Începând cu anul 2017, Ferma Țuțu îmbină sectorul vegetal cu cel zootehnic și de procesare. Totul a început din dorința de a începe un nou business în familie, unul care să producă hrana proaspătă pentru consumatori. Tânărul crescător, Ionuț-Lucian Iorga din Luncavița, o comună din județul Tulcea, crede în ideea de fermă familială. Ca urmare, a înființat în urmă cu 5 ani o microfermă de vaci. Rasa pe care o crește este Fleckvieh și toate animalele sale au certificat de origine.

Fleckvieh, o rasă adaptată pentru Dobrogea

„În anul 2017 am achiziționat 14 juninci și un taur de reproducție, iar în momentul de față avem un efectiv de 70 de bovine. Suprafața agricolă este de 50 ha pe care le folosesc strict pentru obținerea furajelor necesare în zootehnie. Structura culturilor este repartizată astfel: lucernă, porumb, orz, triticale. Am investit pe partea de origine și toate animalele au certificat de origine. Am ales Fleckvieh deoarece am avut în trecut rasa Holstein, dar în mediul climatic din Dobrogea aceasta nu era cea mai potrivită. Rasa Fleckvieh este una mult mai rezistentă la boli, la afecțiunile podale, dar cel mai important aspect este că am mizat pe faptul că este o rasă mixtă lapte-carne“, ne spune tânărul din Luncavița.

Tot laptele pe care îl produce Ferma Țuțu este prelucrat în regie proprie, în mica fabrică de produse lactate (caș, telemea, brânză proaspătă, smântână).

„Intenționăm să ne mărim paleta de produse lactate în viitorul apropiat. Tot laptele pe care îl producem este prelucrat în mica fabrică de produse lactate. Comercializăm zilnic laptele la dozatorul din localitate și colaborăm cu peste 10 magazine, la nivel de județ, pentru care distribuim produsele noastre lactate“, adaugă tânărul fermier. În Ferma Țuțu randamentul la sacrificare este unul destul de bun, iar producția de lapte la nivel de fermă este mulțumitoare, cca 22 l/cap de animal. Momentan, sistemul de furajare este unul tradițional, rația bazându-se în principal pe lucernă și un amestec de concentrate administrate în momentul efectuării mulsului“, ne mărturisește crescătorul.

„Efectivele de animale scad, fermele se desființează“

Ionuț-Lucian Iorga, viitor medic veterinar, face performanță în ferma familiei și crede cu ardoare în viitorul fermei familiale. Acesta este student în ultimul an la Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, iar pentru el cheia succesului este munca. „Noi, tinerii fermieri, următoarea generație, cred că avem o mare responsabilitate, și anume să producem în țara noastră. Efectivele de animale scad, tot mai multe ferme se desființează, iar cele care rezistă acum sunt cele care vor furniza alimente în anii următori“, mărturisește acesta.

Investiția într-un astfel de domeniu este una ridicată, în special dacă se dorește a deveni o fermă modernă, însă cheia succesului este munca, la care se adaugă efortul pe care îl depui zilnic, alături de angajații pe care îi ai în fermă, spune tânărul fermier. „Consider că munca în zootehnie, mai ales pe partea creșterii bovinelor de lapte, trebuie să o faci cu drag.“ De la înființarea fermei, familia Iorga a încercat anual să o dezvolte

Zootehnia diferă de la specie la specie, mai spune tânărul din Luncavița. „Cel mai important este ca omul să fie documentat, să aibă măcar cunoștințe minime legate de specia de animale pe care dorește să o crească, iar apoi să aprofundeze periodic cunoștințele.“

„În următorii ani intenționez să accesez fonduri europene cu ajutorul cărora să-mi tehnologizez ferma. Îmi place ceea ce fac, iar cel mai mulțumit mă simt atunci când știu că există oameni care consumă din produsele pe care le producem și care apreciază munca pe care o depunem în fermă zi de zi.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire de proiecte pentru submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Sesiunea se va desfășura în perioada 18 iulie – 18 octombrie 2022.

Alocarea financiară disponibilă pentru finanțarea proiectelor din această sesiune este 15.356.515 euro.

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1 Grupurile de producători din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislației naționale în vigoare. Sunt eligibile, de asemenea, și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor agricole/ grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1.

Sunt eligibile toate cheltuielile rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, care au fost prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public acordat este 100% nerambursabil și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/ an și se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă de cel mult 5 ani de la recunoaștere, astfel: anul I - 10%, anul II - 8%, anul III - 6%, anul IV - 5% și anul V - 4%.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul solicitantului, începând cu data de 18 iulie 2022, ora 9:00. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă sM 9.1 este 18 octombrie 2022, ora 16:00.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol este de 10 puncte.

Sursa: afir.info

Daniel Enache din satul Osoi, Comarna, județul Iași, s-a gândit să invite clienții să culeagă cireșele direct din livada sa deoarece duce lipsă de zilieri. În comuna ieșeană sunt cca. 400 de hectare cu cireși, iar aproape fiecare localnic trăiește din comercializarea fructelor, astfel că pentru ei perioada aceasta a anului este cea mai bogată.

Acesta mai spune că județul Iași are o populație numeroasă și, că dacă ar veni clienții în livada din satul Osoi, Comarna, ar putea vinde mai ușor producția de cireșe din acest an. Producătorul ieșean declară că a lansat această invitație pentru că nu reușește să culeagă fructele la timp din cauza lipsei forței de muncă din zonă.

„E imposibil să culeg producția la timp, e foarte greu din cauza lipsei de forță de muncă. Eu am o livadă mixtă, cu cireși (4.000 mp) din soiurile Van și Stela și caiși. Anul acesta am obținut o producție foarte bună, dar, din păcate, doar câteva persoane au răspuns invitației mele de a veni să culeagă cireșele direct din livadă. Comoditatea e prea mare. La piață mă căutau non-stop. Oamenii preferă să plătească un preț dublu, dar să cumpere cireșele direct din piață. M-am gândit că vor veni și își vor alege singuri cireșele mai frumoase“, adaugă producătorul ieșean.

Producătorul are livada de 7 ani și, în ultimii 2 ani, în perioada pandemiei, a făcut livrări la domiciliu. Dacă în anii trecuți îl mai ajutau rudele să culeagă fructele, acum nu are la cine să apeleze.

„În anii trecuți am făcut livrări la domiciliu, dar îmi trebuia o cantitate mai mare de cireșe. Eu nu reușesc să culeg singur 40 de kilograme într-o zi, iar cu mai puțin nu este rentabil din cauza costurilor pentru combustibil. În anii trecuți mai găseam zilieri prin sat, acum nu mai vine nimeni. Toți producătorii de aici se confruntă cu aceeași problemă a lipsei zilierilor“, mai spune Daniel Enache, producător din Comarna.

„Am observat că ieșenii nu sunt prea interesați de oferta mea. Dacă vin direct în livadă le vând cireșele cu 6 lei kg, dar aceștia aleg comoditatea și merg la piață, unde plătesc dublu pentru kilogram.“ – Daniel Enache

Beatrice Alexandra MODIGA

În dicționare băcănia este definită ca o mică prăvălie de cartier cu produse alimentare. Gândul ne duce la băcăniile de odinioară unde găseai de toate, de la pâine și mezeluri până la mirodenii. Băcăniile au fost reinventate în ultimii ani. Au apărut din ce în ce mai multe, chiar în marile orașe.

Prima băcănie autentică din Alba-Iulia a fost inaugurată de curând. Este o afacere de familie gândită de Bogdan și Gabriel Petrașcu. Bogdan are o plantație cu afini de cultură și fructe de pădure la Bucium, în Apuseni. „Fiind și eu producător local, am înțeles foarte bine nevoia de a avea piață de desfacere stabilă. De la această idee am pornit și am reușit să înființăm această băcănie. Avem produse de la 15 producători din Alba și județele vecine, dar vrem cât de repede să ne extindem colaborarea și cu alții. Am selectat marfă de calitate, produse tradiționale certificate și produse de casă. Avem o gamă destul de largă, de la mezeluri, produse de panificație sau paste făinoase până la brânzeturi sau produse cosmetice.“

Băcănia este situată într-o zonă foarte circulată a orașului, în apropierea Cetății din Alba-Iulia, și a început să se bucure de atenția cumpărătorilor chiar de la inaugurare. „Este un magazin bine-venit pentru că de aici putem să ne luăm produse locale, cu gustul pe care-l știam din copilărie și văd că se pot găsi multe mărfuri interesante. Asta înseamnă că județul nostru produce... Am descoperit lucruri pe care nu le găsesc în piață sau în alte magazine“, ne-a spus unul dintre primii clienți ai băcăniei. „Ideea am avut-o în urmă cu câțiva ani, dar numai acum am putut să o materializăm, cu eforturi deosebite, griji și cu nopți nedormite, ca să o putem deschide când ne-am propus“, ne mărturisește Gabriel Petrașcu. Bogdan îl completează... „Ne dorim ca băcănia noastră să fie un loc unde consumatorul găsește produse sănătoase, alimente gustoase, făcute după rețete curate. Pe majoritatea producătorilor cu care am început să colaborăm îi cunoșteam din anii trecuți, de la târgurile de produse tradiționale. Acum încercăm să venim în sprijinul lor pentru că majoritatea târgurilor au fost închise în ultimii doi ani.“

Băcănia din Alba-Iulia a atras atenția primilor cumpărători și prin câteva produse deosebite – dulceața din cremă de lapte cu fructe de pădure, berea artizanală produsă în Alba, uleiul presat la rece din semințe de dovleac sau păstrăvul la borcan, conservat în sos de roșii. Inițiativele care îi ajută pe producătorii locali, cum este și băcănia lui Bogdan Petrașcu, sunt o mână întinsă pentru cei care obișnuiau să-și vândă produsele de acasă sau doar la târgurile de profil.

Zeci de sortimente de dulcețuri, mezeluri, siropuri, prăjituri, brânzeturi sau condimente sunt aranjate migălos pe rafturile băcăniei, care încet-încet începe să se umple de mușterii, chiar la câteva ore de la deschidere. „Acum probabil că vin din curiozitate, dar vrem să menținem standardele de calitate și atunci va deveni o obișnuință. Avem deschidere și către producătorii din zonă și din împrejurimi care doresc o colaborare cu noi, cu toții au ușa deschisă...“, zice producătorul de fructe de pădure ajuns și băcan. Bogdan speră ca proaspăta sa investiție să devină un mic reper comercial în oraș pentru că nu ar vrea să se facă... de băcănie!

Vasile Braic

Izbiceni, un loc cu oameni talentați, o comună de gospodari, are un primar întreprinzător. Nu se vaită de trecut, nu se îngrijorează pentru viitor. Domnul Marian Gulie este pus pe curățenie în Comuna Izbiceni. Pentru că a observat că, deși există multe programe pentru accesarea fondurilor europene, întimpină diverse obstacole în dezvoltare.

” Cea mai mare problemă a producătorilor români este asocierea. Avem așa ceva genetic, să nu ne putem asocia mai mult de două persoane, și atunci cu mari probleme. Tipul acesta de cooperativă de Tip A și de Tip B, pe care legislația o permite să se înființeze, a fost o problemă. Și nu vă ascund că ne-am lovit de ea și la Izbiceni. Am încercat, prin întâlniri publice organizate la Centrul Cultural Tudor Gheorghe să discutăm subiectul acesta și avantajele unei cooperative, ale asocierii, în general. Numai că oamenii au înțeles un pic mai greu importanța acestui subiect”.

”Aceste firme sunt în România și că aceste firme pe rafturi ar trebui să aibă marfă românească cu preponderență”

În schimb, la Izbiceni există trei cooperative mari și foarte mari, una este chiar pe cultura mare și foarte mare,  iar celelalte două: una pe o cultură mare și una mai micuță. ”Aceste cooperative au început să își vadă rostul și eficiența. Este o cooperativă pe partea de legume, înființată în anul 2019, cu activitate nu foarte bună, tocmai pentru că asocierea a avut o mică problemă în cadrul asocierii. Oamenii au înțeles deja. Am discutat și cu directorul general al unui lanț de hypermarketuri celebru, împreună cu președintele Comisiei Naționale de Agricultură. A fost o discuție extrem de eficientă. Rezultatul acestei dezbateri a fost că acestea au acum o relație directă. Și chiar nu au marfă suficientă pentru cererea care există.”

Prin intermediul revistei noastre, domnul primar Marian Gulie a făcut un apel către toate lanțurile de supermarketuri. ” Prin intermediul dumneavoastră aș vrea să sesizez toate firmele care au pe raft produse să țină cont că aceste firme sunt în România și că aceste firme pe rafturi ar trebui să aibă marfă românească cu preponderență. Iar Izbiceni este cea mai importantă sursă de marfă românească autentică. curată, sănătoasă și nu înțeleg de ce ei nu vin către noi. E un semnal pe care aș vrea să îl dau firmelor mari, care au rafturi. Să vină aici și nu vor pleca dezamăgiți.”

Anca Lăpușneanu

• Pagina web dedicată programului își propune să susțină micii fermieri și să ofere informații, în mediul online, potențialilor lor clienți din întreaga țară
• Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-și prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activității, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze și nici munci de la distanță. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie și peste 20% din populația aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluții care să permită continuarea activității agricole, a producției și a vânzării de alimente.  

În noile condiții care impun distanțarea socială și restricționarea circulației, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să își vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piață, la nivelul anului 2019, în România, 991 346 de fermieri au cultivat o suprafață totală de 155 800 ha cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependența acestor mici fermieri de soluții de comercializare funcționale la nivel local. 

Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai ușor producătorii locali în atenția potențialilor lor clienți., Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secțiuni distincte pentru fermieri și pentru consumatori, în care oferă informații despre micii producători din întreaga țară, precum și despre platforme online care susțin comercializarea produselor acestora.

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluții pentru a face față situației actuale, articole despre protecția culturilor în condițiile climatice curente, sfaturi practice sau informații despre modul în care se pot promova și vinde online, în siguranță, produsele alimentare.

Pe lângă secțiunea dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina sa de Facebook  .  Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activității în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar și prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă față. Concursul se desfășoară între 22.04 și 12.05 și va premia, prin tragere la sorți, 10 participanți. BASF va cumpăra produse de la fermierii câștigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate.

”Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivație fermierilor să facă ceva ce oricum e bine pentru ei să facă în această perioadă – și anume să vorbească despre ei și despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află și mulți dintre potențialii lor clienți. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spațiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deși perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esențial. Sperăm ca prin inițiativa #MulțumimFermierilor să aducem un plus de atenție și susținere acestui domeniu care nu este valorizat suficient”, explică Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF România, ”Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant cât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenția cât mai multor români, iar aceștia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar și salutar, și anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate.”

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reunește, deja, ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania își propune să actualizeze, în continuare această secțiune și cu alte informații despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Paul-Alexandru Creţu este un tânăr în vârstă de 27 ani din Târgu Neamț ce lucrează în IT de la vârsta de 22 ani, iar în prezent locuiește în Cluj. În urmă cu 4 ani a demarat demersurile pentru înființarea unei plantații de cătină în Târgu Neamț, ce numără aproximativ 10.000 de copăcei și se întinde pe o suprafață de 5 ha. Până în prezent face naveta în fiecare week-end acasă pentru a se ocupa îndeaproape de livadă şi distribuţia produselor.

Investiţie de 85.000 de euro

Plantaţia a fost înfiinţată în anul 2015 pe o suprafaţă de 5 ha din fonduri proprii şi este certificată BIO. În urmă cu 1 an tânărul antreprenor a decis să înființeze firma Orange Valley, care în prezent este producătoare de produse pe bază de cătină. „Perioada de plantare s-a realizat în luna octombrie a anului 2015. De atunci, anual facem unele lucrări precum curăţarea pomilor, udarea prin picurare, împrăştierea gunoiului animal toamna. Anul acesta producţia a fost în jur de 20 tone/ha. În ceea ce priveşte tehnologia de cultivare pot spune că mă ajută şi familia, iar la unele lucrări mai ample, cum ar fi culesul şi curăţatul, facem contract de muncă individual, periodic. Deocamdată investiţia este de aproximativ 85.000 euro“, precizează tânărul cultivator.

Produsul principal este siropul de cătină amestecat cu miere de albine care ajunge deocamdată în casele ieșenilor, nemțenilor, dar și ale clujenilor, livrarea fiind asigurată de Orange Valley prin Paul sau prin anumiți colaboratori. „Ingredientele siropului sunt doar cătină şi miere de albine, presate la rece, ambele fiind certificate bio. Un alt lucru interesant, dar şi sănătos este faptul că siropul nu conține conservanți şi nu este nici pasteurizat, astfel încât garanția valabilității este una limitată – o lună. Acest lucru nu reprezintă un impediment pentru Orange Valley deoarece metoda de livrare este destul de simplă – fructele sunt păstrate în depozite frigorifice, iar sucul proaspăt este livrat în punctele destinate în următoarea zi. Alte produse realizate din cătină sunt crema de cătină şi balsam de buze pe bază de cătină. În prezent se lucrează la un site prin care oricine va putea comanda produsele marca Orange Valley, comanda urmând să fie livrată a doua zi“, mai adaugă Paul. Ca planuri de viitor, tânărul cultivator dorește să se detașeze puțin de partea de plantație și să se ocupe de partea de marketing şi bussiness deoarece aceste două planuri din punctul lui de vedere sunt foarte importante, practic prin intermediul lor urmând să se realizeze legătura cu clienții finali.

Principalul scop al afacerii este de a aduce un beneficiu şi celor din jurul nostru, și anume un produs cât mai sănătos, chiar dacă acest lucru reprezintă uneori mai multă muncă și, bineînțeles, un sacrificiu mai mare. Pe termen lung, Paul se vede managerul unei fabrici de sucuri şi produse pe bază de cătină, o fabrică importantă ce va livra produse de cea mai bună calitate în primul rând românilor, dar planurile nu se limitează doar la țara natală.

Beatrice Alexandra MODIGA

La mijlocul lunii trecute, în perioada 13-15 octombrie, la Stockholm, toată suflarea din industria producătoare de semințe, dar și din domenii conexe s-a întâlnit la congresul anual al Asociației Europene a Semințelor. În acest an evenimentul a fost organizat într-un mod mai puțin obișnuit. Pe de-o parte s-a derulat programul normal al unui congres, respectiv serii de conferințe și prezentări axate pe diferite teme, dar a existat, în paralel, și o componentă tip târg. Cei peste 1.000 de participanți, reprezentând companii producătoare de semințe, asociații naționale ale producătorilor, firme care produc sau comercializează utilaje destinate producției, condiționării și ambalării semințelor, precum și firme axate pe cercetare, au putut stabili contacte sau purta discuții pe timpul celor trei zile, cât a durat manifestarea.

În total, numărul companiilor și asociațiilor participante s-a ridicat la peste 500, marea majoritate provenind din Europa. Nu au lipsit însă nici firme din SUA și Uruguay.

Una dintre cele mai sonore, ca să spunem așa, hotărâri adoptate la congres a fost aceea de a schimba denumirea organizației din Asociația Europeană a Semințelor în Euroseeds. „Aceasta nu este doar o schimbare de nume, ci este expresia unei schimbări de atitudine, de strategie, de mod de acțiune“, a subliniat secretarul general al asociației, Garlich von Essen.

Unul dintre principalele domenii de acțiune în care Euroseeds a hotărât să se implice mai activ și cu mai multă forță în anul 2020 este acela al lobby-ului pentru acceptarea pe teritoriul Uniunii Europene a noilor tehnici de reproducere și selecție a plantelor, a produselor rezultate în urma editării genomului. Așa cum au subliniat mai mulți dintre participanții la congres, fără aceste instrumente fermierii europeni nu au nicio șansă să facă față concurenței producătorilor din America de Nord și de Sud sau din Asia.

În cadrul conferințelor desfășurate pe secțiuni au fost prezentate principalele evoluții ale piețelor de cereale, cartofi, plante ornamentale și legume.

De asemenea, de un mare interes s-a bucurat și secțiunea dedicată cercetării științifice. În cadrul acesteia au fost prezentate principalele direcții către care oamenii de știință din departamentele R&D din marile companii își îndreaptă eforturile. Dar, din nou, s-a ajuns în același punct: indiferent de cât de minunate ar fi rezultatele obținute de cercetători, actualele reglementări ale UE fac din acestea doar documente pentru sertar!

Ca o concluzie generală ar fi de subliniat că, deși participanții au venit din țări diferite, cu nevoi și elemente specifice radical diferite, poate uneori chiar aflate la extreme, nu au existat diferențe de opinii în ceea ce privește viitorul comun. Categoric, în opinia tuturor participanților, obiectivul principal al producătorilor europeni de semințe rămâne acela de a pune la îndemâna fermierilor acei hibrizi care să le permită obținerea unor producții mai mari în condițiile actualelor provocări, reprezentate de modificările climatice, de creșterea populației și de exigențele tot mai ridicate ale Comisiei Europene legate de limitarea utilizării îngrășămintelor și a pesticidelor.

Alexandru GRIGORIEV

La începutul lunii martie am mers în comuna Balta Doamnei, din județul Prahova, pentru a vizita solariile familiei Lente. Bogdan Lente, interlocutorul nostru, ne-a vorbit despre implicațiile pe care le presupune legumicultura, despre efectul pe care l-a avut programul de susținere a producătorilor de tomate și despre alegerile pe care le-a făcut în materie de soiuri și hibrizi.

„Ne aflăm în solarul unde producem răsadurile. În această răsadniță semănăm odată cu începutul lunii ianuarie. Aici producem răsaduri pentru solariile cultivate de noi cu roșii și ardei, dar și răsaduri pe care le vom scoate ulterior la comercializare. Clienții noștrii sunt, în general, legumicultori care cultivă suprafețe mai mici, 100-200 mp de solar, pentru a obține produse pentru consum propriu. Oamenii vin an de an și cumpără răsaduri de la noi. Spre deosebire de solarii, unde condițiile sunt mai puțin exigente, în răsadniță pe timp de iarnă, când afară sunt -25°C, în interiorul răsadniței, când începe semănatul, trebuie să fie 27°C constant. Nu ne putem asuma riscuri pentru că semințele de aici ne-au costat zeci de mii de lei.“

Pentru a asigura eficiența activității sale în calitate de legumicultor, Bogdan Lente spune că fiecare hibrid sau soi pe care îl are în cultură a fost inițial testat.

„Pentru a avea certitudinea că hibrizii cultivați sunt rezistenți și productivi am dezvoltat un fel de sistem de testare. Majoritatea legumicultorilor fac acest lucru înainte de a introduce efectiv un hibrid în cultură. Avem un solar în care facem această testare, iar în anul următor, dacă rezultatele sunt favorabile, vom cultiva acești hibrizi. Urmărim să vedem care sunt productivitatea, rezistența la boli și la dăunători. Hibrizii pe care îi avem în testare sunt codați, asta pentru că nici importatorul nu ne dezvăluie numele lor. Asta se întâmplă abia după ce avem rezultatele testării. Acum în cultură avem soiul de ardei Barbie, care este foarte rezistent, mai ales la boala TSWV. Ca soiuri de roșii avem Runer și Vitara.“

„În comuna Balta Doamnei există și legumicultori care cultivă salată, spanac sau ceapă verde. Fratele meu, spre exemplu, are o suprafață de 3.800 mp, pe care cultivă și salată. Salata verde este o cultură pretențioasă în sensul că nu agreează intervențiile fitosanitare. Primul semn că au fost aplicate tratamente este faptul că își schimbă culoarea. Salata are nevoie doar de căldură și apă. Spre deosebire de alte culturi, când vorbim despre salată trebuie să menționăm faptul că poți produce trei sau patru serii pe an“, spune Bogdan Lente.

• Barbie F1 este un hibrid de ardei gras galben timpuriu, de tip blocky, cu fructul de formă pătrată, cu 3-4 lobi. Hibridul poate fi cultivat atât în câmp deschis, cât și în solar. Fructele sale sunt mari, cu o greutate de 220 g, puțin alungite, cu pulpă groasă, lucioase, cu aspect cerat, de forma blocky. Fructele sunt galbene, iar la maturitatea fiziologică prezintă culoarea roșie. Printre caracteristicile hibridului se numără rezistența la condiții de stres și capacitatea de a leaga continuu. Astfel asigură o producție constantă pe toată perioada de vegetație. Suportă bine temperaturile ridicate din vară și prezintă rezistență ridicată la virusul mozaicului.

• Vitara F1 este un hibrid nou de tomate timpurii cu creștere nedeterminată și cu rezistență intermediară la TSWV. Plantele sunt viguroase, cu internodii scurte. Leagă foarte bine la temperaturi scăzute. Fructele au dimensiuni mari, cu o greutate de 220-250 g, sunt de culoare roșu închis, fără umeri verzi, cu rezistență foarte bună la transport și depozitare.

• RUNNER F1 este un hibrid timpuriu de tomate cu creștere nedeterminată. Prezintă gena LSL. Planta este viguroasă, cu internodii scurte și leagă foarte bine în condiții diferite de cultură. Produce o medie de 5-7 fructe pe inflorescență, de aceea producția este foarte ridicată. Fructele sunt mari, de aproximativ 200-220 g și au culoarea roșu aprins. Fructele sunt foarte ferme și au o calitate internă foarte bună. Producția este foarte uniformă.

Laura ZMARANDA

Dorința de a mânca legume cu gust, cultivate în România, se resimte tot mai mult în ultimii ani, mai ales de când pe rafturile din supermarket și chiar pe cele din piețe au apărut produse din import, unele mai puțin gustoase, dar foarte aspectuoase. Chiar dacă producătorii români și-au dorit să poată comercializa legume o perioadă mai lungă, acest lucru nu a fost posibil din cauza condițiilor climatice de la noi din țară. Însă, odată cu lansarea programului de sprijin pentru tomate în spații protejate, lucrurile au început să se schimbe, iar roșiile românești au fost gata de comercializare încă din prima parte a lunii mai.

Ajutorul de minimis

Programul de susținere a tomatelor a debutat în 2017, atunci când 8.026 de producători agricoli au beneficiat de 3.000 euro/an/beneficiar pentru a realiza investiți astfel încât să poată livra roșii în piață mult mai devreme decât de obicei, iar în 2018 numărul beneficiarilor a ajuns la 16.550. Drept dovadă că programul a avut succes, și în acest an producătorii pot beneficia de acest sprijin, considerat de mulți dintre ei crucial în menținerea pe piață.

Județul Teleorman este unul dintre acele județe în care s-au înregistrat printre cei mai mulți beneficiari, mai exact 343 de beneficiari în primul an și 571 de beneficiari în 2018, după cum ne-a precizat directorul executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană. „Această formă de sprijin a fost foarte bine primită de producători și bineînțeles de consumatori pentru că au avut la dispoziții roșii românești pe o perioadă mai lungă decât de obicei. Legumicultorii și-au primit banii imediat după ce au depus documentele justificative, de aceea cred că în acest an credem că vor aplica pentru acest sprijin în jur de 700 de persoane“, a mai declarat Stelian Găină.

Fonduri investite în centrale

Pentru a fi printre primii fermierii care aduc pe piață roșii românești, producătorii din județul Teleorman au semănat răsadurile de roșii încă din luna decembrie, iar la vizita noastră în solarii acestea mai aveau doar două săptămâni până la plantarea în solar.

Viorica Ciocănel din comuna Bragadiru a beneficiat încă din 2017 de sprijinul pentru tomate, iar în această perioadă a investit în solarii, așa cum poate nu a reușit să o facă în cei aproximativ 20 de ani de activitate. Lucrează alături de familia ei 53 de ari, unde cultivă roșii, vinete și castraveți. „Unele solarii sunt încălzite cu centrale și am reușit să achiziționăm o centrală în primul an. A fost mai dificil pentru că sunt și costurile pentru combustibil destul de mari, cred că au depășit 10.000 lei. În decembrie am semănat răsadurile, iar la jumătatea lunii februarie vor fi mutate în solar; cred că la începutul lui mai vom avea roșiile gata de comercializare. Acest program a fost bine-venit pentru noi, pentru că din surse proprii ne-ar fi fost mult mai greu să facem astfel de investiții și să avem solarii încălzite. Sperăm să mai țină câțiva ani, așa cum s-a promis“, a declarat Viorica Ciocănel.

Un alt legumicultor cu state vechi din localitatea Bragadiru care a beneficiat de acest sprijin este Viorel Matei. Acesta lucrează aproximativ 1 ha pe care cultivă doar legume în solar – roșii, castraveți, vinete și fasole. „În acest moment am 6 centrale, deci încălzesc în 37 de ari. Primele centrale le-am achiziționat în urmă cu 3 ani, unele dintre ele le modific acum pentru a fi mai performate. Investiția în acest moment ajunge la 800.000 lei; am investit încet, câte puțin în fiecare an. Încerc să câștig timpurietate, astfel încât să pot avea și un preț mai bun în primă fază, chiar dacă acest lucru presupune și costuri mai mari pentru că plata combustibilului pentru centrale este destul de mare. Clar acest sprijin de 3.000 euro ne ajută foarte mult și putem să ne dezvoltăm și noi afacerea“, a afirmat legumicultorul.

Condiții pentru obținerea banilor

Pentru a o obține cei 3.000/ha, beneficiarii trebuie:

– să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp;

– să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției;

– să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

– să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

„Principalul motiv pentru care cei 26 de membri fondatori ai Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au strâns la un loc, acum cinci ani, a fost acela de a crea o rețea independentă de testare. Lobby-ul, reprezentarea în fața unor autorități și alte obiective de acest fel s-au aflat pe planul al doilea“, a declarat dna Alina Crețu, directorul executiv al APPR. „Putem spune că acum dispunem de această rețea, care funcționează după cele mai riguroase norme științifice și care oferă rezultate prețioase membrilor asociației“, a mai adăugat domnia sa.

Aceste declarații au fost făcute cu ocazia vizitării unor puncte din rețeaua de testare, aflate la Furculești, județul Teleorman, și la Caracal. Vizita a fost destinată specialiștilor de la firmele distribuitoare de semințe. Ei au putut să analizeze modul în care au fost cultivate și în care se dezvoltă semințele aflate în testare. În rețea sunt testați hibrizi de porumb, floarea-soarelui, sorg și cereale păioase, împreună cu distribuitorii, pentru membrii APPR, a mai ținut să precizeze Alina Crețu.

Loturi de testare, nu demonstrative!

„Rezultatele pe care le publicăm în cataloagele editate an de an provin de pe loturi de testare, nu demonstrative sau de pe loturi cu suprafețe mari. Acestea sunt loturi tehnice, realizate în mod riguros, științific, urmărite îndeaproape, pentru care se fac notații specifice de la semănat până la recoltat. Aceste loturi sunt monitorizate, iar atunci când este cazul pot fi și eliminate. Chiar dacă pentru un fermier poate părea că un anume lot arată în regulă, anumite criterii pot să nu corespundă standardelor științifice și atunci rezultatele obținute nu se mai iau în calcul“, a explicat directorul executiv APPR.

Activitatea de testare este coordonată de un Consiliu Consultativ format din reprezentanții a trei companii și care se alege anual, prin tragere la sorți. Pentru o maximă transparență, reprezentanții companiilor ai căror hibrizi participă la testare pot vizita punctele de testare oricând doresc, pe tot parcursul perioadei de vegetație, pentru a face propriile observații sau, pur și simplu, pentru a se convinge că se res­pectă uniformitatea tehnologiilor pe același câmp de testare.

Rezultate obiective prin metode validate Arvalis

Pe de altă parte, niciun reprezentant al vreunei companii nu poate face nimic pentru a influența rezultatele. Încă înainte de semănat, o echipă restrânsă din cadrul APPR alocă fiecărui lot de semințe incluse în testare un număr. Astfel, hibridul xyz al firmei ABC, spre exemplu, devine hibridul 2. De-abia după comunicarea rezultatelor finale ale testării este restabilită identitatea hibridului 2. În acest fel obiectivitatea testării este, cu prisosință, asigurată.

Locațiile de testare sunt alese în funcție de numărul de membri APPR din fiecare zonă, fiind preferate cele unde își desfășoară activitatea mai mulți dintre membrii asociației, și în funcție de posibilitățile logistice ale companiilor par­ticipante. În anul acesta se fac testări de hibrizi de porumb și floarea-soarelui în județele Ialomița, Călărași, Tulcea, Brăila, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, Vaslui, Neamț. În total, la ora actuală APPR are 25 de locații de testare.

În fiecare locație fiecare hibrid este semănat în câte trei repetiții. În prima secvență, hibrizii se seamănă în ordine crescătoare. În celelalte două, ordinea este aleatoare, stabilită de calculator. Scopul urmărit este de a asigura vecinătăți și poziții diferite în cultură pentru fiecare hibrid. Astfel se elimină eventuali factori favorizanți sau defavorizați determinați de aceste aspecte.

Protocolul după care este realizată testarea este preluat de la Institutul Arvalis din Franța, care realizează testări similare în interesul fermierilor din Hexagon.

La Furculești, porumbul și floarea-soarelui arată promițător

În anul acesta au fost incluși în testare 110 hibrizi de porumb – 60 din grupe FAO sub 400 și 50 peste această grupă – în condiții de neirigat.

La Furculești porumbul a fost semănat pe data de 7 aprilie și arăta foarte bine. Înainte de semănat s-a aplicat o fertilizare cu 250 kg/ha de 20:20:0 (N:P:K). După semănat s-a aplicat, ca erbicid preemergent Fronteer, 1,2 l/ha, apoi în faza de 4-6 frunze s-a mai aplicat Titus, iar pe 24 mai a fost prășit mecanic. Tehnologia a fost aplicată de către fermierul Petre Boboc, care este și administratorul fermei pe care se află lotul de testare. De notat că și experiența domniei sale de agricultor, începută în 1968 ca inginer-șef la IAS-ul din localitate, constituie un alt element de garanție a seriozității testării.

În ceea ce privește testarea hibrizilor de floarea-soarelui, aceasta se face pe trei categorii: Clearfield – 32 de hibrizi, convențională – 8 hibrizi și cu tehnologia tribenuronmetil – 8 hibrizi. În zona Furculești semănatul s-a făcut pe 6 aprilie și nu s-a aplicat niciun tratament special. S-a făcut o fertilizare cu 250 kg/ha 20:20:0 și o erbicidare preemergentă, ca și o prășire mecanică la stadiul de șase – opt frunze.

Testarea păioaselor, premiera anului

O premieră pentru acest an a fost includerea în programul de testare, la cererea membrilor asociației, a cerealelor păioase. Deocamdată, testarea acestora se face doar în trei locuri. Unul dintre ele este Caracal, la Stațiunea de Cercetări Agricole. Este testată atât genetica locală, cât și genetică străină.

Ceea ce este cel mai important însă, a subliniat directorul executiv al APPR, este că fermierii români pot avea acces la rezultatele obținute în urma unor testări independente. Aceste rezultate îi pot ajuta să își stabilească mai judicios planul de culturi și să știe ce așteptări pot avea de la hibrizii pe care îi aleg. Pe de altă parte, companiile producătoare de semințe pot participa la aceste testări, unde pot vedea performanțele hibrizilor pe care îi comercializează în raport cu ale altora.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 14-15

În data de 23 februarie 2017 a avut loc Adunarea Generala a membrilor A.P.I.M.A.R. având ca principal punct pe ordinea de zi Desfășurarea Alegerilor pentru funcția de Președinte, Vicepreședinte și Consiliul Director.

În urma deliberărilor din plenul ședinței, Adunarea Generală a Membrilor și-a ales cu unanimitate de voturi și în conformitate cu prevederile legi și ale Actului Constitutiv al Asociației următoarele organe de conducere:

1. Președinte - Dna Monika PUIU – NHR AGROPARTNERS

2. Vicepreședinte – Dl Leontin COCA - MEWI

3. Membri consiliul de conducere:

- Nicoleta CHIRIAC - GENERAL LEASING S.A.

- Luigi RADU – CLAAS REGIONAL CENTER SOUTH EAST EUROPE SRL

- Tommaso SERRANO - AGROCONCEPT IMPEX SRL

Mihai Neagu, pe care l-am cunoscut la Lungulețu, Dâmbovița, este doar unul dintre micii producători ai României. Și el, ca orice alt fermier, experimentează mirajul existenței economice pe o piață în care regulile nu sunt făcute de oamenii harnici de la „opinca satului“, ci mai degrabă de cei care au spiritul negocierii „până la sânge“ și care se îmbogățesc, sau cel puțin supraviețuiesc, doar profitând de munca altora. Este o situație cu multe fețe și cu tot atât de multe cauze, însă înainte de a vorbi despre relația consensuală, până la urmă, a micilor producători cu samsarii, ne vom opri asupra activității de producție a interlocutorului nostru.

Hibrizii străini, preferați în locul verzei românești

Mihai Neagu se ocupă de agricultură de când se știe, iar munca sa și a familiei sale se concentrează pe cultivarea cartofilor pe cca 6 hectare și a verzei pe alte 6 hectare. S-a adaptat noilor tipare din agricultură și a renunțat la cultivarea verzei românești în favoarea unor hibrizi străini. Așa că astăzi are în cultură patru hibrizi, dintre care unul timpuriu, despre care spune că este viitorul verzei și un hibrid de varză plată pentru care încă încearcă să găsească o piață de desfacere. Fermierul spune că acum nu se mai lucrează ca în urmă cu 15 ani, când doar se planta, se săpa și se uda. Din cauza schimbărilor climatice și a faptului că se face cultură intensivă, fără o rotație a culturilor, s-au înmulțit foarte mult bolile și dăunătorii. Există însă și avantaje ale cultivării verzei în Lungulețu, iar principalul beneficiu îl reprezintă solurile bune și rezervele de apă. Acestea din urmă sunt vitale pentru că „ar fi un dezastru să plantezi la 40 grade Celsius, iar planta nu ar avea nicio șansă de supraviețuire dacă nu ar fi udată de 3-4 ori ca să prindă rădăcini, cel puțin.“

Producție este, să fie bun și prețul

În mod normal, spune Mihai Neagu, producția obținută, în cazul hibrizilor, este în jur de 60 de tone la hectar. În schimb, varza românească, „al cărei soi s-a degenerat“, pierde tot mai mult teren pentru faptul că se obțin producții mici și este mai vulnerabilă în fața bolilor și dăunătorilor.

Varza poate fi recoltată și mai târziu, când ia mai mult în greutate, dar atunci nu mai există garanția că o poți vinde, pentru că se înrăutățește vremea sau cumpărătorii nu mai sunt interesați. „Anul acesta producția de varză a fost bună, dar sper ca și prețul să fie pe măsură. Altfel degeaba muncești dacă nu ai cui să îi dai marfa sau o vinzi la colțul străzii pe 20 de bani. Din nefericire, un an sau doi se oferă un preț bun, iar cinci ani sunt prețuri proaste. Până acum kilogramul de varză s-a dat cu 70 bani, chiar 1 leu. Dacă prețul se va menține chiar și între 50 de bani și 1 leu tot va fi bine. Așa se poate vorbi de profit, dar dacă va scădea sub 20 de bani atunci nu se mai pune problema unui câștig. Dacă vorbim însă de varza românească, care este mai ușoară, 50 de bani/kg este puțin. La costurile de înființare și întreținere se adaugă recoltarea și transportul și nu mai vorbim de salariile noastre, al meu și al soției, pe care nu le-am luat niciodată în calcul. Toată vara am plătit oameni care să recolteze producțiile. Dacă eu și soția ne puneam un salariu, câte 100 de lei pentru amândoi timp de 40 de zile, faceți un calcul cât câștigam.“ Mecanizarea este abia la debut în Lungulețu, iar forța de muncă se găsește greu și este scumpă.

Fermierii ar trebui doar să producă

Când vine vorba despre valorificare, dl Neagu spune cu năduf că pentru micii producători asta este cea mai grea povară. „Stai cu stres pentru că nu știi dacă vei vinde sau care este prețul. Plus că nu există o piață de desfacere organizată. Avem această piață de en-gros în comună, dar nu este suficient. Ideal ar fi să ne organizăm, să încheiem contracte și să avem acces la supermarketuri. Dar în Lungulețu nu este așa. Suntem mulți cu puțin teren și nu avem depozite. Ca să livrezi la supermarket trebuie să ai sute de tone și să asiguri constant producție. Normal ar fi să vină câțiva investitori, să se facă o asociație, să se încheie contracte, să le dăm lor marfa și să închidem cercul. Țăranii doar să muncească și să nu mai vândă în piață ca să strice prețul.“

Despre valorificarea în piețele din București, dl Neagu spune că locurile din față sunt amanetate și abia dacă mai găsești câte un loc în spate. Pentru că au fost ani în care prețul de la piața de en-gros era bun, producătorii din Lungulețu au renunțat să mai plece spre piețele din București. Dar s-a întors roata pentru că locurile țăranilor în piețe au fost acaparate de samsari „și uite așa ne-am învățat să facem marfă ieftină și să le-o dăm lor.“

„Ca mic producător, cu 12 hectare de teren, nu am resurse financiare care să îmi permită, spre exemplu, să îmi fac un depozit de frig. Ca să ai o astfel de construcție îți trebuie probabil 100.000 de euro. Și vorba românească, „cu trei lulele de teren“ e mai greu să accesezi fonduri europene. O să încerc totuși și această variantă pentru că intenționez să îmi iau niște utilaje. Lucrez acum la un proiect și sper să primesc cca. 40.000 de euro.“

„Sunt ani în care nici nu termini de tăiat toată varza de pe câmp, vinzi doar câteva remorci la prețuri mici, apoi nu mai valorifici nimic. Și ești nevoit într-un final să bagi freza în câmp. Cu ani în urmă s-a întâmplat acest lucru. Este dureros. Muncești atât timp și, când să îți aduni roadele, nu mai câștigi absolut nimic.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 22-23

Ca urmare a prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 921/2016 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.

Cantitatea maximă de produse repartizată Romaniei este de 3000 tone. Măsura pentru care se acordă sprijin financiar este retragerea de pe piaţă.

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 921/2016, statul membru poate stabili pentru fiecare produs, cantitățile aplicabile în cazul retragerilor de pe piață.

Produsele și cantitățile au fost stabilite ținând cont de:

-  propunerile Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA) rezultate în urma consultării asociațiilor membre și a întâlnirilor care au avut loc la sediul MADR, care au ca scop îmbunătățirea și eficientizarea implementării măsurilor excepționale pentru despăgubirea producătorilor de legume și fructe urmare a embargoului Federației Ruse;

-  o analiză a sprijinului primit de către producătorii agricoli din sectorul fructe și legume în perioada 2014 - 2015 pentru aceste măsuri excepționale;

-  analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și a datelor operative MADR cu privire la sectorul legume și fructe (suprafețe, producții totale, producții medii).

De asemenea s-a avut în vedere și recomandarea Curții de Conturi Europene (ECA) cu privire la combaterea risipei alimentare și de a pune accent pe evitarea acesteia, printr-o proporție mare a produselor distribuite gratuit față de cele distruse.

Produsele din sectorul fructe și legume destinate consumului în stare proaspătă și cantitățile pentru care se va acorda sprijinul financiar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 921/2016, sunt următoarele:

-  Fructe - 1500 tone (mere, pere, prune, fructe de tip bacă, struguri de masă proaspeți, piersici și nectarine).

-  Legume - 1500 tone (tomate, castraveți, inclusiv cornișon, morcovi, varză albă și varză roșie, ardei gras, conopidă, broccoli, ciuperci din genul Agaricus).

La propunerea Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA), un solicitant poate beneficia de maximum 750 tone din cantitatea totală repartizată fiecărui sector, respectiv legume/fructe.

Termenul limită de solicitare a retragerilor de pe piață este 15 septembrie 2016 pentru legume și 15 octombrie 2016 pentru fructe.

În situația în care până la data de 15 octombrie 2016 nu s-au solicitat cantitățile stabilite, pentru cantitatea rămasă disponibilă pot fi depuse cereri de către orice beneficiar, până la atingerea plafonului de 3000 de tone.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurii retragerii de pe piață şi va sista aplicarea acestei măsuri la data epuizării cantității alocate României.

Beneficiari:

- organizaţiile de producători din sectorul fructe și legume;

- producători de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători.

Agricultura românească, mai cu seamă sectorul de producere a legumelor și fructelor, este scindată între două puteri. Micii producători, care au majoritatea, și fermierii mari care asigură cea mai mare parte a producției agricole. Cum poate fi integrat micul producător într-un sistem unitar am aflat dintr-o discuție cu președintele Organizației Interprofesionale Prodcom Legume Fructe, Aurel Tănase.

Ce vor magazinele? Continuitate și spontaneitate în livrare

– Dle președinte, care este menirea acestei structuri și câți membri are?

– Organizația are 700 de membri din toată țara și prin intermediul ei ne-am propus să aranjăm cumva piața de legume-fructe, cartofi, ciuperci și avem foarte multe de făcut în acest sens. Dar trebuie să schimbăm în principal mentalitatea micului producător pentru că cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este imposibilitatea realizării unei oferte concentrate. Prin această organizație am susținut în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților Legea nr. 321 cu privire la lanțul scurt. Am reușit să pătrundem pe rafturile magazinelor într-un procent de minimum 51%. Problema este că și lanțurile de magazine ne cer asigurări privind continuitatea unei producții de calitate constantă și spontaneitate în livrare. Pentru a realiza acest lucru, am pornit de anul acesta o construcție pe un istoric al consumurilor pe care îl culegem de la lanțurile de magazine. Astfel știm de ce producție este nevoie pentru a acoperi consumul într-o perioadă cât mai mare de timp în an. Important este că în ultima vreme se extinde gama de produse și există un interes din partea magazinelor de a colabora cu noi. În felul acesta încercăm împreună să identificăm producători, să stabilim sisteme de lucru, să implementăm un control la producător, pentru a nu exista remanențe la produs. Ceea ce propunem pieței trebuie vândut sub un singur brand. Vă pot da ca exemplu fabrica de la Rîureni care s-a dez­voltat pe toate componentele – producție, depozitare, procesare, precum și desfacere cu amănuntul. La ora actuală au 73 de magazine care le permit să aibă în fiecare zi chash-ul necesar și anul trecut au avut un record al cifrei de afaceri. În plus, au intrat și în rețeaua Mega Image din București și exportă pe patru continente. Sunt lucruri pe care sperăm să le rezolvăm într-un an sau doi.

Trebuie să uniformizăm producția

– Ați adus în discuție micii producători. Ce pondere ocupă aceștia în agricultura românească?

– Practic, 80% dintre agricultori sunt mici producători, dar aceștia produc doar 20% din ceea ce se consumă. Cea mai mare parte din producție provine de la fermierii mari, organizați, dar care reprezintă doar 20%. Trebuie să ne organizăm altfel. În sectorul de legume-fructe există 27 de organizații și grupuri de producători. Vă dau un exemplu, producătorii din Galați specializați pe ceapă și rădăcinoase asigură 70% din cererea României. Trebuie să replicăm acest model. Producătorii au făcut pași extraordinari în ceea ce privește însușirea tehnologiei, hibrizi semințe, tratamente și au posibilitatea să obțină între 200-300 de tone de produse la hectar. Am modificat Legea cooperației în așa fel încât să ne asociem în cooperative. Trebuie să uniformizăm producția și ăsta este un mod de a o face. În urmă cu câteva luni am participat în Spania la un eveniment al unei organizații similare celei pe care o conduc, o structură care avea 8.600 de membri și 60.000 de hectare de solarii, iar organizația avea 8.600 de membri. La întoarcere i-am vorbit ministrului Agriculturii despre acest tip de organizare, cu suportul MADR-ului am invitat reprezentanții acestei organizații spaniole în țara noastră pentru a vedea în ce măsură poate fi implementat sistemul lor și aici. Acesta presupune un contract ferm între cel care preia producția și cel care produce, un preț de comercializare care să nu fie mai mic decât prețul de cost și o creditare cu o descoperire de cont în limita a 10.000 de euro. Astfel, producătorul are bani de când a cumpărat sămânța și până îi intră primii bani din vânzări. Am schițat acest proiect, am inițiat discuții cu băncile dispuse să acorde facilități, mai ales în ceea ce privește dobânda.

Sume mari pentru legumicultură

– Financiar vorbind, cum este sprijinită legumicultura?

– Prin sprijinul cuplat care a fost promovat pentru producția de legume în spații protejate (solarii-sere) fermele eligibile au primit anul trecut 10.600 de euro la hectarul de solarii și 11.600 de euro la hectarul de sere. Este o sumă la care producătorii nu se așteptau. Din nefericire, a fost și o greșeală pentru că producătorii nu s-au pus de acord cu pretențiile APIA. Au existat niște interpretări de text din cauza cărora unele ferme nu au fost eligibile. Practic, din cele 3.500 de hectare solarii pentru care am avut alocați 1.300 de euro pe hectar, au fost eligibile doar 30 de hectare. Și atunci cei eligibili au beneficiat de 10.600 de euro la hectar. Tot prin sprijinul cuplat am vrut să facem în așa fel încât fermierii să nu părăsească unele culturi care presupun investiții mari și riscuri, stocuri sau forță de muncă. Pentru materiile prime – la mazăre, de exemplu – anul acesta au fost alocați bani pentru 1.000 de hectare, cu o prevedere de 180 de euro pe hectar. Pentru că s-au înregistrat mai mult de 1.200 de hectare, suma s-a diminuat ulterior la cca 146 de euro pe hectar. La tomatele pentru industrializare am avut bani pentru 2.000 de hectare cu 1.400 de euro la hectar. Au fost eligibile doar 210 hectare care acum beneficiază de 10.800 de euro. Aceeași situația a fost și la castraveții din câmp și la o serie de fructe cum ar fi merele, perele, cireșele, vișinele, prunele, caisele. Sprijinul cuplat este o pârghie benefică, dar trebuie să lucrăm la condițiile de eligibilitate.

„O parte dintre legumele și fructele cu probleme nu mai intră în România. Înainte fie nu se plăteau taxe vamale, fie se făceau artificii care favorizau importul în defavoarea producătorului român, dar acum a scăzut foarte mult piața neagră. Lucrurile s-au schimbat și intrăm pe o altfel de nișă. Consumatorul român vrea produse românești și atunci trebuie să îi oferim ce vrea. Mai cu seamă că putem acoperi cererea cu producție internă. Anul acesta, spre exemplu, a fost unul cu o iarnă mai blândă, motiv pentru care legumele, verdețurile au fost la discreție și la prețuri accesibile.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 18-20

Organizațiile membre în Federația Națională PRO AGRO împreună cu alte asociații partenere atrag atenția asupra necesității extinderii gamei de produse provenite din lanțul alimentar scurt pentru care să se aplice această măsură, enumerând: laptele și produsele lactate, produse de morărit și panificație, miere și produse apicole destinate consumului uman, produse de larg consum procesate industrial (ulei, zahăr).

Acest demers vine în urma proiectului legislativ supus atenției publice de Senatul României, conform căreia se iau în calcul derogări de la prevederile generale, pentru lunile în care sectorul agroalimentar românesc nu are posibilitatea de a furniza cantitățile necesare acoperirii procentului de 51%.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2014 care reglementează modul de comercializare al produselor agricole în pieţe a născut frustrare atât în rândul micilor producători cât şi al cumpărătorilor. Cei mai mulţi dintre cei care până acum dădeau culoare pieţelor prin produsele lor au preferat să-şi ţină marfa acasă de teama amenzilor aplicate de autorităţi, care nu acceptă nici o derogare de la noile măsuri impuse.

„Am rămas cu producţia în grădină, încă nu avem atestatul de producător. Fac ce fac politicienii noştri şi ne desfiinţează cu toată birocraţia şi taxele pe care ni le impun. Din fiecare bănuţ obţinut pe un fir de ceapă sau pătrunjel muncit de un amărât de ţăran vrea şi statul să încaseze ceva. Să recupereze mai bine banii furaţi de la hoţii care ne-au distrus ţara în ultimii 20 de ani“, ţipă cu năduf un producător din piaţa bucureşteană Râmnicu-Sărat.

Autorităţile, în schimb, argumentează noile decizii de introducere a carnetelor de comercializare şi a atestatelor de producător ţinând partea consumatorilor şi susţinând că aceştia „vor cunoaşte mult mai multe lucruri despre produsele pe care le cumpără din piaţă, despre calitatea acelor produse şi a locului de provenienţă a acestora“, după cum a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Tot acesta susţine că, prin noua lege, producătorii agricoli nu vor fi impozitaţi de două ori pentru munca lor.

„Nu va exista o dublă impozitare prin această lege. Nu ne interesează cantitatea vândută de un producător, se plăteşte impozit pe norma de venit. De exemplu, ne interesează foarte clar ca un cioban care are 20 de oi să vândă marfa de la 20 de oi, iar un cioban cu cinci oi să nu poată vinde marfa ca şi cum ar avea 200 de oi, el fiind de fapt un comerciant intermediar“, a conchis Constantin.

Până la eliberarea documentelor şi convingerea producătorilor agricoli că noile măsuri nu le vor micşora substanţial veniturile, consumatorii rămân să se uite lung spre pieţele goale şi să ia, vrând-nevrând, drumul supermarketurilor. „Piaţa e cam goală şi, din păcate, eu doar de aici cumpăram legume proaspete, pentru că am certitudinea că sunt mai sănătoase decât cele de import. Or vrea să desfiinţeze pieţele? Uite aşa ne forţează să cumpărăm marfă din import“, comentează Floarea Iliuţă, venită la cumpărături.

Ajutoarele de stat alocate producătorilor agricoli se ridică la 520,4 milioane de lei, în 2014, peste 90% din această sumă reprezentând alocările pentru motorina utilizată în agricultură, potrivit un proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Ajutorul de stat alocat pentru motorina utilizată în agricultură, sub formă de rambursare, va fi în sumă de 473,03 milioane de lei, cel din sectorul creşterii animalelor, dar pentru acoperirea costurilor legate de întocmirea şi menţinerea registrului genealogic şi determinarea calităţii genetice a raselor de animale, de 15 milioane de lei, iar pentru acoperirea costurilor legate de mutarea cadavrelor de animale, aferente anului 2013, de 1,45 milioane de lei.

De asemenea, proiectul de act normativ mai prevede o sumă de 31 de milioane de lei pentru plata primelor de asigurare, pe anul 2013, dar şi pentru încurajarea producătorilor agricoli să-şi asigure culturile agricole, animalele, păsările şi familiile de albine.
Proiectul reglementează şi durata de aplicare a schemelor de ajutor de stat, care se va prelungi până la 30 iunie 2014.
Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, una dintre noutăţile incluse în bugetul MADR pe 2014 se referă la menţinerea schemei de subvenţionare pentru motorina utilizată în agricultură, suma de 473 milioane de lei fiind alocată pentru primele trei trimestre.

"Elementele de noutate în 2014 sunt legate de faptul că menţinem schema de subvenţionare pentru motorina utilizată în agricultură. Avem o sumă 473 de milioane de lei alocată pentru primele trei trimestre din 2014, iar la rectificare vor primi şi banii pentru ultimul trimestru. (...)", a precizat vineri ministrul Agriculturii, la prezentarea bugetului pe 2014 în Comisiile reunite la subliniat şeful MADR.

Proiectul bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2014 are prevăzută o sumă totală de 19,41 miliarde lei, în creştere cu 7,8% faţă de 2013, respectiv 2,94% din PIB. Circa 5,887 miliarde de lei provin de la bugetul de stat, iar 7,2 miliarde de lei din contribuţia nerambursabilă a UE.

Ajutoarele totale acordate producătorilor agricoli din fonduri naţionale sunt în sumă de 2,36 miliarde de lei, din care pentru subvenţii sunt alocate 1,52 miliarde lei, plăţile pe vegetal 663 milioane lei, renta viagera agricolă - 69 milioane lei.
Cheltuielile destinate cofinanţării fondurilor externe nerambursabile depăşesc 2,6 miliarde de lei în bugetul pe 2014. AGERPRES

Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Attila Kelemen, a declarat vineri, la Târgu Mureș, că prevederile noii legi de reglementare a sectorului laptelui, pe lângă impunerea unor norme de calitate a laptelui, va încuraja producătorii să se asocieze.

Deputatul UDMR a făcut referire la 'Legea privind stabilirea relațiilor contractuale din sectorul laptelui și a produselor lactate, precum și recunoașterea organizațiilor de producători din sectorul laptelui și a produselor lactate', adoptată recent de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.

Kelemen a spus că în baza prevederilor legii, care conferă o putere mult mai mare asociațiilor de producători în relația cu procesatorii, fermierii români vor simți nevoia să se asocieze, însă nu vor fi forțați în această direcție, tocmai pentru a nu se repeta ceea ce s-a întâmplat în cazul camerelor agricole, care nu s-au făcut pentru că fermierii nu le-ar fi văzut rostul.

'În același timp dă o putere mult mai mare acelor asociații de producători — în străinătate deja este un lucru uzual ca producătorii să se unească în diferite asociații și să încerce să își reprezinte interesele în relația cu procesatorii. La noi acest lucru deocamdată nu a existat și am asistat la fenomene nedorite, când sate sau comune întregi au fost anunțate că nu se mai ia lapte de la producători (...)Prevederile legii, fără doar și poate, arată în această direcție. Da, o să simtă nevoia de asociere, o asociere neforțată. Când vrem să facem de sus, ceva gen camere agricole, pe care le-am prelungit a 5-a oară, nu se va face, pentru că oamenii nu văd rostul acestor camere', a spus deputatul.

Parlamentarul Uniunii a afirmat că, prin această lege, proprietarii vor fi conștientizați că au o putere mai mare și, eventual, pot obține prețuri mai bune în urma negocierilor cu procesatorii.

'Pe de altă parte, acest contract — acum legea prevede că trebuie să existe un contract ferm între producători și procesatori — îi obligă și pe procesatori la o respectare mult mai riguroasă a obligațiilor față de producători. Sper că din această lege toată lumea o să aibă beneficii, în afară de o categorie, cea care vinde lapte la colțul străzii în flacoane de plastic, fără niciun control', a mai subliniat deputatul.

El a spus că această lege aduce și o serie de noutăți, în sensul aplicării Hotărârii 1234 din 2007 a Comisiei Europene, care este implementată în aproape în toate țările din UE, referitoare la calitatea laptelui.

Parlamentarul UDMR a precizat că România are un număr însemnat de fermieri mici, în jur de 4 milioane, iar acest cadru 'destul de rigid' vine să reglementeze situația unui aliment de bază și foarte ușor perisabil, dar 'reglementările riguroase sunt necesare'

Sursa:Agerpres

Toate cele 500 de pieţe agroalimentare existente la nivel naţional vor avea obligaţia să organizeze spaţii de vânzare distincte rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli, care deţin un carnet de comercializare a produselor agricole, potrivit proiectului Ordonanţei de Urgenţă referitoare la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

"În cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul organizate în zonele publice, indiferent de forma de administrare, publică sau privată, este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui carnet de comercializare. Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 20% din totalul spaţiilor de vânzare existente. Comercializarea cu amănuntul a produselor din sectorul agricol obţinute pe gospodăria/ferma proprie de către producătorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate şi a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol", se arată în document.
Proiectul prevede şi procedura de obţinere a atestatului de producător, respectiv a documentului care confirmă capacitatea deţinătorului de a desfăşura o activitate economică în sectorul agricol şi regimul de utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sector.
În prezentul proiect de act normativ nu au mai fost prevăzute date despre cardul de acces în pieţe pentru producători.

Potrivit proiectului, atestatul de producător cuprinde informaţii şi date privind temeiul legal al eliberării atestatului, numele şi prenumele producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, respectiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în Registrul Agricol deţinut de unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială pe a cărei rază se află ferma/gospodăria, producţiile estimate a fi obţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării.

Valabilitatea atestatului de producător este de un an calendaristic de la data emiterii.

"Atestatul de producător se eliberează la cerere producătorilor agricoli persoane fizice, care optează pentru desfăşurarea unei activităţi economice în sectorul agricol. Atestarea profesională a solicitanţilor se realizează de către structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel judeţean/regional/naţional, care se înregistrează în acest scop la primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale. Pentru unităţile/subdiviziunile administrativ teritoriale la care nu s-au înregistrat structuri asociative, atestarea profesională a solicitanţilor se asigură de către entităţi teritoriale din subordine, sau în coordonare, care sunt mandatate în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", se menţionează în document.

De asemenea, proiectul mai prevede şi regimul de întocmire şi utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, respectiv a documentului utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, pentru exercitarea actului de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul, a produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie.

Tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol revine în sarcina consiliilor judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, care le distribuie unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale la solicitarea acestora. Costurile generate de tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol se suportă de consiliile judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, iar sumele cheltuite de acestea se reconstituie prin grija unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale din preţul achitat de solicitanţi pentru eliberarea acestora.

Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se eliberează la cerere solicitanţilor, de către primarii unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale pe a căror rază se află ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării. Primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale ţin evidenţa carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol printr-un registru special deschis în acest sens.

"Prima filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care conţine datele privind identitatea producătorului agricol, informaţii privind suprafeţele cultivate şi/sau animalele deţinute care să reflecte grupele de produse vegetale/grupele de animale stabilite din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi producţiile estimate a fi destinate comercializării, este semnată de primarul localităţii şi rămâne nedetaşabilă la carnet", arată documentul.

Potrivit regimului de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, primul exemplar se înmânează cumpărătorului, al doilea exemplar se păstrează de vânzător, iar al treilea exemplar se păstrează la carnet. Carnetele utilizate, conţinând al treilea exemplar al filelor, se depun la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ teritoriale care a emis carnetul. Aceste prevederi se aplică obligatoriu pentru orice fel de livrare de produse agricole, în orice cantitate şi structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoană juridică.

Filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol deţinute de cumpărătorul persoană juridică se păstrează şi se arhivează timp de 10 ani, acestea reprezentând documente justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a achiziţiilor.

De asemenea, pe parcursul transportului produselor achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de comercializare, în scop comercial sau pentru autoconsum, cumpărătorul trebuie să deţină fila din carnet care justifică provenienţa mărfii.

În cazul transportului de produse agricole efectuat de producătorii agricoli persoane fizice, de la locul de deţinere la locul de comercializare în regim cu ridicata sau cu amănuntul, aceştia completează o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, corespunzător cantităţilor şi structurii sortimentale transportate.

Carnetele utilizate constituie documentul justificativ pe timpul transportului, a desfacerii mărfii şi a eventualelor retururi ale produselor necomercializate.

Unităţile administrativ teritoriale/subdiviziunile municipiului Bucureşti au obligaţia de a comunica trimestrial organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală informaţii cu privire la beneficiarii carnetelor de comercializare emise, precum şi datele cuprinse în acestea.

Sancţiunile prevăzute în proiect pentru persone fizice şi juridice arată că nerespectarea prevederilor din acest act normativ se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei, dar şi cu confiscarea cantităţilor de produse din sectorul agricol transportate. De asemenea, pentru administratorii pieţelor se prevede o amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei.

Filiera de comercializare a acestor produse agricole în regim de vânzare cu amănuntul şi cu ridicata la nivel naţional cuprinde peste 500 de pieţe agroalimentare permanente din care circa 400 sunt pieţe urbane aflate în marea majoritate în proprietate şi administrare privată sau în proprietate publică şi administrare privată, precum şi existenţa a peste 700 de structuri de vânzare temporare organizate în mediul rural.

Certificatele de producător emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 pot fi utilizate până la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2013.

Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

Sursa AGERPRES