Lumea satului 750x100

update 28 Oct 2020

Bani pentru reducerea producției de lapte

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează într-un comunicat de presă faptul că a fost publicat Regulamentul delegat (UE) 2016/1612 al Comisiei Europene privind acordarea unor ajutoare pentru reducerea producției de lapte. Este vorba despre un cuantum de 14 euro/100kg de lapte de vacă, cu o limitare la un volum total de reducere a livrărilor de lapte care corespunde sumei de 150 milioane euro.

Beneficiarii eligibili sunt producătorii de lapte care au livrat lapte la prim-cumpărători în luna iulie 2016 și care se angajează să reducă livrarea cantității de lapte într-o perioadă calendaristică de 3 luni -perioada de reducere, în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent - perioada de referință.

Pentru a solicita ajutorul, producătorii de lapte vor depune un formular de cerere de ajutor la care vor atașa copii ale contractelor cu prim-cumpărătorii, copii ale documente fiscale care atestă livrările –facturi, file din carnetul de comercializare, pentru livrările efectuate în perioada de referență și în luna iulie 2016. Depunerea se va face la sediul Centrului Județean APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul/sediul social, direct sau prin poștă.

Termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor complete, pentru cele patru perioade de reducere care acoperă câte 3 luni calendaristice, sunt stabilite astfel:

- 21 septembrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru prima perioada de reducere octombrie, noiembrie, decembrie 2016;

- 12 octombrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru a doua perioada de reducere: noiembrie și decembrie 2016, precum și ianuarie 2017;

- 9 noiembrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru cea de a treia perioada de reducere: decembrie 2016, ianuarie și februarie 2017;

- 7 decembrie 2016, ora 13:00, ora României, pentru cea de a patra perioada de reducere : ianuarie, februarie și martie 2017.

După încheierea perioadei de reducere în termen de maxim 45 de zile, beneficiarul va depune cerere de plată în limita cantității autorizate, iar plata se va efectua după realizarea controalelor, cel târziu în a 90-a zi după data încheierii perioadei de reducere.

Bani pentru fermierii care reduc producția de lapte

În cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene, Phil Hogan a prezentat un pachet pentru sectorul laptelui, lăsând flexibilitate statelor membre pentru a distribui ajutorul şi către alte sectoare. Suma de 500 milioane de euro a fost împărţită în două, după cum urmează – 350 milioane de euro pentru a redresa problemele din sector şi 150 milioane pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte. Măsura va funcționa la nivel european, însă comisarul european a precizat faptul că se va ține cont de ordinea depunerii cererilor, iar pentru fiecare litru redus, crescătorul va beneficia de un ajutor vehiculat de 14 eurocenți.

În acest context, ministrul Achim Irimescu a declarat: „Cred că este o măsură foarte bună. Ştim cu toţii că sectorul laptelui se confruntă cu probleme grave de când s-a renunţat la cota de lapte. În România, în zona de munte s-a ajuns la un preţ de 40 bani/litrul de lapte – în timp ce în supermarketuri preţurile sunt în jur de 4 – 4,5 lei. E clar că sunt probleme pe lanţul alimentar, de aceea am şi cerut soluţii pentru echilibrarea riscului între actorii de pe lanţ, pentru că fermierii sunt cei care suportă riscul în prezent. Este foarte important ca legislaţia necesară să se adopte cât mai rapid, pentru că suntem deja în luna iulie şi, de asemenea, condiţiile care vor fi impuse să nu ducă la o creştere exagerată a birocraţiei. Pentru implementarea cât mai rapidă a măsurilor este nevoie de eforturi susţinute pentru ca banii să ajungă cât mai repede la fermieri”.

Furajarea inteligentă a caprelor a dublat producția de lapte

Ferma de capre din Nucet, județul Dâmbovița, aparține Simonei Prodan și a fost construită plecând de la un hobby, dar s-a dovedit o afacere de succes, mai ales după ce au implementat un sistem nou de nutriție, încă în dezvoltare, Nutricap (realizat de dr. ing. Ilie Voicu și dr. ing. Ioan Surdu), care a dublat producția de lapte obținută în fermă.

Creșterea caprelor – un business pentru cei care iubesc caprele

Ferma e relativ nouă, fiind înființată în luna martie 2014 din fonduri proprii. Soțul fermierei este director în domeniul energiei. Mai precis, CEO la Vienna Energy, firmă care a cumpărat peste 30 de microhidrocentrale construite pe râurile României. Au adus atunci 40 capre Saanen, rasa cea mai produc­tivă când vine vorba de producția de lapte. Dar, din păcate, la început producția lor era destul de mo­destă. Rar depășea 2 l/zi de cap de capră. Din vorbă în vorbă au aflat că nutriția e principala carență în producția limitată. Dacă la început a fost un hobby pentru familia Prodan rezultatele, chiar și în primul an când producția nu a fost ok, i-au îndemnat să privească altfel spre viitor. Au investit și într-o mică lăptărie. Îl au alături de ei pe Iustin Ivlev, un specialist în marketing și mana­gementul proceselor, și își propun să dezvolte firesc acest hobby spre a deveni un sector important al activității lor. Au deja clienții lor fideli, iar Ivlev a devenit fan lapte de capră. Conform spuselor acestuia, familia Prodan a investit peste 200.000 euro în fermă până acum. O parte din bani, aproape de jumătate, au venit din producția comercializată.

Imediat după furajare, adăpostul este una dintre cheile succesului

„Nu le punem muzică de Bach, dar le asigurăm o anume senzație de libertate“, spune Iustiv Ivlev. Caprele au acces continuu la un padoc curat și larg. Furajarea este asigurată prin rații special alese în funcție de perioada în care se află femelele. Prefătare, repaus mamar, pregătire pentru montă etc. Prin furajarea specială s-a reușit monta la întreg efectivul în numai 3 săptămâni. Deși reproducția caprelor în orice sezon este succesul exploatațiilor intensive, biotehnologiile de reproducție aplicate la caprine fac posibile multe alte scheme în fermele comerciale. Am aflat despre fotoperiodicitate, despre efectul mascul, dar și despre evitarea folosirii hormonilor și bureții intravaginali care pot induce călduri și în extrasezon. Dar familia Prodan își dorește să păstreze ferma în sistem cât mai aproape de bio. Toate tere­nurile pe care cultivă furajele pentru fermă sunt certificate eco. Ei sunt primii clienți ai fermei. Asta înseamnă să ai încredere în ceea ce produci și pui pe piață. De fapt, vorba lui Iustin Ivlev, specialistul în marketing care mi-a vorbit despre fermă, „clientul cumpără satisfacție și încredere, niciodată doar satisfacție.“ Dotarea tehnică nu presupune investiții prea mari. Exceptând lăptăria și instalația de muls, celelalte utilaje (tractor, presă de balotat, cositoare etc.) au fost luate la second-hand. În schimb, nutriția este foarte importantă. Mai ales rețetele de furajare.

Programul de nutriție dezvoltat de cercetătorii Ilie Voicu (director de proiect, coordonator – INCDBNA Balotești) și Ioan Surdu (responsabil proiect partener 1 – SIAT SA București) a reușit să schimbe în foarte bine producția de lapte atât cantitativ cât și calitativ. Sporul de producție a fost mai mult decât dublu în circa 2 luni de implementare a noii scheme de furajare, „ceea ce este extraordinar“…, susține Iustin Ivlev.

Cine dorește să încerce acest program de nutriție se poate adresa INCDBNA Balotești.

Doar caprele se înmulțesc continuu în sectorul zootehnic

Poate unde capra este „un model de eficiență“, producând lapte cu un consum de hrană relativ redus, datele oficiale stabilind că o capră poate produce lapte de până la 20 de ori greutatea sa fizică. Iar „vaca săracului“, cum mai este alintată capra, se poate exploata eficient atât în sistem intensiv cât și extensiv. Un alt aspect al creșterii acestui sector zootehnic este și dezvoltarea de la an la an a consumului de lapte de capră. Însă mai este mult până când românii își vor schimba obiceiurile alimentare. Din punct de vedere morfologic laptele de capră este cel mai apropiat laptelui de mamă, având însușiri bionutritive net superioare celorlaltor categorii de lapte de consum. Chiar „este considerat un medicament preventiv, curativ și ieftin“, conform Buletinului Caprin cu numărul 18 editat de Caprirom.

Numărul caprinelor a fost singura cifră din zootehnie care nu a cunoscut decât palierul pozitiv după Revoluție. Dacă în 2.000 erau declarate 538.000 de capete, iată că în 2013 s-au numărat peste 1,4 mil. capete. Tendința este însă în continuare crescătoare, subliniază președintele Caprirom, „între 2013 și 2014 numărul femelelor reproducătoare crescând cu 200.000 de capete (de la 1,2 mil. la 1,4 mil.). Trendul s-a păstrat în continuare, deși în noile reglementări din PNDR capra nici măcar nu mai apare denumită distinct, iar pentru construirea proiectelor este nevoie să se facă echivalentul cu oaia noastră cea de toate zilele. Acum trebuie să amintim că și oaia se simte un pic mai bine, dar asta e deja altă vorbă.

Creșterea caprelor în libertate era frecventă acum 25 de ani. Dar creșterea intensivă e ceva destul de nou. Din cele auzite se pare că este o activitate care se impune mai lesne pentru ferma mică și medie. Adică pentru ferma de familie. Laptele se caută, iar brânzeturile merg foarte bine le export. Dar, în lipsa asocierii, va fi greu să se pătrundă pe această piață. Urez succes celor care vor să încerce.

Tudor CALOTESCU

Colaborare româno-olandeză pentru creșterea producției de lapte

În următorii 5 ani, România va putea crește producţia anuală de lapte de vacă de la 1 la 2,5 milioane de tone. Acest lucru poate fi posibil în urma parteneriatului de colaborare dintre țara noastră și Olanda, cel de al treilea producător de lapte din Uniunea Europeană, care promovează fermele de familie ca soluţia pentru dezvoltarea lanţului de producţie, procesare şi vânzare a laptelui.

Pentru început, proiectul va fi implementat în mai multe ferme de familie din Transilvania care vor fi sprijinite să îşi dezvolte afacerea şi să obţină, cu costuri minime, lapte de cea mai bună calitate. „Practic, vorbim despre unelte concrete necesare pentru a transforma fermele într-unele prospere. Am încredere că toate acestea vor fi utile și vor duce la rezultate foarte bune“, a declarat ambasadorul Olandei în România, Stella Ronner – Grubačić.

Abonează-te la acest feed RSS