Lumea satului 750x100

Reconversia în pomicultură doar pe hârtie, în realitate nu avem cu ce

Modul cum a debutat așa-zisa reconversie în pomicultură, numărul foarte mic de proiecte aprobate în 2015 și suma enormă care se va reporta anul acesta nasc o serie de întrebări. Care dintre cei 4 actori (MADR, AFIR, consultanți, beneficiari) implicați în accesarea fondurilor europene nu este pregătit să facă acest lucru? De ce zone cu tradiție pomicolă nu intră pe lista proiectelor aprobate? Cum se face că într-un singur județ, din 8 proiecte depuse de consultanți diferiți, niciunul nu este aprobat? Ar putea fi acceptat şi materialul săditor conform (Conformitas Agraria Communitatis), în condiţiile în care nu avem suficient material certificat? Dacă în primul an procentul de absorbție a fondurilor europene a fost de 10,6%, cât va fi la finalul exercițiului financiar?

Din 56, doar 13 au fost norocoase

Conferința Națională a Pomiculturii desfășurată luna trecută la Brașov a constituit un prilej bun pentru o radiografie a procesului de absorbție a banilor europeni prin Submăsura 4.1.a destinată investițiilor în reconversii, modernizări și înființarea de livezi noi. Iată ce spun cifrele: în 2015 Institutul de Pomicultură de la Mărăcineni și stațiunile de cercetare din subordine au avizat 56 de proiecte pomicole, 18 specii din cele 25 prezente în Legea pomiculturii, localizate în 26 de județe din 41 ale țării. Din cele 56 de proiecte avizate, doar 13 au fost norocoase și vor primi fonduri europene, ceea ce înseamnă că din prima sesiune se vor face investiții pe 772,6 ha, la nivelul fiecărui proiect revenind în medie 13,8 ha. Cele 13 proiecte aprobate reprezintă 10,6% (adică 7 mil. euro) din suma aprobată (68 mil. euro). Cu alte cuvinte, 61 mil. euro, bani rămași necheltuiți în pomicultură, se vor reporta în sesiunea ce urmează să se deschidă curând pentru 2016. În ceea ce privește speciile câștigătoare, din 25 prezente în lege și 18 avizate, doar 4 au fost aprobate. Este vorba de măr – care a câștigat 3 proiecte, cireș cu 6 proiecte, cătină cu 3 proiecte și aronia cu 1 proiect. Lista proiectelor avizate a fost o surpriză și pentru consultanți. „Totuși Timișoara, o zonă cu potențial pomicol, nu a avut niciun proiect depus, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități. La polul opus județul Iași, care a depus 15 proiecte, a avut aprobate doar două. Ciudat este și că la Alba Iulia, unde au fost depuse 8 proiecte, nici măcar un proiect nu a primit aprobare, deși era vorba de firme diferite de consultanță care au întocmit proiectele“, a declarat consultantul Mihai Ciobanu.

Am putea spune că banii reportați nu sunt pierduți și că vor lăsa loc de investiții mai multor producători. Însă, dacă facem un calcul, putem spune că într-adevăr banii sunt suficienți pentru 250 de proiecte, dar la o rată de succes de 20% înseamnă că ar trebui depuse nu mai puțin de 1.500 de proiecte. Ce facem cu acest număr? „Este imposibil, pentru că nu avem atâtea firme de consultanță pregătite, stațiunile nu pot aproba un număr atât de mare de proiecte tehnice într-un timp atât de scurt, plus că nu avem materialul biologic necesar mai ales pentru speciile pomicole“, este de părere Mihai Ciobanu.

Vă întrebați probabil de ce această situație? Cei mai implicați în acest proces, consultanții și beneficiarii, spun că „România nu este pregătită, ghidul este eliptic, consultanții nu sunt pregătiți, iar beneficiarii sunt neinformați“, a afirmat același consultant.

Material pomicol autohton, dar necertificat

Avem pomicultori dornici să investească în acest sector, mulți o fac deja din fonduri proprii, însă pentru a grăbi procesul de înlocuire a livezilor bătrâne cu material pomicol tânăr, viguros și productiv, crearea unor centre de depozitare și procesare a fructelor este nevoie de investiții serioase. Fondurile europene ar trebui să fie o gură de oxigen pentru întreprinzători, însă de multe ori acestea par a fi un vis de neatins pentru faptul că banii pentru cofinanțare se obțin greu, iar demersurile de întocmire a unui proiect eligibil sunt extrem de greoaie. Aceasta este perspectiva pe care o văd potențialii beneficiari. Dar este trist că nici reprezentanții institutului de la Mărăcineni și ai stațiunilor din subordine nu sunt prea fericiți pentru că se văd în imposibilitatea de a asigura necesarul de material pomicol.

„În România există circa 100 de pepiniere private care se bazează în special pe centrul de la Aiud, care produce circa 2 mil. de pomi, însă 90% din aceștia sunt dintr-o categorie neeligibilă. Problema este că pepinierele din România nu sunt bine organizate; mă refer nu doar la cele care produc material de plantare fructifer, ci și la stațiuni și institute care dețin plantații mamă, care oferă material certificat dintr-o suprafață insuficientă pentru aprovizionarea cu ramuri, altoi și portaltoi a acestor pepiniere“, a declarat în cadrul Conferinței Naționale a Pomicultorilor Mihai Coman, directorul Institutului Pomicol de la Mărăcineni.

Din spusele aceluiaşi specialist, la măr toate proiectele sunt pe portaltoi 9, iar necesarul de pomi este de 536.236, în timp ce la cireș este nevoie de 150.000 de pomi, iar la nuc până în 30.000 de pomi, în condițiile în care proiectele vor fi finanțate în toamna acestui an, iar această cantitate trebuie asigurată într-un timp extrem de scurt. Aşadar, vorbim de material de plantare fructifer pentru care România nu este pregătită pentru a pune la dispoziţia fermierilor asemenea cantităţi în toamna 2016.

Nici la nuc situaţia nu este prea roz, pentru că avem material certificat pentru 50-60 ha, iar cererea pe piaţă este pentru circa 1.000 ha/an. Ce facem, în condiţiile în care sunt eligibile pentru finanţare cu bani europeni doar pomii certificaţi? Pomicultorii cer o derogare de la această regulă în sensul de a se permite şi materialul săditor conform (Conformitas Agraria Communitatis), adică materialul de înmulţire şi plantare fructifer care satisface condiţiile minime precizate pentru această categorie, stabilite prin reguli şi norme tehnice. „Pepinierele spun că nu vor să înmulţească soiurile din alte ţări, pentru că ar avea probleme cu condiţiile pedoclimatice. În aceste condiţii, cred că permiterea plantării de material săditor conform pentru o perioadă de 2-3 ani, până când plantaţiile mamă vor începe să producă, este una dintre ideile salvatoare, dacă vorbim de soiurile autohtone. Atenţie, alegerea de soiuri şi portaltoi netestaţi în condiţiile locale constituie o eroare cu consecinţe grave pe termen mediu şi lung“, a mai spus Mihai Coman.

Patricia Alexandra Pop

Beneficiarii programului de reconversie în pomicultură, sprijiniţi de specialişti

În ultimii ani, sectorul pomicol s-a aflat într-un declin constant, cu consecinţe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului rural, ci şi asupra vieţii comunităţilor din zonele pomicole tradiţionale. Având în vedere succesul înregistrat de programul de reconversie derulat în ultimii ani în sectorul viticol, la cererea insistentă a producătorilor de fructe, pomicultura românească va beneficia şi ea din 2014 de un program similar prin care se doreşte redresarea unui sector cu un mare potenţial dar total neglijat, din păcate, în ultimele două decenii.

Obiectivele Grupului de Iniţiativă din Buzău

În acest context, Societatea Română a Horticultorilor, filiala Buzău, îşi propune să sprijine pregătirea fermierilor pentru accesarea de fonduri europene pe măsura de reconversie în pomicultură. Grupul de iniţiativă este alcătuit din specialiştii Tănase Aurel, directorul general al Organizaţiei Naţionale Inter­profesionale „Prodcom Legume şi Fructe“, Grivu Petre, directorul Staţiunii Pomicole Istriţa, şi Eremia Petre, fost director al Trustului Horticol Buzău, actualmente consilier tehnic al uneia dintre cele mai performante livezi intensive din România, situată în localitatea Lacu Rezi, lângă Însurăţei.

Aceştia îşi propun să atragă sprijinul direct al Consiliului Judeţean Buzău, al Direcţiei Agricole şi al celorlalte instituţii implicate în acest sector pentru a reuşi să ajute câţiva tineri fermieri să pornească şi să pună pe picioare o livadă performantă. Concret, obiectivul principal al acestei iniţiative este realizarea (prin accesarea pachetului 1 de măsuri dedicat creşterii suprafeţelor de plantaţie tânără şi modernizării fermelor pomicole) a 100 ha livadă superintensivă în 10 comune care întrunesc condiţii favorabile pentru desfăşurarea acestei activităţi, mai exact apă şi terenuri comasate pe minimum 10 ha. În acest sens, cca 50% din fondurile accesate prin Măsura 1.3 – Instalarea tinerilor agricultori vor fi folosite pentru înfiinţarea livezii, iar restul pentru realizarea de utilităţi comune (sistem de irigaţii, utilaje, depozit de fructe care se impune la o asociaţie cu peste 20 ha de livadă).

Un alt obiectiv este realizarea prin Măsura 1.2 – Modernizarea şi restructurarea fermelor pomicole a cel puţin 500 ha de livadă super intensivă în minimum 10 ferme pomicole funcţionale.

Printre priorităţi se numără şi identificarea a 1.000 ha de livezi existente pentru accesarea de fonduri prin Măsura 1.1 – Creşterea competitivităţii economice a plantaţiilor pomicole, care în fapt vizează reconversia şi înfiinţarea de plantaţii noi, cu tot ce implică acest lucru.

Nici fermele de mici dimensiuni nu sunt trecute cu vederea pentru dezvoltarea micilor exploataţii pomicole, sprijinul financiar fiind prevăzut prin Măsura 1.4 din pachetul 1 destinat pomiculturii. Grupul de iniţiativă va sprijini beneficiarii acestor măsuri în identificarea terenului, a sursei de apă, stabilirea programului de altoit pomi (minimum 150.000 buc. pe an în cadrul pepinierei Istriţa), întocmirea documentaţiilor pentru autorizaţiile de plantare, stabilirea tipului de livadă şi a speciilor adaptate specificului zonei.

După accesarea fondurilor, beneficiarii mai primesc de la cei trei specialişti sprijin în asigurarea materialului de plantare, în stabilirea furnizorilor de servicii (irigaţii, mijloace de susţinere, utilaje, depozite cu frig), asistenţă tehnică directă timp de 4 ani gratuită pentru aplicarea tehnologiilor moderne în pomicultura intensivă, pentru recol­tare şi livrare a cel puţin 75% din producţie la export.

Petre EREMIA

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Din 2014 începe reconversia în pomicultură

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni a fost gazda şi coorganizatorul, alături de Societatea Română a Horticultorilor, Societatea Naţională a Pomicultorilor din România, Organizaţia Interprofesională Naţională Prodcom Legume–Fructe şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, a conferinţei cu tema „Sectorul pomicol din România – strategii şi mijloace de relansare la nivel naţional şi european în perioada 2014-2020“. La această întrunire extrem de importantă, care pune realmente bazele redresării sectorului, au participat, pe lângă fermieri şi reprezentanţi ai asociaţiilor de producători şi din unităţile de cercetare, comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, şi Sorin Moisa, şef de cabinet adjunct al comisarului Cioloş.

Reconversia – restructurarea din pomicultură, anticipată să înceapă din a doua jumătate a anului viitor, este diferită de programul similar din viticultură, sector în care s-a înregistrat până în prezent un grad de absorbţie a fondurilor europene de 100%. Programul este gândit să răspundă tuturor problemelor sectorului, cu o componentă de plantare şi, mergând pe filieră, până la organizare, depozitare, condiţionare, marketing, valorificare etc.

Cioloş explică noul program dedicat sectorului pomicol

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a explicat de ce intervin diferenţe faţă de reconversia din viticultură şi cum va fi aplicat programul în sectorul pomicol: „Din anul 2008 caut soluţii pentru a ajuta sectorul pomicol din România. Am găsit şi am creat la nivel de for european instrumentele financiare şi reglementările legale pentru ca programul să aibă loc efectiv, începând cu 2014. Reconversia – restructurarea din pomicultură nu va arăta la fel ca în viticultură pentru simplul motiv că viticultura are un program european specializat, valabil pentru toate statele membre UE. Ţările, în special din sud, au avut probleme de supraproducţie şi calitate inferioară a vinului şi de aceea a fost acceptată şi aplicată o reformă generală în viticultură, pentru întreaga Uniune. În cazul pomiculturii, există într-adevăr un program sectorial specializat, dar acesta vizează regruparea producătorilor şi comercializarea în comun pentru a avea putere de negociere pe piaţă, fiindcă acestea sunt problemele fermierilor din Europa. Nimeni nu se găseşte în situaţia noastră, de a avea plantaţii în declin sau de a fi defrişat jumătate din livezi.

Majoritatea statelor membre cu potenţial pomicol şi-au rezolvat de zeci de ani problemele de material săditor sau de plantaţii şi au acest sector foarte bine pus la punct. N-a fost deci posibil, fiindcă nu exista acest interes general, să fie iniţiat un program cu această destinaţie, de refacere a plantaţiilor, cum este cazul nostru. Şi atunci am gândit un sistem pentru România: în interiorul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, unde sunt alocări bugetare pentru fiecare stat membru, avem posibilitatea de a crea subprograme sectoriale, iar unul dintre acestea va fi reconversia în pomicultură. Vom merge chiar mai departe, în sensul că nu vom finanţa numai înfiinţarea plantaţiei, ci şi producţia de material săditor, sistemul de susţinere şi de irigaţii, dotarea cu utilaje, partea de depozitare şi procesare. Acesta este proiectul pe care-l propunem autorită­ţilor din România, un program complet pentru crearea unei baze de producţie de calitate şi bine organizată.“

Ţinta – 50.000 ha de livezi noi până în 2020

Pentru ca reconversia – restructurarea din pomicultură să înceapă bine şi la timp, alături de administraţiile din MADR şi agenţiile de plăţi, cei din sectorul pomicol sunt aşteptaţi să se organizeze şi să vină cu soluţii. O radiografie a situaţiei actuale din pomicultură, precum şi a ceea ce se aşteaptă de la acest program a fost făcută de ministrul Daniel Constantin: „În 1990, România avea 313.380 ha de plantaţii, grupate în trupuri de 200-300 ha. În 2009, suprafaţa în cultură era de 135.000 ha. Jumătate dintre livezile de pomi erau, de fapt sunt în declin, iar 47% se află în exploataţii mai mici de 5 ha. Potenţialul de producţie este însă o rezervă uriaşă pentru agricultură. Deocamdată avem probleme şi nu reuşim să facem colectarea, condiţionarea, procesarea. Este mai mult decât o provocare pentru noi să dorim ca reconversia din pomicultură şi modernizarea sectorului să reuşească sută la sută. Ne-am propus, pentru perioada 2014-2020, să înfiinţăm 50.000 ha de pomi. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este nevoie de o abordare naţională, iar eu sunt convins că sectorul productiv va fi mult mai dinamic şi se va mobiliza să nu ratăm această şansă extraordinară.“ Pentru subprogramul tematic din pomicultură, parte din PNDR, sumele vor fi diferite de la an la an, iar cuantumul va fi stabilit de autorităţile agricole de la Bucureşti, nu de la Bruxelles. Programul va fi mult mai cuprinzător decât în viticultură, dar necesită cofinanţare de maximum 50% din partea beneficiarului.

Schemele de finanţare propuse

Sorin Moisa, şeful de cabinet adjunct al comisarului european pentru agricultură, a prezentat cu această ocazie o schemă de aplicare a programului de reconversie în pomicultură care este structurat pe patru pachete, cuprinzând fiecare o serie de măsuri:

Pachetul I – Creşterea suprafeţelor de plantaţie tânără şi modernizarea fermelor pomicole, precum şi prezer­varea şi valorificarea bazei genetice autohtone.

Pachetul II – Creşterea organizării pe filieră şi stabilizarea veniturilor.

Pachetul III – Creşterea accesului producătorilor la servicii de instruire, consiliere de specialitate şi participarea la acţiuni de cooperare în vederea inovării.

Pachetul IV – Diversificarea activităţilor în fermele pomicole.

Primul pachet dedicat pomiculturii este şi cel mai complex, fiindu-i alocate şase măsuri ce au ca scop final dezvoltarea unui sector pomicol competitiv.

Prima măsură a acestuia se referă la creşterea competitivităţii economice şi de mediu în toate tipurile de plantaţii (superintensive, intensive, extensive şi ecologice). Prin această măsură pot fi finanţate mai multe activităţi, printre care reconversia plantaţiilor, renovarea sau construcţia clădirilor specializate, reabilitarea pepinierelor sau a institutelor de cercetare, investiţii în cercetare şi inovare, lucrări de ameliorare a solului, achiziţionarea sistemelor de susţinere din plantaţii, a sistemelor de irigaţii, utilaje aferente înfiinţării, întreţinerii şi recoltării, lucrări de amenajare a solului etc.

A doua măsură vizează restructurarea/modernizarea fermelor pomicole prin: achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor pentru condiţionare, răcire, conservare, sortare, ambalare în fermă şi transport; echipamente de prelucrare a fructelor, ambalare şi transport; renovarea clădirilor specializate; realizarea/reabilitarea infrastructurii din ferme (drumuri de acces, furnizarea energiei, gestionarea apelor); realizarea structurilor de comercializare directă.

Cea de-a treia măsură este dedicată instalării tinerilor agricultori şi vine să sprijine înnoirea generaţiilor din pomicultură. În acest sens, tinerii care se instalează sau preiau o fermă pomicolă vor primi o plată unică.

Investiţiile pentru dezvoltarea micilor exploataţii pomicole fac obiectul unei alte măsuri a acestui pachet de finanţare. În acest sens se va aloca o plată unică pentru investiţiile în modernizarea, dezvoltarea şi diversificarea activităţii micilor ferme pomicole.

Şi pentru pomicultura ecologică va fi alocată o plată anuală pe care o vor primi administratorii exploataţiilor pomicole care se supun unui proces de conversie de la agricultura convenţională la cea în regim ecologic, a celor nou înfiinţate în acest sistem, precum şi pentru menţinerea în acelaşi regim a exploataţiilor care au primit deja certificarea ecologică.

Ultima măsură din acest pachet se referă la „rezervarea şi valorificarea bazei genetice“ prin prezervarea livezilor tradiţionale, cu condiţia respectării normelor de igienă fitosanitară, protejarea şi valorificarea speciilor şi soiurilor tradiţionale, dezvoltarea interesului consumatorilor pentru fructele de altădată.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Un nou început, reconversia în pomicultură

Despre pomicultura românească de astăzi nu se poate spune decât că se află într-o stare dezastruoasă, ceea ce impune luarea de urgenţă a unor măsuri care să conducă la asigurarea pieţei cu fructe autohtone. Primul pas care trebuie făcut îl reprezintă reconversia, nucleul care să stea la baza strategiei de dezvoltare modernă a pomiculturii din ţara noastră.

Iată ce propun doi specialişti de marcă din domeniu – Ilarie Isac şi Mihai Coman – pentru redresarea urgentă a sectorului pomicol:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ilarie ISAC, Mihail COMAN

Reconversia viilor, o realizare transpusă în două poveşti de success

Nu mai este de mult o noutate faptul că programul european de înlocuire a viilor hibride şi a celor îmbătrânite s-a bucurat de un mare succes în ţara noastră, motiv pentru care va continua şi după 1 ianuarie 2014. Suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie nobilă a crescut semnificativ, lucru care determină obţinerea unor producţii mai mari de struguri, care va duce incontestabil şi la o îmbunătăţire a calităţii vinului.

Aceste aspecte au fost prezentate recent, în cadrul simpozionului cu tema „Restructurarea viticulturii în România: poveşti de succes“, organizat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

25.000 ha nou înfiinţate

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Daniel Constantin: România doreşte un program de reconversie în pomicultură pe modelul celui din domeniul viticulturii

România a susţinut, în cadrul discuţiilor din forurile europene, derularea în exerciţiul bugetar 2014-2020 a unui program de reconversie în pomicultură după modelul celui derulat cu începere din 2007 în domeniul viticulturii, a anunţat luni, la Mărăcineni - Argeş, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"România a solicitat în cadrul Consiliului de Miniştri Comisiei Europene ca de la 1 ianuarie 2014 în reforma politicii agricole să fie cuprins un program de reconversie - replantare la pomicultură, aşa cum a fost cel pe viticultură. Acolo lucrurile au mers foarte bine, fondurile care erau la dispoziţia României între 2007 şi 2013 au fost epuizate la începutul anului 2012. Există în momentul de faţă un acord în acest sens şi de la 1 ianuarie 2014 vom începe să intrăm şi în acest program de reconversie în pomicultură", a declarat ministrul Agriculturii.
El a mai precizat că amploarea programului va depinde de alocările bugetare pe care le va primi România.

Daniel Constantin s-a întâlnit luni cu fermierii din judeţul Argeş la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS