Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Apr 2021

TAXE mai mici și mai puține

După alegerile din decembrie, anul 2017 pare să strălucească în promisiuni. O parte din măsurile prevăzute în Programul de Guvernare al PSD-ului au intrat deja în vigoare și milioane de români vor beneficia de ele. Iată ce se schimbă în viața noastră începând chiar din prima lună a acestui an.

Odată cu promulgarea legii care elimină 102 taxe nefiscale, românii vor scăpa de plata unor biruri care le mâncau timpul și le subțiau veniturile. Nu vom enumera toate aceste taxe, însă le menționăm pe cele care vor atinge cu siguranță mare parte din populație, mai devreme sau mai târziu.

Dispar:

  • Taxa de mediu pentru autovehicule.
  • Taxa Radio – TV nu se va mai regăsi pe factura Enel.
  • Taxa de înregistrare firme la Registrul Comerțului.
  • Taxa de timbru judiciar.
  • Taxa de schimbare a stării civile.
  • Taxa de preschimbare a actului de identitate.
  • Taxa de eliberare a permisului de conducere.
  • Taxa de înmatriculare a autoturismului.
  • Taxa de eliberare a cazierului judiciar.
  • Taxa de eliberare a pașaportului sau a titlului de călătorie pentru cei care sunt în străinătate.
  • Taxa de legalizare a copiilor pentru înscrisuri.
  • Taxa de legalizare a traducerii autorizate.
  • Taxa de duplicat pentru starea civilă.
  • Taxe pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor pentru terenurile agricole și forestiere.

Conform OUG nr. 2 și nr. 3/2017, alte măsuri care vor intra în vigoare anul acesta și care vizează peste 10 mil. de români sunt:

  • Eliminarea CASS-ului pentru toate pensiile.
  • Eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile sub 2.000 lei.
  • Creșterea salariului minim de la 1.250 lei la 1.450 lei.
  • Majorarea cu 20% a salariului din Administrația Publică Locală.
  • Majorarea cu 50% a veniturilor actorilor și a altor categorii de artiști.
  • Introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenți.
  • Creșterea punctului de pensie de la 871 lei la 1.000 lei.
  • Creșterea burselor meritorii pentru studenți de la 83 lei la 201 lei.
  • Creșterea pensiei minime de la 400 la 520 lei.
  • Reducerea impozitului la 1% pentru microîntreprinderile cu cifră de afaceri sub 500.000 euro.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-13

Fermier din Neamț, nemulțumit de taxa pe terenul concesionat

Asociația crescătorilor de animale încasează subvenția, dar nu întreține izlazul

Constantin Răruță, crescător de animale din satul Dușești, comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț, a concesionat mai multe terenuri pentru mica sa fermă, compusă din 15 capete de vaci de lapte. Pentru suprafața de 8 hectare, concesionată din izlazul comunal aparținând domeniului privat al comunei plătește anual o redevență de 50 euro/ha. Fiindcă terenul nu era suficient pentru asigurarea pășunatului și furajelor, fermierul s-a înscris în Asociația crescătorilor de animale care gestionează o altă suprafață din izlaz și a concesionat/arendat loturi de la mai mulți localnici. Două mari nemulțumiri are Constantin Răruță, iar noi am căutat să aflăm răspunsuri/lămuriri suplimentare de la primarul Sorin Ouatu și secretarul Nicolae Stoleru.

1. Începând din acest an, Primăria Ștefan cel Mare i-a obligat pe concesionarii terenurilor din domeniul public (izlaz) să plătească impozit pe teren. Constantin Răruță spune că în localitățile limitrofe nu există o astfel de practică și este nelămurit de ce trebuie să achite și redevența pe terenul concesionat, și impozitul. Pe celelalte suprafețe concesionate de la alte persoane fizice fermierul plătește arenda convenită prin contract, iar proprietarul achită separat impozitul pe teren datorat bugetului local.

Secretarul Nicolae Stoleru: „Este vorba despre o taxă, nu impozit, instituită nu de Primăria Ștefan cel Mare, ci impusă prin Codul Fiscal, deci aplicabilă la nivel național. Art. 463, alin. 2, spune: «Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren»“.

Legiuitorul prevede și 32 de situații în care se pot acorda scutiri de la plata taxei. În privința terenurilor agricole, ar putea fi aplicabile următoarele excepții: „terenurile afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani; terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activităţi economice sau agrement (creșterea animalelor, indiferent de efectiv, a fost asimilată activităților economice); terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora; terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură.“ Faptul că alte primării n-au impus această taxă, mai spunea secretarul comunei, s-ar datora „necunoașterii legii, dar Curtea de Conturi va avea grijă să remedieze neglijențele.“ Ar mai fi și a doua variantă: consiliile locale respective au acordat mai multe scutiri, în funcție de starea terenurilor, ori n-au considerat că micii crescători de animale s-ar încadra la „activități economice“.

2. Asociația crescătorilor de animale din Dușești încasează subvenția pentru restul suprafeței de izlaz comunal închiriată/concesionată, dar nu întreține pajiștea, susține fermierul Răruță. L-a rugat pe primarul localității, în calitatea de șef al administrației care deține în proprietate izlazul, să impună conducerii asociației să întrețină pajiștea, dar situația nu s-ar fi modificat. Semne de întrebare sunt ridicate și în legătură cu destinația subvenției, de vreme ce banii nu se întorc sub formă de lucrări de ameliorare/întreținere a suprafeței.

Primarul Sorin Ouatu: „Eu știu că asociația a efectuat acțiuni de curățire, chiar i-am ajutat cu ceva forță de muncă. Nu cunosc exact care este acum situația, dar o să trimit acolo o comisie, să verifice la fața locului cum stau lucrurile.“ Cât despre subvenție, chestiunea ar trebui lămurită în prima fază în interiorul organizației, președintele fiind obligat să le prezinte membrilor situația financiară. Dacă n-o face, există și alte instituții de control; condiția este să fie informate despre eventuale subvenții europene deturnate spre alte scopuri... Vestea bună este că, din acest an, se schimbă regimul subvențiilor în raport de asociațiile crescătorilor de animale, acestea din urmă trebuind transformate în grupuri de producători sau cooperative efectiv lucrative. Dacă nu, probabil nu mai încasează plățile pe pajiștile închiriate în numele crescătorilor pe care-i reprezintă.

Maria Bogdan

Taxa pe valoarea adăugată, contestată de cinci state membre UE

Potrivit unui comunicat oficial, preluat de Agerpres, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria solicită Comisiei Europene să modifice actualul sistem al TVA. România şi Polonia, deşi invitate, nu au participat la discuţii, iar Germania a participat în calitate de observator.

Ministrul austriac de Finanţe, Hans Juerg Schelling, a apreciat că sistemul TVA este „ineficient şi trebuie schimbat“. De altfel, în Raportul CE din 26 februarie a.c., se remarcă: „Plata TVA rămâne îngrijorătoare, iar politica fiscală este lipsită de continuitate, predictibilitate şi planificare strategică“, iar comisarul european Algirdes Semeta a afirmat: „Statele nu îşi pot permite să piardă venituri (177 mild. euro) de o asemenea amploare. Comisia se concentrează pe reformarea fundamentală a sistemului fiscal pentru a-l face mai eficient şi mai greu de fraudat.“

La rândul său, ministrul ceh de Finanţe, Andrej Babis, consideră că frauda pe TVA aduce statelor membre UE pierderi anuale de aproximativ 50 de mld euro, iar Austria susţine că UE ar trebui să lase ţările membre să adopte un sistem de tip „taxare inversă“ în cadrul căruia companiile care cumpără şi nu cele care vând bunuri sunt responsabile pentru TVA, solicitări refuzate de Bruxelles.

1. Ce spun calculele noastre

Recuperarea golului estimat pentru 2016, în sumă de 5,17 mild. lei, (18,6 mild. lei până în 2018), presupune o creştere a vânzărilor mărfurilor alimentare fiscalizate cu 100 mld lei, să ajungă la 160 mld lei, cu 321,9% faţă de comerţul cu alimente realizat în 2012 în sumă de 49.750,8 mil lei, valoarea mărfurilor, revenind o cheltuială cu alimentele cumpărate de 8.000 lei/cap/an şi 21,92 lei/zi de la 3.084 lei/cap/an, respectiv 8,45 de lei/cap/zi realizat în 2012. Economia de 9 mld lei, realizată de populaţie la alimente, poate susţine numai 8,25% din presupusa creştere a consumului, chiar dacă toate economiile ar primi numai această destinaţie, iar circa 416,6 mil lei s-ar întoarce sub formă de TVA exigibilă, din 700 mil lei achitaţi de cumpărători comercianţilor.

Calculele sunt susţinute şi de lipsa de conformare voluntară, evidenţiată de semnalele din piaţă, prin care comercianţii au început deja creşterea preţurilor la produsele la care se preconizează reducerea TVA: carne şi preparate din carne, lapte, fructe, legume, proces ce poate continua. În timp, se va reveni la vechile preţuri, sub diverse forme, cum s-a întâmplat la pâine.

Analiza pe filiera producător agricol – procesator – comerciant – buget arată că din TVA înca­sată la buget, de 2.400 mil lei de la procesatori şi comercianţi, 3.400 mil lei se restituie/compensează la nivelul producătorilor agricoli pentru achiziţia inputurilor cu 24% şi care reprezintă imobilizări de resurse financiare. Astfel, TVA netă din vânzarea alimentelor nu numai că se reduce, dar devine negativă, cu 1.000 mil lei, şi se restituie din TVA încasată din alte activităţi.

Trebuie nominalizate clar furajele cultivate şi secundare, produsele reziduale din procesare, achiziţionate pentru hrana animalelor (taurine, ovine, caprine, suine) şi a păsărilor. Concomitent, se impune reducerea perioadei de restituire a TVA negativă fermelor din producţia vegetală, acum la 45 de zile, chiar dacă de această măsură beneficiază numai producătorii înregistraţi în scopuri TVA (circa 31.000), iar majoritatea sunt discriminaţi prin suportarea TVA aferentă tuturor inputurilor pe costuri.

2. Soluţii sunt. Cine le aplică?

Propunerile noastre vizează folosirea unei cote reduse pentru toate livrările de bunuri şi prestările de servicii (de 9,5 sau 3%) între operatorii economici, producători – procesatori – comercianţi şi a cotei standard de 19% suportată de consumator, respectiv 15%, ca aport la îmbunătăţirea procedurilor şi ţinta vizată de UE pentru cota standard. Chiar dacă reducerea cotei TVA standard propuse este numai de 5(9) puncte procentuale, încasările la buget cresc cu 90 mil lei (PV3) la 1.938 mil lei (PV2) şi nu 5,17 mld lei pierderi ca în cazul propunerii Guvernului. Totodată, se preîntâmpină şi o deflaţie accentuată, reclamată de guvernatorul BNR. Se încasează 14,81 lei (77,95%) şi 16,67 lei (87,74%) din 19 lei, respectiv 13,60 lei (90,6%) din cota standard propusă de 15 lei la 100 lei mărfuri alimentare. Toate variantele propuse sunt superioare situaţiei actuale, când se încasează în medie 13,34 lei (56%) din 24 lei, fiind sustenabile pe toată perioada aplicării. De asemenea, se elimină restituirile de la buget (16,4 mild lei în 2013), iar operatorii economici economisesc 150/190/210 lei la 1.000 lei, după caz, din resursele financiare, în raport de cota TVA acceptată, (9, 5, 3%) la toate achiziţiile de bunuri şi servicii, care vor acţiona ca un bonus şi nu ca o condiţionare

3. Concluzii

Având în vedere aceste constatări, dar şi fraudele produse prin restituirile ilegale de TVA de la buget semnalate de-a lungul timpului, se pune întrebarea legitimă: de ce se perpetuează procedurile de restituire a TVA cu efecte negative pentru producătorul agricol şi bugetul de stat, multiplicarea birocraţiei, creşterea ariei şi a tentaţiei de manifestare a abuzurilor şi corupţiei? Creăm un alt ANRP? Propunerile noastre păstrează caracterul neutru al TVA, elimină restituirile de TVA de la buget, nu este condiţionată de creşterea consumului, include producţia agricolă a producătorilor individuali în circuitul TVA fără a-i obliga să umble cu carnetul de producător după ei etc. Cât ne mai jucăm de-a normele şi procedurile? Cât mai suportam incompetenţa şi diletantismul? Care vor fi argumentele Guvernului în faţa „troicii“ când avem deja răspunsul UE? Lista întrebărilor ar putea continua. Economiile cu care se laudă premierul Ponta sunt din subdimensionarea cheltuielilor cu educaţia, cercetarea, cultura şi sănătatea, dar şi din nerealizarea cheltuielilor cu investiţiile programate prin buget, dar mai ales strict necesare. Despre ce economii vorbim, când 2.500 de unităţi şcolare au început anul şcolar fără avize sanitare de funcţionare?

Taxele, impozitele şi contribuţiile trebuie să devină instrumente eficiente prin nivelul şi mecanismele de impozitare promovate de instituţiile statului pentru stabilizarea pieţei bunurilor şi serviciilor, ca parte a unei economii de piaţă funcţională.

De aceea reiterăm, până vor înţelege şi guvernanţii, perenitatea spuselor savantului Albert Einstein: „Dacă experimentele nu corespund cu teoria, schimbă experimentele, dar nu cu acelaşi mod de gândire.“

Cine dă a priori mintea românului de pe urmă?

Ec. dr. Mircea M TOMA

Abonează-te la acest feed RSS