Un concurs inedit, în care au fost implicați 21 de studenți de la USAMV Cluj-Napoca și profesorii lor, și-a desemnat echipa câștigătoare la Primăria Săndulești (județul Cluj), iar premiile oferite au fost în valoare totală de 7.000 de lei. Studenții de la Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, specializarea Peisagistică, au format șase echipe și au concurat pentru a identifica soluția optimă de transformare a unui spațiu neutilizat din satul Săndulești într-unul de recreere, socializare și interacțiune.

Proiectul câștigător de amenajare a Grădinii publice „Copand“ a revenit echipei formate din studenții Georgiana Daneliuc, Mara Buz și Răzvan Bordeianu din anii III și IV ai specializării Peisagistică, iar premiul a fost în valoare de 2.500 de lei. S-au acordat premii și pentru echipele clasate pe locurile 2-3, în valoare de 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, precum și mențiuni, iar premierea a avut loc la Institutul de Cercetare Horticolă Avansată al Transilvaniei (ICHAT).

Proiectele celor șase echipe studențești au fost evaluate și mentorate de către opt cadre didactice de la Departamentul I de Horticultură și Peisagistică, iar departajarea finală a aparținut Consiliului local al Primăriei Săndulești.

Notarea proiectelor s-a făcut prin respectarea criteriilor privind calitatea soluției peisajere, integrarea funcțiunilor impuse prin tema de proiectare, selectarea și compunerea materialului vegetal propus, calitatea materialelor propuse pentru suprafețe, dotări, echipamente și mobilier, fiind urmărită în mod special utilizarea în compoziția vegetală a unor specii din flora locală – specii indigene, specifice arealului natural.

Sandulesti Cluj

„Concursul a oferit studenților oportunitatea inedită de a-și testa creativitatea şi imaginația. A fost o inițiativă deosebit de utilă în privința punerii în practică de către studenți a ceea ce învață în facultatea noastră și, mai mult, de a se bucura că au contribuit la crearea unei grădini publice inovatoare. Vom promova și pe viitor astfel de colaborări cu actori din mediul economic întrucât suntem convinși că în acest fel vom contribui la formarea unor specialiști valoroși, capabili să ofere o contribuție importantă la schimbarea în bine a societății în care trăim“, a declarat prof. dr. Mugur Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

Conceptul de amenajare valorifică potențialul unui sit rural subutilizat, prin succesiunea de spații propuse, precum zonă multifuncțională pentru piață volantă, concerte, expoziții, picnic și activități fizice, zonă destinată seniorilor, locuri și spații de joacă din materiale naturale pentru copii și adolescenți. Amenajarea face posibilă, pe de o parte, relația vizuală cu peisajul înconjurător foarte valoros, iar pe de altă parte, invită comunitatea locală să-și petreacă timpul într-un spațiu animat de un sortiment vegetal divers și dinamic, dar care nu perturbă tempoul liniștit al mediului rural.

Implementarea proiectului câștigător ar urma să înceapă în luna mai 2024, iar valoarea estimată a lucrărilor este de 70.000 euro.


Lucrările vor începe în mai 2024, iar costurile estimate sunt de 70.000 euro.

 

Marian Crețu, un tânăr de 21 de ani, student la Facultatea de Agricultură din Iași, a fost în Africa pentru a ajuta. La întoarcere, ne-a relatat despre cum a fost experiența aceasta pentru el, dar și despre trăirile și aventurile sale din timpul misiunii din Uganda. Ce înseamnă, de fapt, a fi voluntar, de ce (nu) poate oricine să se dedice unei astfel de cauze și ce satisfacții personale îți pot aduce acțiunile de voluntariat ne dezvăluie acest tânăr cu o dragoste de viață și de semeni absolut molipsitoare.

Prima experiență ca voluntar...

„În perioada 13 ianuarie – 10 februarie 2024, am călătorit în zona centrală a Ugandei, aproape de linia Ecuatorului, prin intermediul unui foarte bun prieten, care se ocupă cu ajutorarea persoanelor din medii defavorizate din România și pe plan extern, din Africa. Experiența a fost una deosebită, având ocazia să experimentez pe propria piele modul de viață al locuitorilor Africii. Privind în urmă la timpul petrecut acolo, pot spune că aș repeta, fără urmă de ezitare, această experiență“, ne mărturisește Marian.

Orezul, un lux

Luptând să schimbe în bine viețile altora, voluntarii descoperă, adesea, că propriile vieți le-au fost schimbate chiar de către cei pe care îi ajută. Este și cazul tânărului student la Facultatea de Agricultură din Iași. „Au fost câteva aspecte pe care le-am observat și m-au marcat prin faptul că mi-au schimbat modul de gândire și perspectiva asupra vieții. Străbătând câteva dintre satele lor, ne-am apropiat de mai multe familii și am observat cum este traiul lor de zi cu zi. Multe dintre aceste familii nu au posibilități financiare, acces la educație, servicii medicale, curent electric și magazine. Hrana lor principală constă în rădăcini, matoke, cassava (manioc) și cartofi dulci, orezul fiind un aliment prea scump pentru a fi consumat în fiecare zi. Acesta este consumat doar de Paște și Crăciun, de către familiile mai înstărite. Deși în Africa cresc câteva soiuri de fructe, diferite de ale noastre, în România diversitatea fructelor, legumelor și plantelor medicinale este mult mai mare“, mai adaugă voluntarul.

Zâmbete și bomboane

De multe ori „viața bate filmul“. În sprijinul acestei afirmații vine și experiența tânărului Marian Crețu, care a văzut empatie la fiecare pas în rândul africanilor. „În toată această perioadă, m-a marcat faptul că foarte mulți dintre africani, deși nu au încălțăminte și îmbrăcăminte, totuși ei arată empatie unul față de celălalt, deseori împrumutându-și hainele între ei pentru a merge la școală și biserică. Cu toate că ei trăiesc într-o sărăcie lucie, aceștia continuă să zâmbească. Copiii sunt foarte respectuoși, iar în momentul în care le ofeream o simplă bomboană, aceștia făceau o plecăciune în semn de mulțumire, iar bucuria le radia pe față. Bunul-simț al copiilor putea fi remarcat la fiecare pas, dar cel mai reprezentativ moment la care am reflectat a fost când aproximativ 800 de copii își așteptau răbdători rândul, uneori chiar și o oră, pentru a primi o porție de orez cu fasole. Recomand cât mai multor persoane să facă voluntariat în scopuri umanitare, deoarece, pe măsură ce africanii intră mai des în interacțiune directă cu alți oameni, devin tot mai deschiși, arătând iubire față de cei care îi ajută, destrămând ideile greșite care îi prezintă ca fiind niște oameni izolați. Eu am fost foarte entuziasmat și am simțit o împlinire sufletească ajutând oamenii, în ciuda condițiilor precare (țânțari, malarie, lipsa hranei, temperaturi ridicate), recunoștința din ochii lor acoperind toate aceste neajunsuri. Împreună putem contribui la educarea africanilor și facilitarea accesului lor către civilizație. Alegând să fii voluntar, te vei schimba tu, dar împreună cu tine și persoanele din jurul tău“, adaugă Marian Crețu, tânărul de 21 de ani, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, specializarea Agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând, Agrii România a organizat, în trei zone agricole din țară (Timișoara, Ialomița și Iași), Ziua Porților deschise cu studenții, un program educativ pentru generația de mâine a agriculturii autohtone.

Evenimentul, organizat în zile diferite, a adunat studenți și cadre didactice de la USAMVB Timișoara, USAMV București și USV Iași pentru a-i învăța mai multe din practicile agricole și inovațiile din agribusiness. Studenții de la universitățile de profil agricol au vizitat loturile demonstrative Agrii de cereale păioase, iar echipa tehnică le-a oferit din belșug informații despre tehnologia aplicată în câmp.

Mai mult, a fost creat și un minilaborator în care studenților li s-a explicat și demonstrat rolul adjuvanților în efectuarea responsabilă a tratamentelor fitosanitare.

Vizita la loturile Agrii de cercetare a reprezentat o oportunitate pentru tinerii viitori specialiști de a vedea la firul ierbii ce înseamnă să faci agricultură de performanță. „Ne-am bucurat de interacțiunea pe care am avut-o cu studenții, cei care reprezintă viitorul în agribusiness. Iar această campanie educațională Agrii, direcționată către ei, va asigura o punte către viitor. Le-am arătat la nivel practic ce înseamnă inovația, tehnologia de vârf și soluțiile adaptate pentru implementarea unui agribusiness de succes“, a declarat dr. Valerian Iștoc, Business Developement Director Agrii România.

De-a lungul anilor, Agrii România s-a implicat activ, prin diverse campanii, în educarea și sprijinirea viitorilor specialiști din agricultură.

Ziua Porților deschise cu studenții a reprezentat o experiență educativă și inspirațională pentru studenții pasionați de agricultură. A reprezentat, practic, o oportunitate în a-i ajuta să vadă dincolo de ceea ce învață în sălile de clasă și să descopere aspecte practice ale cercetării agricole.

Evenimentul, organizat în zile diferite, a adunat studenți și cadre didactice de la USAMVB Timișoara, USAMV București și USV Iași pentru a-i învăța mai multe din practicile agricole și inovațiile din agribusiness. Studenții de la universitățile de profil agricol au vizitat loturile demonstrative Agrii de cereale păioase, iar echipa tehnică le-a oferit din belșug informații despre tehnologia aplicată în câmp.

Mai mult, a fost creat și un minilaborator în care studenților li s-a explicat și demonstrat rolul adjuvanților în efectuarea responsabilă a tratamentelor fitosanitare.

Vizita la loturile Agrii de cercetare a reprezentat o oportunitate pentru tinerii viitori specialiști de a vedea la firul ierbii ce înseamnă să faci agricultură de performanță. „Ne-am bucurat de interacțiunea pe care am avut-o cu studenții, cei care reprezintă viitorul în agribusiness. Iar această campanie educațională Agrii, direcționată către ei, va asigura o punte către viitor. Le-am arătat la nivel practic ce înseamnă inovația, tehnologia de vârf și soluțiile adaptate pentru implementarea unui agribusiness de succes“, a declarat dr. Valerian Iștoc, Business Developement Director Agrii România.

De-a lungul anilor, Agrii România s-a implicat activ, prin diverse campanii, în educarea și sprijinirea viitorilor specialiști din agricultură.

Ziua Porților deschise cu studenții a reprezentat o experiență educativă și inspirațională pentru studenții pasionați de agricultură. A reprezentat, practic, o oportunitate în a-i ajuta să vadă dincolo de ceea ce învață în sălile de clasă și să descopere aspecte practice ale cercetării agricole.

La Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV Iași), studenții Facultăților de Agricultură și de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA), de la domeniul industriei alimentare, abordează pentru lucrările de diplomă teme de interes și sortimente de produse ce s-ar putea regăsi, în curând, pe piață datorită beneficiilor nutritive pe care le prezintă.

muschiulet de porc

Determinările fizico-chimice, rețetele de producție și caracterizarea senzorială a preparatelor din carne sunt supravegheate de cadrele didactice, coordonatoare a proiectelor de diplomă necesare la susținerea examenelor de finalizare a studiilor de licență. „Prin procesul de producție realizat în atelierele de microproducție am urmărit optimizarea unor rețete tehnologice pe diferite categorii de produse pentru a ajunge la un echilibru calitativ și economic al produselor concepute. Comportamentul produselor din punct de vedere fizic, chimic și senzorial a fost determinat în mai multe sesiuni de evaluare în cadrul laboratoarelor disciplinei. Calitatea senzorială a fost primul parametru determinat, în cadrul laboratorului de analize senzoriale, unde s-au urmărit principalele atribute și caracteristici ce definesc produsele“, a declarat șef lucrări Marius Ciobanu, de la Departamentul de Tehnologii Alimentare din cadrul Facultății de Agricultură, coordonatorul lucrărilor de diplomă.

burgeri

 

Datorită diversificării domeniilor de cercetare, studenții din anul IV au putut testa mai multe probe pentru care au folosit materii prime mai puțin uzuale, cum ar fi făina de linte și uleiul de cătină. Toate produsele propuse de tineri sunt verificate fizico-chimic, apoi degustate în cadrul laboratoarelor unde se urmărește comportamentul lor senzorial.

„În lucrarea mea am propus patru tipuri de burgeri din carne de vită, cu două cupajări diferite de grăsime și de făină de linte (5 și 10%). Scopul adăugării făinii de linte este cel de a crește capacitatea antioxidantă a burgerilor, mărindu-se astfel perioada de valabilitate a acestora; îmbogățirea texturii produsului prin adăugarea unei cantități suplimentare de fibre, cu rol benefic asupra digestiei. Cu această lucrare am mai urmărit și acceptabilitatea în rândul consumatorilor a adaosurilor vegetale (făină de linte), cu rol benefic asupra organismului uman în cadrul unui produs din carne foarte iubit de către consumatori – burgerul de vită“, a povestit Bianca Pavel, studentă în anul IV la FIRAA a USV Iași.

Pentru creșterea aportului de fier, o altă lucrare s-a axat pe studiul a patru tipuri de ruladă de pui cu două feluri de umpluturi, dintre care una cu spanac. „Scopul producerii acestor tipuri de rulade este acela de a îmbogăți o carne săracă în fier cu acest element esențial unei diete sănătoase, din două surse diferite – una animală (inimi și ficat) și cealaltă vegetală (spanac). De asemenea, a fost urmărită acceptabilitatea în rândul consumatorilor a acestor rulade, în funcție de regiunea anatomică (pulpă sau piept) din care au fost produse și în funcție de sursa de fier utilizată – vegetală sau animală“, a explicat Alla Belecci, studentă în anul IV la FIRAA a USV Iași.

caltabosi

Un alt preparat inedit analizat și testat este reprezentat de mușchiulețul de porc în care au fost inserate cantități diferite de ulei de cătină. „Au fost fabricate trei loturi de mușchiuleț de porc, cu adaos de ulei de cătină. Diferența între aceste loturi a fost conferită de cantitatea de ulei de cătină adăugată: 1%, 3% și 5%, iar scopul lucrării este de a urmări influența uleiului de cătină asupra măririi capacității antioxidante, asupra proprietăților texturale ale produsului și asupra palatabilității“, a declarat Simona Mihaela Coșarcă, masterandă în cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 90 de elevi şi studenți din Botoșani, Suceava, Iași, Bacău și Călărași au participat la un concurs de preparate tradiționale organizat de către Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV), în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, eveniment ajuns la ediția a V-a.

Preparate care mai de care mai gustoase și apetisante, realizate după rețete bine păstrate de către elevi și studenți. Acestea au fost jurizate și degustate în cadrul Concursului Național ,,IDENTIFICARE DE PRODUSE TRADIȚIONALE“.

Rețete culinare inedite premiate în bani

„Sâmbătă, 18 martie 2023, s-a desfășurat concursul de produse tradiționale pregătite de elevi sau studenți la USV Iași. În această ediție, numărul preparatelor s-au dublat, iar printre candidați se numără și 2 studenți din Turcia, care sunt veniți prin programul Erasmus+ în cadrul facultății și o elevă de la Școala Generală „Miron Costin” din Bacău. Aceștia au candidat cu niște rețete culinare inedite. Organizatorii au recompensat participanții la concurs cu premii și diplome. Premiile au constat în bani, precum premiul I – 350 de lei, premiul al II-lea – 250 lei și premiul al III-lea – 200 de lei. De asemenea, au existat și câteva premii speciale care au fost remunerate tot în bani. Concursul de produse tradiționale a ajuns la a V-a ediție. De la an la an, crește numărul participanților și acest lucru este îmbucurător“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul Direcției Agricole Iași.

Preparatele tradiţionale s-au luat la întrecere în cadrul concursului. Friptura de berbecuţ şi alte bucate, care mai de care mai îmbietoare, dar și tocineii, cozonacii şi alivencile au dat o luptă strânsă cu sfinţişorii moldoveneşti.

După îndelungate deliberări, sfinţişorii au câştigat bătălia pentru primul loc în secţiunea preparatelor dulci, iar pilaful de mei cu hribi traşi în unt a fost încoronat la categoria preparatelor de bază, într-un concurs care şi-a propus să identifice produse tradiţionale româneşti mai vechi de 30 de ani.

Întrecere cu produse tradiţionale

Competiţia a fost strânsă, juriul a apreciat preparatele elevilor şi studenţilor participanţi, oferind maximum 30 de puncte pentru gust, alte 30 de puncte pentru aspectul mâncării şi câte 20 de puncte pentru dosarul cu istoria produsului, respectiv pentru prezentarea în concurs a preparatului.

„A cincea ediţie a concursului Identificarea de produse tradiţionale a fost o ediţie record, cu 64 de produse în competiţie, pe două secţiuni, preparate de bază şi preparate dulci. Sunt elevi şi studenţi de la licee din Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi judeţul Călăraşi, peste 90 de copii de la 17 entităţi şcolare. În conformitate cu regulamentul, ei au trebuit să găsească un produs tradiţional şi să facă dovada faptului că reţeta are peste 30 de ani vechime“, a precizat Mihaela Ivancea, prodecan al FIRAA.

Concursul, organizat de Facultatea de Inginerie a Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), a fost câştigat de o elevă de clasa a VII-a din Bacău, care a impresionat juriul cu reţeta de pilaf de mei cu hribi traşi în unt.

Nacinca a câştigat locul doi la secţiunea preparate de bază

Nacinca a atras atenţia prin unicitate. În timp ce sarmalele în oale de lut, cu diverse tipuri de umpluturi, atrăgeau pofticioşii, la fel ca jumările în untură, friptura rumenă de miel sau diversele tocăniţe nacinca atrăgea curioşii.

Potrivit prezentării sale din dosarul de concurs, „nacinca este o reţetă unică“.

„Nacinca este un preparat foarte vechi. Denumirea lui vine din limba rusă. E o reţetă rămasă după trecerea ruşilor în timpul războiului prin satul bunicii mele, iar bunica mea a fost ultima care mai ştia să prepare nacinca. Ea a murit şi acum doar copiii ei duc reţeta mai departe. E vorba, de fapt, de mămăligă cu ceapă, jumări şi carne de pui proaspătă“, a adăugat Elena Adomnicăi, elevă în Truşeşti, Botoşani.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Ca student, nu de puține ori mi s-a întâmplat să aud discuții purtate de colegii mei pe tema emigrării în alte state care au o economie mai bine dezvoltată. Ceea ce mă surprinde, din nefericire neplăcut, este faptul că pleacă fiind convinși că aici, în țara noastră, nu se mai poate face nimic... Și totuși, tot aici am început să zărim tot mai multe fețe de prin cele mai slab dezvoltate state din Asia. Cu siguranță aceste bilanțuri migratorii, parcă aflate într-o continuă creștere, sunt datorate și globalizării, un termen pe care cu toții îl auzim, dar prea puțini știm ce înseamnă, de unde vine  sau unde se vrea ca societatea să ajungă în 50-100 ani.

Cred că, dincolo de dorința firească pe care cu toții o avem, de a asigura bunăstarea noastră cât și a familiei, este și o doză de egoism sau pur și simplu o slabă calitate a informației pe care o deținem cu privire la trecutul, dar și la evoluția statelor până în prezent pentru a ajunge să fie preferate de emigranți.

Ei bine, poate că soluția cu siguranță nu este ușoară și nu vom resimți vreun efect major peste noapte. Dar trebuie să înțelegem faptul că orice stat dezvoltat a trecut înainte de toate prin etapele prin care România trece astăzi.

Cu siguranță, am găsit și tineri care vor vrea să nu treacă granița și să rămână aici alături de familii, dar și alături de țară, care vor să inoveze, să creeze aici exact țara pe care cu toții ne-o dorim... Iar totul este la o decizie distanță. Avem probleme în ceea ce privește cadrul legal, sistemul medical, infrastructura și multe altele, dar totodată avem una dintre cele mai frumoase țări din lume. Aici avem locuri și lucruri inedite, tot aici au luat naștere și unele dintre cele mai mari invenții ale omenirii, avionul cu reacție, stiloul și multe altele.

Nu-mi doresc să dăm uitării lucrurile care au făcut ca această țară să conteze, de aceea i-aș sfătui pe Românii de pretutindeni să nu uite de unde au plecat, să nu uite de viața la țară, să nu uite limba, tradițiile, prietenii, familia, dar mai ales faptul că suntem ROMÂNI!

Suflul nou al generației actuale, sunt sigur că poate redresa această țară, suntem creativi, ne adaptăm ușor la schimbări, suntem ambițioși, dar trebuie să fim și patrioți pentru a nu părăsi țara, fără de care noi nu am fi existat!

Andrei OPREA-BANU

”Călătorie în bucătăria tradițională românească”, un eveniment de tradiție la USAMV Cluj-Napoca, va fi organizat vineri, 28 mai, cu participarea a 22 de studenți din anul IV Ingineria și Protecția Mediului (Facultatea de Agricultură).

Evenimentul va fi găzduit, la fel ca în anii anteriori perioadei de pauză pandemică, de Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate, din campusul USAMV Cluj-Napoca, și va reuni preparate tradiționale din numeroase zone ale Transilvaniei, pregătite cu drag de studenții participanți, de la Disciplina Controlul și certificarea produselor tradiționale.

”Va fi o călătorie inițiatică în trecutul gastronomic al satelor de baștină ale studenților noștri pentru descoperirea gustului de altădată al bucătăriei părinților, bunicilor și strămoșilor lor, pentru salvarea de la uitare a unui patrimoniu culinar țărănesc excepțional. Vă garantăm o călătorie autentică care o să vă desfete papilele senzoriale într-un recital unic de degustare din Cluj în Mureș, din Alba în Maramureș, din Harghita în Sălaj! O să retrăiți crâmpeie de bucurie din copilăria dumneavoastră care să vă reconecteze pentru o clipă, cu o lume de multă vreme uitată!”, a explicat Conf. dr. Avram Fițiu, coordonatorul tradiționalului proiect.

Între rețetele cu care studenții vor încânta asistența se numără păsulă cu hospă de Marin, gușă fiartă cu boia și usturoi, cocoradă cu brânză de oaie, cozi de ceapă și mărar, zamă de măcriș sau alivenci de Toplița.

Toate produsele vor fi jurizate de trei experți în gastronomie tradițională, iar pentru câteva ore studenți, profesori și pasionați de istoria bucătăriei ardelenești se vor bucura să împărtășească o experiență unică.

Evenimentul se va derula între orele 10.00 – 17.00, cu respectarea măsurilor sanitare aflate în vigoare.

REȚETE TRADIȚIONALE PARTICIPANTE

  • GUȘĂ FIARTĂ CU BOIA ȘI USTUROI, jud. Cluj;
  • VARZĂ A LA CLUJ;
  • PĂSULĂ CU HOSPĂ de Marin, Jud. Sălaj;
  • COZONAC CU NUCĂ de Buciumi, jud. Sălaj;
  • PLACINTĂ CU PRUNE de Ighiu, jud Alba;
  • PRAJITURĂ ALBINIȚA de Someșul Rece, jud. Cluj;
  • MĂLAI de Zau de Câmpie, jud. Mureș;
  • LICHIU CU GRIȘ ȘI SMÂNTÂNĂ de Albești, jud. Mureș;
  • MĂMALIGA DE CARTOFI CU TOCHITURĂ de Gherla, jud. Cluj;
  • MUCENICI MOLDOVENEȘTI;
  • COCORADĂ CU BRANZĂ DE OAIE, COZI DE CEAPĂ ȘI MĂRAR de Șieu Odorhei, jud. Bistrița Năsăud;
  • COZONAC CU NUCĂ de Someșeni, jud. Cluj;
  • GOMBOȚI CU CĂPȘUNI de Slătinița, Bistrița Năsăud;
  • ZAMĂ DE MĂCRIȘ de Gilău, jud. Cluj;
  • CARNAȚI DE CASĂ de Someșul Rece, jud. Cluj;
  • SIROP DIN FRUCTE DE PĂDURE de Mărișel, jud. Cluj;
  • ZACUSCĂ CU VINETE de Hetiur, jud. Mureș;
  • CHIGALA CU CARTOFI ȘI MACAROANE de Borșa, jud. Maramureș;
  • CIOLAN ÎN PÂINE de Borșa, jud. Maramureș;
  • SALAM DE BISCUIȚI de Dej, jud. Cluj;
  • ALIVENCI de Toplița, jud. Harghita;
  • PRAJITURĂ CU MERE, jud. Mureș.

VREI O CARIERĂ ÎN DOMENIUL AGRO? Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti oferă studenţilor săi un mediu academic modern, efervescent şi intercultural, menit să susţină atât dezvoltarea personală, cât şi profesională în domenii de actualitate, specifice ştiinţelor inginereşti şi celor biologice şi biomedicale.

Ce oferă?

USAMV Bucureşti are în componenţa sa 7 facultăţi: Agricultură; Horticultură; Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere; Medicină Veterinară; Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului; Biotehnologii; Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul cărora sunt 23 de programe de studii de licenţă şi 25 programe de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Pentru anul universitar 2017-2018 Universitatea scoate la concurs 5.455 de locuri, dintre care 3.900 de locuri la studiile de licenţă, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă şi 1555 locuri la studiile de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Prin intermediul programelor de studii de licenţă, masterat şi doctorat studenţii au oportunitatea de a dobândi competenţe corespunzătoare exigenţelor pieţei forţei de muncă, absolvenţii Universităţii având posibilitatea de a obţine rapid un loc de muncă după finalizarea studiilor conform pregătirii lor profesionale.
USAMV şi-a propus să răspundă nu numai laturii profesionale a vieţii de student, ci şi celei personale. Condiţiile, la nivel european,pentru formarea profesională, sunt dublate de condiţii, la fel de bune, de locuire şi depetrecere a timpului liber în cele două campusuri - „Agronomie - Herăstrău” şi „Medicină Veterinară - Cotroceni.

DE CE SĂ ALEGI USAMV BUCUREŞTI?

• Pentru că pregătirea practică reprezintă o componentă importantă a curriculei;
• Pentru că vei dobândi cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul tehnologiilor agricole şi ştiinţelor economice;
• Pentru că vei deveni un bun manager cu temeinice cunoştinţe în domeniul economic;
• Pentru că îţi vei putea găsi un loc de muncă atât în producţia agricolă, cât şi în profile adiacente - cercetare, învăţământ, administraţie, asigurări, turism, agroturism, comerţ;
• Pentru că îţi vei putea administra propria afacere din domeniul agriculturii sau agroturismului;
• Pentru că ai posibilitatea de a alege între învăţământul la zi şi cel la distanţă;
• Pentru că facultatea acordă burse de excelenţă, merit şi sociale;
• Pentru că dispunem de o bază materială ce corespunde celor mai înalte standarde;
• Pentru că facultatea dispune deun centru de practică propriu la Bran, precum şi de autocar şi microbuz pentru deplasări;
• Pentru că dispunem de amfiteatre, săli de seminar dotate cu calculatoare, aparatură multimedia, internet full-time, două biblioteci moderne (peste 6000 de volume).

Studii universitare de licenţă: Învăţământ cu frecvenţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură:
- Bucureşti - 200 de locuri (80 la buget); Filiala Slatina - 100 de locuri (30 la buget); Filiala Călăraşi - 120 de locuri (30 la buget)
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism
- Bucureşti - 400 de locuri (92 la buget)

Învăţământ la distanţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură – 225 de locuri
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism – 250 de locuri

Pe parcursul studiilor, studentul poate obţine următoarele certificate: Certificat pentru pregătirea personalului didactic (Modul psiho-pedagogic), Certificat de auditor intern de mediu, Certificat de Manager al sistemului de managementul calităţii, Certificat de absolvire al cursului de contabilitate (CIEL), Certificat de Manager de proiect.

Sursa: APAR
http://presa-agricola.ro

Este o metodologie de uzanţă a marilor universităţi europene pe care o promovează şi Universitatea de stat Lucian Blaga din Sibiu prin înfiinţarea Centrului teritorial Reghin la Staţiunea de cercetare pentru creşterea ovinelor Reghin, str. Dedradului, nr. 11.

Înfiinţarea acestui Centru teritorial de studii universitare s-a realizat în baza unui studiu de caz care a urmărit situaţia existentă pentru o parte din tinerii absolvenţi de liceu cu bacalaureat din zonă, tineri care au început să lucreze, dar fără o calificare şi cu retribuţii modeste, precum şi a persoanelor mai puţin tinere care au o afacere în agricultură, turism, agroturism, comerţ, administraţie publică locală, locuri de muncă care nu le permit înscrierea la facultăţi cu frecvenţă zilnică şi nici deplasarea în marile centre universitare chiar la sistemul de învăţământ de frecvenţă redusă.

Promovarea desfăşurării învăţământului superior în locaţii la îndemâna studenţilor este o iniţiativă responsabilă din partea Universităţii Lucian Blaga – Sibiu, în primul rând pentru a nu se face rabat de la calitatea învăţământului, dar în acelaşi timp şi convenabil studenţilor prin posibilitatea de a participa la cursuri, pregătirea practică şi susţinerea examenelor, întocmirea şi susţinerea Lucrării de licenţă.

Primele rezultate sunt evidente, putem afirma reprezentative prin existenţa deja a două grupe de studenţi la Facultatea de Agricultură anii II şi III, care constituie o bună iniţiativă dacă avem în vedere Programul naţional pentru dezvoltare rurală 2015-2020 cu instrumente de finanţare nerambursabilă, program care solicită pentru accesare pregătire superioară de specialitate pentru activităţi agricole şi nonagricole.

Iată de ce Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, universitate de stat acreditată, vine începând cu anul universitar 2015-2016 la Centrul teritorial Reghin cu o ofertă educaţională sporită faţă de anii anteriori şi adecvată activităţilor specifice din zonă:

– Facultatea de Ştiinţe Economice cu specializările: economia comerţului, serviciilor şi turismului, durata de studii 3 ani, taxă anuală 2.050 lei, plătibilă în rate;

– Facultatea de Agricultură cu specializarea agricultură montană, durata de studii 4 ani, taxă anuală 2.100 lei, plătibilă în rate;

– Facultatea de Drept, specializarea administraţie publică, durata de studii 3 ani, taxă anuală 2.300 lei, plătibilă în rate.

În acelaşi timp se fac înscrieri şi parcurgeri de cursuri la programe pentru studii masterale în domeniile de licenţă care se realizează în această locaţie.

La toate facultăţile şi programele de masterat înscrierea şi înmatricularea se realizează până la data de 1 octombrie 2015.

Conf. universitar dr. ing. Vasile RĂU

În scurt timp îşi vor susţine examenul de licenţă, iar cei mai mulţi dintre ei se aruncă deja în vâltoarea pieţei locurilor de muncă, cu optimism şi speranţe mari. Vor trebui însă să dovedească că cei patru ani de studiu nu au fost în zadar şi că bagajul lor de cunoştinţe valorează, înainte de toate, foarte mulţi bani.

Agricultura este poate la acest moment unul dintre cele mai ofertante domenii, în special pentru tinerii aflaţi la început de drum, dornici să-şi etaleze abilităţile şi cunoştinţele în slujba unui mare angajator sau, dimpotrivă, în propria afacere. Cât de pregătiţi sunt însă pentru a face acest pas şi cât de mari sunt aşteptările lor şi mai ales ale angajatorilor? Specialişti în domeniul recrutării, dar şi cei care vor plăti un salariu deloc de neglijat absolvenţilor sunt reţinuţi când vine vorba de reuşitele viitorilor ingineri.

Student în căutarea experienţei

Ovidiu Onişor, în vârstă de 22 de ani, este student la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ (USAMV) Iaşi, Facultatea de Zootehnie. Este încrezător în calitatea actului educaţional de care a beneficiat vreme de patru ani şi dornic să înveţe în continuare de la cei mai buni, chiar dacă asta ar însemna să pornească de jos. „Ca inginer zootehnist, voi face ce am învăţat la facultate. Este o instituţie de învăţământ bună şi destul de eficientă în pregătirea studenţilor. Nu ştiu dacă voi fi angajat pe un post mai mare din prima. Cred că angajatorii vor ţine cont şi de experienţă şi de aceea sunt dispus să lucrez la o fermă, indiferent de post, pentru a câştiga această experienţă“, mărturiseşte studentul. În ceea ce priveşte banii pe care îi va câştiga, nu se aşteaptă pentru început la mai mult decât salariul minim pe economie. „Nu cred că oferă cineva mai mult. Pe viitor însă, în funcţie şi de calităţile mele şi de ce voi putea să fac, cred că voi câştiga probabil dublu, dar nu sunt sigur. Cred că în zona aceasta sunt destule oportunităţi pentru absolvenţi să-şi construiască un viitor. Unii angajatori chiar caută studenţi şi s-au dovedit a fi deschişi către angajări“, mai crede Ovidiu.

Angajat sau patron?

Alături de colegii lor, fetele au şi ele un cuvânt de spus pe piaţa muncii. Paula Ursache, în vârstă de 23 de ani, visează să lucreze în cercetare, la o multinaţională. Este conştientă însă că drumul va fi unul greu, aşa că ia în considerare şi posibilitatea de a-şi face propriul business. „Mi-ar plăcea ceva în cercetare, la o multinaţională, doar că este greu. Profesorii nu prea te cunosc şi atunci când mergi să iei o recomandare se uită puţin ciudat. Eşti un student model, ai note de opt, de nouă, poate ai o şansă. Eu am astfel de note şi sper la mai bine“, spune tânăra. O altă variantă mai „dulce“ dar, cu siguranţă, la fel de grea, ar fi să-şi deschidă propria afacere cu... cireşe. „În comuna din care sunt eu avem o livadă de cireşi cu o vârstă de aproximativ 40 de ani. Mi-ar plăcea, de exemplu, să investesc într-un program de reconversie şi să plantez din nou cireşi. Doar că până când vor fi pe rod şi până când se va obţine ceva concret, va dura 3-5 ani. Oamenii vor profit imediat. Nu am făcut deocamdată un calcul să văd despre ce sumă ar fi vorba. M-am gândit doar că ar fi bine pentru comuna mea să se facă ceva cu acea livadă“, a mai completat Paula.

Cei mai buni dintre cei buni

Angajatorii sunt gata să primească în companiile lor tinerii absolvenţi, să le ofere facilităţi precum maşină de serviciu, telefon, laptop, dar şi salarii motivante dacă pregătirea, abilităţile şi rezultatele muncii lor sunt pe măsura acestora.

Specialişti în recrutarea personalului pentru domeniul agricol dau însă o veste proastă visătorilor. Doar o mică parte dintre absolvenţi vor ajunge să lucreze într-o companie mare. „30%  reprezintă oameni care într-adevăr să fie căutaţi şi să fie ofertaţi de către companii. Omul bun îşi găseşte loc. Este mai greu cu ceilalţi. Se gândesc că toată lumea o să-şi găsească. Important este însă ce îşi găsesc şi ce fac acolo unde îşi găsesc. Dacă nu este pregătit şi nu îşi urmăreşte singur construirea unei cariere nimeni nu-l ajută. (...) Facultatea îţi dă nişte noţiuni teoretice, dar de tine depinde dacă ţi le extinzi mai mult. Au început să vină companiile multinaţionale să-şi construiască ferme în România. Când iau ferme, iau şi cei mai buni specialişti. Ei au venit să facă business în România, să facă performanţă“, a explicat Marius Ogrezeanu, fondatorul unei agenţii şi al unei reviste, „AgribusineesJob“, dedicate recrutării şi plasării de personal în segmentul agribusiness, cu ocazia derulării pe data de 6 noiembrie a unui târg de job-uri pentru studenţi la USAMV Iaşi. Acesta mai spune că pe piaţă există două curente: specialişti şi seniori, care sunt limitaţi ca resursă şi care şi-au găsit în mare parte locul, şi un segment al tinerilor absolvenţi. „Agricultura fiind în creştere, nevoia de forţă de muncă este în creştere. Companiile au început să se uite şi către studenţi, dar doar către acei 30% dintre ei cărora le pasă şi care vor. Aceştia vor fi viitorul în agricultură“, este de părere Marius Ogrezeanu.

Salarii pe măsura performanţelor

Iar valoarea profesională este răsplătită pe măsură. Aşteptările în ceea ce priveşte nivelul de salarizare, din partea angajatului şi a angajatorului, pornesc de la 1.500 de RON pentru un proaspăt student şi pot ajunge la nişte cifre cu adevărat atractive. „Compania poate să-i ofere până la 2.500 de RON dacă este dintre cei 30%, ceea ce înseamnă aproape dublu, dacă este o persoană foarte bună. Nu există limitare din punctul acesta de vedere. Oamenii buni vor fi întotdeauna căutaţi. Deci pleacă de la 1.500-2.500 de RON şi poate să meargă către 1.500-2.000 de euro, depinde de performanţa individuală“, mai subliniază specialistul.

Ceva mai sceptici s-au dovedit a fi unii dintre angajatorii prezenţi la târgul de joburi derulat la instituţia de învăţământ superior ieşeană. „Noi căutăm oameni pregătiţi din punct de vedere tehnic. Compania noastră este tehnică, cu oameni tehnici şi tot aşa vrem să fie şi viitorii angajaţi. Trebuie să recunosc că este cam greu să găsim oamenii de care avem nevoie. Cred că doar 20% dintre studenţi pun accent pe aspectele care ne interesează. Este greu să găseşti oameni de vânzări pregătiţi. Pachetele salariale ale companiilor de vânzări sunt motivante. Vrem să avem oameni cu care să vorbim aceeaşi limbă. Am avut un interlocutor care, după terminarea facultăţii, şi-a dat seama că trebuia să fie între cei 20%“, a precizat şi Gică Stroe, director Regional - Est al unei companii ce are ca obiect principal de activitate comerţul cu produse fitosanitare, seminţe pentru agricultură şi fertilizanţi. Specialiştii în recrutare au observat totodată că există pe piaţă un deficit pe partea de tehnică agricolă, inclusiv de tractorişti, chiar dacă şcolile profesionale şi liceele agricole au început să crească.

George COJOCARU- CÎRNECI

Studenţii de la specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică au organizat un eveniment inedit în Suceava în cadrul proiectului „Salvează Satul Bucovinean. Adoptă o casă!“. Ei au adus satul în centrul municipiului prin expoziţiile de fotografii cu case tradiţionale vechi de 200-300 de ani, din diferite zone etnografice ale judeţului, la care au adăugat un scurt istoric al acestora, scris de mână, prin obiecte tradiţionale (costume populare, covoare şi ştergare, costume populare, păpuşi din pănuşi) şi unelte specifice îndeletnicirilor din mediul rural, găsite în casele bunicilor şi străbunicilor.

Modul de expunere a fost inedit, pe iarbă fiind aşezate scoarţe tradiţionale, coşurile de gunoi au fost acoperite cu ştergare şi covoare ţărăneşti, iar pe sforile întinse între copaci au fost prinse, cu cârlige de lemn, fotografii ale caselor pe care studenţii le-au vizitat în stagiile de practică. Au putut fi admirate Casa Pojbotă, construită în urmă cu 200 de ani, şi Casa Buburuzan, veche de 250 de ani, ambele situate în comuna Mănăstirea Humorului, Casa Oblezniuc, construită din bârne, cu temelia din piatră şi acoperită cu draniţă, şi Casa Bacico, construită acum 150 de ani de meşteri din Argel, ambele din Moldoviţa.

Casele ţărăneşti sunt o parte din produsul turistic

Studenţii îmbrăcaţi în ii sau costume populare i-au atras pe copii, adolescenţi şi adulţi la ateliere de creaţie în cadrul cărora s-au jucat cu lut, încercând să reproducă o casă tradiţională cu elementele ei definitorii, au încercat să facă oale la fel cum se fac în atelierele de olărit, s-au jucat cu pănuşi dând viaţă unor păpuşi pe care le-au îmbrăcat în mici costume populare ori au cusut motive tradiţionale pe pânză ţesută în casă. Ideea proiectului cu satul în parc a apărut în cadrul cursului de comunicare, studenţii căutând noi metode de promovare a satului bucovinean ca destinaţie turistică şi modalităţi de salvare a arhitecturii tradiţionale.

„Dacă la început unii studenţi au fost un pic neîncrezători, entuziasmul i-a cuprins şi pe ei pentru că poveştile oamenilor pe care i-au întâlnit şi ale acestor case i-au emoţionat. Au fost situaţii în care vorbeau despre aceste case cu lacrimi în ochi, au ajuns să se implice emoţional într-un proiect profesional. Aceste case tradiţionale şi peisajul Bucovinei sunt parte a produsului turistic Bucovina, iar căderea în dizgraţie a acestor case afectează acest produs turistic. Dacă nu facem ceva să-l conservăm, pe termen lung nu vom mai avea ce vinde turiştilor. Mesajul nostru este că, dacă îţi faci o construcţie nouă, să o faci în spatele acestor case care, de obicei, sunt la linia străzii. Aceste case trebuie păstrate pentru a găzdui prieteni sau turişti. Casele noi se pot armoniza în peisajul actual prin preluarea de elemente de traforaj tradiţionale la ganguri şi terase şi preluarea de elemente coloristice care să se îmbine cu cele existente. De dragul zonei şi a turismului, ideală ar fi îmbinarea vechiului cu noul“, ne-a declarat conf. univ. Carmen Chaşovschi, coordonatorul proiectului.

Voluntariat pentru salvarea caselor vechi

Tot în cadrul proiectului „Salvează satul bucovinean! Adoptă o casă!“, studenţii suceveni prezintă case tradiţionale bucovinene care au nevoie de intervenţii menite să le păstreze aspectul tradiţional. Campania este dedicată păstrării aspectului tradiţional al satelor şi îşi propune să sprijine proprietarii în reabilitarea caselor prin metode tradiţionale. Studenţii coordonaţi de conf. univ. Carmen Chaşovschi îi invită pe suceveni să „adopte“ o casă şi să contribuie în acest fel la păstrarea ei. Tot studenţii confecţionează obiecte de artizanat pe care le vând, iar banii câştigaţi îi donează pentru mici intervenţii de salvare la casele vechi, anul acesta banii adunaţi fiind donaţi unei case din Putna, aleasă prin vot.

Satul bucovinean ca destinaţie turistică

În paralel cu promovarea caselor şi activităţilor tradiţionale din mediul rural a avut loc lansarea broşurii „Satul bucovinean ca destinaţie turistică. Cum îl protejăm şi promovăm?“, un ghid pentru administraţiile locale, arhitecţi şi constructori, investitorilor din turism şi tuturor celor care îndrăgesc zona, în care sunt argumente solide pentru a construi fără să se dărâme casele tradiţionale. Aşa cum au precizat autorii, cartea este un ghid de bune practici, structurat în unsprezece capitole, care prezintă argumente şi exemple pozitive de destinaţii turistice care au conservat şi valorificat peisajul construit. Sunt prezentate recomandări de adaptare a caracteristicilor arhitecturii tradiţionale la construcţiile noi din Bucovina (corpuri de case, acoperişuri, faţade, prispă, foişor, ferestre şi uşi, talpa şi temelia casei, porţi şi garduri, curţi şi fântâni), drepturi şi obligaţii ale primarilor cu privire la păstrarea imaginii satului, amenajarea spaţiilor publice rurale pentru a promova satul ca destinaţie turistică.

„Se fac o mulţime de lucruri care nu-şi au locul prin sate. Unii oameni îşi demolează casele vechi pentru a construi altele noi care sunt departe de ceea ce ar trebui să fie pe aici. Unii vând casele din bârne sperând să găsească un cumpărător care să le monteze în alt loc. Asta înseamnă lipsă de respect faţă de istoria familiei. Păcat că se distruge patrimoniul de valoare. Sunt puţine exemple printre cei care fac turism în care o pensiune să fie formată din case din bârne luate din mai multe locuri“, ne-a declarat arhitectul Doru Deacu, membru al Filialei Nord-Est al Ordinului Arhitecţilor.

Culegere cu tehnicile de construcţie a caselor din lemn

Cu o structură clară, broşura este o culegere de recomandări care vizează tehnicile de construcţie a caselor, dar şi amenajarea spaţiului public, prezentând în imagini exemple „Aşa da“ şi exemple „Aşa nu“, studii de caz care explică detaliat practici pozitive şi negative întâlnite în peisajul construit al satelor din judeţul Suceava.

Dorinţa celor care au contribuit la realizarea broşurii este ca materialul să devină un îndrumar şi o sursă de inspiraţie pentru păstrarea autenticităţii peisajului cultural al Bucovinei, de dragul nostru, al celor care locuim aici şi care ne mândrim cu ea, dar şi pentru turiştii care vin să o viziteze. „Ghidul reprezintă un instrument bine structurat şi organizat ce poate fi folosit în demersul de a convinge şi demonstra importanţa unităţii arhitecturale în activităţile de promovare a satului ca destinaţie turistică. Bucovina de astăzi merită o şansă, iar Bucovina de mâine este responsabilitatea noastră, a tuturor!“, a precizat conf. univ. dr. Carmen Chaşovschi, în cadrul lansării broşurii.

Silviu Buculei

La 21 de ani încă neîmpliniţi, studenta de la Medicină Ina Todoran împărtăşeşte succesul la cel mai înalt nivel: a fost elevă eminentă, obţinând în 2012 singura medie generală 10 la examenul de bacalaureat din judeţul Alba. După primul an de studiu la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş se menţine în fruntea seriei sale. Este o interpretă de muzică populară din valul tânăr extrem de talentată şi de îndrăgită, laureată a celor mai importante concursuri de profil: Mamaia – folclor, „Strugurele de aur“, „Moştenitorii – Tezaur folcloric“.

– Veniţi din judeţul Alba, din Crăciunelu de Jos. Cât de mult a contat satul natal pentru devenirea ulterioară de interpret de muzică populară?

– „Satul meu, grădină-n floare,/Cu nume de sărbătoare,/Tot ce-am învăţat în tine/Oi duce-n lume cu mine.“ Am fost crescută cu cinste şi frică de Dumnezeu de bunici şi cu aleasă îngrijire de părinţii mei. M-am bucurat de o copilărie de poveste, într-o lume fără răutate, într-un sat cu oameni harnici şi gospodari. Crăciunelu de Jos a contat enorm pentru caracterul, sufletul şi mintea mea.

– Aveţi o tradiţie muzicală în familie, cu bunicii care cântă la vioară şi în corul bisericesc.

– Bunicul meu pe linie paternă, Todoran Ionel, din Biia, este ceteraş, rapsod popular, iar bunica mea maternă, de la Crăciunel, are un glas limpede ca apa de izvor! Dorurile şi iubirea lor pentru cântec s-au împletit şi-n sufletul meu. Le sunt recunoscătoare şi îi iubesc mult pe toţi cei patru bunicuţi pe care Dumnezeu îi ţine lângă mine şi le dă sănătate.

– Ce persoană a fost determinantă pentru cariera artistică?

– Cea care m-a îndrumat, m-a învăţat primele cântece, primele gesturi pentru scenă, mi-a aranjat primele costume a fost mama. Îmi cunoaşte fiecare emoţie, ştie dacă sunt mulţumită de evoluţia mea fără să mă întrebe. Este cel mai mare, mai dur şi mai sincer critic al meu.

– Câţi ani aveaţi când aţi participat la primul concurs şi ce a reprezentat acesta pentru dvs.?

– Am avut un debut atipic, o experienţă fascinantă de altfel. În primăvara anului 2009 am fost selecţionată, din câteva sute de fete, pentru a participa la un concurs de frumuseţe, talent şi divertisment în cadrul emisiunii „Duminica în familie“, prezentată de Mihaela Rădulescu. Se numea „Eu Miss-s mândră-n sat“. Am stat într-un fel de cantonament două săptămâni, ne-au pregătit, ne-au învăţat multe din tainele televiziunii, a fost practic prima mea întâlnire cu această lume a reflectoarelor.

Deşi aveam doar 15 ani şi concuram şi cu fete de 25 de ani, am câştigat titlul de Miss şi Marele Premiu, care a constat într-o vacanţă de o săptămână pe malul african al Mediteranei, în Tunisia, unde am fost cu părinţii mei. Pentru mine emoţia de acolo rămâne cea mai sinceră şi mai adevărată. Mi s-a spus că am câştigat pentru că aveam talent, tinereţe, frumuseţe, prospeţime şi multă putere de a face din aceste calităţi un drum frumos în viaţă şi cântec. De aici a pornit apoi totul: spectacole, concursuri, premii, trofee.

– Dacă ar fi să alegeţi cele mai importante trofee, care ar fi acelea?

– Bineînţeles, cel mai important concurs, care mi-a marcat realmente cariera şi mi-a impus numele între tinerii interpreţi, a fost Trofeul Mamaia – 2009, care a venit cadou de ziua mea de naştere, pe 24 august. Am trăit acolo clipe cu adevărat magice. Cel mai drag sufletului meu este însă Trofeul „Strugurele de aur“ 2012, obţinut la Alba-Iulia, acasă la mine, un dar pentru oamenii judeţului meu şi pentru familia mea.

– Aţi urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, Centrul de Cultură „Augustin Bena“ Alba, la clasa prof. Leontina Farcaş. Ce au însemnat aceste studii de specialitate şi Leontina Farcaş pentru dvs.?

– A fost primul contact cu profesionalismul, cu artişti, cu oameni pentru care muzica este un stil de viaţă. Doamna Leontina Farcaş este o persoană specială: m-a învăţat să cânt, să trăiesc cântecul, să dobândesc o mare dragoste pentru neamul şi cântecul nostru românesc, m-a susţinut la fiecare concurs, a îndurat emoţii, a investit în mine.

– Fiindcă vorbim despre studii, la examenul de bacalaureat din 2012, ca absolventă a Colegiului Naţional „Inochentie Micu Clain“, Blaj, aţi obţinut singura medie generală 10 din Alba.

– Am fost un copil ambiţios. La şcoală am luat numai premiul I. Nu sunt sofisticată, ci o persoană simplă, modestă, care a pus enorm de mult suflet în ceea ce a întreprins. Şcoala a fost mereu pe primul plan. Chiar dacă plecam la concursuri în toată ţara, nu mi-am permis vreodată să intru la ore nepregătită. Cheia succesului pentru acest 10? Am un unic răspuns: munca.

– Cum este să fii, în acelaşi timp, elev eminent, un student bun şi un interpret declarat ca demn continuator al folclorului?

– Nu uşor, cu siguranţă! Dar frumos şi înălţător. Lucrurile cu adevărat deosebite sunt întotdeauna dificil de obţinut. Trebuie necontenit să căutăm, să citim, să descoperim. La Facultatea de Medicină, din cadrul UMF Târgu-Mureş, recunoscută pentru dificultate şi exigenţă, nu mai am doar nota 10, ci şi 9 sau 8, dar în anul I am fost prima, iar în al doilea încerc să rămân la fel. Nu fac acest lucru pentru calificativ sau pentru aprecieri. Îmi fac treaba aşa cum cred că e necesar unui student pasionat care doreşte să devină un profesionist.

– Profesia de medic este ceea ce vrea sufletul dvs.? Cu cântecul ce faceţi?

– Am ales cu sufletul, nu cu pragmatism sau din alte interese. Simt că pot şi vreau să mă exploatez la maximum pentru a reuşi să fiu în folosul semenilor mei: voi alina bătrâneţi grele cu cântecul, iar durerile trupului, cu mintea şi experienţa de medic.

– Aţi fost prezentă în mai multe competiţii realizate de TVR, printre care „Moştenitorii - Tezaur folcloric“. Ce a reprezentat întâlnirea cu Marioara Murărescu şi, în general, cu TVR?

– A fost o graţie ori a fost mâna lui Dumnezeu! Regretata doamnă Marioara Murărescu mi-a fost mentor şi prieten, un prieten care mă dojenea când greşeam şi mă săruta pe frunte când era bine. Spectacolele „Tezaur Folcloric“ au fost lumină pură, emoţie pură, suflet şi cântec. Sunt sărace cuvintele pentru a descrie ce simţeam când eram acolo sau în faţa acestei uriaşe personalităţi a folclorului românesc, Marioara Murărescu. Oricum, sunt datoare TVR-ului pentru imaginea construită şi pentru promovare. N-o să uit niciodată să mulţumesc reputaţilor specialişti, doamnele Elise Stan şi Iuliana Tudor, care, nu?, oferă clipe doar „O dată-n viaţă“!

– Dacă n-ar fi fost această întâlnire?

– Dacă n-ar fi fost, probabil nu s-ar fi povestit, fiindcă nu era ce. Sunt mulţi tineri talentaţi în ţară. Din păcate, nu toţi au oportunitatea să împărtăşească oamenilor harul lor. Ca să devii artist, pe lângă talent şi calităţi trebuie să ai disponibilitate timp şi resurse financiare decente, fiindcă drumurile în ţară, la concursuri, la Bucureşti, înregistrările la studio etc. nu le plăteşte altcineva decât familia ta, care face tot posibilul să te susţină.

– Deşi aveţi numai 21 de ani, încă neîmpliniţi, sunteţi un nume cunoscut în muzica populară. Alba i-a dat ţării pe Dumitru Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Veta Biriş. Cât vă obligă o asemenea companie selectă?

– Foarte bine punctat! Provin dintr-o zonă etnofolclorică apreciată, care a dat ţării mari artişti. Acest lucru nu poate decât să mă ambiţioneze să duc mai departe la cel mai înalt nivel această comoară a cântecului ardelenesc.

– Vorbind despre repertoriu: câte imprimări aveţi, cât de des sunteţi difuzată pe posturile naţionale şi locale?

– Am lansat un album în urmă cu un an intitulat „Mult mă-ntreabă iedera“, cu 17 piese ardeleneşti, înregistrate cu profesioniştii de la Grupul „Crai Nou“ de la Alba-Iulia, la „Săndel Filip Studio“ din Cluj-Napoca. A ieşit un material de calitate. Nu ştiu cât de des sunt difuzate melodiile, ţine de politica radiourilor şi a televiziunilor. Posturile locale mă includ des în programele lor fiindcă lumea mă cere şi mă iubeşte. În schimb, la televiziunile naţionale lucrurile stau altfel. La TVR apar periodic fiindcă sunt chemată şi pesemne apreciată de specialişti, dar la cele private, soliştii apar cât vor ei. Rar aleg să merg la posturile private; viaţa de student la Medicină nu e ieftină, cărţile şi tratatele din care învăţăm sunt investiţii consistente. Răspund invitaţiilor când sunt emisiuni organizate de colegii din generaţia mea, alături de care mă simt ca într-o familie şi împreună cu care am hotărât să facem front comun pentru a promova valoarea. Dintre cei mai dragi mie din acest grup îi amintesc pe Vlăduţa Lupău, Alexandru Brădăţan, Bogdan Toma.

– Cum vă vedeţi sau unde vă vedeţi peste zece ani?

– Unde mă văd? Cu siguranţă în România, în Ardeal. Cum, Dumnezeu ştie! Îmi doresc să performez în medicină... mda, la capătul bolnavului şi pe scenă, neapărat.

Maria Bogdan

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti