocuiesc tot mai des sfecla de zahăr. „Porumb am în jur de 100 ha, jumătate îl folosesc pentru furaje în fermă, iar restul este direcționat spre vânzare. Grâu, în jur de 20 de ha, iar la cultura sfeclei de zahăr am mai scăzut din suprafață. Când aveam Fabrica de Zahăr la Bod, și mergea bine, am avut și 40 ha cultivate cu sfeclă. Acum am renunțat, am undeva la 15 ha. În ceea ce privește producția de porumb, în primăvară a fost foarte rece, s-a semănat porumbul mai târziu și cultura a staționat. Cu toate acestea, sunt producții bune. Eu am colectat 10 tone la hectar“, spune domnul Nan.

Datele Institutului Național de Statistică spun că România, comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020, la porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; la floarea-soarelui pe primul loc atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată; la grâu pe locul patru la suprafața cultivată după Franța, Germania și Polonia și pe locul șase la producția realizată după Franța, Germania, Polonia, Spania și Italia; la cartofi s-a situat pe locul patru la suprafața cultivată după Polonia, Germania, Franța și pe locul șase la producția realizată după Germania, Franța, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca LĂPUȘNEANU

Deși poate părea de domeniul științei și imaginației pentru mulți, robotizarea în agricultură este mult mai aproape decât credem. De altfel, este și o soluție pentru lipsa forței de muncă, și chiar una eficientă.

De ceva timp, asistăm la o adevărată revoluție a roboților în agricultură la nivel mondial, România făcând pași destul de mari în acest sens. De altfel, primii pași în domeniul roboților agricoli din România, care s-au finalizat cu rezultate vizibile, prin apariția robotului „Banat“, au fost făcuți de o echipă formată din studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Universitatea Politehnica din Timișoara. Iar estimările sunt destul de optimiste: în aproximativ cinci decenii, fiecare gospodărie din domeniul rural va fi sprijinită și de roboți agricoli. Sau, altfel spus, fiecare țăran va avea roboți agricoli.


Părțile componente ce intră în alcătuirea robotului fac parte din toate industriile importante: mecanică, electrică, electronică, IT. În figura de mai jos este prezentată structura de bază a unui robot autonom. Structura unui robot are ca și componentă principală cadrul robotului (1) de care sunt atașate toate celelalte componente. Pentru deplasare este nevoie de un sistem de propulsie (4), a cărui mișcare se transmite la sol prin sistemul de rulare (2), prin intermediul unei transmisii (3), direcția fiind asigurată de sistemul de direcție (5). Interacțiunea robotului cu mediul înconjurător, ceea ce ține de detectarea și cartografierea obstacolelor din jurul acestuia, se datorează senzorilor (6), iar interpretarea acestora, precum și deciziile de direcționare și deplasare a ansamblului sunt îndeplinite de către sistemul de control al robotului (7), potrivit prezentării conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (USAMVBT), realizate la Lozenec, Bulgaria.

ROBOT STRUCTURA 1 Schema


Igiena reprezintă unul dintre avantajele importante

Despre eficiența roboților agricoli atestă studiile concrete. Iată care sunt datele studiului de caz pentru ferma Pădureni, din Chișineu Criș. Potrivit conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, ferma Pădureni este dotată din anul 2015 cu un robot de muls marca Lely, care are capacitatea maximă pentru 70 de bovine. După muls, laptele este transportat automat printr-o conductă direct în tancul de răcire, acolo unde este răcit până la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna de lapte care îl duce la fabrică. Este foarte important de menționat faptul că laptele nu intră în contact cu aerul nici măcar o secundă, ceea ce înseamnă o igienă foarte bună a laptelui. Într-o zi sunt bovine care se mulg cu robotul de muls de 2, 3, 4 sau chiar 5 ori. „Este foarte rar, să se mulgă vaci doar o dată sau deloc într-o zi“, explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

De asemenea, funcțiile de curățare și de spălare a sfârcurilor ugerului și de punere a paharelor de muls pe sfârcuri se efectuează cu ajutorul unui braț robotic automatizat și acționat hidraulic prin intermediul unor cilindri hidraulici. Curățarea sfârcurilor se face cu ajutorul a două perii robotizat-automatizat și cu ajutorul unei duze care stropește în permanență pe perii o soluție pentru curățarea acestora. După cum spuneam, toate acestea duc la o igienă corespunzătoare la muls.

Cum funcționează concret un robot de muls

Acest robot de muls ales de ferma Pădureni a înlocuit 2 mașini de muls mobile cu 2 bidoane. Modul de funcționare este unul simplu, care nu înseamnă bătăi de cap pentru fermieri, dar nici o sursă de stres pentru animale. Dimpotrivă, acestea învață ușor unde trebuie să meargă și se duc pentru a se mulge singure. Cum intră bovina în robotul de muls? Ei bine, aceasta merge la muls atunci când simte că trebuie să fie mulsă. „Ea știe că, după ce intră în robotul de muls, i se dă o cuvă cu mâncare, astfel încât se hrănește cât timp este mulsă. Bovina are montat la gât un cip cu care ea este recunoscută de către robotul de muls, iar când ajunge în dreptul porții de la rotul de muls bovina este recunoscută și poarta se deschide. După intrarea acesteia în boxa robotului poarta se închide la loc“, mai explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

Ce putem monitoriza datorită computerului

Robotul de muls este dotat în interior cu un calculator care ne dă, printre altele: recunoașterea bovinei și numărul acesteia, timpul de muls pentru fiecare cap de bovină, cantitatea de lapte pentru fiecare bovină și pentru fiecare mulsoare, cantitatea de lapte pentru fiecare sfârc în parte etc. De exemplu, pentru bovina cu numărul 77, timpul total de muls a fost de 5 min. și 23 secunde, cantitatea de lapte la o mulsoare a fost de 15,1 litri, cantitatea pe fiecare sfârc în parte a fost de: LF – 2,35 min.; RF – 2,44 min.; LR – 3,15 min și RR – 2,11 min. Cantitatea de furaje consumată de bovina analizată până în acel moment a fost de 3 kg.

În prezentarea efectuată în Bulgaria, conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu mai arată că robotul de muls este dotat și cu un soft care este montat pe un computer în fermă în camera în care stă fermierul. Acest soft poate arăta în fiecare secundă cantitatea de lapte pentru fiecare vacă în parte/zi, cantitatea totală de lapte obținută pe zile, celulele somatice, grăsimea, cantitatea de furaje concentrate, câte concentrate se dau la 100 litri de lapte, de câte ori s-a muls fiecare bovină pe zi și alte date relevante pentru fermieri. 

Cu ajutorul acestui soft fermierul este atenționat în legătură cu probabilitatea perioadei de împerechere pentru bovina cu numărul „X“. De asemenea, se prezintă și pragul probabilității perioadei de împerechere și totalul minutelor de rumegare.

Ce arată calculele economice ale fermei analizate

Până în anul 2015, la Societatea Agricolă Pădureni s-au muls bovinele cu ajutorul unor mașini de muls, iar pentru acest lucru erau angajați 2 muncitori. Timpul de muls era destul de mare, iar laptele nu ajungea direct în tancul de răcire, acesta intrând și în contact cu aerul. Anul 2015 a fost un an în care proprietarul fermei,  domnul ing. Szabo Zoltan, a hotărât achiziționarea unui robot de muls de la firma olandeză Lely, cei care au făcut pionierat în acest domeniu, se mai arată în lucrarea științifică prezentată de conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu. Fermierul avea de ales între o instalație de muls performantă și un robot de muls. „Deoarece acesta a fost în Olanda și a văzut pe viu performanțele robotului de muls, domnul ing. Szabo Zoltan a decis să treacă peste instalația de muls și să achiziționeze un robot de muls. Investiția s-a făcut cu ajutorul băncii, nu printr-un proiect de investiți. Astfel, fermierul a luat un credit pe 7 ani pentru robotul care a costat 120.000 de euro. Dacă facem un calcul simplu, în fiecare zi domnul Szabo trebuie să plătească la bancă o sumă echivalent cu prețul la 130 litri de lapte“, a mai detaliat Conf. Dr. Ing. Bungescu. Este deci rentabil sau nu? Ei bine, robotul a costat 120.000 de euro. În anul 2015, pe vremea când se mulgeau bovinele cu mașinile de muls, cantitatea de lapte zilnică medie pe cap de bovină era 21-22 litri/zi la 65 de bovine mulse, iar în anul 2018 cantitatea medie de lapte pe cap de bovină a ajuns la 29-30 litri/zi la 65 de bovine mulse. În urma acestor cifre, reiese clar că a crescut cantitatea de lapte mulsă pe zi/cap de bovină cu 8 litri. Mai precis, la 65 de vaci mulse, o cantitate suplimentară de 520 litri de lapte/zi/65 de bovine. Din 520 de litri care se obțin suplimentar în anul 2018 față de 2015, 160 de litri merg zilnic în bani către bancă. Asta înseamnă că ferma are un câștig de 360 de litri lapte pe zi/65 bovine mulse.

„Pe litrul de lapte, domnul Szabo primește de la fabrică 1,5 lei indiferent de luna din an. Adică, pe zi, trebuie să dea la bancă 160 litri lapte 1,5 lei = 240 lei. La 365 de zile pe an: 87.600 lei. În 7 ani: 613.200 lei. Astăzi 1 euro = 4,66 lei. Deci în 7 ani avem de plătit: 131.587,98 de euro*

În concluzie, achiziționarea robotului de muls la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș a fost rentabilă deoarece domnul Szabo poate plăti fără probleme în fiecare zi la bancă banii care corespund cantității de 160 litri de lapte și mai rămâne și în câștig față de 2015 cu 360 litri de lapte/zi“, mai spune conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.


Din studiile efectuate la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș s-au obținut următoarele date:

  • bovine la muls – 62;
  • niciuna din cele 62 de vaci nu era bolnavă de mamită;
  • vacile sunt mulse cu un robot de muls Lely, care are capacitatea maximă de 70 de capete;
  • cantitatea de lapte în ziua respectivă pentru cele 62 de vaci a fost de 1.762 l/24 h, vizualizată pe calculator la ora 24;
  • cantitatea de lapte medie pe zi, luând în calcul 7 zile, este de 1.802 l/24h;
  • numărul pulsațiilor la muls a fost fixat la pulsator la 55 pulsații/min.;
  • cantitatea de lipide în laptele muls este de 3,70%;
  • cantitatea de proteine în laptele muls este de 3,25%;
  • numărul de rumegări în ziua respectivă a fost de 445;
  • numărul de rumegări, media pe 7 zile, este de 430;
  • cantitatea de furaje, kg concentrate/100 litri lapte, este de 17,3/24 h
  • cantitatea medie de furaje pe 7 zile, kg concentrate/100 litri de lapte, este de 17,2/24 h;
  • furajarea/zi este de 4,87 kg/zi/cap de vacă, deci aproximativ 5 kg/zi/cap de vacă;
  • furajarea/cap de vacă, la 7 zile, este de 301,94 kg/cap de vacă;
  • furajarea medie, cap de vacă, la 7 zile, este de 302,8 kg/cap de vacă;
  • cantitatea totală de furaj pe zi pentru cele 62 de capete de vacă este de aproximativ 310 kg/zi;
  • de mulsori pe zi a fost de 2,5 în ziua respectivă;
  • media de mulsori pe 7 zile a fost de 2,6;
  • laptele, după ce este muls, este transportat automat în tancul de răcire,
  • laptele este răcit la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna care să-l transporte la fabrică.

* Atenție: calculele realizate la prețul laptelui și la cotația euro la momentul respectiv.


Simona-Nicole DAVID

Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, este un fermier tânăr care a mizat pe zootehnie și agricultură, într-o combinație în care cele două domenii se completează. În ferma de bovine de la Pașcani care are o tradiție de 15 ani și în care s-au investit cca 3 milioane de euro este exploatată rasa Holstein, iar efectivul actual este de aproximativ 1.000 de capete. Tânărul fermier crede în potențialul acestui sector, iar în interviul acordat ne-a vorbit despre producția de lapte, accesarea fondurilor europene, prețul laptelui, dar și despre diversele probleme ale sectorului de creștere a vacii de lapte din România.

10.000 de litri de lapte livrați zilnic

„Rasa de bovine din ferma noastră este Holstein, anual avem în jur de 900-950 de capete, strict pentru vaca de lapte. Pot spune că avem un istoric îndelungat cu această rasă; am avut și Bălțată cu negru românească, care la origine este tot Holstein. În momentul de față și la nivel global, aceasta este rasa de lapte cea mai productivă. Obținem în medie 30 litri/cap de animal, cu premise de a crește această pro­ducție; practic, noi putem obține un volum mai mare de lapte dacă mai reformăm pentru că avem un efectiv de animale care ne trage în jos, pe medie. În momentul în care va intra în pro­ducție efectivul de tineret și vom reforma, ținta noastră va fi undeva la 35 litri/cap de animal. În total, realizăm în jur de 10.000 de litri de lapte livrați zilnic către un procesator român cu care noi colaborăm de 15 ani și suntem mândri de acest lucru. Prețul laptelui în momentul de față nu este mulțumitor, având în vedere prețurile în creștere ale inputurilor. Sperăm să obținem în viitor un preț mai bun. Problema este pe tot lanțul, de la supermarketuri înapoi până la producător. Acesta din urmă este cel mai defa­vorizat“, a specificat Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani.

cresterea rasei Holstein

Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigurează a fi și mai grei

La rasa Holstein reproducerea se face artificial, ne spune crescătorul ieșean. „Lucrăm foarte mult cu material sexat, iar fătările gemelare sunt rare, este foarte important intervalul între fătări care trebuie să fie cât mai mic. În sensul acesta am investit foarte mult în ultimii 2-3 ani și avem inclusiv un soft de monitorizare a perioadei optime de însămânțare a animalului. În ultimii 15 ani am investit în ferma de vaci aproape 3 milioane de euro, o sumă mare, acoperită și de fonduri europene. Singurul pro­gram pe care am reușit să-l accesăm a fost Sapard 2007-2008. Din păcate, la toate celelalte programe implementate ulterior intrării României în UE nu am reușit să ne încadrăm din varii motive. Din punctul meu de vedere, în loc să se simplifice lucrurile s-au com­plicat“, a punctat ieșeanul. Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigu­rează ca următorii doi sau trei ani să fie și mai grei“, mai specifică tânărul fermier. „Pentru cine nu are integrată producția vegetală cu producția zootehnică va fi foarte complicat, este aproape imposibil ca o fermă zootehnică care nu-și pro­duce furajele în ferma vegetală proprie să reziste în contextul actualelor prețuri la furaje și inputuri; este o scumpire generală pentru tot ceea ce înseamnă inputuri, medicamente și material seminal.“

Fondurile europene sunt greu de accesat în sectorul zootehnic

Bogdan Pantazi ne-a vorbit și despre pro­gramele de investiții. „Programele europene devin din ce în ce mai stufoase și tot mai greu accesibile, mai ales pentru fermele care au ajuns la un anumit nivel, așa cum suntem și noi. Trebuie foarte multă implicare pentru a negocia acele condiții la Uniunea Europeană; vorbim de Planul Național Strategic în care vaca de lapte în momentul de față nu prea este menționată. De fapt, nu avem un draft după care să putem lucra, să ne spunem și noi, cei din sectorul zootehnic, punctele de vedere. În special pentru vaca de lapte avem nevoie de mai multă susținere, avem nevoie de o coagulare a tuturor factorilor de decizie pentru a realiza un Plan Național Strategic cât mai avantajos pentru fermieri, plan care să fie acceptat la Bruxelles și pe care să-l putem implementa. Vaca de lapte, din tot sectorul zootehnic, este cea mai lovită în mo­mentul de față, din toate părțile. Inclusiv la nivel de percepție, pentru că se promovează tot mai mult în ultimul timp ideea că vaca de lapte este un mare poluator, deși în acest sens sunt niște studii foarte ambigue și foarte puțin elaborate“, mai menționează crescătorul.

Faptul că fermele mari sunt considerate mari poluatoare este o problemă, mai specifică ieșeanul. „Fermele mari sunt obligate să monitorizeze nivelul de poluare pe care îl produc, să aibă acele platforme de dejecție. Din punctul acesta de vedere, dacă s-ar dori într-adevăr reducerea acestor gaze, ar trebui făcut un plan național de finanțare pentru stații de biogaz pentru tot sectorul zootehnic și în special pentru vaca de lapte. Astfel s-ar crea într-adevăr un efect de reducere a gazelor, cu producere de energie și toată lumea ar avea de câștigat. Noi, fermierii, prin toate formele asociative trebuie să avem un grad mai mare de implicare pentru că, din păcate, trebuie să luăm problema în mâinile proprii și nu văd să se miște lucrurile“, a încheiat Bogdan Pantazi, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sectorul zootehnic nu poate exista fără sectorul vegetal! Acest lucru ni-l confirmă fermierul Ionel Tataru din localitatea Lișna, comuna Suharău, județul Botoșani. Acesta are o fermă de bovine Holstein, mai exact un efectiv de peste 100 capete și cca 360 ha de culturi vegetale.

Contract cu o fabrică de procesare a laptelui din Dorohoi

Societatea familiei Tataru a fost înființată în anul 2008, dar aceasta face agricultură din 2003. Inițial afacerea a funcționat pe bază de PFA, apoi a fost înființată societatea și familia a luat teren în arendă. Deși de meserie Ionel Tataru nu este fermier, ci lăcătuș mecanic, acesta spune: „Ne-am adaptat, am studiat, am mai și greșit. Avem o fermă vegetală de 360 ha, sectorul vegetal fiind combinat cu cel zootehnie. Avem 55 de vaci de lapte, iar restul, până la 110, sunt exemplare din categoria tineret, viței sugari. Suntem axați pe rasa de lapte Holstein, dar avem câteva exemplare de Bălțată românească. Am ales Holstein pentru că este o rasă de lapte și așa avem un flux de bani lunar. În fiecare lună predăm laptele către o fabrică de procesare din Dorohoi care colectează laptele la două zile, în jur de 1.300-1.400 litri. Prețul este de 1,55 lei/litru, cumva suntem remunerați binișor“, adaugă fermierul botoșănean.

Lisna Botosani

Crescătorul de animale este descurajat

„Producem singuri furajele (fân, lucernă, siloz de porumb, orz), în afară de premixuri pe care le cumpărăm de la diferite firme, și asta este legătura dintre vegetal și zootehnic. Pajiștile comunale nu le folosim, nu avem așa ceva în exploatația fermei. O fermă de bovine, cu 40-50 de capete sau mai mult, bine administrată și manageriată poate fi rentabilă. Viitorul crescătorilor de animale din România este imprevizibil pentru că mulți încep să le vândă și pentru că nu este încurajat crescătorul de animale“, mai specifică Ionel Tataru.

2021, un an productiv pentru cultura mare

Anul acesta la ferma din Lișna s-a tras linie. „La cerealele păioase am avut rezultate foarte bune, la rapiță am obținut 4 tone/ha, iar la grâu și la orz, peste 6 tone/ha. 2021 a fost un an foarte bun, cine nu recunoaște acest lucru înseamnă că nu e fermier. În fermele mixte, vegetale-zootehnice, în anii în care producția vegetală nu este mulțumitoare rezultatele din sectorul zootehnic compensează acest lucru și invers. Personal, cu laptele obținut și cu ce am produs în sectorul vegetal ne-am putut achiziționa inputurile, leasingul, am achitat bugetul de stat și ne-am plătit cei cinci salariați. Despre utilajele pe care le avem în dotare pot spune că sunt suficiente pentru a lucra cele 500-600 de hectare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aprox. 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT, 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în codiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

Substanța uscată

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie să aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

Energia

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de dr. Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

ibna 2

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

Proteina

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

ibna 3

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

Macromineralele

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

Vitaminele

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premixuri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

Rația zilnică

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

– se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;

– producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarea structură și caracteristici:

– 25 kg siloz de porumb

– 8 kg fân de lucernă

– 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești

Șef Serviciu MCTE

Ing. Alexandru KELEMEN

0764.909.219; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti