În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul structurii competente cu atribuții de control, a desfășurat controale tematice specifice produselor vitivinicole, atât în depozitele distribuitorilor, cât și la producători.

Scopul acțiunilor a fost asigurarea consumatorilor în privința autenticității și conformității vinului românesc.

În acest sens, au fost prelevate peste 300 de probe de vin atât din producția autohtonă, din toate regiunile viticole, de la majoritatea producătorilor români, cât și din comerțul intracomunitar.

În urma analizării acestora, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformități de calitate sau compoziție fizico-chimică, excepție făcând unele loturi de vin produs și îmbuteliat în Bulgaria, loturi ce au fost dovedite ca fiind neconforme și prin urmare, au fost interzise la comercializare și returnate furnizorului din țara vecină.

Rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratorului Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească asupra celor 316 eșantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol și retehnologizarea cramelor. Aceste programe au condus la creșterea continuă a calității și competitivității tuturor vinurilor românești.

Întreaga producție de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate și diversitate, iar autenticitatea și naturalețea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialiști în domeniu, dar și certificate prin distincțiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan național sau internațional.   

MADR asigură consumatorii că piața vinurilor oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic și organoleptic cerințelor impuse de lege.

Sursa: madr.ro

La Salonul Internațional al vinului și băuturilor spirtoase, care se desfășoară în perioada 18-21 iunie la Bordeaux, viticultorii dau dovadă de imaginație pentru a-și salva viile și fac un apel la mobilizare generală pentru a lupta împotriva încălzirii climatice, transmite AFP.

Incendii, precum cele din Australia și Chile, geruri târzii precum cele care au lovit Franța la finele lunii aprilie, aceste pericole climatice ar urma să se accentueze, avertizează John Holdren, președintele Facultății de științe ale mediului de la Harvard, afirmând că în 2040 canicula din 2003 va fi o vară normală, iar în 2060 o vara răcoroasă.

Chiar și o mică creștere a temperaturilor afectează viile nobile. "Viile sunt plante foarte sensibile, sunt ca un termometru", a subliniat Gaia Gaja, coproprietarul domeniului Gaja din Piemont (Italia), unul din cele mai mari nume din industria vinului.

Toți viticultorii sunt preocupați de încălzirea climei, care poate face vinurile mai puternice cu un grad de alcool mai ridicat, care poate atinge ușor 16 și chiar 17 grade, precum și cu o lipsă de aciditate care le afectează echilibrul.

Pentru a se adapta la modificările climatice viticultorii au revenit la soiurile mai târzii, care anterior ajungeau cu dificultate la maturitate. Astfel în Liban, producătorii replantează struguri din soiul Cinsault pentru a face față la o majorare a temperaturilor cu două grade în zece ani.

Este experimentată de asemenea selecția genetică a soiurilor mai rezistente la secetă, dar deocamdată calitate nu este suficientă pentru a permite producția de vinuri de calitate, potrivit mai multor profesioniști din domeniu.

O altă consecință a modificării climatice este schimbarea geografiei viilor. Anumite regiuni viticole ar putea dispărea și altele ar putea să își facă apariție. Deja domeniile viticole încep să se organizeze. Casa Torres, prezentă în Chile, a cumpărat terenuri în sudul țării, în apropiere de lacuri, în timp ce șampania Taittinger a făcut investiții în Anglia unde peste câțiva ani va începe să producă vin spumant.

De asemenea, viticultorii își schimbă metodele de lucru, uneori cu sprijinul oamenilor de șțtiință, pentru a putea cultiva vinuri rezistente. Gaia Gaja a dezvăluit că în trei domenii italiene se cultivă iarbă, măzăriche sau orz între vița de vie pentru a ține sub control umiditatea și a favoriza biodiversitatea.

Pentru a răspunde la acordul de la Paris, care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, viticultorii au demonstrat că pot acționa individual și au făcut un apel pentru a se uni și af ace presiuni asupra decidenților, aceasta este concluzia conferinței de la salonul mondial al vinurilor Vinexpo, intitulată "sectorul vinului în fața provocărilor și mizelor modificării climatice".

AGERPRES

După un an 2013 cu supraproducţie de vin, 2014 se arată mai degrabă modest pentru producători, situaţie determinată în mare parte de condiţiile meteo defavorabile, care au redus producţia cu circa 25% faţă de 2012, un an normal din punctul de vedere al recoltei. Viticultorii speră ca măcar calitatea vinurilor să fie de excepţie.

Pe fondul numeroaselor precipitaţii din acest an, care au afectat o mare parte din podgorii, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului se aşteaptă la o producţie de vin mai mică cu circa 25% faţă de 2012, când recolta a atins niveluri normale. Există, însă, şi zone unde pierderile au fost de 100%, viticultorii renunţând practic să mai culeagă strugurii.

„Avem un an atipic. 2014 este un an cu o producţie diminuată faţă de 2012 cu 25%. Vreau să punctez că 2013 a fost un an cu o producţie de struguri şi de vin foarte mare şi de aceea nu facem referire la anul de producţie 2013. Au fost regiuni viticole afectate de grindină, cu preponderenţă Banat, Mehedinţi, Drăgăşani şi Tulcea. Precipitaţiile au fost duble cantitativ faţă de anul precedent, iar acest lucru a îngreunat campania agricolă în general, de la tratamente până la cules“, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedinte PNVV.

Acesta susţine că, din punct de vedere cantitativ, producătorii care au efectuat corect şi la timp tratamentele fitosanitare nu au avut pierderi semnificative de producţie raportat la producţiile normale estimate.

Din punct de vedere calitativ, toamna călduroasă şi prelungită, cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, va conduce la obţinerea unor producţii de struguri cu caracteristici senzoriale şi fizico-chimice deosebite şi implicit a unor vinuri de calitate ridicată, după cum apreciază reprezentantul PNVV.

Acesta avertizează, însă, viticultorii că este foarte posibil ca în unele regiuni să fie înregistrate ploi, care vor afecta culesul strugurilor la momentul optim sau chiar mai rău, acestea pot să determine apariţia mucegaiului. Situaţia ar putea fi cu atât mai dificilă cu cât nu se pot face tratamente înaintea culesului, susţine Ovidiu Gheorghe.

În 2012 producţia de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri, iar în 2013 de 5,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor MADR.

Diferenţe mari între regiuni

Producţia de struguri diferă în acest an foarte mult de la o zonă la alta. Dacă la Cotnari estimările sunt optimiste, în alte zone lucrurile stau cu totul altfel. La Săhăteni (Dealu Mare) producţia este undeva la jumătatea nivelului de anul trecut, în timp ce în Argeş există viticultori care pur şi simplu au renunţat să mai culeagă strugurii afectaţi de mană.

Pentru acest an, conducerea Cotnari estimează o producţie de vin de 15 milioane de litri, comparativ cu 13 milioane de litri, anul trecut, de pe cele 1.300 ha de vie admi­nistrate de companie. În campanie, peste 1.400 de culegători adună zilnic strugurii aflaţi în viile de pe cele 7 coline ale Cotnariului. Culesul a început cu suprafeţele de Frâncuşa, Fetească Albă şi Tămâioasă, urmate de Grasa de Cotnari. Pe rod au intrat, şi încă din 2013, Feteasca Neagră şi Busuioaca, reintroduse în podgoria Cotnari după aproape 100 de ani.

În Argeş, în schimb, precipitaţiile au făcut ravagii. George Lazăr, de exemplu, care deţine 11 ha de vie, spune că nu a mai văzut precipitaţii precum cele din acest an niciodată.

„Pagubele au fost foarte mari, au fost ploi de 100 de litri pe metru pătrat în Argeş. Am avut parte de trei ploi, dintre care una chiar în timpul înfloritului. La momentul acela, ploile s-au prelungit şi nu am putut să intrăm să executăm tratamentele. Totul s-a dus pe apa sâmbetei şi nu am mai avut ce să mai facem“, spune Lazăr. El afirmă că a luat decizia de a nu mai recolta via, deoarece cantitatea de zahăr din struguri era foarte mică – mai puţin de 150 de grame.

„N-am cules, pentru că dacă recoltezi struguri care sunt pe jumătate stricaţi trebuie să pui zahăr, ceea ce legislaţia nu îţi dă voie. Trebuie să adaugi cel puţin 20 de grame ca să faci un vin de 10 grade. Ce a mai scăpat din struguri, cred că nu a avut nici 150 de grame de zahăr“, a declarat Lazăr.

Producţie la jumătate la Săhăteni

Producţia din acest an este mult mai mică şi la Domeniile Săhăteni, în podgoria Dealu Mare, sub jumătate faţă de cea de anul trecut, după cum afirmă Aurelia Vişinescu, în calitate de oenolog şi proprietar al companiei.

„Să nu uităm totuşi că 2013 a fost un an de excepţie în ceea ce priveşte producţiile de struguri obţinute în România. Dacă ne raportăm la un an normal, scăderea ar fi cam de 30%. Sunt foarte multe suprafeţele fără struguri, recolta a fost pierdută chiar din faza de legare ca urmare a atacului de mană şi făinare în special“, a declarat Vişinescu.

Ploile excesive au făcut ca aplicarea tratamentelor fitosanitare să nu poată fi efectuată la timp, iar multe tratamente au fost spălate de ploi şi nu au mai asigurat protecţia necesară.

Aurelia Vişinescu mai afirmă că, din cauza precipitaţiilor, a fost „sacrificată“ o parte din plantaţie pentru a putea fi ţinute sub control parcelele valoroase calitativ, dar chiar şi aşa producţiile au fost semnificativ mai mici în comparaţie cu un an normal. În ceea ce priveşte coacerea, aceasta a fost foarte diferită, soiurile albe au ajuns la maturitate foarte repede, în timp ce pentru soiurile roşii încă nu s-a atins acest moment (n. red. – la data de 30 septembrie), excepţie fiind Pinot Noir-ul, care este un soi timpuriu.

„Aceasta îmi aminteşte cumva de începuturile carierei mele când nu intram la cules decât în luna octombrie, mergând chiar către sfârşitul lunii cu soiurile tardive precum Cabernet Sauvignon“, adaugă Vişinescu.

În ceea ce priveşte calitatea vinului din acest an, în mod cert 2014 va fi mult mai bun decât 2013 şi 2012, susţine oeonologul de la Săhăteni.

Ioana Guţe