Creșterea struților este o ocupație destul de costisitoare, dacă luăm în calcul faptul că numai achiziționarea puilor presupune destui bani.

După 19 ani petrecuți în străinătate, doi tineri din Bacău s-au întors acasă și au pus bazele unui astfel de business, unde a fost nevoie de o investiție de 50.000 euro. Iosif și Mirela Butacu sunt cei doi băcăuani care cred în businessul lor cu struți africani.

Pui de struți achiziționați de la cea mai veche fermă de struți din România

„Totul a început în urmă cu 8 ani, (pe atunci eram plecați în Marea Britanie), când am văzut un reportaj TV despre o fermă de struți din România, de unde, ulterior, am și achiziționat struții. Treptat, am încep să ne documentăm în privința creșterii struților, am cules multe informații online, dar am și vizitat principalele mari ferme de struți din România pentru a vorbi cu crescătorii cu o vastă experiență în acest domeniu, dar și pentru a vedea ce înseamnă fizic creșterea lor. Și, după 19 ani de străinătate, ne-am întors în România și am pus bazele acestei ferme. Pentru început a fost nevoie de o investiție de 50.000 €, la care se adaugă cheltuielile ulterioare“, ne spune crescătorul băcăuan Iosif Butacu.

cresterea strutilor

Până la ridicarea fermei a mai fost doar un pas, astfel în luna ianuarie a anului 2022 antreprenorul s-a apucat de treabă.

„Pot spune cu mândrie că am construit singur totul de la zero, punând accent pe fiecare detaliu în parte, iar în martie 2022 am achiziționat primele trei familii reproducătoare (de precizat este faptul că o familie este compusă din trei membri: două femele și un mascul) din Tinca, județul Bihor, unde se află și cea mai veche fermă de struți din România, costurile fiind de 7.200 €.“

Primii pui apăruți în fermă, crescuți cu mare grijă

Toți struții din ferma familiei Butacu sunt struți africani, o rasă care s-a adaptat foarte bine la condițiile meteo din țara noastră, mai spune acesta. „Le place foarte mult căldura, dar la fel de bine rezistă și până la -40°C iarna, cu condiția ca ei să fi împlinit vârsta de 6 luni. În vara anului trecut, am reuși să scoatem 16 pui, pe care i-am crescut, ajungând în acest an la un efectiv de 25 de struți (7 familii + 4 masculi). În ceea ce privește puii mai mici, ei necesită o grijă sporită, având nevoie de o temperatură de peste 20°C, atât ziua cât și noaptea, până pe la două luni, când își reglează singuri temperatura corpului.“

Vizitele la fermă s-au ținut lanț…

În ceea ce privește piața de desfacere, cel puțin pentru ferma familiei Butacu, este relativ devreme să se pronunțe, mai menționează băcăuanul.

„Principalul obiectiv este să ne extindem, dorind să ajungem la un efectiv de 10-15 familii productive și chiar să obținem un contract de vânzare în străinătate. În acest moment ne bucurăm că avem cereri pentru ouă, carne și pui. De asemenea, ferma noastră poate fi vizitată; am avut foarte multe grupuri de copii organizate, dar și multe familii cu sau fără copii, de toate vârstele, inclusiv străini care ne-au trecut pragul. S-au bucurat de ce au văzut și au plecat cu promisiunea că vor reveni, ceea ce ne motivează să ne dezvoltăm și din acest punct de vedere. În ferma de la Bacău nu se face rabat de la calitate și de aceea se respectă cu strictețe rețete de hrană. În ceea ce privește alimentația lor, struții adoră lucerna și apa curată. Rețetele conțin: grâu, porumb, orz, ovăz, șrot de floarea-soarelui, șrot de soia, făină de pește, tărâțe de grâu, calciu, premix și ulei de floarea-soarelui, în diferite cantități. Noi le dăm rețetă de cereale dimineața, iar după amiaza lucernă, apa fiind schimbată zilnic.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Creșterea struților se structurează în patru faze principale: reproducție, incubare, creșterea puilor și îngrășarea struților tineri în vederea sacrificării. În ultimul timp se vorbește tot mai des despre carnea de struț ca fiind una dintre cele mai sănătoase tipuri de carne, cu un conținut scăzut în grăsimi și calorii în comparație cu carnea de vacă, porc, pui sau curcan, având un conținut bogat în proteine și fier. Este și foarte săracă în colesterol.

Struții sunt crescuți fie pentru reproducție, fie pentru carne, piele și pene. Se recomandă ca țarcul pentru o pereche de struți să fie de aproximativ 1.000 metri pătrați. Trebuie un spațiu corect dimensionat pentru o familie de struți – de cel puțin 10 x 50 m.

Țarcurile se pot poziționa pe un sol nisipos, cu canalizare separată de cea a clădirilor și cu un adăpost pentru vreme neprielnică. Culoarele și portițele de legătură între țarcuri sunt foarte utile pentru a separa cu ușurință păsările, pentru deplasarea personalului și pentru accesul echipamentului. Este important ca ferma să fie construită departe de zgomot (trafic, orașe etc.).

Ferma de struți are cameră de stocare a ouălor, cameră de fixare (ouăle sunt plasate în incubator, verificate cu lampa cu UV, cântărite), cameră de clocire, incubator, cameră utilitară (pentru curățare), cameră de stocare pentru hrană, pene, unelte și echipamente și cameră pentru generator și combustibil.

Depunerea ouălor se face o dată la două zile, iar formarea unui ou de struț durează cca 48 de ore. Perioadele de depunere neîntreruptă a ouălor, de cca 2-3 săptămâni, alternează cu perioadele de pauză, de alte 2-3 săptămâni, momente în care organismul femelei de struț își reface provizia de elemente chimice, în special calciu, necesare formării următoarelor ouă.

O pereche de reproducători buni depun în jur de 100-110 ouă pe sezon. Din ouăle depuse, 80% sunt fertile, iar din cele fertile ies pui în proporție de 75-80%.

Diversificarea hranei

Pentru a avea un randament maxim, hrana struților trebuie să fie naturală. Struțul este econom, are nevoie de o cantitate de hrană care se situează în jurul a două sau trei kilograme pe zi, spun fermierii. Se recomandă un amestec special, bine proporționat de ingrediente, iar hrana pentru puii de o zi, foarte bogată în proteine, poate genera tulburări digestive, care afectează randamentul de creștere a struțului. Lui i se administrează aproximativ două kilograme de hrană pe zi, iar fermierii au realizat că, pentru a-l aduce la greutatea de sacrificare, de 100 kilograme, un struț va consuma aproximativ 350 kilograme de hrană.

Au nevoie de grâu, orz, ovăz, lucernă și nutrețuri combinate, care îi ajută la creștere. Hrana trebuie să conțină și suplimente de calciu, pentru care se poate folosi coaja propriilor ouă. Această suplimentare trebuie să fie făcută în perioada de creștere și în cea de depunere a ouălor. Conform studiilor efectuate, puii de struț de până la vârsta de șase luni agreează un amestec cât mai bogat de plante furajere: trifoi, lucernă, păioase, tulpini de floarea-soarelui, porumb, măcinate și omogenizate.

Struțul refuză să bea apă dintr-un recipient murdar. În anotimpurile reci, trebuie să li se dea apă călduță.

În hrana struților trebuie neapărat să fie cuprins și pietriș, între 0,5 și 1 cm, care ajută la digestia mecanică a hranei. Este recomandată folosirea exclusivă a pietrișului de granit, deoarece este o rocă nenutritivă pentru că nu se dizolvă în sucurile gastrice ale struțului. Este contraindicată utilizarea pietrișului calcaros, moale sau a cochiliilor de scoici. Au un conținut foarte bogat de calciu și sunt relativ ușor descompuse în sucurile gastrice.

Ce se mai poate comercializa

Ouăle infertile se pot folosi și pentru consum, 1 ou de struț fiind echivalentul a aproximativ 24 ouă găină. Din pielea de struț se pot confecționa cizme, haine și tapițerii. Un struț adult poate produce 1,5 mp piele; se pot confecționa până la 4 perechi de cizme.

Penele de struț pot fi strânse o dată pe an și sunt utilizate inclusiv pentru pămătufuri de praf.

Un studiu efectuat în Statele Unite arată că, în medie, 57,57% din carnea ce îmbracă carcasa osoasă a păsării poate fi folosită, astfel că, pentru un struț cu o greutate de 250 kg, 130 kg o reprezintă carnea.

Anca LĂPUȘNEANU

Bazele afacerii lui Marian din comuna Bălilești, județul Argeș, au fost puse de câțiva pui de struț african – cea mai mare rasă din lume. Cu ei a început povestea din „Grădina cu struți – Argeș“, născută în urmă cu 4 ani. Investiția a fost undeva la 35.000 de euro, iar profitul abia acum se conturează, fiind și primul an în care crescătorul de struți a început să vândă pui.

În curtea lui Marian conviețuiesc acum cinci familii de struți, fiecare „proprietară“ pe adăpostul și pe țarcul ei – masculii, dacă sunt ținuți la un loc, se ceartă. O familie este formată din două femele și un mascul.

Vârsta de 3 ani pentru masculi, respectiv 2 ani pentru femele marchează maturitatea struților, momentul în care încep să producă ouă. „Struții sunt păsări semisălbatice, iar masculii în timpul reproducției sunt foarte agresivi; intrăm la ei doar când le luăm ouăle“, ne spune Marian, care a achiziționat recent un incubator pentru ouă.

Profit garantat

Există două modalități de a face afacere din creșterea struților: fie se achiziționează pui pentru sacrificare – există un abator în țară unde sunt adunați struții – fie alegi să ai venituri din vânzarea puilor. Marian merge numai pe reproducție, vinde pui ce au de la trei săptămâni până la o lună de zile. Prețul unuia ajunge la 100 de euro. 

Perioada ouatului începe în luna aprilie și durează până în luna septembrie, după care urmează un repaus. O femelă face în jur de 50-70 de ouă pe an. Astfel că, de la cele 10 femele, Marian, printr-un calcul simplu, însumează o producție de 600 de ouă la final de an. Un ou la consum cântărește minimum 1,5 kg, aproximativ cât 25 de ouă de găină, și costă în jur de 100 de lei.

„Producem hrană, mai și cumpărăm. Mâncarea struților conține 70% lucernă, iar restul este reprezentat de un mixt de cereale preparat după o rețetă specială pentru struți. Acesta conține grâu, porumb, ovăz, șrot de floarea-soarelui, de soia, calciu. O familie mănâncă 2 kg de amestec de cereale dimineața și 2 kg seara.“

Oul și carnea de struț sunt renumite pentru că nu au colesterol. „Sunt clienți care cer ouă pentru încondeiat, penele sunt solicitate de administratori de florării, de organizatorii de nunți, fiind utilizate ca decorațiuni pe mese; se mai caută și untura de struț etc.“, declară entuziasmat Marian.

Focus pe ouă în incubator

Curtea lui este animată în weekend-uri și de oameni curioși, care vin împreună cu copiii lor să vadă struți în realitatea.

Puii se hrănesc cu granule care se pot achiziționa fie din comerț, fie se pot prepara în fermă, după anumite rețete. Trebuie să stea în loc ferit de frig, undeva la 28-30°C. Cel mai important detaliu pentru a avea pui sănătoși este să ai grijă de ouă cât timp stau la incubator. Ouale sunt ținute la circa 37°C, o temperatură recomandată dezvoltării puilor în găoace. Pentru a împiedica așezarea gălbenușului sau a embrionului în partea inferioară a oului și fixarea lui de membrana cojii, Marian ține ouăle în niște cofraje speciale în care ouăle sunt întoarse zilnic, automat sau manual. Prin aceasta, îi imită pe struții-părinți, care întorc cu regularitate ouăle în nisipul stepei.

Oul trebuie luat cu grijă, cu o mănușă, pentru a nu pune mâna direct pe el pentru că pielea are un strat de grăsime, iar oul este poros. Dacă se astupă porii de pe ou, nu se mai face tranzacția de aer, de umiditate. După 40 de zile de stat la incubator, chiar dacă nu sunt ciocănite, ouăle uriașe, ca de porțelan, sunt scoase în eclozor pentru a se evita ca puii să iasă direct în incubator pentru că acolo se dezvoltă niște bacterii și nu va fi în regulă pentru ei.

Marian speră ca, pe viitor, statul să ofere bani pentru înființarea unei ferme de struți, considerând că este o afacere în plină dezvoltare în România. Deocamdată, struțul nu este o pasăre națională și nu beneficiază de o atenție deosebită din partea autorităților.

Anca LĂPUȘNEANU

De data aceasta vă prezentăm crescătoria de struți a tânărului Ilie Daniel Mihali din Borșa, județul Maramureș. Crescătoria sa și-a deschis porțile în anul 2020, cu un număr de 7 familii de struți adulte, pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Investiția totală a fost de aproximativ 30.000 euro.

Pentru o carne mai curată

Ilie Daniel Mihali, de profesie medic, a hotărât anul trecut să crească struți și a trecut direct la fapte. „Împreună cu Viorel Roman am decis să creștem struți. Ideea mi-a venit văzând rata crescută a patologiilor cauzate de hipercolesterolemie, de consumul excesiv de grăsimi saturate și de carne din comerț. Crescătoria de struți Borșa este situată într-o poziție prielnică acestui tip de activitate, fiind întinsă pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Acest fapt ajută mult deoarece animalele nu sunt stresate și se simt în mediul lor. Suntem iubitori de animale și ne dedicăm cu seriozitate fermei noastre“, spune Ilie.

„Crescătoria noastră și-a deschis porțile în anul 2020, când am decis începerea activității cu un număr de 7 familii de struți adulte. O familie este formată din două femele și un mascul. Ideea acestei crescătorii ne-a venit analizând beneficiile aduse sănătății noastre de când am început să consumăm carnea și ouăle de struț. Carnea struților noștri este 100% naturală pentru că nu conține hormoni sau alți aditivi de creștere“, mai adaugă crescătorul.

Nenumărate beneficii…

cresterea strutilor

Carnea de struț, considerată o delicatesă, este mai săracă în calorii decât carnea de pui, aduce beneficii multiple anemicilor, femeilor însărcinate și copiilor, plus alte beneficii. „Este recomandată celor care vor să slăbească. Carnea de struț are un conținut crescut de carnitină, o proteină care ajută la transformarea grăsimii în energie. Consumul de carne de struț este recomandat diabeticilor și hipertensivilor datorită conținutului scăzut de sodiu și al conținutului înalt de acizi grași Omega 3, Omega 6 și 9. Conține mult fier și este bogată în proteine, dar săracă în grăsimi. Părerea mea este că beneficiile consumului de alimente biologice, carne si ouă de struț nu numai că ajută persoanele cu anumite afecțiuni, ci pot ajuta în prevenirea anumitor patologii. Un ou de struț este echivalentul a 24 de ouă mari de găină și este suficient pentru o omletă care poate hrăni 15 persoane. Un ou de struț fiert moale este gata în 50 de minute, iar pentru a-l fierbe tare sunt necesare 90 de minute. Coaja oului este extrem de tare şi trebuie spartă cu o mașină de găurit. Ouăle conțin mai puțin colesterol, ceea ce înseamnă că felul de mâncare nu va afecta talia şi starea vasculară. Printre proprietățile ouălor de struț menționez: consolidarea sistemului cardiovascular; îmbunătățirea stării părului, a unghiilor, a pielii; întărirea vederii; promovarea creșterii musculare. Ouăle de struț sunt bogate în vitaminele A și E, carotenoidele, vitaminele din grupa B (B2, B9 și B12), aminoacizii esențiali (lizina și treonina), precum și micro și macroelementele: fier, zinc, magneziu, seleniu, mangan și fosfor. Este important faptul că sodiul este complet absent în compoziția minerală a oului de struț, prin urmare, este de preferat pentru persoanele cu o restricție a acestui mineral în dietă“, specifică crescătorul maramureșean.

Alimentația struților noștri de la Borşa este 100% biologică, fiind compusă dintr-un mix de cereale (ovăz, orz, porumb, grâu, semințe de floarea-soarelui, soia) și lucernă măcinată, mai adaugă Ilie Daniel Mihali. „Lucerna este de pe terenurile noastre; nici aici nu folosim niciun fel de îngrășământ chimic. Rația zilnică a unui struț adult este de aproximativ 30% cereale și 70% lucernă. Noi creștem pui cu vârste cuprinse între 1-12 luni, asigurând transport la cerere și informații legate de creșterea și dezvoltarea puilor.“

Portofele, poșete și curele din piele de struț

Creșterea struților reprezintă o afacere profitabilă cu investiție inițială mică, specifică crescătorul. „Încurajez toți doritorii care vor să înceapă această afacere deoarece struțul este o pasăre care se adaptează ușor condițiilor meteo (chiar dacă vine din Africa) și este destul de ușor de crescut. Când vine vorba de struți, nimic nu se pierde, totul se transformă. Până și pielea, considerată un produs de lux, este folosită pentru obținerea accesoriilor. Din ea se fac portofele, poșete, curele și chiar pantofi. Acest tip de afacere este la început, nu există producători foarte mari în țara noastră, de aceea acum este loc pentru oricine dorește să înceapă această afacere. Ca plan de viitor, ne gândim la creșterea efectivă a numărului de familii și, de ce nu, chiar la deschiderea unui punct de procesare a cărnii și a preparatelor din carne.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Creșterea struților în fermele de familie din România este într-o continuă dezvoltare. Mai ales că astăzi struțul domestic este crescut pentru carnea sa fără grăsimi. Fiind păsări rezistente, struții sunt foarte puțin pretențioși la condițiile de climă și alimentație. Ei pot rezista chiar și la temperaturi de îngheț, încă un motiv pentru care crescătorii de mai jos și-au îndreptat atenția spre aceste păsări.

„Îmi doresc să fie afacerea noastră pentru bătrâneţe!“

oua de strut

De exemplu, Marian Petruleac, din localitatea Bălileşti, judeţul Argeş, a vizitat în urmă cu ceva timp, în Luduş, o fermă de struţi, un loc minunat, spune acesta, de care s-a îndrăgostit imediat. „Văzând acei struţi pot spune că primul meu gând a fost că şi eu pot face o minifermă. Primii pui pe care i-am achiziţionat nu erau mai mari decât o găină. Deocamdată am 4 familii care au în jur de 3 ani, iar femelele au început să se ouă din primăvară.“

Struţii sunt păsări foarte rezistente atât pe timp de vară cât şi pe timp de iarnă, iar hrana acestora trebuie să fie una echilibrată. „Hrana lor constă în 80% lucernă, vara verde iar iarna uscată, trecută prin moara de lucernă şi se mai dă un mix de cereale (porumb, grâu, ovăz, şroturi de soia şi floarea-soarelui) şi, bineînţeles, calciu“, ne spune crescătorul.

Preţul unui kilogram de carne de struţ în marketuri este undeva la 130-150 lei/kg, iar preţul unui ou este de 80-100 lei, ne mai spune Marian. „Deocamdată vând ouă, dar pe viitor vreau să vând şi pui, îmi doresc să fie afacerea noastră pentru bătrâneţe. Planul mea este să ajung la 7 familii, deja adăpostul şi ţarcurile sunt gata.“

struti Arges

Ferma de struți buclucași

Rareş Kovacs din Cucerdea, judeţul Mureş, este un alt crescător pasionat de aceste păsări. Pentru el totul a pornit din dorinţa de a fi aproape de animale, natură şi de a avea propriul business. „După aproape 9 ani trăiţi în Bucureşti, unde am finalizat studiile, am renunţat la job pentru a face altceva. Locul unde mă simţeam cel mai bine şi îmi încărcam bateriile era în Ardeal, într-un sat frumos, aşezat pe valea al cărui nume îl poartă, Cucerdea. Aşa că aveam două lucruri sigure, locul în care mă simt foarte bine şi şansa de a trăi o viaţă frumoasă înconjurat de animale. După o perioadă de studiu aprofundat am ajuns la concluzia că vreau să lucrez cu aceste păsări minunate. Primii pui au fost achiziţionaţi de la cel mai mare şi vechi crescător din România, domnul Bala Florian. În acest moment, ferma noastră buclucaşă are 4 familii reproducătoare şi un număr semnificativ de tineret şi puişori de anul acesta“, adaugă Rareș.

pui strut

Struţul este aclimatizat în România, rezistă foarte bine până la -20 grade și adoră „să se scalde“ în zăpadă. Totodată, cererea de carne pe plan național cunoaşte o creştere, dar totuşi cea mai mare cerere este din exteriorul ţării, mai precizează acesta. „Compatrioţii noştri au descoperit calităţile cărnii de struț, iar unii au început să înlocuiască creşterea porcului cu creşterea struţului, care este mult mai uşor de crescut. Carnea este mult mai ieftină, fiind bogată în Omega 3, Omega 6, Omega 9 și vitamina E. Preţul acesteia variază între 60 şi 100 lei/kg, iar oul gigant, care este echivalentul a 20-24 de ouă de găină, costă în jur de 80 lei.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Valerica şi Florin Mihai din Pădureni, comuna Grajduri, judeţul Iași, formează o familie de gospodari cum rar mai vezi. Muncitori din fire, au crezut în visul lor, să aibă struţi şi o plantaţie cu de toate, de la mur până la agrişe şi goji. Nu s-au gândit niciodată la o afacere de pe urma struţilor, dar în ceea ce priveşte fructele de pădure spun că sunt nechimizate şi îşi aşteaptă doritorii.

Ouăle de struţ... un lux al gustului

Au vrut să crească struţi şi au reuşit. Sunt mândri că şi-au întregit familia cu aceste păsări gigant, după multe căutări şi economii adunate, ne spune Valerica. „Acum patru ani am văzut un reportaj despre struţi și am rămas atât de fascinați și plăcut impresionați, încât amândoi am decis să ne mărim familia, impropriu spus. Am început căutările pe Internet, care s-au dovedit a fi mult prea îndelungate, dar într-un sfârşit am contactat o persoană din Bacău, de la care am cumpărat trei pui: două femele și un mascul, după cum a spus vânzătorul. Mare ne-a fost mirarea, după un an şi jumătate, când am aflat că erau de fapt trei masculi! Am economisit, am reiniţializat procesul de căutare și cu multă răbdare am reușit să cumpărăm și două femele, astfel încât familia noastră să fie completă. Între timp ni s-au lungit ochii după cel puţin un ou, dar datorită alimentației și a mediului de viaţă acest dar ne-a fost oferit după doi ani și jumătate“, adaugă aceasta.

Alimentația acestora constă într-o anumită combinație de cereale, din care nu lipsește lucerna care diferă atât în funcție de vârstă, cât și de perioada de împerechere, ne spune crescătoarea. „În ceea ce privește condițiile de adăpost, nu sunt foarte pretențioși; de exemplu, noi am construit un spațiu special amenajat în concordanță cu variația temperaturilor, astfel încât vara pot alerga în livadă, iar iarna pot sta în adăpost. Nu ne-am gândit niciodată la o afacere de pe urma lor. Mereu am sperat să atragem și alți oameni în acest lux al gustului prin ouăle de calitate superioară cu proprietăți deosebite, dar ne-am izbit deseori de un zid al reticienţei acestora în ceea ce priveşte mărimea sau prețul. Speranța noastră încă este încă vie, de aceea tot încercăm să atragem atenția prin intermediul rețelelor de socializare, un spațiu virtual nelimitat“, mai precizează Valerica Mihai.

Jumătate de hectar cu fructe de pădure

Totodată, fiind într-un continuu proces de dezvoltare și mereu ghidați de curiozitate, cei doi au ales și o altă modalitate de a promova natura și darurile acesteia. „Deținem în prezent și o plantaţie de mur fără spini, cu fructe mari și gustoase, două soiuri de zmeură, aronia, afine, coacăze roșii, câteva agrişe și goji, toate acestea pe aproximativ jumătate de hectar. Efortul și munca depusă pe această plantaţie sunt nemăsurabile, foarte importantă fiind și investiția financiară“, adaugă aceasta.

Datorită faptului că nu au stropit fructele cu nimic familia Mihai suferă an de an în ceea ce privește cantitatea de fructe care se strică din cauza vremii, dar cu toate acestea pentru ei sănătatea lor şi a celor din jur este cea mai de preţ comoară. „Îndrăznim să ne lăudăm că tot ce avem este bio. Fructele le vindem la stradă, în funcție de sezon. Așa că doritorii sunt invitaţi să pășească, chiar și cu pași atenţi, în lumea noastră mică, dar sănătoasă, mai precis la ieșirea din satul Bordea. Chiar dacă veniturile nu acoperă costurile, există o satisfacție deosebită atunci când omul pleacă fericit cu ceva natural în sacoşă! Din punct de vedere financiar, investiţia nu am recuperat-o până în acest moment“, conchide Valerica Mihai.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada iunie 2011 – iunie 2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică ICCF Bucureşti a efectuat o serie de cercetări care au avut ca rezultat transformarea unui deşeu, respectiv a grăsimii de struţ,  în produse cu înaltă valoare economică. Aceste cercetări s-au derulat în parteneriat cu un agent economic, SC Suraki SRL, din localitatea Răsuceni, judeţul Giurgiu, făcând obiectul unui proiect finanţat din fonduri structurale (FEDR) şi bugetul de stat şi cofinanţat de SC Suraki SRL, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Com­petitivităţii Economice, axa prioritară 2 „Competitivitate prin cercetare-dezvoltare-inovare“.

Înfiinţată în anul 2001, SC Suraki SRL deţine un complex agroindustrial care include o fermă de creştere şi înmulţire a struţilor, cu o capacitate de până la 20.000 de capete, un abator, o secţie de prelucrare a cărnii (carmangerie), o secţie de prelucrare a pieilor (tăbăcărie) şi o staţie de epurare şi incinerare. Alături de ferma zootehnică, complexul dispune şi de o fermă vegetală de circa 300 ha, care asigură furajarea animalelor din fermă, având astfel un ciclu de producţie complet integrat.

SC Suraki SRL a propus spre studiu grăsimea de struţ pornind de la premisa că acest deşeu are un înalt potenţial de valorificare, sub aspect cantitativ şi calitativ. Dezvoltarea fermei de struţi ca furnizoare de carne şi ouă pentru industria alimentară, piele pentru marochinărie şi pene ca ornamente generează şi cantităţi importante de grăsime de struţ. Din acest deşeu se poate extrage uleiul de struţ, care este îmbogăţit în acizi graşi omega 3, 6, 9 datorită regimului de hrană 100% organic, conţinând surse de acizi graşi (şrot de floarea-soarelui) şi de tocoferoli (lucerna conţine vitamina E care împiedică în mod preferenţial oxidarea acizilor graşi).

Uleiul de struţ este cunoscut din vremuri străvechi, el fiind menţionat în culturile egiptene, africane şi romane ca parte componentă a unor remedii medicale sau a unor produse cosmetice. În prezent utilizarea lui a căpătat o răspândire largă în industria cosmetică şi farmaceutică, ca urmare a evidenţierii, pe baze ştiinţifice, a proprietăţilor lui terapeutice. Determinarea compoziţiei uleiului de struţ a dus la identificarea compuşilor răspunzători de efectele benefice ale acestuia şi, în unele cazuri, s-au explicat mecanismele moleculare ale acestor efecte. Numeroase din beneficiile uleiului de struţ au fost explicate pe baza existenţei în compoziţia acestuia a acizilor graşi omega 3, omega 6 şi omega 9. Astfel au fost puse în evidenţă: acţiunea antiinflamatoare care este corelată cu conţinutul de acid oleic şi linoleic şi abilitatea de a penetra adânc în piele, datorată conţinutului ridicat în acid oleic şi compoziţiei asemănătoare cu a lipidelor pielii, proprietate care permite folosirea uleiului de struţ ca agent purtător de substanţe active în preparate medicamentoase şi produse cosmetice.

Cercetările efectuate pentru transformarea deşeurilor reprezentate de grăsimea de struţ în produse cu valoare adăugată de uz alimentar sau cosmetic reprezintă o premieră în cercetarea românească, fiind iniţiate ca urmare a premiselor referitoare la potenţialul sanogen al acestor surse de lipide, care, spre deosebire de sursele tradiţionale, sunt bogate în acizi graşi polinesaturaţi, nedegradaţi prin oxidare. S-a urmărit obţinerea unor fracţiuni îmbogăţite în acizi graşi nesaturaţi omega-3/6/9 (destinate utilizării ca suplimente alimentare, produse cosmetice şi/sau produse farmaceutice), precum şi identificarea unor căi tehnologice avansate de prelucrare secvenţială a extractelor lipidice, în scopul creşterii eficacităţii în utilizare (biodisponibilitate, stabilitate, efecte asupra sănătăţii, beneficii economice).

Rezultatele acestor cercetări s-au concretizat în 7 brevete, 16 produse şi 6 tehnologii, ale căror elemente de noutate sunt reprezentate de soluţiile tehnologice dezvoltate pentru:

– izolarea, fracţionarea, purificarea şi îmbogăţirea uleiului de struţ (complex de trigliceride) în acizi graşi omega 3 şi omega 6;

– realizarea şi punerea în funcţiune la beneficiar a instalaţiei prototip de fabricaţie a uleiului de struţ purificat şi a unei instalaţii pentru transesterificare;

– formularea unor produse cosmetice (creme, şampoane, săpunuri) şi suplimente alimentare (capsule gelatinoase) pe baza uleiului îmbogăţit în acizi graşi omega 3, 6 si 9.

Aceste rezultate s-au valorificat prin lansarea în fabricaţie la SC Suraki SRL a sortimentelor de ulei de struţ îmbogăţit în acizi graşi omega 3-6-9 şi depunerea documentaţiilor de autorizare a fabricaţiei produselor cosmetice şi suplimentelor alimentare derivate.

Realizarea acestui proiect a condus la evidenţierea posibilităţilor reale de dezvoltare a sectorului de piaţă rezervat uleiului de struţ şi produselor bazate pe acesta, pornind de la un deşeu rezultat dintr-o activitate agroindustrială, dar şi a beneficiilor care decurg din valorificarea superioară a acestui deşeu, pentru producătorii din industria alimentară sau/şi cosmetică.

Irina LUPESCU
Director adjunct ştiinţific,
ICCF Bucureşti

• Grădina zoologică a familiei Grămadă
• De la struţi la o pensiune

 Cu un centru străjuit de o biserică pe care localnicii, şi nu numai ei, o denumesc „Catedrala munţilor“, comuna Pipirig a făcut paşi mari pe calea urbanizării. Aducţiunea apei, canalizarea, gazul metan, principalele drumuri asfaltate sunt doar câteva dintre realizările din ultimii ani care situează comuna nemţeană în topul localităţilor bine gospodărite.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti