În ședința de Guvern 29 martie 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile art.10 din H.G. nr.1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat se aplică începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Sursa: madr.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2019 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2018 (trim. IV al anului 2018).

Cererile se depun la Centrele Județene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
• situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9;
• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

 Pentru sectorul înbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
3. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
4. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;
5. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
6. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
7. dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Mai întâi menţionăm un moto lansat de un iscusit agronom al Bărăganului:

„Pe teren trebuie să intri numai când te primeşte, dar să nu-l faci să te aştepte.“

Rezultă de aici momentul optim când trebuie lucrat solul în funcţie de umiditate.

Totodată, trebuie să avem în vedere că, aşa cum apreciază pedologii, solul este un organism viu care digeră substanţele organice, asimilează substanţele nutritive şi respiră consumând oxigen şi eliminând CO2.

Şi, ca orice organism viu, trebuie tratat cu delicateţe, nu trebuie bruscat, nu trebuie lucrat agresiv cu unelte de tip freză care lovesc energic şi distrug structura solului.

Se apreciază că prin arătură stratul de sol prelucrat este desprins din mediul său natural şi se schimbă radical condiţiile de stabilitate, de aerisire, de umezire, iar procesele biologice sunt în derută totală.

Prin lucrări solul devine un corp artificial, având alt regim al infiltrării şi scurgerilor superficiale ale precipitaţiilor, cu consecinţă directă în spălarea orizonturilor superioare şi producerea eroziunii, cu mari posibilităţi de pierdere a apei prin evaporare. Orice cultivator cunoaşte că un teren luat de curând în cultură, prin desţelenirea unei păşuni, este mult mai productiv decât terenurile aflate în exploatare. Aceasta deoarece are o structură mai bună şi un conţinut ridicat în materie organică, în primul rând în humus.

Rezultă deci că terenurile lucrate sunt mai puţin fertile şi aceasta este consecinţa în principal a lucrărilor solului neraţionale.

Ţinând seama de cele de mai sus, iată care ar fi principalele reguli care trebuie respectate când se execută lucrările solului:

a) Să se efectueze cât mai puţine lucrări, strictul necesar, cu agregate complexe care la o singură trecere realizează mai multe operaţiuni (de exemplu pregătirea terenului + semănat + fertilizat + eventual erbicidat).

Unde este posibil, se va executa semănatul direct în teren nelucrat.

b) Lucrările solului să se execute la umiditatea optimă (maturitatea fizică), care diferă în funcţie de textura solului. Pe solurile grele, argiloase intervalul optim de umiditate este scurt, între 19% şi 21%, iar pe cele uşoare, nisipoase, acest interval este lung, între 7% şi 21% şi chiar 28%.

Solurile lutoase se găsesc într-o situaţie intermediară umidităţii optime.

Când arătura este efectuată la umiditatea optimă, când pământul este reavăn, acesta se revarsă în urma plugului, se desface în agregatele structurale, nu se lipeşte de unelte şi opune cea mai mică rezistenţă la înaintarea plugului.

Rezistenţa specifică la arat, la umiditatea optimă, este de 35-45 kgf/dm2 pe solurile uşoare şi de 61-75 kgf/dm2 pe solurile grele. Această rezistenţă creşte cu 10% pe solurile tasate şi cu 30% pe solurile compactate.

Pe solurile foarte umede sau foarte uscate rezistenţa creşte cu 30-50%.

Lucrat pe sol umed se taie felii (curele) care prin uscare se întăresc foarte mult. Când se lucrează pe sol foarte uscat se rup bolovani, rupere care nu are loc între microagregatele structurii solului, pe linia de minimă rezistenţă, ci cum comandă organele active ale uneltei.

Atât foliile (curelele) foarte dure – precum şi bolovanii – pentru a fi mărunţite se intervine de mai multe ori cu alte utilaje (grape, tăvălugi) care sfarmă solul, îl prăfuieşte, îi distruge structura.

Praful rezultat pătrunde printre porii solului îngreunând circulaţia apei şi aerului. În urma precipitaţiilor, praful respectiv formează o crustă groasă improprie creşterii şi dezvoltării plantelor.

La toate acestea se mai poate adăuga consumul exagerat de combustibil şi uzura utilajelor folosite.

c) Când este necesară o afânare a straturilor tasate-compactate se pot folosi:

– plugul cu scormonitor pentru stratul (hardpan) existent în grosimea arabilă a solului (0-30 cm);

– cizelul pentru straturile existente la 30-40 cm;

– scarificatorul pentru straturile mai adânci – 50-70 cm.

d) Când se urmăreşte o bună valorificare a resturilor vegetale este necesar ca acestea să nu fie încorporate la o adâncime mai mare de 12-15 cm pentru a se descompune în condiţii aerobe, cu brazda răsturnată la 45° şi nu introduse la fundul brazdei, unde are loc o descompunere anaerobă cu eliminarea de substanţe toxice pentru germinarea seminţelor.

e) Toate arăturile, cu excepţia celor de pe terenurile în pantă, se vor efectua cu plugul în agregat cu grapa stelată care asigură o bună mărunţire, nivelare şi aşezare a solului, evitând marile pierderi de apă prin evaporare.

Prin urmare, nu este indicată arătura lăsată în „brazdă crudă“. (Faptul că în acest fel reţine mai bine zăpada nu s-a confirmat.)

f) După culturile recoltate în vară se execută dezmiriştirea care, printre altele, prezintă avantajul că provoacă germinaţia seminţelor de buruieni. Este indicat ca buruienile să fie lăsate să crească (fără a ajunge să producă seminţe) şi apoi se efectuează arătura cu încorporarea lor în sol. Prin aceasta se asigură evitarea levigării nitraţilor care sunt folosiţi de buruieni şi apoi se întorc în sol ca materie organică. Totodată, se asigură protejarea solului de acţiunea mecanică a precipitaţiilor, de vânt şi, cel mai important, se reduce din rezerva de seminţe de buruieni din sol concomitent cu îmbogăţirea solului în materie organică.

g) Se va evita lucrarea cu grapa cu discuri în primăvară deoarece realizează o vânturare a stratului superficial al solului, cu mari pierderi de apă. Totodată, se distruge patul germinativ care trebuie pregătit numai până la adâncimea de încorporare a seminţei, ori grapa cu discuri nu se poate regla la o asemenea adâncime uniformă.

Pregătirea necorespunzătoare a patului germinativ şi tasarea solului în primăvară au dus la mari reduceri de producţii: 11-26% la porumb, 10-29% la floarea-soarelui, 19-44% la sfecla-de-zahăr etc.

h) Afânarea solului nu trebuie efectuată mai adânc decât este necesar. Se urmăreşte ca adâncimea de efectuare a lucrărilor solului să alterneze de la un an la altul şi în funcţie de culturile ce urmează. Se va avea în vedere că solul realizează şi o autoafânare prin procesul de îngheţ-dezgheţ, uscare-umezire (contracţie-gonflare), precum şi prin activitatea râmelor şi a altor vieţuitoare din sol.

i) Este recomandat ca în fiecare an să se schimbe atât direcţia de efectuare a lucrărilor solului, cât şi modul cum se brăzdează (la cormană sau la mijloc) pentru a evita denivelarea solului.

j) Pe terenul în pantă, pe cât posibil să se folosească plugurile reversibile care să lucreze paralel cu curbele de nivel. Aici arătura nu se nivelează şi chiar se recomandă „arătura în spinări“ pentru a stăvili curgerea apelor la vale şi a evita astfel eroziunea solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Lucrările solului efectuate la timpul optim, de calitate corespunzătoare şi cu utilaje adecvate au o contribuţie hotărâtoare la buna gospodărire a apei provenite din precipitaţii.

Solul trebuie ca în permanenţă să aibă un anumit grad de afânare pentru a putea recepţiona întreaga cantitate de apă provenită din precipitaţii şi să menţină la suprafaţă un strat izolator, care să împiedice pierderea apei prin evaporare.

Un sol tasat, compactat are capilaritate prin care se ridică apa până la suprafaţă şi se pierde prin evaporare.

Când solul este prea afânat pierde o parte din apă care se infiltrează în adâncime şi totodată favorizează circulaţia aerului printre bolovani, antrenând apa pe care o elimină în atmosferă.

Terenul denivelat expune o suprafaţă mărită atmosferei, evaporând o cantitate de apă proporţional cu suprafaţa expusă (de regulă, cu 30-50% mai mare).

Prin lucrările solului trebuie avute în vedere toate aceste aspecte.

1. După culturile recoltate în vară solul trebuie imediat lucrat. Fiecare zi de întârziere aduce importante pierderi de apă din puţina rezervă a solului.

Experimental s-a dovedit că dacă imediat după recoltare solul mai conţinea, pe stratul 0-30 cm, 11,4% umiditate, după 4 zile a ajuns la 8,4, iar după 10 zile la 6,16%.  Dacă se lucrează imediat, se conservă această apă şi lucrarea se execută mai uşor.

În mod obişnuit se execută aşa-numitul dezmiriştit cu grapa cu discuri la 8-12 cm adâncime, când solul se amestecă cu miriştea şi cu celelalte resturi vegetale, formând un fel de mulci la suprafaţa solului care favorizează pătrunderea apei din precipitaţii şi împiedică pierderea ei prin evaporare. La determinările efectuate în toamnă, terenul dezmiriştit conţinea 19,5% umiditate, iar cel nedezmiriştit numai 11%.

2. Un rol important în gospodărirea apei din sol îl are felul organelor active şi utilajele cu care se efectuează lucrările solului. La determinările efectuate în toamnă, pe stratul 0-10 cm, conţinutul în apă se prezenta astfel: • după lucrarea cu combinatorul cu organe active „săgeată“ – 20,9%; • după lucrarea cu combinatorul cu organe active „daltă“ – 19,5%; • după lucrarea cu paraplow-ul (plug fără cormană) – 17,8%; • după lucrarea cu plugul cu cormană (fără grapa stelată) – 11,7%

Deci, utilajele care răscolesc solul (plugul cu cormană) provoacă pierderile cele mai mari de apă din sol.

3. Lucrarea de arat, prin afânarea corespunzătoare, are un rol foarte important în creşterea capacităţii de înmagazinare a apei. Plugul trebuie să lucreze obligatoriu în agregat cu grapa stelată care asigură mărunţirea, nivelarea şi aşezarea solului, reducând pierderile de apă prin evaporare. După arătura de vară, la determinările de umiditate efectuate în toamnă, s-a găsit cu 800 t/ha mai multă apă decât pe terenul nearat.

Din precipitaţiile căzute într-un anumit interval de timp, s-au infiltrat în sol, în terenul arat 64,4% şi numai 9,2% în parcela nearată.

Într-un teren arat din toamnă, la determinările de umiditate efectuate în primăvară, s-a găsit 23% la varianta nivelată, 17,60% la cea nenivelată şi numai 7,74% în solul din coamele brazdelor nenivelate.

4. Lucrarea de pregătire a patului germinativ, în special pentru culturile de primăvară, trebuie să se execute numai până la adâncimea de semănat şi cu utilaje care nu răscolesc solul.

Faţă de lucrarea cu grapa cu colţi reglabili, când s-a lucrat cu combinatorul s-au pierdut în plus 6,2 mm, iar când s-a lucrat cu grapa cu discuri pierderile au ajuns la 12,8 mm până la 28 mm.

De aceea nu este recomandată lucrarea cu grapa cu discuri în primăvară.

5. Lucrarea de prăşit contribuie la reducerea pierderile de apă din sol atât prin combaterea buruienilor – mari consumatoare de apă – cât şi prin reducerea evaporării prin crearea unui strat de sol izolator (afânat) la suprafaţă. Cultivatoarele trebuie să fie dotate cu cuţite plate care nu răscolesc solul, care taie buruienile pe dedesubt, la mică adâncime, şi le lasă la suprafaţa solului, formând un mulci izolator.

6. În condiţii speciale de soluri cu straturi compactate la diferite adâncimi, se folosesc organe speciale care afânează solul fără întoarcerea brazdei, asigurând o uşoară pătrundere a apei, dar nu permite pierderea ei prin evaporare.

Pentru straturile compactate situate în stratul arabil se pot folosi plugurile prevăzute cu scormonitori care afânează la 10-15 cm sub fundul brazdei. Când stratul impermeabil se găseşte la adâncime mai mare se execută lucrarea cu cizelul care lucrează la 40-50 cm adâncime, iar pentru straturile compactate situate la adâncime şi mai mare se execută o lucrare specială de scarificare la 60-80 cm adâncime. Prin urmare, printr-o dirijare corectă a lucrărilor solului se poate asigura o bună gospodărire a apei în sol.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU