Adama Sultan iulie 2020
update 29 Sep 2020

Recomandări privind implementarea normelor de bunăstare la animale

Proprietarii de animale şi păsări trebuie să cunoască un element esenţial, şi anume că sănătatea animalelor presupune bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spaţiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea fluxului tehnologic, a parametrilor de microclimat, a ventilaţiei, a consumului de furaje şi de apă, în funcție de specie, sistem de exploatare, stare fiziologică și categorie de vârstă, precum și aplicarea programelor de profilaxie a bolilor.

Pentru o evaluare realistă a bunăstării animalelor este necesară efectuarea de măsurători cu privire la nivelul producţiei, comportament, anatomie, fiziologie, starea de sănătate şi imunitate, dar şi alte elemente precum:

  • sistemul de producţie;
  • economicitatea fermei;
  • impactul asupra mediului cu referire la sol, apă, aer;
  • starea de sănătate și siguranța angajaților și a lucrătorilor;
  • interacțiunile comunitare ale exploatației (în legătură cu poluarea sau alți factori);
  • comerțul național și internaţional.

Normele de bunăstare a animalelor de interes economic sunt reglementate prin acte legislative specifice pentru fiecare specie, emise de ANSVSA, transpuse din legislaţia UE şi care stabilesc standarde minime pentru protecţia acestora.

În general, animalelor trebuie să li se asigure cinci libertăţi fundamentale:

  • Libertatea faţă de senzaţiile de foame şi de sete – animalele trebuie să aibă acces nelimitat la apă proaspătă şi la o hrană adecvată pentru a-şi menţine starea de sănătate.
  • Libertatea faţă de disconfort – animalele trebuie să aibă un mediu de viaţă adecvat, care să includă un adapost şi o zonă confortabilă de odihnă.
  • Libertatea faţă de durere şi boală – animalelor trebuie să li se asigure un diagnostic rapid şi un tratament adecvat.
  • Libertatea de a-şi exprima comportamentul natural – animalelor trebuie să li se ofere spaţiu suficient şi compania animalelor din aceeaşi specie.
  • Libertatea faţă de teamă şi stres – animalele trebuie tratate într-un mod care să nu le provoace suferinţe psihice.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzătoare recomandăm proprietarilor de animale şi păsări să asigure:

Ø Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametri normali, prin:

– remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);

– etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;

– igienizarea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii deratizare, zugrăvit;

– verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (de muls, de furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);

– asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor în funcție de specia de animale crescute în exploatație.

  • Verificarea calității şi protejarea surselor și a instalațiilor de apă pentru a nu fi supuse contaminării.
  • Asigurarea necesarului de furaje pe sortimente, a condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale şi păsări.
  • Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
  • Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la o unitate specializată.
  • Transportul animalelor şi păsărilor să se efectuieze numai dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător şi care să le protejeze de intemperii.
  • Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea, fiind interzisă aplicarea de tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea și alte asemenea cruzimi, precum și de a nu le părăsi sau izgoni.
  • Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în / din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.
  • Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.
  • Să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de supraveghere și prevenire a îmbolnăvirii animalelor, planificate pentru diferite perioade ale anului sau pentru intervenții în situații de necesitate.

Prin implementarea normelor de bunăstare, crescătorii de păsări şi porci, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008 sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute pot beneficia din bugetul MADR, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de o susţinere financiară prin acordare de subvenţii.


Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, prin acordarea de consultanță, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, verifică şi controlează modul cum sunt respectate normele de protecție și bunăstare a animalelor şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.


Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Metode de vaccinare la păsări - PARTEA a II-a

Vaccinarea subcutanată sau intramusculară

Tot din prima categorie de vaccinuri, cea a vaccinurilor virale vii, categorie prezentată în ediția anterioară, face parte și vaccinarea subcutanată sau intramusculară, care se face în cazul vaccinurilor vii liofilizate. Prepararea soluţiei de lucru se face prin dizolvarea conţinutul flaconului cu vaccin liofilizat, în diluant, calculând 0,2 ml / pasăre / doză vaccinală. Vaccinarea propriu-zisă se realizează cu seringi de 2-3 ml, gradate, de preferat folosind ace speciale, scurte, pentru găină. Se administrează 0,2 ml vaccin reconstituit în diluant.

Metodele de vaccinare expuse sunt valabile şi la porumbei, iar 5 doze de vaccin AVIPESTISOTA pentru găină se consideră ca fiind egale cu 1 doză pentru porumbel. 

Vaccinarea la nivelul pielii

Vaccinarea la nivelul pielii se face în cazul difterovariolei. La găini, vaccinarea se face cu AVIPOX COL – 81 și AVIPOX GAL. Aceasta se realizează prin metoda stick, adică transdermic, prin perforarea membranei brahiale, cu un vaccinator special, doza vaccinală fiind de 0,01 ml de suspensie vaccinală, compusă din vaccin și diluant. La 7-10 zile de la vaccinare se execută controlul reacţiilor specifice locale. În cazul în care numărul de păsări fără reacţii postvaccinale depăşeşte 30%, revaccinarea este obligatorie.

Vaccinarea la curci, cu AVIPOX GAL, se face prin badijonarea foliculilor plumiferi după deplumare, în regiunea gambei sau coapsei. Este interzisă vaccinarea în membrana aripii deoarece curcile dorm cu capul sub aripă, virusul putând trece de la locul de inoculare la mărgelele de la gât, făcând posibilă generalizarea procesului variolic.

Vaccinarea la porumbei se realizează cu ROMPORPOX. Fiecare doză vaccinală se reconstituie în 0,2 ml diluant. Porumbeii se vaccinează prin badijonarea foliculilor plumiferi, deplumaţi în prealabil, de pe faţa anteroexternă a gambei. Porumbelul care nu prezintă foliculita specifică la 7-10 zile după vaccinare se va revaccina la celălalt picior.

Vaccinuri vii, bacteriene

De asemenea, există și cea de-a doua categorie de vaccinuri, cea a vaccinurilor vii, bacteriene, precum TIFOROMVAC. Fiecare doză vaccinală se reconstituie în 0,2 ml diluant pentru puii de 1 săptămână şi 0,5 ml pentru celelalte categorii de vârstă. Calea de vaccinare este subcutanată.

Vaccinuri inactivate

În cea de-a treia categorie de vaccinuri amintim vaccinurile inactivate, adică cele virale, bacteriene, mixte. Acestea se injectează subcutanat (s.c) sau intramuscular (i.m), în dozele specifice pentru fiecare vaccin. Vaccinurile AVIPESTIOL FORTE, PESTIHOLVAC FORTE, SALMOVACOL S.e. + S.t. și OVOPROTECT se injectează în doză de 0,3 ml / pasăre i.m. sau s.c.. Imunitatea oferită de aceste vaccinuri inactivate este de lungă durată, și anume 4 luni.

Dr. Cătălin TUDORAN, SC Romvac Company S.A.

Râia la bovine

Râia este o ectoparazitoză pruriginoasă și contagioasă care provoacă mâncărime și se transmite foarte ușor. Această boală este răspândită pe tot globul, atât la mamifere domestice și sălbatice, cât și la păsări și la om, fiind produsă de acarieni. Aceștia sunt paraziți cu piele subțire, fără trahee, cu stigmate abia vizibile și care prezintă ventuze la unele picioare. La anumite specii există un dimorfism sexual evident. La bovine, cei mai întâlniți paraziți sunt cei din genul Psoreoptes, Sarcoptes și Choripotes.

Tipuri de râie

Râia psoroptică este cea mai frecventă râie a bovinelor, în special a celor crescute pentru carne. Aceasta poate să apară în diferite zone ale corpului precum baza cozii, crupă, baza coarnelor, gât sau greabăn, în special în zonele în care animalul nu se poate linge. Paraziții din genul Psoroptes erodează pielea animalului și provoacă vezicule și pustule. Acestea se sparg, lichidul se amestecă cu praf, resturi celulare și fire de păr și astfel se formează crustele caracteristice. Pe lângă mâncărimile generalizate, rumegarea nu este realizată corect, animalele bolnave nu se hrănesc corespunzător, ceea ce duce la slăbire și scăderea randamentul de producție. În zonele unde animalele ajung totuși să se lingă se formează eroziuni scabioase.

Râia sarcoptică este cea mai gravă râie a bovinelor. Fiind foarte contagioasă, mai ales în adăposturile aglomerate, are o tendință de generalizare și provoacă pagube importante la tineret, prin scăderea sporului zilnic, iar la adulți, prin scăderea producției de lapte. De obicei, boala începe în regiunea capului și a gâtului. Scărpinatul este intens încă de la început, iar alopecia este prezentă în jurul ochilor și a botului. Pielea este foarte inflamată, caldă, îngroșată, iar în zonele afectate aceasta se încrețește și formează cruste cenușii. Pielea vizibil îngroșată își pierde elasticitatea și formează crevase care pot sângera sau se pot infecta. În fazele avansate de boală, animalul nu mai prezintă scărpinat evident, slăbește și capătă aspect de animal rău întreținut. Prognosticul, din punctul de vedere economic, este rezervat, dar din punct de vedere al sănătății animalului este bun dacă se intervine la timp cu tratamentul corespunzător.

Râia corioptică este o ectoparazitoză produsă de Choripotes bovis, întâlnită la vacile de lapte, juninci și tineret la îngrășat. Nu este considerată foarte contagioasă și se transmite prin contact direct cu animalul infestat. Boala debutează cu noduli de dimensiuni mici, ușor hemoragici, localizați la baza cozii sau perineu. Nodulii se pot uni, formând zone lipsite de piele, acoperite de cruste fine. Dacă animalele prezintă o rezistență scăzută, râia se poate extinde pe fața internă și posterioară a coapselor, pe crupă, pe uger sau scrot. Prognosticul este unul favorabil.

Combaterea bolii

Pentru a se obține rezultate favorabile este necesar să se stabilească diagnosticul cât mai curând posibil de la infestare. Odată cu stabilirea diagnosticului, medicul veterinar va identifica și specia de acarian. În stabilirea combaterii se va ține cont de faptul că acarienii parazitează permanent și se multiplică pe animal, având cicluri de viață diferite. Se recomandă folosirea produselor cu efect acaricid, atât topic, prin băi sau pulverizări, cât și injectabil. Ca produs injectabil, cu rezultate foarte bune s-a folosit avermectina. În acest sens, se recomandă produsul Romavermectin B 1 Plus 1%, avermectina având spectru larg de activitate ecto și endocidă, o bună difuzie cutanată. Acest produs prezintă toxicitate redusă și are un mod simplu de administrare. Se mai poate folosi și produsul Romivermectin 1%, cu mențiunea că ivermectina are acțiune asupra genului Chorioptes și Sarcoptes, fiind mai puțin eficientă împotriva Psoroptes.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ, Romvac Company SA

Rolul medicilor veterinari privind apărarea sănătății publice

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației globului.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și de asemenea în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care trebuie să certifice că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și să supravegheze calitatea şi salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze)

De reținut că zoonozele sunt boli produse de numeroși agenți patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar și invers, fiind clasificate, în funcție de agentul patogen care le produce, în următoarele categorii:

  • zoonoze virale - (gripa, rabia, variola) ;
  • zoonoze bacteriene - (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecții colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
  • zoonoze produse de prioni - (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
  • zoonoze produse de ricketsii şi clamidii - (febra butonoasă, febra Q);
  • zoonoze micotice - (dermatofitoze); 
  • zoonoze parazitare - (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

Medicii veterinari membrii ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160 / 1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și  un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și  cercetare, în baza responsabilităților ce le revin și pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar, o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la :

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,
  • implementarea măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibil prin:
  • contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni,
  • manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna, etc);
  • contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
  • alimentele provenite de la animale bolnave;
  • consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
  • nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
  • monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice;
  • Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene și analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;
  • dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, a sănătății celor cu care lucrează și sănătatea agențiilor economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.       Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.              

Medicii veterinari în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.        

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Guvernul a aprobat legislația necesară acordării sumei de 10.000 de lei medicilor veterinari de liberă practică organizați în condițiile legii, imputerniciți pentru efectuarea acțiunilor sanitare-veterinare publice

Guvernul a aprobat miercuri, 22.07.2020, cadrul legal primar referitor la condițiile în care poate fi acordată suma lunară de 10.000 lei, exclusiv TVA, stabilită de Legea nr. 236/2019, pentru beneficiarii contractelor încheiate în vederea realizării activităților sanitare-veterinare publice.

Această soluție legislativă este rezultatul consultărilor avute de premierul Ludovic Orban și conducerea ANSVSA cu reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari, forurilor asociative și patronatului medicilor veterinari.

Urgența promovării Ordonanței de Urgență a Guvernului a fost impusă de necesitatea asigurării cadrului legal primar specific pentru contractarea activităților sanitare-veterinare publice, în contextul în care este imperativă protejarea sănătății animalelor și siguranța alimentelor. Menționam faptul că, de la începutul anului 2020 până în prezent, s-a înregistrat un număr semnificativ de circumscripții sanitare-veterinare vacante, ceea ce implică consecințe deosebit de grave pentru garantarea statusului de sănătate al animalelor și, implicit, sănătății publice.

Se impune asigurarea asistenței medicale veterinare care, în lipsă, duce la pierderi economice, iar absența supravegherii epidemiologice a animalelor determină pierderea statusului de sănătate al animalelor recunoscut pentru România.

De asemenea, modificările și completările legislative adoptate astăzi de Guvern constituie un instrument util în contextul prevenirii și combaterii unor epizootii majore (pesta porcină africană, gripa aviară ,etc).

Având în vedere faptul că reglementările introduse prin Legea nr. 236/2019 nu puteau fi implementate în totalitate, a fost necesară modificarea și completarea cadrului legislativ primar, reprezentat de Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu privire la tipul de contract care urmează a fi încheiat între DSVSA județene, respectiv a municipiului București, și medicii veterinari de liberă practică pentru realizarea activităților sanitare-veterinare publice și care trebuie să respecte legislația europeană, transpusă în legislația națională.

Prin modificările adoptate la OG 42/2004, se preconizează asigurarea la nivel național a cadrului unitar al activităților sanitare-veterinar de interes general și se stabilesc condițiile specifice pentru atribuirea, derularea și încetarea contractelor care au ca obiect aceste activități, precum și condiții specifice privind decontarea lor.

Prin urmare, modificarea prevederilor art. 15 din OG 42/2004 prin înlocuirea sintagmei „contract de concesiune pe o durata de 5  ani” cu sintagma „acord cadru de servicii pe 4 ani” permite punerea în concordanța cu Legea 98/2016 din domeniul achizițiilor publice.

De asemenea, s-a introdus, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prevederea ca toți medicii veterinari de liberă practică, organizați în condițiile legii, să poată interveni, prin utilizarea de substanțe tranchilizante, în situații de urgență – atacuri ale urșilor, lupilor, altor animale – care pun în pericol viața și bunurile cetățenilor.

Pentru a fi pusă în aplicare noua prevedere legislativă va fi emis un ordin al președintelui ANSVSA privind procedura de atribuire a acordurilor cadru de servicii.

Pentru anul 2020, sumele de care vor beneficia medicii veterinari vor fi asigurate prin bugetul ANSVSA.

Sursa: ansvsa.ro

Indigestia produsă de supraîncărcarea rumenului

Această indigestie acută și nerecidivantă este caracterizată de excesul de conținut alimentar nefermentabil în rumen și de perturbarea digestiei.

Etiopatogeneza

Supraîncărcarea rumenului apare destul de rar, în special la bovine, la animalele lacome, înfometate și tahifagice. Cauzele principale ale apariției bolii sunt greșelile de igienă alimentară, schimbarea bruscă a rației de hrană, consumul unor cantități exagerate de furaj, precum concentrate, rădăcinoase și lanuri nerecoltate, consumul de borhoturi în cantități mari, adăpare insuficientă, efort intens imediat după consumul tainului. O altă cauză a apariției acesteia este reprezentată de consumul de nutrețuri necorespunzătoare calitativ, precum furaje alterate sau înghețate și consumul corpilor străini din furaje consumate de animale cu pică. De asemenea, reducerea motilității rumenale este un declanșator al indigestiei. Aceasta se manifestă ca urmare a colicilor, a bolilor febrile, a metalopatiilor, după consumul de apă sau furaje reci, autointoxicațiilor din perioada de gestație, a medicației antibacteriene necorespunzătoare. Toate acestea duc la modificarea micropopulației rumenoreticulare și implicit a motilității. Destinderea rumenului cu conținut alimentar și de fermentație acționează mecanic asupra pereților rumenului compresând organele din jur.

Modificările anatomopatologice includ destinderea rumenului cu conținut alimentar, adesea împăstat. Gazele de fermentație sunt prezente în cantitate redusă și au un miros fetid. Mucoasa rumenală poate prezenta leziuni inflamatorii și leziuni degenerative în restul organelor interne.

Tabloul clinic

Acesta include abatere, colici, disapetență, suspendarea rumegării, constipație, scăderea sau oprirea lactației. Dacă apare și meteorismul, apar și dificultăți de respirație. După 2-3 zile, starea generală se poate înrăutăți prin apariția rumenotoxiemiei, cetozei secundare sau a paraparezei. Abdomenul animalului este mărit în volum, cu flancul stâng deformat, iar mișcările peristaltice se reduc sau lipsesc. Evoluția supraîncărcării rumenului durează 1-2 zile, iar rezolvarea acestei probleme se poate face spontan, prin descărcare diareică sau chiar prin vomitare. Dacă se prelungește peste 3 zile, boala determină toxicoză, ruminită, gastroenterită sau chiar moarte.

Diagnosticul se bazează pe parezia prestomacelor, colici și destinderea abdomenului. Profilaxia se referă la igiena alimentației și asigurarea de nutrețuri de sănătate.

Tratament

În tratamentul acestei boli se indică plimbări, adăparea la discreție, suprimarea completă a alimentației sau doar oferirea unor barbotaje laxative, masaje ale rumenului, administrarea de apă ușor sărată și zaharată, cu sonda sau sticla, în vederea ramolirii conținutului împăstat. Aceasta se administrează în cantitate de 20-40 de litri la taurine, alături de drojdie de bere în cantitate de 100-200 g și TONDIGEST, în doză de 100-200 ml, după care se execută masaj. Tratamentul medicamentos vizează, în primul rând, evacuarea conținutului rumenal prin extragerea acestuia cu ajutorul unei sonde cu dublu curent. Acest tratament medicamentos presupune administrarea de ROMPIL, pilocarpină, în doză de 3-10 ml, în funcție de talia animalului și purgative saline precum SULFATUL DE MAGNEZIU, în doză de 500-800 g, în soluție apoasă 10%.

În cazuri grave, se practică ruminotomia, urmată de extragerea prin plagă a cât mai mult conținut alimentar și administrarea direct intraruminal de VITA B COMPLEX, în cantitate de 50 ml + RUMIGEN, în doză de 50-100 ml și eventual probiotice, precum BIOENTEROM și BIOLACTOROM, în doză de 20-30 ml.

Dr. Cătălin TUDORAN, SC Romvac Company SA

Pursept - virulicid, bactericid, fungicid pentru cea mai eficientă dezinfecție

În această perioadă, folosirea dezinfectanților de calitate asigură evitarea contaminării cu virusuri cu potențial de contagiune și patogenitate ridicată, atât la oameni, cât și la animale. Pentru a înțelege cum poate fi folosit un dezinfectant trebuie, mai întâi, să știm ce reprezintă dezinfecția și cum se realizează aceasta.

Operațiunea de dezinfectare

Dezinfecția reprezintă procedura prin care se distrug microorganismele cu potențial patogen de pe orice suprafață, inclusiv tegumente, utilizându-se agenți fizici precum radiații UV, temperatură etc. sau agenți chimici. Biocidul PURSEPT este un dezinfectant chimic, cu acțiune largă bactericidă împotriva germenilor Gram pozitivi și Gram negativi, cu efect virulicid, bactericid, micobactericid și fungicid. O tabletă efervescentă conține 2,7 grame dicloroizocianurat de sodiu și eliberează, după dizolvarea în apă, 1,5 grame de clor activ.

Operațiunea de dezinfecție trebuie să fie precedată de cea de curățenie deoarece dezinfecția nu suplinește curățenia, ci o completează. Curățenia presupune îndepărtarea mecanică a diferitelor resturi organice sau anorganice.

Utilizarea biocidului Pursept

Dezinfectantul PURSEPT se folosește după dizolvarea tabletelor efervescente în apă, la o concentrație diferită, în funcție de starea de curățenie a substratului ce urmează a fi dezinfectat după cum este descris în rândurile de mai jos.

Biocidul Pursept este utilizat în industria alimentară, pentru dezinfecția echipamentului, recipientelor, ustensilelor de consum, suprafețelor sau conductelor aferente producției, transportului, depozitării și consumului de alimente, furaje sau băuturi pentru oameni și animale, în doză de 6 tablete / 10 litri de apă, cu timp de așteptare 10 minute, în condiții de curățenie și 6 tablete / litri de apă, cu timp de așteptare 20 minute, în condiții de murdărie. Pentru efect dezinfectant asupra micobacteriilor se administrează 1 tabletă / litru de apă în condiții de curățenie și 8 tablete / litru de apă în condiții de murdărie, cu timp de așteptare 10 minute.

Se utilizează în laboratoare, pentru dezinfecția ustensilelor și recipientelor cu încărcătură organică redusă, în doză de 2 tablete / litru de apă, cu timp de așteptare 10 minute.

Se dezinfectează instrumentarul și ustensilele de inox cu încărcătură organică redusă, cu o doză de 4 tablete / 12 litri de apă, cu timp de așteptare 5-10 minute și 6 tablete / litru de apă la cele cu încărcătura organică ridicată, cu timp de așteptare 30-60 minute.

În decontaminarea, în general, a suprafețelor cu încărcătură organică redusă, produsul se folosește în doză de 7 tablete / 10 litri de apă, iar în cazul celor cu încărcătura organică ridicată, doza este de 3 tablete / litru de apă, cu timp de așteptare 30 minute.

Pursept se utilizează și pentru dezinfecția și albirea lenjeriei exclusiv din bumbac, în doză de 1 tabletă / 10 litri de apă, cu timp de așteptare 30 minute. Produsul este compatibil cu detergenții obișnuiți și, prin urmare, dezinfecția se poate face concomitent cu spălarea. Nu se folosește pentru lenjeria din lână sau mătase.

Dezinfecția apei din fântâni se face cu 6-8 tablete de produs / m³ de apă, cu timp de așteptare 24 de ore. Apa poate fi consumată după expirarea timpului de contact.


Produsul este disponibil în farmaciile companiei Romvac, în farmaciile partenere, dar și online (https://imunoinstant.romvac.ro/magazin/biocide/pursept-x-50-tb/). Biocidul Pursept este condiționat în flacoane de 50, 200 și 300 tablete sau vrac, la prețuri accesibile.


Dr. Ion IACOB, Romvac Company S.A.

Ziua Interacțiunii Om-Animal, ediția a XX-a, aniversară, în mediu virtual

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, prin Facultatea de Medicină Veterinară, în parteneriat cu Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), anunță organizarea, în 1 iunie, a ediției a XX-a, aniversară, a evenimentului Ziua Interacțiunii Om-Animal.

Din considerente care țin de siguranța participanților, ediția outdoor din 2020, în 1 iunie, se mută în mediul online, sub forma unor webinarii cu teme extrem de interesante.

Având în vedere că trebuie să ținem cont cu toții de măsurile de prevenție a răspândirii virusului SARS-Cov-2, dar fiind și motivați de succesul pe care l-a avut fiecare ediție outdoor a ZIOA de până în prezent, găzduită de campusul USAMV Cluj-Napoca, reuniunea din 1 iunie propune o agendă cu teme generoase din cadrul conceptului ZIOA - Interacțiunea optimă om-animal, prin educație și promovarea respectului față de oameni, animale și mediu.

Fiecare webinar va cuprinde 20 minute de prezentare și 10 minute de întrebări & răspunsuri. De asemenea, va exista spațiu de prezentare a materialelor video produse de către partenerii din comunitate (ONG-uri, cabinete, școli, muzee), prin care participanții vor cunoaște povești de succes și valorile acestora.

Reuniunea va fi deschisă de rectorul USAMV Cluj-Napoca, Prof. dr. Cornel Cătoi, la ora 9.45, și de organizatori – Prorector USAMV Cluj-Napoca, Prof. dr. Andrei D. Mihalca, respectiv Conf. dr. Alina S. Rusu (UBB). Seriile de webinarii din cadrul ZIOA20 vor avea loc în intervalul 10.00 - 14.30.

Participarea este gratuită, iar accesul online se va putea face doar de la ora 9.30, atunci când se va da acceptul de intrare în audiența virtuală, la adresa https://meet.google.com/acr-bjgc-qyh?authuser=1.

Agenda ZIOA20:

  • 9:45 – 10:00 Mesaj de deschidere ZIOA20 - Rector USAMV Cluj-Napoca, Prof. Dr. Cornel Cătoi, Prorector USAMV Cluj-Napoca, Prof. Dr. Andrei D. Mihalca, Conf. Dr. Alina S. Rusu (UBB).

Seria 1 de webinarii

  • 10:00 – 10:30 Cum să ne protejăm sănătatea în interacțiunea cu animalele? (Temă susținută de Prof. Univ. Dr. Andrei D. Mihalca, USAMV Cluj-Napoca).
  • 10:30 – 11:00 Starea de bine a animalelor de companie (Conf. Dr. Ciprian Ober, USAMV Cluj-Napoca).
  • 11:00 – 11:30 Sesiune de prezentări materiale video - ONG-uri și instituții participante

Seria 2 de webinarii

  • 11:30 – 12:00 Viața noastră cu pisicile: Mituri și realitate (Psiholog Ana-Maria Băsceanu, Mâț Tomi & Co).
  • 12:00 – 12:30 Despre legislație și situația câinilor din România: Voce dinspre medicina veterinară socială (Anca Georgescu, Transylvania Animal Care).
  • 12:30 – 13:00 Sesiune de prezentări materiale video - ONG-uri și instituții participante.

Seria 3 de webinarii

  • 13:00 – 13:30 Sporturile canine și importanța lor în relația om-câine (Instructor canin Iulia Lazăr, Dresaj Canin Pet Joy Sports).
  • 13:30 – 14:00 Prevenția cruzimii față de animale prin educație și interacțiuni asistate de animale (Conf. Dr. Alina S. Rusu, Universitatea Babeș-Bolyai).
  • 14:00 – 14:30 – Concluzii și mesaj de închidere a ediției online ZIOA20.

Participanții care au confirmat prezența cu materiale video sunt: Muzeul de Zoologie al UBB, Vivariul UBB, Animal Society București, Pet Joy Sports Cluj-Napoca, Mâț Tomi & Co, Transylvania Animal Care, Faoro Sport Dogs, Descoperă Natura, iCare, Asociația Incluziv Câini de Terapie Sibiu, Asociația Hip Tep Aiud, Centrul Armonia, Asociația Autism Transilvania, SOR, ASPR (Fabrica de Zâmbete) și OsPN.

Persoane de contact

Din partea USAMV: Prof. Dr. Andrei D. Mihalca, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Din partea UBB: Conf. Dr. Alina S. Rusu, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați pagina de Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/events/716146758927028/.

Salmoneloza porcinelor

Salmoneloza este considerată una dintre principalele boli ale porcinelor și aceasta se poate transmite de la porci la om. În majoritatea cazurilor este produsă de Salmonella choleraesuis și mai rar de alte tipuri de Salmonella. Se manifestă frecvent la purceii în vârstă de 2-4 luni și mai rar la cei de peste 6 luni. Porcii adulți sunt mai rezistenți, dar pot fi purtători, astfel scroafele purtătoare contaminează purceii în perioada de alăptare. Apariția bolii este favorizată de condiții necorespunzătoare de igienă, alimentație, microclimat și de prezența altor boli în efectivele de animale. Inițial, se îmbolnăvesc purceii subdezvoltați și ulterior ceilalți, chiar dacă aveau o stare de sănătate mai bună.

Simptome și diagnostic

Clinic, boala evoluează acut la purceii mici și subacut și cronic la cei mari. Inițial, se manifestă prin creșterea temperaturii corporale, constipație, iar ulterior apare diareea de culoare gălbuie, spumoasă și uneori cu sânge. Se constată cianoza pielii din zona capului, urechi, gât, picioare și coadă. Pot apărea și tulburări respiratorii precum tuse, dificultate în respirație.

La necropsie se constată splina mărită în volum și necroze la nivelul mucoasei intestinale. Pulmonii pot prezenta leziuni de pneumonie fibrinoasă, pleurită și pericardită fibrinoasă etc..

Diagnosticul se suspicionează pe baza semnelor și leziunilor și se confirmă prin examen de laborator, prin izolarea și identificarea germenului, urmate de efectuarea antibiogramei.

Prevenție și tratament

Prevenirea bolii urmărește îndepărtarea scroafelor purtătoare și eliminatoare de germeni prin examen bacteriologic. În formele cu evoluție mai lungă a bolii se poate administra tratament în apa de băut sau în furaj cu OXITETRACICLINĂ 50% pulbere, în doză de 0,3-0,4 g/10 kg greutate corporală/zi la purcei și 0,12-0,16 g/10 kg greutate corporală, timp de 5-7 zile, la porcinele adulte. Totodată, se administrează DOXYROM 10% pulbere în doză de 2 g/10 kg greutate corporală/zi, timp de 5-8 zile. Se recomandă administrarea de ANTIDEZENTER pentru prevenirea și tratamentul enteritelor catarale şi hemoragice la purceii convalescenţi şi deshidrataţi după diaree, vaccinări sau diferite manipulări. Produsul se administrează pe cale orală pentru tratamentul diareei, la purceii în vârstă de 1-20 de zile, în doză de 100 g de produs omogenizat în 200 ml de apă de băut și administrat per os 3 ml / kg greutate corporală, timp de 3-4 zile și pentru prevenirea diareei la purceii în vârstă de 1-20 de zile, în doză de 100 g de produs omogenizat în 200 ml de apă de băut și se administrează 3 ml de suspensie / kg greutate corporală, timp de 2-3 zile. Individual, se recomandă administrarea  de AMOXYLROM 10% soluție injectabilă, în doză de 1,5 ml/10 kg greutate corporală la tineret și 1 ml/10 kg greutate corporală la adulți, timp de 3-5 zile. De asemenea, se poate administra AMPICILINĂ, soluție injectabilă 1 ml/6 – 12 kg greutate corporală/zi timp de 3-5 zile, și PANDROM, soluție injectabilă, în doză de 1 ml/10 kg greutate corporală, cu repetare la 24 ore, timp de 2-3 zile. Tratamentul antiinfecțios va fi susținut prin administrarea de probiotice, BIOENTEROM, BIOLACTOROM, vitamine, COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, VITA B COMPLEX, antidiareice, ENTEROTRAT, ROMZEOFORT și tonice și rehidratante, precum PERFUZOL.

Dr. Ion IACOB, Romvac Company SA

15 Mai - Ziua Națională a Medicului Veterinar

În fiecare an, la data de 15 Mai, se sărbătorește Ziua Națională a Medicului Veterinar, aniversare, care a devenit începând cu luna mai 1995, o manifestare profesională emoționantă, constituind un bun prilej de schimburi de opinii și de solidaritate profesională.

15 mai a fost stabilită ca Ziua Națională a Medicului Veterinar la Congresul Național de Medicină Veterinară din anul 1994, deoarece de această dată sunt legate o serie de evenimente foarte importante pentru medicina veterinară românească.

Pe 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în cadrul Scolii de Medicină şi Farmacii, înființată și condusă de Carol Davilla. Zece ani mai târziu, tot pe 15 mai, un colectiv de 14 medici veterinari au semnat o «Declarațiune», care a stat la baza înființării Societății de Medicină Veterinară. Aceasta a fost desființată în 1949, pentru ca pe 15 mai 1971 să se reînființeze, iar ulterior să fie denumită Asociația Medicilor Veterinari din România.

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală și independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari,

Primul Colegiu al Medicilor Veterinari s-a înființat prin Decretul – Lege nr. 3594 din 30 septembrie 1939, semnat de Regele Carol al II-lea. Colegiul a fost condus de Dr. Gheorghe Ionescu – Brăila, primul său Decan, fiind organizat în 11 secțiuni corespunzătoare celor 10 Ținuturi administrative ale țării și Municipiul București. Activitatea s-a întrerupt în anul 1948, reluându-se în anul 1998, odată cu adoptarea Legii 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, ca formă de organizare autonomă, non-guvernamentală, apolitică şi non-profit,

Colegiul Medicilor Veterinari, are în evidentă medici veterinari, care profesează în sectorul de stat, medici veterinari cu liberă practică organizați în unități medicale veterinare private de asistentă (cabinete, spitale, clinici) depozite si farmacii veterinare, precum si un număr însemnat de medici veterinari care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare, etc.

O parte din această categorie profesională, cu liberă practică, au concesionat cu A.N.S.V.S.A. prin D.S.V.S.A. Județene, efectuarea unor acțiuni de prevenire și combatere a bolilor transmisibile la animale și de la animale la om cuprinse în programul strategic național, asigurând prin aceasta statusul de sănătate animalelor și crearea de locuri de muncă.

Anual personalul sanitar veterinar în activitate, gestionează din punct de vedere sanitar veterinar si pentru siguranța alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări) animale de companie, precum si alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, pești, animale existente în zona silvatică, etc)

Sunt supravegheate pe traseul lanțului de siguranță alimentară, sute de mii de obiective care cuprind unității de procesare materii prime de origine animală si vegetală, depozite alimentare, unități de comercializare, unități de alimentație publică, cantine școlare si sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unități specifice de procesare si comercializare a produselor de origine animală si non animală.

De asemenea sunt monitorizați și supravegheați producători individuali, înregistrați, care valorifică direct producția primară de lapte, miere si ouă, peste, produse vegetale, precum si alte unități cu profil zootehnic si prestatoare de servicii în domeniu.

Medicii veterinari își propun permanent să își organizeze mai bine activitatea, să sprijine si să răspundă eficient si profesional la solicitările celor mai apropiați parteneri, crescătorii de animale si operatorii din domeniul alimentar, segmente care contribuie prioritar la dezvoltarea si stabilitatea economică a localităților unde aceștia activează, pentru a impune respectarea legii, a normelor tehnice ale Comisiei Europene, să acționeze prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor si să garante prin analize si examene de laborator salubritatea produselor de origine animală si non animală, destinate consumului uman, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice precum si în derularea schimburilor comerciale intracomunitare si import-export, în protejarea mediului si alte priorități actuale.

Pentru ca profesia noastră să-și urmeze calea cea mai bună se impune ca organizarea și funcționarea profesiei de medic veterinar, care este bine definită prin acte normative legiferate de Parlamentul României, sa fie sprijinita concret si eficient material si financiar de către autoritățile statului, cu responsabilități în acest domeniu, în conformitate cu prevederile și termenele de implementare a actelor normative în vigoare.

Cu această ocazie medicii veterinari din județul Sibiu doresc să transmită populației, mesajul că sunt pregătiți să acționeze  corect prin mijloace profilactice sau de combatere, pentru implementarea legislației din domeniul creșterii animalelor și pentru siguranța lanțului alimentar, ca verigă importantă în dezvoltarea  economică și socială, că există toate premisele precum și dorința de colaborare cu factorii responsabili pentru realizarea programelor impuse de legislația din domeniu,

Se impune, acum mai mult ca niciodată, pentru ca profesia noastră să-si realizeze ținta finală, apărarea sănătății animalelor și a sănătății publice, să fim uniți, activi, încrezători în noi și în forțele noastre.

La mulți ani dragi colegi !  

Dr. Pentea Ioan Viorel — Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Actinomicoza la animalele erbivore

Actinomicoza reprezintă o afecțiune cronică de natură infecțioasă, dar necontagioasă, produsă de germeni din genul Actinomyces. Este întâlnită la mai multe specii de animale domestice și sălbatice, dar mai frecvent la erbivorele biongulate precum vacile, caprele, oile și la unele carnivore, având evoluție sporadică.

Cauzele şi mecanismele bolii

Genul Actinomyces cuprinde 41 de specii de bacterii ce au caractere asemănătoare şi produc afecțiuni similare la om și la mamifere domestice și sălbatice. Aceste bacterii au ca loc de dezvoltare mucoasa oronasofaringiană a mamiferelor, putând să producă piogranuloame caracteristice, localizate în os, în ţesutul conjunctiv subcutanat, în piele și în organele interne. Principalul agent etiologic este Actinomyces bovis, germen al mucoasei orofaringiene, întâlnit în special la erbivore. De regulă, germenul nu produce boala deoarece nu dispune de factorii de agresiune necesari pentru a penetra o mucoasă normală. Însă, dacă intervin anumiți factori, de natură să lezioneze integritatea mucoasei, facilitând astfel ajungerea germenilor în submucoasă, devine posibilă multiplicarea germenului. Imediat ce a traversat mucoasa, începe multiplicarea bacteriei în țesuturile moi, cuprinzând apoi și osul mandibular și, posibil, maxilarul. Apar mici formațiuni nodulare care, cu timpul, cresc în volum, se unesc și suferă o transformare purulentă, cu formarea unor abcese.

Simptomatologie şi leziuni

La erbivore, cele mai frecvente semne clinice sunt dificultățile în prinderea și mestecarea hranei. Boala este sesizată atunci când, la nivelul mandibulei sau al maxilarului, se observă o umflătură aparent insensibilă, tare, rece, a cărei dimensiune crește lent, dar continuu. După câteva săptămâni sau luni, se simte o mică zonă mai fluctuantă, locul prin care se va elimina un puroi dens, galben-cenușiu, în care se pot observa mici granule, și anume tufele actinomicotice. În această fază, din cauza dificultății la hrănire, animalul pierde mult în greutate. Morfopatologic se constată rarefierea cronică a osului mandibular, acțiune mai rar întâlnită în cazul maxilarului, fistulizare și ieșirea la exterior a puroiului actinomicotic.

Diagnostic

În cazul localizării mandibulo-faciale obișnuite, într-o fază avansată de evoluție, cu prezența tumefacției şi eventual a fistulizării, dar fără cuprinderea limfonodurilor regionale, examenul clinic conduce cu mare probabilitate spre suspiciunea de actinomicoză. Diagnosticul diferențial trebuie să aibă însă în vedere actinobaciloza, o afecțiune asemănătoare la prima vedere, dar care afectează doar țesuturile moi din zona gâtului sau a feței, tumorile fiind situate numai perimandibular, nu şi intraosos. Precizarea diagnosticului se poate face printr-un examen direct al puroiului actinomicotic nativ.

Profilaxie şi combatere

Profilaxia generală a bolii are în vedere îndepărtarea plantelor țepoase de pe pășunile frecventate de animale şi evitarea hrănirii acestora, pe timpul iernii, cu asemenea furaje. Tratamentul se face atât local, cât și general și urmărește limitarea procesului infecțios, crescând posibilitatea de exploatare a animalelor valoroase. La nivel local, pe zona afectată se aplică TINCTURĂ DE IOD, mai multe zile la rând, până la maturarea abceselor. După maturare, acestea se deschid chirurgical, iar în cavitate se aspersează ETER IODOFORMAT și se aplică unguente precum DERMOGUARD sau PODODERMIN. De asemenea, se folosesc antibiotice administrate intramuscular, cum ar fi AMOXYLROM și OXITETRACICLINĂ. Unele antibiotice se pot administra la nivelul leziunii, intrafocal sau perifocal. Animalele bolnave se vor izola pe durata tratamentului.

pododermin unguent Romvac

eter iodoformat 5 la suta Romvac

Bronşita Infecţioasă Aviară (B.I.) - Coronaviroza găinilor

Bronşita infecţioasă este o boală virală caracterizată prin manifestări respiratorii grave şi mortalitate la puii de găină şi prin scăderi ale ouatului la găinile adulte. Infecţia a fost descrisă prima dată în 1931 în SUA. După al Doilea Război Mondial, boala a cuprins Europa, iar în România a fost diagnosticată în anul 1965.

Etiologie și epidemiologie

Bronşita infecțioasă este produsă de un coronavirus care prezintă pluralitate antigenică, fiind indicate peste 20 de serotipuri. Virusul are tropism pentru celulele epiteliale ale căilor respiratorii anterioare, ale oviductului şi tubilor urinifieri, mai exact tulpinile nefrotoxice. Acesta este sensibil la razele solare, căldură şi la antisepticele uzuale. Alcoolul de 70° inactiveaza virusul, în decurs de 3 minute de contact. Principalele căi de contaminare cu virusul bronșitei infecțioase sunt căile respiratorii şi mucoasa conjunctivală. După replicarea în organism, noi virioni sintetizaţi părăsesc organismul prin mucusul respirator, prin fecale sau transovarian – prin ou, contaminând apa, furajele, praful şi aşternutul păsărilor. În acest mod, virusul se poate răspândi din hală în hală la distanţe foarte mari, chiar intercontinental. Virusul B.I. nu se transmite la om sau la alte mamifere.

Simptomatologie și patologie

Bronșita infecțioasă aviară se manifestă prin morbiditate moderată şi mortalitate scăzută, asociate cu lăcrimare și tulburări respiratorii, precum gâfâit şi horcăit. Populaţiile de găini prezintă reducerea producţiei de ouă, cu coji deformate. Urmările acestei boli asupra organismului sunt hiperemia traheii şi acumularea de mucus în cavitatea nazală. Hiperemia reprezintă un aflux anormal de sânge și acționează ca o decolorare roşie a traheii. Cazurile cronice, complicate prin infecţii secundare cu E. coli, prezintă aerosaculite.

Diagnostic

Diagnosticul poate fi confirmat prin izolarea şi identificarea virusului cauzal, prin inocularea germenului patogen specific pe ou SPF sau prin aplicarea tehnicilor de cultură pe ţesuturi. Diagnosticul retrospectiv se bazează pe demonstrarea creşterii semnificative a circulaţiei anticorpilor în faza acută şi de revenire, prin aplicarea tehnicilor ELISA sau SN.

Prevenție și tratament

Loturile de tineret înlocuire şi cele de găini ouătoare trebuie vaccinate cu vaccin viu atenuat, precum BIROVAC H 120, administrat în apa de băut, la 7 zile, sau prin aerosolizare, cu repetare la 30-40 de zile. Vaccinul viu inițial trebuie administrat efectivelor sensibile de reproducţie şi efectivelor de găini ouătoare, înaintea vârstei de 12 săptămâni, pentru evitarea posibilelor obstrucţii ale dezvoltării sistemului reproductiv al păsării. Efectivele de reproducţie se vaccinează cu vaccin inactivat contra B.I. ca stimulent, de regulă sub formă de emulsie polivalentă injectabilă, la sfârșitul perioadei de maturizare, apoi la mijlocul ciclului, dacă se consideră necesar, pentru menţinerea unui transfer corespunzător de anticorpi materni descendenţilor. Se recomandă vaccinul OVOPROTECT contra B.I, BN și EDS 76. Puii de carne din zonele endemice sunt vaccinați prin aerosoli la vârsta de o zi și prin aerosolizare sau prin apa de băut la o vârstă corespunzătoare, 10-20 de zile, în funcţie de transferul de anticorpi materni şi modul de expunere pe teren. Se fac dezinfecţii profilactice sau de necesitate cu PURSEPT sau DECONTAMINOL ECOCID. În cazul bolilor respiratorii cauzate de mycoplasme, bacterii şi virusuri, se poate încerca, cu bune rezultate, aplicat precoce, CG-HERBS, extract fitoterapeutic din plante cu efecte curative.

complex polivitaminic Romvac

Se combat infecţiile secundare, cum ar fi micoplasmoza, colibaciloza cu antibiotice ca ENROFLOXAROM 10%, DOXYROM 10%, asociate cu polivitamine precum COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, NUTRIVITAMINOMIN.

Dr. Cătălin TUDORAN, Romvac Company SA

Colibaciloza neonatală la purcei

Colibaciloza este o boală infecțioasă produsă de Escherichia coli, un germen condiționat patogen care posedă o gamă largă de factori de patogenitate și anume factori de adeziune, ce favorizează fixarea și multiplicarea agresivă a germenului pe epiteliul intestinal, producerea de toxine termolabile și termostabile etc. Acești factori sunt manifestați atunci când, în crescătoriile de porci, nu sunt asigurate condiții corespunzătoare de zooigienă, de exemplu apă murdară și rece, dejecții neîndepărtate, hrană căzută din hrănitori, hrană fermentată etc. și atunci când nu sunt respectați factorii tehnologici, precum hrană insuficientă sau dezechilibrată calitativ, temperatură necorespunzătoare, prezența umidității și a curenților de aer etc. Toate aceste greșeli afectează scroafele, dar și purceii, imediat după fătare. La debutul bolii apare un număr redus de cazuri, dar dacă nu se intervine prompt, numărul de purcei afectați, crește.

Simptome și diagnostic

La purceii recent fătați, cei în vârstă de 1-5 zile, boala poate evolua rapid, fără semne clinice, iar aceștia pot fi găsiți morți. La cei mai rezistenți se constată diaree cu fecale albicioase sau gălbui, eliminate în jet. După o evoluție de 1-2 zile, purceii se deshidratează și mor. La examenul necropsic se constată lapte nedigerat în stomac, congestia mucoasei intestinale sau enterita cataral-hemoragică cu conținut intestinal apos sau păstos.

Diagnosticul se stabilește pe baza semnelor clinice, a examenului anatomopatologic și se confirmă prin examen de laborator, unde se izolează, se identifică germenul și se realizează antibiograma.

Profilaxia și combaterea colibacilozei

Profilaxia nespecifică presupune corectarea și îndepărtarea factorilor declanșatori ai bolii, iar profilaxia specifică se realizează prin utilizarea de vaccinuri sau autovaccinuri. Combaterea colibacilozei neonatale urmărește mai multe obiective, precum combaterea deshidratării, a diareei și distrugerea agentului etiologic. Combaterea deshidratării se realizează prin administrarea de PERFUZOL, supliment vitamino-mineral, în cantitate de 20-40 ml, direct pe gură sau în apa de băut. Combaterea diareei se poate face prin administrarea de ROMENTEROPROTECT pastă, pe cale orală, în doză de 2 ml/ 5 kg greutate corporală, de 2 ori/zi. În apă se poate administra ENTEROTRAT, soluție antidiareică, în doza de 10-15 ml/100 kg greutate corporală/zi. Produsul poate fi consumat de purcei, dar și de mama acestora. La purceii afectați, distrugerea agentului etiologic se face cu ajutorul antibioticelor injectabile, cum ar fi COLISTIROM, soluție injectabilă, administrată în doză de 0,5-1 ml/10kg greutate corporală/zi și ENROFLOXAROM, soluție injectabilă, în doză de 1 ml/20 kg greutate corporală/ zi.

În apă se poate administra COLISTIROM sub formă de pulbere hidrosolubilă, în doză de 0,6-0,8 grame/ 10 kg greutate corporală. Acest produs se administrează în masă sau individual, prin dizolvare în apa de băut sau cu ajutorul unei seringi, pe la comisura gurii. Se administrează ANTIDEZENTER, produs  antidiareic, antianemic și fortifiant, sub formă de pulbere hidrosolubilă, calculându-se 1 gr/ kg greutate corporală, prin dizolvare în apă sau cu ajutorul unei seringi fără ac, la nivelul comisurii gurii.

Refacerea florei bacteriene se realizează cu ajutorul produsului BIOENTEROM, administrat în doză de 20 ml/ litru de apă, până la dispariția diareei.

Dr. Ion IACOB, Romvac Company S.A.

“Angajații Romvac nu pot rămâne acasă, oamenii depind de noi și de produsele noastre”

Compania Romvac este una dintre cele mai importante companii românești în ceea ce privește fabricarea și distribuirea de produse necesare sănătății animalelor. De ceva vreme se ocupă și de producerea de suplimente alimentare pentru sănătatea oamenilor, produsele din gama Imunoinstant, precum și de fabricarea unor produse naturale necesare pentru întreținerea culturilor. Activitatea complexă continuă și în acest moment dificil, iar doamna Viorica Chiurciu, director general Romvac, declară faptul că în cadrul companiei au fost luate măsurile necesare pentru ca activitatea să se desfășoare în cele mai bune condiții, iar produsele să ajungă în timp util la clienții Romvac.

“Din păcate, ne reîntâlnim în circumstanțe mai puțin fericite, având în vedere pandemia de coronavirus care ne afectează pe toți, indiferent de țară, rasă și religie. Cu toții suntem preocupați de prezența virusului și efectele răspândirii lui și de aceea trebuie să abordăm această situație cu cea mai mare seriozitate în sensul prevenirii și combaterii propagării acestuia.  

Noi, ca medici veterinari, ne-am confruntat de-a lungul timpului cu epizootii în sfera zootehniei și a medicinei veterinare, adică boli precum gripa aviară, pesta porcină africană, blue tongue și de aceea, prin natura profesiei noastre, am instituit de fiecare dată, măsurile imediate de prevenție, combatere și carantinare a acestor boli. Astfel, și în ceea ce privește pandemia de coronaviroză, ca director general al companiei Romvac, am în vedere cele mai importante obiective, respectiv protejarea angajaților, protejarea clienților și totodată, asigurarea disponibilității produselor pe piață, având în vedere implementarea strategiilor necesare pentru a răspunde tuturor solicitărilor în acest sens. Acesta este motivul pentru care angajații Romvac nu pot rămâne acasă, deoarece oamenii depind de noi și de produsele noastre, atât cele medicinal - veterinare, precum medicamente, vaccinuri, kit-uri de diagnostic și chiar produse de uz uman, deoarece după cum știți, în ultima vreme, noi am început și cercetarea în domeniul medicinei umane, având, astfel, grijă atât de sănătatea animalelor, cât și de sănătatea oamenilor.

Crescătorii de animale știu că se pot baza pe produsele noastre și pe noi, așadar, în aceste momente de cumpănă, compania Romvac lucrează la foc continuu, așa cum o face de mai bine de 45 de ani de când există în viața medicinei veterinare românești. Noi depunem un efort susținut pentru asigurarea tuturor solicitărilor din piață care, în această perioadă, au atins cote maxime. Astfel, depozitele noastre, cât și farmaciile de profil asigură toate clasele de medicamente pentru toate speciile de animale și aici mă refer la antiparazitare, vitamine, premixuri vitamino-minerale, biocide etc.. De asemenea, avem și gama de produse bio pentru animale, dar și pentru sol și plante, iar aici menționez produsul Rom-Agrobiofertil NP, îngrășământ 100% natural, pe bază de culturi bacteriene benefice solului, biofertilizator indicat pentru toate tipurile de plante, mai ales în această perioadă în care încep lucrările de primăvară la câmp.

Asigurăm, în plus, produse de uz uman, din gama Imunoinstant pe baza de imunoglobuline Y, adică anticorpi de pasăre care ajută la creșterea imunității, mai ales în situații provocatoare și solicitante pentru organism, cum este cazul de față. Pentru ca toate aceste produse Romvac să ajungă la dumneavoastră, rețeaua noastră națională de distribuție asigură în continuare necesarul solicitat pe piață. Pentru toate aceste motive, ca director general al companiei Romvac, împreuna cu colectivul pe care îl conduc, ne implicăm în asigurarea pe piață a produselor noastre, respectând, cum este normal, toate regulile de restricționare a coronavirozei, acordând în permanență toată atenția în protejarea sănătății salariaților și a clienților noștri“ – a precizat dr. Viorica Chiurciu, PhD, CSI, medic terapeut, președintele Consiliului de Administrație, director general al Romvac Company S.A.

Vaccinarea animalelor - act medical veterinar cu importanță majoră pentru prevenirea bolilor transmisibile

Dezvoltarea rațională a sectorului de creștere a animalelor şi, implicit, a sectorului alimentar are loc prin implementarea unor acţiuni sanitare veterinare care vizează ridicarea nivelului de sănătate a animalelor crescute în scop economic sau de companie, care să garanteze sănătatea populaţiei umane împotriva maladiilor şi infecţiilor, direct sau indirect transmisibile între animale şi de la animale la om.

Sistemul imunitar, care reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de factorii nocivi și de a-i anihila, ajutând organismul să se refacă, are un dublu rol, respectiv de a distruge agenții patogeni, dar și de a depozita toate datele luptei cu aceștia pentru a găsi forța să intervină în cazul în care același tip de agent patogen îl va reataca, după cum arată într-un document Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.


Reglarea permanentă a stării de sănătate la populația animală și umană se asigură prin sistemul imunitar care este un mecanism complex de protejare a organismului față de viruși, bacterii sau alți agenți patogeni.

Sistemul imunitar la animale poate fi slăbit prin:

  • nerespectarea normelor tehnologice de creștere și exploatare a speciilor și categoriilor de animale, respectiv condiții optime de biosecuritate, adăpostire, microclimat, zooigienă, furajare, adăpare, exploatare etc.;
  • prin stres, cu referire la respectarea condițiilor de confort, de transport, odihnă, lipsa companiei animalelor din aceeaşi specie, cruzime sau tratament care pot să le provoace suferinţe psihice;
  • folosirea excesivă a medicamentelor, mai ales a antibioticelor, expunerea la poluanții și toxinele din mediu, pesticidele și aditivii din sortimentele de furaje administrate;
  • neprezentarea animalelor la data stabilită de medicul veterinar pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare specifice, de prevenire și combatere a bolilor;
  • Conform specialiștilor din domeniu, există două tipuri de imunitate:
  • imunitatea înnăscută sau nespecifică care reprezintă zestrea primită de la părinți, fiind prima linie de apărare a organismului și care nu poate fi influențată pe durata vieții;
  • imunitatea dobândită sau specifică, care poate fi modelată prin vaccinare și prin condiții de viață corespunzătoare;

Bolile, tot mai imprevizibile

În perioada actuală, în lumea globalizată, bolile infecțioase sunt tot mai imprevizibile, fiind cauzate în special de unele tulpini noi de microorganisme, boli care pot afecta animalele crescute în scop comercial, animalele de companie, animalele din zona silvatică, dar și zona lanțului alimentar, cu influență economică semnificativă.  

În cadrul strategiilor şi al programelor autorităţilor sanitar-veterinare centrale şi judeţene, stabilite pe diferite perioade, pentru asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice şi sălbatice, a corelaţiei dintre bolile animalelor şi transmiterea acestora la om, precum şi pentru asigurarea sănătăţii publice, se urmărește menținerea unui sistem eficient de control al bolilor prin care se are în considerare frecvenţa, aria de răspândire şi evoluţia lor în rândul populaţiilor de animale şi umane, implicarea în calitatea hranei animalelor şi a oamenilor, precum și consecinţele posibile pe plan social şi economic.

Vaccinarea profilactică

În context, o modalitate vitală de a preveni, de a produce o barieră sau de a opri evoluția unei boli o constituie vaccinarea profilactică sau de necesitate a animalelor, activitate care reprezintă un act medical veterinar, argumentat de faptul că medicul veterinar, prezent în diferite sisteme și unități de specialitate:

  • monitorizează și examinează starea de sănătate a animalelor, elaborează un program de sănătate specific, stabilește și avizează când, pentru ce boală și ce categorie de animale se vaccinează, precum și calitatea și eficiența vaccinului propus a fi administrat;
  • prescrie și eliberează documente de examinare, diagnosticare, planuri de sănătate, recomandări, prescripția medicamentelor și a vaccinurilor, exclusiv;
  • medicii veterinari sunt instruiți referitor la aspectele tehnice de vaccinare, de depozitare, păstrare corectă (respectarea lanțului de frig), modul de administrare, întocmirea și păstrarea evidenței pentru imunizarea optimă a animalelor;
  • monitorizează și înregistrează reacțiile postvaccinale, eficacitatea sau lipsa eficacității vaccinului;
  • certifică oficial și garantează starea de sănătate a animalului și faptul că este liber de anumite boli notificabile;
  • este împuternicit de stat (statul, prin lege, fiind responsabil pentru controlul bolilor) ca răspunzător prin competență și experiență profesională pentru promovarea și implementarea programelor naționale de prevenire și combatere a bolilor;
  • stabilește necesarul de produse biologice, în baza optimizării numărului de doze necesare pentru efectuarea vaccinărilor obligatorii și de necesitate, pentru eficiența utilizării acestora, dar și pentru folosirea corespunzătoare a fondului de finanțare destinat achiziționări de vaccinuri.

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

  • în cadru organizat, prin campanii de vaccinare înscrise în programele obligatorii de imunizare din fiecare țară;
  • în situația declanșării unor focare infecto-contagioase ale căror boli beneficiază de un vaccin corespunzător;
  • opțional, pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific, dar care nu este inclus în programele obligatorii de imunizare.

Planificarea și efectuarea operațiunilor de vaccinare a animalelor este stabilită prin programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, aprobat prin Hotărâre de Guvern.

Medicii veterinari din România, în colaborare cu autorităţile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, a normelor tehnice ale Comisiei Europene, transpuse în legislația națională, intervin prin mijloace profilactice sau de combatere în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Bioenterom și Biolactorom - probiotice pentru stabilizarea florei intestinale –

Odată cu venirea primăverii, prin trezirea la viață a naturii, își face simțită prezența o nouă generație de păsări și mamifere. În momentul apariției acestor tinere animale, indiferent de faptul că sunt păsări sau mamifere, venite pe lume prin ecloziune sau prin fătare, tubul lor digestiv este steril, fără floră intestinală. Popularea acestuia începe odată cu primele înghițituri de colostru pentru mamifere, respectiv și apă și furaje pentru păsări. Suprafața tubului digestiv, respectiv a intestinului este acoperită cu un strat de celule epiteliale. Aceste celule prezintă niște receptori pe care se fixează bacteriile, astfel încât în primele 24-48 de ore de viață întreaga suprafață este acoperită de bacterii ce nu mai permit fixarea altora tocmai prin blocarea acestor receptori celulari. Acest mecanism, prin administrarea unor probiotice în primele 3 zile de viață a animalelor, permite colonizarea intestinului cu o floră benefică acestuia, care împiedică dezvoltarea germenilor patogeni precum Escherichia coli, Salmonella spp., Pseudomonas, Clostridium etc., germeni care sunt eliminaţi prin tranzitul intestinal.

Efectele probioticelor

Romvac a dezvoltat două produse probiotice pentru stabilizarea florei intestinale: Bioenterom, produs care conține minimum 100 milioane de germeni vii de Enterococccus faecium/ml, și Biolactorom, un alt produs care conține minimum 100 milioane de germeni vii de Lactobacillus plantarum/ml, numiți și lactobacilii iaurtului. Aceste două produse se prezintă sub formă lichidă și se administrează după omogenizarea prin agitare, în doză de 1 ml la 1 l de apă de băut pentru păsări sau 1 ml la 1 l de lapte pentru mamifere, pe o perioadă de minimum 3 zile, în primele zile de viață.

La animalele de companie nou-născute, câini sau pisici, se poate administra în prima zi de viață, cu ajutorul unei pipete, o doză de 0,2- 0,5 ml la fiecare animal. Studiile clinice efectuate de colectivul de specialiști ai Facultății de Medicină Veterinară Cluj au arătat multiplele efecte benefice ale administrării acestor produse, cum ar fi echilibrarea florei intestinale, stabilizarea digestiei, creşterea conversiei furajelor şi absorbţia nutrienţilor, creşterea sporului zilnic în greutate, reducerea nivelului toxinelor în intestin și stimularea protecţiei barierei intestinale, realizarea unui spor de producție superior, stimularea imunității și reducerea mortalității, reducerea costurilor de producție consecutiv reducerii medicației etc.

Testările efectuate într-o fermă de creștere industrială a puilor broiler din județul Constanța au arătat că într-un ciclu de producție au fost obținute cu 64 de tone de carne mai mult comparativ cu anul anterior, atunci când probioticul nu a fost administrat.

Rezultate foarte bune au fost obținute de medicii veterinari și în tratamentul parvovirozei canine, una dintre cele mai grave boli infecțioase ale câinilor. Probioticele au fost administrate odată cu aplicarea terapiei antiinfecțioase, dar și cu rehidratarea prin perfuzii. După 40-50 de ani de medicină alopată, întreaga lume medicală, atât cea umană, cât și cea veterinară, a început să acorde o atenție sporită naturii. Aceasta oferă materie primă pentru produse de excepție, bacteriile probiotice fiind doar un exemplu din ceea ce se găsește în natură.

probiotice romvac 1

Cercetător științific Valentina FILIP, Romvac Company SA

Ascaridoza la porci - Limbricii -

Ascaridoza este cea mai răspândită boală parazitară a porcilor, indiferent de sistemul de creștere. Aceasta este produsă de Ascaris suum, un parazit intestinal rigid, de culoare alb-roz, cu un corp cilindric nesegmentat și dimensiuni de 15-30 cm. Lunile de iarnă și primăvară reprezintă perioada propice de infestare, iar receptivitatea cea mai mare o reprezintă purceii cu vârsta de 2-4 luni.

Sursa de infestaṭie este reprezentată de porcii bolnavi ṣi cei purtători care contaminează mediul, dar mai ales de scroafele tinere. Infestarea se poate realiza atât la păṣune, cât ṣi în stabulaṭie, odată cu ingerarea apei ṣi a furajelor contaminate. Oul de parazit care conṭine larva ajunge în tubul digestiv al purcelului, de unde va migra spre ficat sau plămân, pentru ca în final să ajungă tot în intestine, în forma adultă. Pe tot acest traseu, larva poate produce diverse leziuni, precum apariṭia unor zone albicioase pe ficat, cu aspect de „pete de lapte“, iar în plămâni pot determina alveolite serohemoragice. Porcii tineri sunt mai receptivi la infestaṭie, rezistenṭa creṣte odată cu înaintarea în vârstă.

Simptome

Această boală se caracterizează clinic prin tulburări pulmonare, digestive, nervoase, anemie ṣi slăbire progresivă. Porcii adulṭi sunt purtători asimptomatici, iar simptomele apar doar la tineret.

Semnele digestive constau în balonarea abdomenului, acesta capătă aspect de butoi, constipaṭie alternând cu diaree și polifagie. Semnele generale constau în slăbire, întârziere în dezvoltare, anemie, hipercheratoză ṣi chiar rahitism. Semnele nervoase constau în crize epileptiforme ṣi contracții musculare convulsive care apar în timpul mesei sau imediat după consumul furajelor, urmate de comportament normal. În zona periombilicală apare mâncarimea ṣi se pot evidenṭia fenomene urticariforme. În infestațiile masive pot apărea colici cauzate de ocluziile intestinale sau chiar icterul mecanic atunci când paraziṭii trec prin canalul coledoc.

Combaterea bolii

Diagnosticul va fi pus de către medicul veterinar pe baza semnelor clinice ṣi a examenului microscopic unde pot fi evidenṭiate ouăle de paraziṭi. La necropsie se pot observa cu ochiul liber paraziṭii adulṭi ȋn intestine.

Prognosticul este favorabil în infestaṭiile slabe ṣi moderate ṣi rezervat în infestaṭiile masive. Din punct de vedere economic, prognosticul este nefavorabil deoarece purceii nu valorifică așa cum ar trebui hrana, slăbesc ṣi au întârzieri în creṣtere.

În combaterea acestei boli parazitare se administrează individual, LEVAMISOL sau ROMIVERMECTIN 1% și în furaj se poate administra ROMOXIBENDAZOL pulbere.

romivermectin romoxibendazol Romvac

Pentru a ajuta organismul, putem suplimenta raṭia cu pulberi cu vitamine ṣi minerale precum ROMSTARTER 9 + 1 P, ROMZEOFORT, VITAPREMIX BIO-MOS, VITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

Gripa aviară, o boală cu consecinţe grave şi implicaţii financiare dezastruoase

Gripa aviară este un tip de gripă care afectează în principal păsările, dar poate infecta și unele specii de mamifere. Aceasta constituie o mare problemă a aviculturii mondiale deoarece patogenitatea virusului variază de la boli respiratorii uşoare până la forme grave de infecții viscerotrope şi pansistemice cu mortalitate de 100%. Păsările sălbatice sunt rezervorul de virus al gripei aviare și de aceea o eradicare a bolii nu este practic posibilă. Această boală infecțioasă are consecinţe grave şi implicaţii financiare dezastruoase.

Gripa aviară este produsă de un virus din familia Orthomyxo - viridae care se subdivide în trei tipuri antigenice diferite, și anume tipul A, singurul care are importanță în medicina veterinară, tipul B și tipul C.

Tipurile antigenice A sunt diverse și se caracterizează prin apariţia pe suprafaţa virusului a antigenelor hemaglutinante şi a neuraminidazei.

Transmiterea bolii

Păsările migratoare, rațele sălbatice în mod special, sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind și cele mai rezistente la infecții şi transmit boala efectivelor de păsări domestice cu biosecuritatea sub standarde. Dacă nu se iau măsuri urgente de contracarare a bolii, forma înalt patogenă produce îmbolnăvirea întregului efectiv şi chiar a unei întregi regiuni prin intermediul deplasării oamenilor, a vehiculelor și a insectelor sau prin praful şi penele duse de vânt. Această situaţie este întâlnită în ţările cu comerţ intens de păsări vii.

Simptome

Influenţa aviară înalt patogenă – HPAI – provoacă declinul producţiei de ouă, prin creșterea rapidă a mortalitaţii, caracterizată prin simptome respiratorii şi nervoase. În forma acută de gripă aviară, păsările vor muri până la o săptămână. Tulpinile slab patogene determină apariţia traheitei, a edemului pulmonar şi a aerosaculitei, acestea fiind urmate de infecţii supraadăugate bacteriene.

Anatomopatologic, HPAI se caracterizează prin hemoragii, chiar pe seroasele viscerelor şi prin edeme subcutanate ale capului. Totodată, pot apărea vezicule pe crestele şi bărbiţele păsărilor.

Diagnosticul

Diagnosticul bolii se face pe baza analizelor de laborator. Astfel, se izolează virusul hemoaglutinant folosind embrioni SPF sau culturi celulare și în felul acesta virusurile sunt identificate şi serotipizate. Cele mai comune și des folosite teste sunt testul de imunodifuzie în gel de agar și testul ELISA.

Profilaxia și combaterea

Focarele de gripă aviară sunt eradicate prin aplicarea unui program intensiv ce cuprinde diagnosticarea rapidă, sacrificarea şi neutralizarea efectivelor afectate, carantina zonelor cu păsări bolnave, supravegherea constantă a păsărilor din crescătorii și eliminarea celor seropozitive.

Se impun restricţii de deplasare a păsărilor prin interzicerea târgurilor şi a comerțului cu produse din zonele infectate. Există şi vaccinuri autogene inactivate sau recombinante. Vaccinarea elimină manifestarea clinică a bolii, dar virusul se menţine în populaţia de păsări.

Măsurile stricte de biosecuritate pot elimina răspândirea virusului gripei aviare în fermele comerciale.

Pursept

Pentru acțiuni bactericide, fungicide și micobactericide se pot folosi produse precum PURSEPT, sub formă de tablete efervescente cu dicloroizocianurat de sodiu.

Dr. Viorica CHIURCIU
Doctor în științe medicale Veterinare, CSI

Îngrijirea animalelor de companie în sezonul rece

Frigul

În sezonul rece, principalul inamic al animalelor de companie este umezeala. Aceasta produce o scădere semnificativă a temperaturii corpului, iar în combinație cu frigul șansele ca hipotermia să își facă apariția cresc. Semnele primare ale hipotermiei sunt tremurul, stările de agitație și scheunatul. Animalele de companie trebuie să stea într-un loc uscat și cald, iar adăpostul acestora să fie bine întreținut și curățat pentru a evita acumularea de umezeală.

Blana este singura protecție a animalelor împotriva frigului, de aceea trebuie îngrijită corespunzător. Dacă animalul este în vârstă, acesta are nevoie de mult mai multă căldură, în special câinii de talie mică, care sunt predispuși la artrită de la vârste fragede, indiferent de cât de deasă este blana lor.

În cazul pisicilor, temperatura constantă din casele stăpânilor le poate provoca probleme ale pielii, mai ales dacă acestea au obiceiul de a lenevi în apropierea caloriferelor. Căldura excesivă duce la uscarea și exfolierea pielii, iar majoritatea pisicilor nu își curăță blana în această perioadă.

Alimentația

Alimentația reprezintă un detaliu important în această perioadă și trebuie să fie proaspătă, la temperatura camerei și de bună calitate. Pentru animalele care stau afară sau care fac un efort fizic mare hrana trebuie să conțină suficiente calorii pentru ca acestea să poată genera mai multă căldură și energie. Formulele de hrană din gama DIBAQ sunt concepute pentru a satisface cerințele unei nutriții corespunzătoare, ajută la întărirea sistemului imunitar, prevenind totodată alergiile și problemele digestive ale câinilor și pisicilor.

Administrarea hranei corespunzătoare se face în funcție de talie, rasă, intensitatea activității și specificațiile fiecărui individ în parte. Se poate administra şi echivalentul în hrană umedă, atât pentru câini, cât și pentru pisici, dar se va ține cont de faptul că hrana uscată oferă, în plus, un detartraj și un scaun mai legat care ajută la vidarea glandelor perianale.

Sănătatea tractului digestiv poate fi asigurată prin pulverizarea pe hrană a produsului BIOENTEROM în asociere cu BIOLACTOROM, probiotice pentru stabilizarea florei intestinale. În cazul animalelor cu tendinţe de îngrăşare sau care au un nivel scăzut de activitate fizică, se va reduce cantitatea de hrană pe timpul iernii, dar va fi administrată la același interval orar.

medicamente Romvac

Suplimentele alimentare

Administrarea suplimentelor alimentare pe timpul iernii este recomandată tuturor animalelor. O atenție sporită trebuie acordată acelora care intră în iarnă cu patologii deja existente și se vor administra, pe lângă suplimentele uzuale pentru imunitate, și alte suplimente necesare nevoilor fiecărui animal de companie în parte. Sistemul osteoarticular este mult mai solicitat iarna, iar pentru ameliorarea durerilor articulare provocate de reumatismul articular se folosește un adjuvant osteoreparator, antiinflamator şi rubefiant, sub formă de gel, precum OSTEOCICATRAT GEL, administrat în strat subțire.

osteocicatrat gel Romvac

Pentru construirea unui sistem imunitar puternic sunt recomandate suplimente de uz veterinar cu cel mai important rol în imunitatea animalelor față de infecțiile virale sau bacteriene, ROMIMUNOACTIV S, indicat cu predilecție în primele 48 de ore ale nou-născuților. Pentru protecția pielii și a blănii se recomandă BIOTINĂ SUPER.

Protecția extremităților

Coada, urechile şi labele animalelor au cel mai mare risc de producere a degerăturilor în timpul plimbărilor foarte lungi. Este recomandată scurtarea plimbărilor, în special în cazul raselor cu blană scurtă.

O problemă reală şi serioasă a câinilor pe timp de iarnă o reprezintă crăpăturile perniţelor provocate de sarea împrăștiată pe asfalt împotriva îngheţului şi alunecuşului. Pentru prevenţia şi tratamentul acestor crăpături se recomandă DERMACICATRAT, unguent cicatrizant cu extract de gălbenele, cu aplicare în strat subțire, de 2-3 ori pe zi, până la dispariția simptomelor. Acesta nu este indicat pentru feline.

Dr. Cătălin TUDORAN, Romvac Company SA

Boli digestive și afecțiuni podale la iepurele domestic

Ca toate celelalte animale domestice, iepurii necesită o atenție deosebită pentru îngrijirea corespunzătoare, în vederea prevenirii sau evitării numeroaselor probleme de sănătate care îi pot afecta, inclusiv cele cauzate de infecțiile parazitare.

Efectele coccidiozei asupra iepurilor domestici

Eimerioza (coccidioza) este una dintre bolile parazitare care afectează în special iepurii tineri și care evoluează cu tulburări digestive sau hepatice, în funcţie de speciile de Eimeria parazite.

Sursele de infecție sunt reprezentate de iepurii bolnavi, de cei trecuți prin boală, dar și de adulții purtători, aceștia contaminând așternutul, furajele și cuștile prin eliminarea ouălor de paraziți. Răspândirea bolii se mai realizează și prin consumul furajelor și al apei contaminate, prin condiţiile necorespunzătoare de igienă, umezeală, curenţi de aer rece, aglomeraţiile şi carenţele alimentare, care sunt factori ce contribuie la apariţia şi menţinerea coccidiozei.

Semnele bolii sunt reprezentate de lipsa poftei de mâncare, constipație, balonare și slăbire exagerată. După câteva zile apar diareea, cu fecale gălbui și miros respingător, deshidratare și murdărirea blănii.

La iepurii mai mari de 3-6 luni, forma cronică se manifestă prin întârzierea creșterii acestora, alternanță diaree-constipație și apetit capricios.

În forma hepatică, la simptomele digestive se adaugă icterul sau subicterul, ascita şi anemia, caz în care mucoasele capătă un aspect palid.

Diagnosticul se stabileşte pe baza semnelor clinice instalate la tineret şi se confirmă prin diagnostic de laborator ante şi postmortem, când se pun în evidenţă oochişti și leziuni specifice.

Tratamentul împotriva coccidiozelor se recomandă a fi făcut cu medicamente anticoccidiene precum SULFACOCCIROM – soluţie buvabilă sau AMPROLROM 20 %.

De asemenea, medicul specialist recomandă ca la medicaţia specifică să se adauge vitamino-terapie cu COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL şi VITAMINA AD3E – soluție buvabilă.

medicamente Romvac

Pododermatita – afecțiunea membrelor iepurilor

Pododermatita reprezintă o afecțiune în care membrele inferioare prezintă semne de inflamație și/sau infecție. Laba piciorului, care în mod normal este supusă greutății corpului, este locul în care proprietarii observă apariția acestei afecțiuni. Hrănirea în exces a iepurilor este principala cauză care determină pododermatita. Aceasta conduce la supraponderalitate, fiind nevoie ca picioarele din spate să susțină o greutate mai mare. Presiunea suplimentară asupra călcâiului cauzează durere și iritare și conduce la pododermatită.  Suferința se înrăutățește în cazul în care iepurele nu are o suprafață solidă pe care să stea. Podelele din sârmă, cele aspre sau cele cu canturi ascuțite provoacă disconfort animalului și favorizează apariția bolii.

Pododermatita mai este cauzată și de creșterea iepurilor în cuști prea mici, în care nu există suficient spațiu de mișcare, dar și de condițiile insalubre și așternutul umed și murdar. Cuștile în care iepurii sunt crescuți pot fi medii propice pentru bacterii care vor intra cu ușurință în contact cu călcâiele iepurilor. În cazul în care călcâiele suferă răni deschise, contactul cu aceste bacterii poate duce la infecții grave.

Pododermatita este relativ ușor de detectat, aspectele care indică existența acestei afecțiuni incluzând labe roșii și umflate, șchiopătat, refuzul de a se mișca prin cușcă, picioarele din spate extrem de sensibile sau inflamate, letargie.

Cea mai bună metodă prin care se poate preveni pododermatita este asigurarea hranei corespunzătoare, a mișcării și a unei cuști optime. Cușca trebuie curățată frecvent pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor care cresc severitatea pododermatitei, iar așternutul animalelor să fie schimbat periodic și păstrat mereu curat.

Tratamentul împotriva pododermatitei

În vederea tratamentului, medicul va curăța zona afectată și îi va administra animalului antibiotice pentru infecție.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ, Romvac Company S.A.

Abonează-te la acest feed RSS