ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

„Mercenarii“ de gaz

În anul 2014, NIS Petrol, o firmă din Serbia, a început prospectarea geofizică 3D pentru petrol și gaze naturale în mai multe zone din județul Timiș. Reprezentanții respectivei firme anunțau atunci, prospectarea fără explozibil, folosindu-se vibrarea controlată produsă de un sistem hidraulic. Pe altă parte, tot ei susțineau că nu-i interesează gazele de şist şi, prin urmare, nu vor aplica metoda fracturării hidraulice.

Cu autorizaţie de la Guvernul României (care a expirat în noiembrie 2015), pentru a face aceste prospecţiuni ofereau suma de 100 lei despăgubire pentru fiecare hectar și o sumă ceva mai mare dacă vor fi găsite gaze şi petrol. Aşadar războiul dintre cele două părţi este foarte dur, fermierii fiind ameninţaţi că, dacă nu vor permite să intre utilajele pe pământul lor, vor fi dați în judecată de Nis Petrol care le va cere despăgubire de 1.170 euro/oră. Dacă fermele mari se mai pot apăra, fiindcă îşi pot angaja avocaţi bine pregătiţi, cei mici tac şi înghit. Înghit în sec neputincioși și privesc cu amărăciune cum le sunt distruse culturile. SC Emiliana West Rom SRL este singura firma care în ultimi 3 ani s-a alăturat populaţiei din zonă în lupta împotriva amplasării sondelor de exploatare a hidrocarburilor, nepermiţând accesul pe terenurile agricole ale firmelor de prospecţiune.

„E o acţiune la care multe alte firme româneşti nu au aderat, dovedind că şi o firmă considerată străină apără interesele comunităţii din care face parte. Grav este atunci când vin străinii să speculeze cu terenurile agricole, adică să le cumpere nu să le lucreze, aşteptând o eventuală creştere a valorii acestor pământuri. Dintre o firmă care dezvoltă o afacere durabilă, cum e Emiliana West Rom, din Dudeştii Vechi, şi o firmă care distruge culturile fermierilor cu utilajele, «găurind» pământul, Guvernul României o avantajează pe cea care distruge. Asta este foarte grav pentru agricultura românească și pentru țară în general. Am investit zeci de milioane de euro în infrastructură în Timiş şi n-aș vrea ca cineva să ne distrugă totul. Fiindcă dacă vor găsi gaze şi petrol şi vor băga o sondă, tot pământul va fi distrus. Nu se va mai face agricultură niciodată. Și-apoi, ce ne dorim mai mult de pe acest pământ fertil, gaze sau pâine? Nis Petrol este o firmă privată din Serbia şi scopul lor este să câștige bani, mulți bani și atât... Conform legii, ei trebuie să obţină aprobare de la proprietar, dar de cele mai multe ori nu se întâmplă aşa. Terenul unde vor să monteze sonda se află la 800 metri de case, pe unde nici nu au trecut cu prospecţiunile. Este ceva murdar la mijloc. E periculos și pentru că va fi afectată apa în zonă, sub aspect calitativ și cantitativ. Nivelul acesteia va scădea şi mai mult. Uşor, uşor ne îndreptăm către deşertificarea zonei“, spune Sebastiano Stoppa, directorul administrativ al S.C. Emiliana West Rom S.R.L. din Dudeştii Vechi Timiş, care s-a judecat vreme de 2 ani cu Nis Petrol și într-un final, pe 15 iunie, a câștigat procesul.

gaze bis

Sebastiano Stoppa este foarte revoltat pe firma de prospecţiuni NIS Petrol care, nu numai că distruge, dar intră pe pământul oamenilor şi le devastează culturile cu utilajele lor grele şi îi ameninţă pe agricultori cu procese. Argumentul Nis Petrol este faptul că are acea autorizaţie, un drept de servitute, extrem de controversat, de la Guvernul României.

„Asta e bătaie de joc. Au fost acum doi ani, au zis că fac cercetări și or zis că nu pun sonde. Au stat cuminți o vreme și acum au impresia că am uitat și ne trezim peste noapte cu foraje. Ce-i mizeria asta? Totul a fost doar o minciună, cine are de câștigat din asta?“ spune o localnică din Dudeștii Vechi.

„Cu primarul nu avem ce să vorbim, pentru că el este oricum un om corupt, murdar, mânjit și implicat până în gât în toată povestea asta. El i-a adus, el a fost prieten foarte bun cu conducătorul uneia dintre companii, a vrut să facă treaba asta pe șest și oamenii să se trezească în fața faptului împlinit. Apa nu este bună nici măcar de făcut baie, de băut nici atât, și totuși foarte mulți oameni o beau. Incidența de cancer la Dudeștii Vechi e atât de mare încât e îngrozitor. Sunt străzi pe care din două în două case sunt oameni bolnavi de cancer“, spune Ivan Vasilchin din Dudeștii Vechi.

Primăria din Dudeștii Vechi a eliberat companiei NIS Petrol Certificatul de Urbanism în 06.04.2016. Potrivit documentului semnat de primarul Gheorghe Nacov, forajul pentru petrol și gaze naturale va fi făcut la o adâncime de 2.500 m pe un teren extravilan în suprafață de peste 2.000 mp pentru care compania a obținut drept de trecere pentru 15 ani. În baza documentului emis de Primăria Dudeștii Vechi, compania NIS Petrol, reprezentată de Ioan Rodina, va putea obține autorizația de la Agenția de Protecția Mediului, respectiv cea de construcție, pentru a se apuca de treabă. Mai mult, Gheorghe Nacov susține că în momentul în care NIS Petrol va veni cu toate avizele i se va elibera și autorizația de construcție

gaze a

De la finalizarea procesului (15 iunie 2016) în favoarea societății Emiliana, utilajele de exploatare ale firmei NIS Petrol au fost retrase și este sistată orice activitate

Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 40-42

  • Publicat în Social

Studiu ONU. Apa, tot mai puţină şi mai scumpă decât petrolul

Nevoile de alimentaţie a unei populaţii din ce în ce mai numeroase şi schimbările climatice, care agravează perioadele de inundaţii şi secetă, consumă din ce în ce mai mult din resursele de apă potabilă, la nivel global. Tocmai din acest motiv Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trage un semnal de alarmă şi cere urgent îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă. Până nu va fi prea târziu.

Consum nesustenabil

Un studiu al ONU dat publicităţii în luna martie arată că nivelul actual de consum al apei potabile este nesustenabil. Iar, fără o gestionare strictă a acestuia, în curând vom avea o criză a apei, mult mai gravă decât criza petrolului. „La actualul nivel de consum, lumea s-ar putea confrunta cu o scădere de 40% a rezervei de apă potabilă în doar 15 ani“, se arată în raportul „Programul Mondial de Evaluare a Apei“ coordonat de ONU. În acelaşi studiu se afirmă şi că „apa s-ar putea dovedi mai preţioasă decât petrolul în cel mult un deceniu şi jumătate“. Şi asta în condiţiile în care se aşteaptă ca populaţia lumii să ajungă la 9 miliarde de locuitori în 2050, faţă de 7 miliarde cât este în prezent. În plus, dezvoltarea continuă a centrelor urbane adaugă o presiune în plus pe resursele de apă. Astfel, potrivit Naţiunilor Unite, până în 2050, 71% din populaţia globului va locui în oraşe, faţă de 49% câţi locuiesc în prezent. Conform studiului ONU, 50% din zonele locuite de pe glob folosesc strict resursele de suprafaţă pentru acoperirea necesarului zilnic de apă, iar 20% din bazinele acvifere ale lumii sunt deja suprasolicitate. Şi alte rapoarte făcute de diferite ţări arată că peste tot pe glob există suprafeţe imense aflate în criză de apă din cauza secării acviferelor. Peste un miliard de oameni, 1 din 7 oameni de pe planetă, nu au acces la apă potabilă sigură. Jean Chrétien, ex-premier al Canadei şi director în cadrul Inter Action Council, a declarat recent că „viitorul impact politic al crizei apei poate fi devastator. Folosirea apei în modul în care am făcut-o până acum nu poate susţine viitorul umanităţii.“

Câteva exemple...

La sfârşitul lunii februarie, în oraşul brazilian São Paulo (supranumit Oraşul Burniţei), cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, seceta a devenit atât de puternică încât locuitorii au început să foreze prin podele şi în parcări pentru a ajunge la apă. Autorităţile au anunţat că în curând va urma raţionarea aprovizionării cu apă. „Cetăţenii vor avea acces la apă doar două săptămâni pe lună“, au anunţat autorităţile. În statul american California, autorităţile au relevat faptul că statul a intrat în cel de-al patrulea an de secetă, luna ianuarie 2015 fiind cea mai secetoasă de când au început măsurătorile meteorologice. În acelaşi timp, consumul de apă pe cap de locuitor a continuat să crească, iar autorităţile au informat că, începând din acest an, apa va fi raţionalizată în stat. Şi încă ceva... Potrivit ultimelor prospecţii, California ar avea rezerve de apă doar pentru un an... În Orientul Mijlociu, zone rurale întregi s-au transformat în deşert ca urmare a folosirii în exces a apei. Iranul este cel mai puternic afectat. Supraconsumul, alături de precipitaţiile reduse, au făcut ravagii asupra resurselor de apă ale Iranului şi asupra producţiei agricole. În mod similar, Emiratele Arabe Unite investesc în uzine de desalinare a apei şi în facilităţi de tratare a apei ca urmare a lipsei acute de apă cu care se confruntă. Chiar prinţul moştenitor, şeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan, a declarat că: „Pentru noi apa a devenit mai importantă decât petrolul.“

Vinovaţii

Totuşi, de ce s-a ajuns în această situaţie?  Explicaţia o găsim tot în raportul ONU. „Creşterea economică şi a standardelor de viaţă în rândul clasei de mijloc a generat un consum ridicat al apei, care se dovedeşte nesustenabil acolo unde resursele sunt limitate sau în zone unde distribuţia, preţul, consumul şi managementul resurselor de apă sunt deficitare.“ Totodată, „factorii care stau în spatele epuizării resurselor de apă se regăsesc în consumul crescut de carne, achiziţionarea unor locuinţe mai spaţioase, existenţa mai multor autovehicule pe şosele şi folosirea aparatelor electrocasnice consumatoare de curent, toate acestea fiind emblemele actualei clase de mijloc“, arată specialiştii ONU în raport. Pe de altă parte, credem noi, actualul sistem economic bazat pe „creştere infinită“, de la an la an, este unul împotriva naturii. Din simplul motiv că nu poţi avea o creştere perpetuă pe o planetă cu resurse limitate. Din ce în ce mai limitate...

Şi, odată cu creşterea cerinţei de apă, aprovizionarea în anumite zone scade tot mai mult din cauza secetei, a gheţarilor care se topesc, a râurilor care şi-au schimbat cursul, avertizează raportul. În plus, canalele de exploatare spre pânzele freatice s-au triplat, cel puţin, în ultimii 50 de ani, iar „indiferent de cât de mari sunt volumele conţinute de aceste rezervoare naturale, întrucât nu este vorba despre resurse regenerabile, riscă să sfârşească prin a fi epuizate dacă nu sunt gestionate în mod corect“, explică raportul. Şi, nu în ultimul rând, potrivit raportului, creşterea cererii alimentare ar urma să se traducă printr-o creştere cu 19% a apei utilizate în sectorul agricol ce reprezintă deja, la momentul actual, 70% din consumul global de apă. Aceste cifre riscă să fie chiar mai ridicate în absenţa unor reforme aprofundate aplicate managementului extragerii şi utilizării apei potabile“, avertizează autorii documentului.

ONU vs NASA

Dacă aveţi senzaţia că raportul ONU este alarmist, nu este deloc aşa. Un studiu comandat de NASA şi efectuat de sociologi şi naturalişti, publicat la sfârşitul anului trecut, este şi mai categoric. Şi anume, studiul susţine că în următoarele decenii vor exista evenimente extreme produse de un cumul de factori precum clima, apa, energia, populaţia. Cercetătorii s-au bazat pe un sistem care intersectează cu mai multe ştiinţe, denumit Handy (Uman şi Natură în Dinamică). Cauzele care vor duce la acest sfârşit sunt, pe de o parte, proasta gestionare a resurselor naturale, pe de altă parte, împărţirea inechitabilă a bogăţiilor în lume. Astfel, în cadrul raportului NASA, cercetătorii afirmă că, „în următorii ani, un val de frig va cuprinde planeta, care va dura 30 de ani. Activitatea soarelui s-a diminuat şi se va diminua accentuat în următoarele decenii. Soarele a avut o activitate diminuată la sfârşitul anului 1700 şi la începutul anului 1800, fenomen denumit solar minimum.(...) Începând cu 2007, procesul de răcire planetară a început“. „Vârful acestei perioade de frig va fi atins între 2020 şi 2030. Cererile de petrol vor creşte, iar agricultura nu va mai fi aşa cum o ştim“, arată climatologul John Casey, unul dintre realizatorii studiului.

Bogdan Panţuru

La Brazii de Prahova, deşi câmpul respiră petrol, oamenii trăiesc şi din agricultură

Cine nu cunoaşte azi comuna Brazi, localitate aflată la mai puţin de cinci kilometri de Ploieşti, la o altitudine de numai 73 de metri, acolo unde Prahova, împreună cu Leaotul şi Viişoara, formează o luncă? Alcătuită dintr-o salbă de şase sate, comuna a devenit celebră deopotrivă prin Rafinăria PETROBRAZI şi numeroasele sale unităţi de prelucrare şi distribuţie a petrolului, de producere a energiei termice şi electrice, prin parcuri industriale, prin puzderia de firme comerciale din cele mai felurite domenii (vreo trei sute la număr), dar şi prin câmpurile roditoare. Chiar dacă agricultura-i oarecum în plan secund, aceasta ocupă un loc de frunte, prin recolte mari, contribuitoare şi atunci când vine vorba de susţinerea pieţelor oraşului reşedinţă de judeţ. Cu legume timpurii şi proaspete, cu produse lactate şi altele. O susţinere pe care zeci şi chiar sute de localnici o aduc din plin! Asta, fiindcă aici, la Brazi, pământul – aproape 5.000 ha – este roditor, iar izlazurile au iarbă grasă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Cristea BOCIOACĂ
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS