reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

ATENȚIE!!! Specialități din grăsimi hidrogenate, frecvent utilizate în loc de produse din lapte

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au reluat activitățile de control desfășurate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară începând cu data de 21 ianuarie 2019, atât în Municipiul București cât și în toate municipiile reședință de județ și urmăresc în principal verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Au fost verificate 180 de unități (din care 85 patiserii, 17 Cofetării - laboratoare cofetărie, 47 pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități de Fast Food, 5 magazine alimentare). Controalele s-au desfășurat în București și in municipiile reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui.

Dintre acestea 73 de unități, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval, unt, etc).

Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități  obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor.

Au fost depistate și alte abateri precum comercializarea așa-zisei ,,Specialitate Bulgaria’’ drept, Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă  faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor.

Pentru nereguli precum dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare  și siguranță alimentară, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 661.219 lei.

Sursa: madr.ro

Președintele APRIL despre proiectul Legii Laptelui: „Ce-are a face coada vacii cu ștampila Primăriei?“

La început de an, o nouă Lege a Laptelui a fost lansată în dezbatere publică. Ca de obicei când vine vorba despre astfel de subiecte, spiritele s-au inflamat și a început să plouă cu tot felul de argumente și contraargumente. Noi am dorit să aflăm părerea celor care vor fi afectați în primul rând de această lege, respectiv a procesatorilor de lapte. De aceea am stat de vorbă cu dl Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui din România (APRIL). Această organizație reunește principalii procesatori din domeniu, la nivel național. 80% din laptele produs în România este prelucrat de membrii APRIL, iar 78% din angajații din sectorul de procesare a laptelui lucrează în societăți afiliate.

O lege care nu este necesară

„APRIL consideră că această lege nu este necesară. Ba mai mult decât atât, nu ar face decât să îngreuneze activitatea în domeniu, să genereze cheltuieli mai mari pentru producători și, pe cale de consecință, să scadă competitivitatea producătorilor autohtoni pe piața internă. În plus, nu ar rezolva nici una dintre problemele despre care se spune că au determinat elaborarea acestui act normativ. Și, pe deasupra, nu ar face decât să se suprapună cu alte legi, deja în vigoare. Asta ca să nu mai spunem că unele prevederi sunt contrare unor reglementări europene!“, consideră Dorin Cojocaru.

„Această lege a fost elaborată ca urmare a unor controale tematice ce au avut loc în primăvara și mai apoi pe parcursul sezonului estival din 2018. Cu această ocazie s-a constatat că în numeroase unități de alimentație publică – mai ales pizzerii – ingredientele folosite la pregătirea produselor erau altele decât cele prezentate în rețete și pe meniuri. Dar vă întreb: dacă la distribuitor produsul este inscripționat corect, iar în unitatea de alimentație publică bucătarul îl folosește în loc de altceva, fără să spună, cine este vinovat?“, a detaliat președintele APRIL.

Registrul Laptelui, o dublură pentru ANSVSA și APIA

Legea laptelui propusă de MADR ar introduce noi organisme de evidență și control a operatorilor economici ce procesează laptele crud sau realizează produse care folosesc ca materie primă derivatele din lapte. Cel mai important dintre aceste organisme ar fi Registrul Laptelui, care ar urma să funcționeze în cadrul Direcției Tehnice a MADR. Conform proiectului de lege „înscrierea în Registrul Laptelui, a produselor, este obligatorie pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul prelucrării/producţiei/distribuției laptelui de consum și a produselor lactate, persoane juridice, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate.

Prevederile prezentei legi nu se aplică producătorilor agricoli, persoane fizice ce obțin produse agricole în propria fermă/gospodărie și care depășesc necesarul de consum propriu și le valorifică pe piață în baza atestatului de producător și car­netului de comercializare, potrivit Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare“. Ca să poată fi înscriși în Registrul Laptelui, agenții economici trebuie să depună printre alte documente și câte o fișă a fiecăruia dintre produsele pe care le va livra, care să prezinte compoziția, conținutul energetic, etc., precum și o scurtă prezentare a produsului, în care să descrie procedeul de fabricație și, mai presus de toate, cantitatea preconizată de vânzare lunară. Adică încă înainte de a-și începe activitatea, agentul economic ar trebui să știe și cât va vinde din fiecare produs pe care îl va fabrica.

Referindu-se la aceste prevederi ale proiectului, Dorin Cojocaru a făcut câteva precizări: „Deja operatorii economici din sectorul laptelui se înscriu și raportează activitatea lunară la ANSVSA, conform Regulamentelor Europene 853, 625, 882, și Ordinului 111/2008, precum și la APIA, conform HG441/2014, fiind înscriși în Registrul de Prim Cumpărător de Lapte. Operatorii economici din Industria Laptelui rapor­tează lunar cantitățile de lapte cumpărate, calitatea și parametrii calitativi, producția lunară pe categorii de produse. Deci aceste date se centralizează deja, astfel încât lege nu ar aduce decât un plus de birocrație!“

Un alt articol al actului normativ prevede ca numărul din Registrul Laptelui atribuit fiecărui producător să fie inscripționat pe eticheta produselor acestuia, „în centrul unui dreptunghi, alb-negru, precedat de sintagma Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale“ (art. 11 alin. 2).

Noi etichete = pierderi uriașe

„Etichetele de pe multe dintre produse au ajuns să fie scrise cu litere microscopice, de nu se mai pot citi. E câte un iaurt dintre cele în ambalaje mici, care este scris pe toată suprafața. Unde să mai adaugi încă ceva? Și de ce tocmai într-un dreptunghi și nu o stea sau un cerc?“. Dincolo de aspectul legat de spațiu, chestiunea modificării etichetelor implică și costuri consistente, căci majoritatea agenților economici își pregătesc etichete pentru perioade de câte șase până la 12 luni. Or, perioada de trecere la noile prevederi legale ar fi de numai 30 de zile.

Continuând analiza proiectului de lege, Dorin Cojocaru a evidențiat și faptul că definițiile din lege sunt adesea confuze și nu cuprind o serie de produse. Apoi, legea cere ca produsele ce conțin amestecuri de lapte și produse din lapte cu grăsimi vegetale să fie elaborate pe linii de producție separate. „O astfel de prevedere contravine chiar și normelor europene și ar fi discriminatorie. De multe ori se folosesc aceleași linii pentru lapte și pentru sucuri de fructe“, a arătat reprezentantul APRIL.

O lege care ar avantaja producătorii străini

Pe lângă aspectele deja criticate, mai există încă unele chiar mai importante. Astfel, legea nu face nicio referire la cei din cauza cărora a fost elaborată: operatorii HORECA. Astfel, odată produsele ajunse la unitățile de alimentație publică, de exemplu, consumatorul nu mai are niciun control. O altă chestiune legată de aplicabilitatea legii este că îi afectează doar pe producătorii români. Producătorii din UE nu sunt obligați să se supună acestor prevederi, iar marfa lor nu poate fi oprită de la comercializare în România, căci s-ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor. În consecință, producătorii interni ar fi puși într-o situație dezavantajoasă din punct de vedere concurențial, față de cei comunitari.

În fine, organele care ar trebui să aplice legea ar fi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Și atunci de ce Registrul Laptelui ar funcționa în subordinea MADR?!

După toate aceste explicații, nedumerirea președintelui APRIL pare cu atât mai firească: „Ce-are a face coada vacii cu ștampila primăriei?“

Alexandru GRIGORIEV

Milioane de tipuri de lapte și milioane de povești nespuse

Ediția INDAGRA din acest an mi-a oferit ocazia de a participa la o degustare de lapte ce l-a avut ca invitat pe Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume. O experiență inedită, din care am înțeles că laptele, ca produs viu, este la fel de unic precum este fiecare văcuță care îl produce, iar aroma, culoarea și consistența sunt date de atât de mulți factori încât după fiecare mulsoare el este mereu unic. Iar mesajul cel mai important pentru fermieri este faptul că trebuie să creeze propria poveste a laptelui obținut în ferma lor. Ține de marketing, iar aceasta este unealta cu care se valorifică cel mai bine orice produs.

Standul Holland Dairy House a găzduit prima degustare de lapte din România, făcându-ne cunoștință cu singurul somelier de lapte din lume. Bas de Groot este numele lui, un tânăr fermier olandez, pasionat de agricultura ecologică și susținătorul teoriei laptelui ca produs terroir ce poartă semnătura pământului și amprenta fermierului care l-a produs. „Pot spune cu certitudine că laptele este o băutură vie, complexă și de o mare diversitate. Fiecare pahar degustat este o experiență în sine“, apreciază Bas.

Pentru degustare a fost pus în pahare lapte provenit de la 5 ferme românești, din diverse zone ale țării, ferme cu și fără componenta de procesare integrată, unele dintre ele specializate și în comercializarea laptelui crud la dozator. În această demonstrație au intrat: Agroindustriala Pantelimon cu lapte proaspăt cu conținut 3,6-4,2% proteină și 3,3-3,4% grăsime, obținut de la cele 600 de vaci pe care le deține; Moldovan – Agro Cosm Fan din localitatea Mociu, județul Cluj, care deține 150 de capete de la care se obține un lapte cu 3,5-3,6% conținut de proteină și 3,9% grăsime; Ada Prod Com, din Viișoara, județul Cluj, cu 280 de vaci și un lapte cu 3,6% proteină și 3,8-3,9% grăsime; ferma Ovidiu Lungu Cristian din localitatea Dascălu, județul Ilfov, o fermă mică cu 48 de capete, dar care dau un lapte cu 3,76% proteină și 4,3% grăsime; Ecoferm – Cris Tim din Boldești – Scăieni, județul Prahova, ferma cu cele mai multe exemplare dintre cele 5 și care a pus pe masa degustătorului un lapte cu 3,6% proteină și 4% grăsime.

Pentru că am avut privilegiul de a gusta alături de Bas de Groot din fiecare mostră de lapte, aș putea spune că am și un clasament, însă prefer să îl păstrez pentru mine pentru că, în esență, fiecare pahar a spus povestea lui. Aroma laptelui provenit de la cele 5 ferme diferea oarecum, însă savoarea lăsată după înghițire a fost plăcută în toate cele 5 cazuri. M-am bucurat că am avut ocazia să conștientizez diferența de culoare, de consistență, de gust, aspecte pe care nu m-am gândit niciodată să le studiez.

degustare tipuri lapte 1

Procedura de degustare începe ca și la vin, rotind ușor paharul, pentru a sesiza culoarea, aspectul, consistența și ceea ce se remarcă este desigur conținutul mai mare sau mai scăzut de grăsime. Un lapte voluptos își va lăsa amprenta pe pahar și se va scurge mai greu, în timp ce un lapte slab nu va lăsa urme consistente. După acest gest în care ne-am lăsat impresionați vizual, a urmat încântarea olfactivă. Trecerea ușoară a paharului pe sub nas, pentru a descifra primele impresii. Ceea ce am remarcat la prima probă, diferit de celelalte, a fost mirosul extraordinar de plăcut și foarte persistent. Pentru mine aceasta a fost cu siguranță cea mai surprinzătoare și marcantă senzație de la această degustare.

Au urmat apoi degustarea propriu-zisă, moment în care am lăsat ca laptele să inunde cerul gurii, după cum m-a învățat Bas, descifrarea primelor arome și gustul lăsat în urma înghițirii laptelui. Aici este povestea, exact în acest moment fiecare lapte creează pentru fiecare persoană alte conexiuni. Dacă pentru mine prima probă a avut note de prăjitură, de înghețată, pentru Bas acest lapte l-a dus cu gândul la fân, la migdale. Surprinzător, nu-i așa?

După acest exercițiu, care personal m-a încântat foarte mult, pot spune fermierilor că ar merita să-și analizeze laptele obținut în fermă, să-i lase și pe alții să o facă, iar impresiile să le scrie. În felul acesta se va naște o poveste unică a laptelui lor.

De altfel, și Bas spunea că, „dacă în România sunt 1,6 milioane de vaci, putem spune că sunt 1,6 milioane de tipuri de lapte, iar cantitatea aceasta se dublează în realitate deoarece laptele dat de vacă dimineața diferă de cel de seară“. Pentru faptul că acest produs este atât de unic putem spune că nu există lapte olandez sau românesc, ci doar tipuri distincte de lapte, influențate de multe criterii, precum tipul furajelor, rasa și chiar momentul de colectare. Tot Bas susține că o vacă hrănită preponderent cu iarbă va da un lapte cu un gust mai fructat, în timp ce laptele unui animal ce consumă mai mult nutreț va avea o textură mai cremoasă și o aromă migdalată. Poate aceste lucruri ar trebui menționate pe ambalaj, pentru că ar fi mai apreciate de consumator, altfel cifrele care țin de grăsime și proteină sunt mult prea sintetice. Calitatea laptelui este dată de toți factorii importanți – „casă, masă, rasă“, cum spun specialiștii, dar la raft vorbește ambalajul. Așadar, cheia este povestea construită în jurul laptelui, care, desigur, trebuie să fie sinceră. Acest trend este tot mai întâlnit în Europa și nu numai. Spre exemplu, în Olanda, povestea Bas, există în cel mai mare lanț de supermarket-uri lapte de la o anumită fermă și de la o anumită văcuță. În felul acesta se creează o legătură specială, personală și de încredere între consumator și fermier.

Pe de altă parte, în Noua Zeelandă este preferat laptele cu conținut redus de proteină, pentru că, se pare, este mult mai bine tolerat de sistemul digestiv. Vorbim deci de un produs care se diferențiază în piață ținând cont de sănătatea oamenilor.

Bunăstarea animalelor este un alt aspect speculat de oamenii de marketing din alte state. Dacă vacile pasc liber sau trăiesc cu vițeii alături este bine să o știe și consumatorii. Apoi, dacă laptele vândut este un lapte muls seara, el este promovat ca produs cu capacitate de relaxare, numai bun pentru un somn odihnitor.

Ca ultim mesaj, Bas a transmis fermierilor să aibă încredere în produsul lor, să fie onești în comunicarea cu consumatorul și să nu le fie teamă să încerce să-și spună povestea.

Patricia Alexandra POP

„Târgul de Toamnă“ din Piața Traian a adunat în weekend: fructe, legume și brânzeturi

Primăria municipiului Vaslui, prin Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare, a organizat în perioada 28-30 septembrie, în Piața Traian din municipiul Vaslui, o nouă ediție a Târgului de Toamnă, prilej de a sărbători munca producătorilor agricoli și roadele acestora.

În cele trei zile, organizatorii evenimentului au reușit să aducă peste 48 de producători legume- fructe, procesatori din carne și lapte, din Vaslui și din alte patru județe (Iași, Neamț, Sibiu, Suceava), precum și agenți economici, furnizori de servicii de alimentație publică: „Evenimentul este menit să susțină și să promoveze fermierii din întreg județul Vaslui, dar și din țară, calitatea produselor oferite de aceștia fiind apreciată de vasluienii, care au venit în Piața Traian, în cele trei zile ale evenimentului. Ne dorim ca, de la an la an, tot mai mulți producători locali să ne fie alături, nouă revenindu-ne datoria de a păstra condițiile europene pentru comercializarea produselor“, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

 

Recomandări privind comercializarea alimentelor în unităţile şcolare

Valorificarea şi consumul unor produse alimentare în unităţile de învăţământ se efectuează prin „Programul laptele şi cornul“ sau prin cantine cu funcţionare permanentă sau sezonieră, volumul acestor activităţi crescând odată cu începerea anului şcolar.

Funcţionarea cantinelor şi comercializarea unor produse alimentare de origine animală şi vegetală, în incinta unităţiilor de învăţământ, este permisă în condiţiile respectării măsurilor generale de igienă prevăzute în Regulamentul C.E. nr. 852/2004 şi Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 111/2008, privind condiţiile de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru activitatea de vânzare cu amănuntul a acestor produse.         

În acest context, un rol important îl are şi însuşirea cunoştinţelor de educaţie alimentară a elevilor, sau a altor consumatori de alimente care se aprovizionează din astfel de obiective.

Valorificarea  şi consumul unor produse alimentare în unităţile de învăţământ, prin „Programul laptele şi cornul“ sau în unităţi de alimentaţie publică (cantine) în condiţii de securitate alimentară şi fără periclitarea sănătăţii elevilor, impune autorităţilor judeţene, conducerii unităţilor de învăţământ şi, nu în ultimul rând, administratorilor acestor obiective, ca responsabilitate şi obligaţii următoarele:

La unităţile de învăţământ care sunt incluse în Programul „laptele şi cornul“:

  • Contractarea pentru producerea şi distribuirea produselor alimentare numai cu unităţi de profil autorizate/înregistrate la D.S.V.S.A. judeţeană, în condiţiile legii.
  • Verificarea acestor unităţi, de către autorităţile competente, a condiţiilor de funcţionare tehnologică şi de igienă, prin controale şi evaluări periodice, prin afluirea de probe la laboratoare acreditate, pentru examene de calitate şi salubritate a produselor alimentare care se distribuie prin acest program.
  • Unitatea şcolară să deţină un spaţiu frigorific, exclusiv pentru depozitarea acestor produse, care să fie transportate şi distribuite în cursul aceleiaşi zile.
  • Manipularea alimentelor să se facă de către personal stabilit în acest sens, cu respectarea normelor de igienă specifice.
  • Fructele destinate elevilor, pentru consum, să fie bine spălate la sursă cu jet de apă curentă verificată și analizată de specialiștii din domeniu.
  • Să se elimine de la consum produsele cu ambalaj deteriorat sau cu termen de valabilitate expirat, sau alimente care nu sunt recomandate pentru anumite categorii de elevi.
  • Să se efectueze curăţenia şi igienizarea periodică a spaţiilor unde se manipulează şi depozitează alimentele, precum şi să se asigure protecţia împotriva insectelor.
  • Prelucrarea şi însuşirea cunoştinţelor de educaţie alimentară a elevilor.

La cantinele şcolare sau cu alt regim administrativ de funcţionare:

  • Să deţină documentul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui A.N.S.V.S.A nr.111/2008, eliberat de D.S.V.S.A. judeţeană.
  • Să respecte condiţiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilităţile privind dotarea după specificul obiectivului.
  • Să existe sursă de apă potabilă, care să fie utilizată atât la procesarea alimentelor cât şi la menţinerea stării de igienă.
  • Să se folosească echipamente de protecţie sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat.
  • Să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materiilor prime, precum şi faptul că au fost achiziţionate din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi respectă programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul de specialitate, acreditat,
  • Să asigure condiţii de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiţii deosebite de temperatură, congelare sau refrigerare (carne, peşte, produse lactate, ouă etc.) şi să monitorizeze funcţionarea permanentă a spaţiilor frigorifice.
  • Să utilizeze ustensile de lucru care pot fi uşor curăţate şi igienizate (blaturi de plastic, cuţite de inox, tăvi de inox etc.).
  • Să asigure încadrarea alimentelor în termenele de valabilitate.
  • Prepararea şi expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare şi depreciere a acestora.
  • Servirea alimentelor trebuie să se realizeze numai în recipienţi igienizaţi corespunzător, sau în recipienţi de unică folosinţă.
  • Să se efectueze periodic acţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
  • Gestionarea corectă a deşeurilor şi subproduselor rezultate, precum şi neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare.

Chioşcurile prin care se comercializeaza produse alimentare în incinta unităţiilor de învăţământ:

  • Să fie înregistrate sanitar veterinar la D.S.V.S.A. judeţeană.
  • Agentul economic respectiv să deţină aprobarea conducerii unităţii, de amplasare a obiectivului pentru a comercializa produse alimentare atestate şi omologate de autorităţile oficiale responsabile cu acest drept.
  • Chioşcurile să fie confecţionate din materiale uşor de curăţat şi dezinfectat.
  • Să fie dotate cu: apă potabilă, frigider, rafturi pentru depozitarea alimentelor, echipament de lucru şi carnet de sănătate pentru personalul angajat.
  • Se pot comercializa alimente ambalate, dulciuri, produse de panificaţie, patiserie, sendviciuri, calde sau reci, fructe şi băuturi răcoritoare. Nu recomandăm comercializarea unor produse de tip Hamburger, Hot-dog, Cheesburger şi alte sortimente similare, care necesită condiţii specifice de preparare, depozitare şi valorificare şi care sunt uşor perisabile.
  • Alimentele care se comercializeaza să fie etichetate, cu informaţii vizibile privind unitatea producătoare, data fabricaţiei, elementele componente, de preferat, menţionate în procente, cu referire specială la conţinutul în sare, zahăr, grăsimi, aditivi, etc. şi data valabilităţii.
  • Să fie însoţite de documente care să ateste provenienţa şi indicii de calitate.
  • Să se elimine de la comercializare produsele cu ambalaj deteriorat sau cu termen de valabilitate expirat, sau alimente care nu sunt recomandate pentru anumite categorii de consumatori.
  • Să se efectueze curăţenia şi igienizarea periodică a spaţiilor unde se manipulează şi depozitează alimentele, precum şi să se asigure protecţia împotriva insectelor.

Se recomandă ca reprezentanţii unităţilor şcolare să informeze  personalul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din zona arondată, despre situaţiile deosebite constatate pentru a se putea interveni cu profesionalism şi pentru a evita afectarea sănătăţii elevilor.

  Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Cea mai productivă fermă din Ungaria vinde laptele unui procesator din România

Ultima oprire din circuitul Holstein Ro Progresiv Tour ne-a dus în curtea unei ferme de elită din Ungaria. Printr-un management riguros și investiții masive, ferma Lakto KFT a ajuns să producă o cantitate de lapte impresionantă, iar administratorul ei, Kövágó Ignác, primește de 3 ani consecutivi titlul de Crescătorul anului din partea Asociației crescătorilor de vaci Holstein din Ungaria.

Ferma Lakto KFT se află azi în topul celor mai productive ferme de lapte din Ungaria. Preluată în urmă cu 20 de ani de familia Ignác, pe când producția de lapte era de 1.200 de litri de la 600 de vaci, ferma s-a dezvoltat în urma investițiilor masive făcute în timp. Proprietarul fermei, domnul Kövágó Ignác, spune că au avut multe proiecte, au investit constant, dar au fost sprijiniți și guvernamental. În felul acesta au accesat multe fonduri cu care au achiziționat utilaje, o sală de muls rotativă cu 40 de locuri, echipamente și s-au făcut două reabilitări ale fermei. Chiar și acum există în derulare un proiect în valoare de 4 mil. euro, pentru că și-au propus continuu să modernizeze ferma.

În prezent, unitatea deține 900 de vaci la muls, plus tineretul aferent și 1.200 ha de teren agricol care asigură mare parte din furajarea animalelor. Managementul fermei este asigurat de 4 tehnicieni, 2 asistenți și 3 agronomi, printre ei aflându-se și fiul proprietarului.

Cu o echipă restrânsă, dar cu mari investiții, ferma a reușit performanța de a ajunge pe primul loc la nivel național cu cea mai mare producție de lapte pe cap de vacă – adică 13.860 litri pe lanctație standard. În plus, aceasta este singura fermă în care vacile se mulg de 4 ori pe zi, la interval de 6 ore. Și mai este o regulă de la care nu se face rabat: cine ridică vocea sau atinge animalul automat este concediat. Normal, atât timp cât proprietarul are un respect deosebit pentru „fetele sale“ care produc banii, așa cum le numește pe cele 900 de văcuțe care dau lapte.

Bunăstarea animalelor este pe primul loc, iar performanța acestora i-a adus domnului Ignác în trei ani consecutivi titlul de Crescătorul anului, iar ca recunoștință pentru efortul depus asociația Holstein din Ungaria i-a oferit anul trecut un inel de aur. De altfel, succesul fermei are la bază o relație strânsă cu asociația crescătorilor de Holstein. Spre exemplu, cu ajutorul datelor oferite de asociație reușesc să ducă la bun sfârșit potrivirea perechilor. Informațiile trimise în timp util îi ajută să facă ameliorarea animalelor, managementul și dezvoltarea fermei. Tot cu ajutorul asociației au reușit să încheie colaborări externe, dar și să trimită animale la concursuri internaționale cu care au reprezentat Ungaria.

Perioada de exploatație a unei vaci poate fi și de 9 ani, însă conducerea fermei nu ține foarte mult la acest aspect pentru că, în funcție de piață poate vinde animalele bătrâne sau poate întineri efectivul, spunea domnul Ignác. Se lucrează mult cu material genetic sexat, ceea ce înseamnă că managementul reproducției este foarte bine organizat. Acest lucru îi permite ca anual să scoată la vânzare circa 120 de juninci, iar prețul unei juninci este de peste 2.000 de euro.

Și ar mai fi ceva interesant de spus: întreaga cantitate de lapte, adică 30.000 de litri pe zi, ajunge la un procesator din România. Și legătura cu România nu este doar la nivelul valorificării laptelui, ci și al colaborării cu fermierii români axați pe creșterea rasei Holstein. Spre exemplu, Nicușor Șerban, unul dintre fermierii care au vizitat această unitate, a cumpărat în urmă cu 4 ani peste 300 de juninci gestante, ceea ce înseamnă că o mare parte din efectivul fermierului român provine din această fermă.

Secretul acestor campioane depinde mult și de furajare. Vizitând zonele de depozitare a furajelor am aflat de la domnul Ignatz că silozul de porumb este alfa și omega producției de lapte. Din punct de vedere calitativ ceea ce am văzut este un furaj de primă clasă, iar acest lucru se datorează faptului că este bine conservat, prin tasare și lactobacili.

Întrebat care este rețeta de furajare, proprietarul fermei spune că procedează în felul următor: cu două săptămâni înainte de fătare este pregătit rumenul, iar după fătare, timp de 30 de zile, vacile primesc o furajare ușoară, mai slabă în aport energetic și proteic, dar și un premix pentru tampon gastric. Treptat se introduce un amestec special de furaje care să pregătească animalele pentru producția mare de lapte. Acest amestec de furaj are la bază 60% furaj fibros și 10% concentrat, ceea ce înseamnă 30% substanță uscată.

Patricia Alexandra POP

Lăptăria cu caimac, o fabrică la standarde europene și americane de top

Piața lactatelor se mărește cu un nou produs 100% românesc. Fermierul Nicușor Șerban, cel care deține 2.600 de vaci, cel mai mare grajd din Europa și cea mai mare sală de muls rotativă din România, a lăsat pe mâna fiicei și a ginerelui un alt segment al afacerii – procesarea laptelui. Lăptăria cu caimac, noua fabrică din Drăgoiești, județul Ialomița, este de acum locul de proveniență, dar și marca a 4 produse: lapte proaspăt la 1 litru, caș zvântat, iaurt natural și caș proaspăt de vacă.

Produse procesate cu blândețe

Cu o investiție totală de aproximativ 5 mil. euro, dintre care 2,460.000 euro fonduri nerambrusabile prin PNDR și restul fonduri proprii sau credite bancare, ideea procesării laptelui pe care îl produce ferma a plecat de la produse.

„Ne-am gândit ce fel de produse am vrea să facem, care sunt produsele pe care noi ne-am dori la rândul nostru să le găsim pe piață, să le dăm copiilor noștri, cum ne-ar plăcea să fie un brand cu lactate care să ni se adreseze și  în felul acesta s-a născut Lăptăria cu caimac“, îmi spunea la momentul inaugurării fabricii Mădălina Cocan, fata domnului Nicușor Șerban și acum managerul fabricii.

Noțiunea de caimac m-a dus imediat cu gândul la copilăria mea, la mirosul laptelui proaspăt fiert și bucuria de a strânge caimacul de deasupra, după ce laptele s-a odihnit un pic, ceea ce i-am povestit la rândul meu lui Adrian Cocan, managerul fabricii. „Al nostru este chiar mai bun de atât, pentru că este pasteurizat la 72 grade Celsius, iar diferența aceasta de la 72 la 100 grade mai omoară din aminoacizi și îi strică un pic din consistența naturală. Deci ceea ce facem noi este un pic mai bine decât ar putea să facă consumatorul la el acasă“, a ținut să precizeze Adrian Cocan.

Laptele ajunge în fabrică la o oră – maximum două după ce a fost muls, timp în care stă într-un tanc de răcire. Apoi este luat cu cisterna, dus în fabrică și preluat de sectorul de recepție. Se scoate aerul din el, este măsurat cu precizie, prerăcit și băgat în tancurile de stocare. Aceste tancuri țin laptele la 1 grad Celsius. De aici laptele este preluat și pasteurizat sau nu, în funcție de produs. Când este pasteurizat, laptele de consum este trimis într-un tanc tampon și de acolo direct în mașină. „Nu îl degresăm, are loc o omogenizare foarte blândă, nu avem niciun fel de alt proces în afară de pasteurizare. Și aceasta se face la temperatură joasă. După pasteurizare laptele este trimis spre îmbuteliere în sticle de sticlă, închis cu dop cu filet și etichetat. Procesul tehnologic în mașina de îmbuteliere este foarte sigur pentru că, în afară de camera curată a fabricii, și mașina are propriul sistem de filtrare a aerului, tratare și dezinfectare, astfel încât produsul, deși este viu, cu toți aminoacizii întregi, cu vitaminele vii, să fie sigur pentru consum. Sigur, în condițiile păstrării la frig și cu un termen de valabilitate destul de scurt de 14 zile. Nu se compară cu produsele care pot sta la cald o săptămână, două, trei. Acest lapte, după 3-4 ore de stat la cald, se strică“, îmi explica Adrian Cocan, soțul Mădălinei și manager la Lăptăria cu caimac.

laptaria cu caimac 4

Laptele proaspăt, la sticlă, reînvie obiceiuri de mult uitate

Apariția acestor noi produse atrage atenția asupra calității produselor pe care le-am consumat până acum; nu spun că nu ar fi sigure, însă dacă ai de ales între un produs cât mai natural și unul ajutat cu tot felul de adaosuri, pentru a rezista cât mai mult la raft este clar că cei care pun preț pe sănătatea lor vor da un ban în plus pentru a mânca un aliment net calitativ. Totuși, Adrian Cocan admite că se pot realiza produse naturale, dar cu mici neajunsuri. „Suntem primii care recunoaștem că sunt dezavantaje. Unul este condiția de logistică, pentru că trebuie ținut și transportat la rece, are un termen de valabilitate scurt și omul modern ocupat nu se poate duce zilnic la magazin și doi, prețul. Un astfel de produs este inevitabil mai scump, pentru că necesită o investiție, un lapte de foarte bună calitate, care presupune un lanț logistic costisitor și atenție constantă“, explică Adrian Cocan. 

Adaug și eu aici faptul că manipularea sticlelor se face mai greu și necesită atenție, lucru care ne-a ieșit din obișnuință după dispariția laptelui la sticlă. „Da, este un pic mai greu de manipulat, dar din fericire am găsit un producător de sticlă în Italia care face sticlă extrem de ușoară, de foarte bună calitate, am avut surpriza să scăpăm câte o sticlă de la 1 m și nu s-a spart când a fost goală. Când este plină, desigur, întotdeauna se sparge“, afirmă Adrian Cocan.

Primul produs care va fi pe rafturile magazinelor Mega Image va fi laptele proaspăt de la vacă, ambalat în sticlă din sticlă, la 1 litru, iar ulterior vor intra pe piață iaurtul natural în borcan din sticlă, sana, brânzeturile proaspete cum este cașul proaspăt și cașul zvântat, brânzeturile maturate. În viitor proprietarii fabricii vor aduce pe piața de business to business – HORECA smântâna proaspătă pentru frișcă și laptele condensat.

Iaurtul? De senzație!

Iaurtul este produsul care  a uimit invitații. Majoritatea au dat șampania pe lapte și prăjiturile pe iaurt, iar detaliile despre acest produs mi le-a dat Mădălina Cocan. „Iaurtul are 5% grăsime, practic adăugăm puțină smântână în laptele integral pe care îl luăm de la vacă pentru a obține iaurt, dar nimic altceva. Indiferent de cum va arăta, nu vom adăuga niciodată proteine extra, nu îl vom ajuta să fie mai ferm cu alte artificii.“

Cei doi tineri, Mădălina și Adrian, intenționează să producă și lapte condensat bun pentru înghețată și prăjituri. Brânzeturile maturate, care vor fi de inspirație italienească, mai au de așteptat până vor intra pe piață, asta pentru că procesul de maturare durează, dar și pentru că producătorii vor să-și arate aici măiestria. „Avem ambiții mari, vrem să participăm la concursuri internaționale cu brânzeturile noastre, asta este ținta, acolo vrem să fim printre marii producători de brânzeturi pentru că România are tradiție în acest domeniu, dar prea puțin pusă în valoare“, îmi spunea Mădălina Cocan.

La aceste produse, spre sfârșitul anului, se va adăuga smântâna coaptă, un produs nou, unic pe piața românească. „Smântâna coaptă își are originea în caimacul care se făcea pe vremuri în România, în comunitățile cu tradiție în zona asta și este un produs care se fabrică acum în Marea Britanie și se numește Clotted Cream. Este o cremă tartinabilă pe care o putem consuma cu orice produs de patiserie sau pâine și poate fi folosită în multe prăjituri“, declară Mădălina.

Rețetele produselor sunt unice din multe puncte de vedere. „În primul rând sunt curate pentru că nu folosim niciun fel de aditivi, coloranți, lapte praf sau tot felul de alte substanțe care se pun în produse în mod uzual. În al doilea rând folosim doar fermenți și cheaguri naturale. În plus, tehnologia folosită este una italiana, dar gusturile sunt românești“, a completat Adrian.

Dotările, detaliile, totul la superlativ

Adrian Pătrașcu, directorul de producție al fabricii, laudă inclusiv materialul cu care este acoperită podeaua. „Pavimentul este de fapt un mortar epoxidic, numit ucrete, produs în Germania special pentru industria alimentară, mai ales pentru lactate. Am scăpat obiecte grele pe el și nu a pățit absolut nimic, este o suprafață care rămâne perfect curată și care inhibă dezvoltarea bacteriilor.“

Linia de ambalare este și ea compusă din foarte multe elemente automatizate, sticlele, borcanele, dopurile și capacele sunt mai întâi sterilizate și apoi umplute. Îmi spunea Adrian că „totul se sterilizează, chiar și aerul care rămâne deasupra laptelui. Toată apa din fabrică este osmozată cu un utilaj adus din Franța și apa care ia contact cu ambalajul este pură. Din două motive: unul pentru siguranța alimentului și doi, încer­căm să evităm costurile de mentenanță. Pentru că este foarte greu să aduci specialiști din afară care să-ți depaneze utilajele în România, mai ales că suntem în mijlocul unui câmp. Apa este folosită doar la spălarea recipientelor, nu avem apă în produs“.

Apoi ambalajul este foarte special și ales pentru că și-au dorit „ca produsele să arate cu totul altfel decât ce este pe piață. Nu suntem atât de nostalgici încât să aducem exact ce a fost, în sticla în care a fost, consumatorii nu își doresc asta. Consumatorii vor un lapte bun, natural, adevărat, dar adaptat zilelor noastre. De aceea am ales o altă formă de sticlă, pătrată, o procesare modernă, mai blândă, dar care păstrează gustul autentic, caimacul. Borcanele de sticlă vin din Germania, iar sticlele pentru lapte din Italia, nu pentru că nu ne-am dori să le luăm din România, ci pentru că pur și simplu nu le-am găsit. Etichetele sunt transparente pentru că pe acest prin­cipiu al transparenței ne bazăm brand-ul. Ne dorim să tratăm consumatorii așa cum vrem noi să fim tratați de brandurile din piață. Și eu și Adrian, soțul meu, venim cu un background de marketing și de business din piață și atunci aici a fost expertiza noastră maximă“, argumenta Mădălina.

Așadar, alegerea etichetelor reflectă transparența producătorilor care nu au nimic de ascuns. „Da, suntem un business transparent și am vrut să transmitem și că suntem deschiși către consumatori. Vom organiza începând din această lună câte o seară de gătit în fermă, ca oamenii să poată vedea ferma și fabrica. Se va găti în funcție de inspirația bucătarilor pe care îi vom aduce să instruiască invitații (aleși aleatoriu dintre fanii de pe Facebook). Prin acest demers vrem să arătăm consumatorilor munca din spatele unor astfel de produse“, adăuga și Adrian.

Am apreciat efortul acestor tineri și, apropo de efort, cei doi au numărat peste 6.000 de oameni care au lucrat la acest proiect într-un fel sau altul pentru a ridica într-un an și jumătate o fabrică care respectă cele mai înalte standarde europene și americane. „Am lucrat direct cu câteva zeci de firme și indirect fiecare dintre ele au avut zeci de furnizori. Numărul de ingineri care au lucrat la proiect a fost de câteva sute“, îmi declara Adrian.

„Am reușit să avem un feedback bun, mai ales de la părinții cu copii care nu consumau lactate, le refuzau. Vorbim de copii mici de 3-4 ani care, când au primit lactatele noastre, le-au consumat foarte lejer. Marea noastră victorie este că aceste produse sunt consumate de copii cu mare plăcere. La noi laptele este un pic mai gras, dar în egală măsură este dulce, plăcut, nu are niciun fel de miros și este un produs complet“, îmi povestea managerul fabricii.

Patricia Alexandra Pop

INS: Cantitatea de lapte de vacă colectată a înregistrat o creștere în anul 2017

Institutul Național de Statistică a publicat datele privind evoluția cantității de lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare, în baza cercetărilor statistice lunare privind producția de lapte și produse lactate.

Conform acestor date, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a înregistrat o creștere cu 8 %, în anul 2017 față de anul 2016, cu respectiv 76.381 tone (de la 951.952 tone în 2016 la 1.028.333 în 2017).  

Totodată, în 2017 comparativ cu 2016, s-au obținut majorări ale producției la următoarele produse lactate: lapte acidulat – (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 12.974 tone +6,5%, lapte de consum cu 11.701 tone +4,2%, brânzeturi cu 3.326 tone +3,8% și unt +1,7% cu 199 tone.

MADR reamintește că noul program pentru școli pentru anul școlar 2017-2018 prevede suma de 109,3 milioane lei de la bugetul de stat pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf și 41,408 milioane lei pentru derularea măsurilor educative, care însoțesc distribuția fructelor, legumelor, laptelui și produselor lactate.

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat proiectul de ORDIN privind aprobarea documentației standardizate de atribuire a acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor, produselor lactate și produselor de panificație în cadrul Programului pentru școli al României.

Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 1 februarie 2018, inclusiv.

Pentru detalii click aici: https://goo.gl/sscdgb

Premieră la AGRALIM 2017 - Ziua fermelor de lapte

Laptele are un loc special la ediția din acest an a târgului – vineri, 22 septembrie, vom vedea ce aduce succes afacerilor din zootehnie, vom discuta despre situația, dificultățile și dezvoltarea creșterii animalelor de rasă de lapte cu cei mai buni specialiști și cu autoritățile și vom vizita ferme reprezentative. De asemenea, vă așteptăm la o expoziție și o prezentare de animale în ring.

Întâlniri profesionale și vizite la ferme în programul Zilei fermelor de lapte la Agralim

  • 09.00-10.00 Vizitarea expoziției „Excelența în zootehnia regiunii de Nord-Est”
  • 10.00-13.00 Întalnirea crescătorilor de animale de rasă de lapte din Regiunea Nord-Est. La întâlnire vor participa în jur de 300 de fermieri cu exploatații zootehnice.
  • 13.00-14.30 Reprezentantii autoritatilor in dialog cu marii fermieri din zootehnie (Sala de conferințe „TransAgropolis”)
  • 14.30-16.30 Prezentarea animalelor în ring în cadrul expoziției „Excelența în zootehnia regiunii de Nord-Est”.
  • Începând cu ora 17.00  Vizite la Ferme de Vaci de Lapte.

Participarea la conferință și la vizitele la ferme este posibilă numai cu înscriere prealabilă, deci rezervați-vă un loc ACUM!

INREGISTREAZA-TE LA EVENIMENTELE DIN PROGRAM AICI!

AGRALIM

AGRALIM 2017 își va deschide porțile în perioada 21-24 septembrie, în Parcul agroindustrial TransAgropolis din comuna Lețcani, situat la drumul european E583.

Fermierii, asociațiile agricole, companiile, specialiștii din domeniu și publicul larg sunt invitați la o ediție specială a celui mai apreciat târg agricol din Moldova, ediție ce marchează o nouă etapă a dezvoltării economice a sectorului agricol din regiune.

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Noul Program pentru şcoli unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli

Pe lângă interesul acordat fermierilor şi produselor româneşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este preocupat şi de consumatorul român.

Noul Program pentru şcoli, un program european pe care România îl va derula din anul şcolar 2017-2018, unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare.

Construit în jurul obiectivelor de sănătate şi educaţie, programul are două componente – distribuţia de fructe, legume, lapte şi produse lactate şi măsuri educative – apreciindu-se că simpla distribuţie a produselor, în absenţa unor măsuri de educaţie, nu este suficientă pentru a imprima un stil de viaţă sănătos.

Programul se adresează tinerilor consumatori din grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cu alte cuvinte, consumatorului de mâine. Astfel, Programul urmăreşte formarea de obiceiuri alimentare sănătoase bazate pe consumul de produse proaspete şi reapropierea de mediul rural, de sursa produselor consumate.

Pe fondul creşterii îngrijorătoare a fenomenului de obezitate infantilă şi al afecţiunilor de sănătate conexe, alimentaţia sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat sunt două concepte cu care copiii trebuie familiarizaţi încă de la grădiniţă.

Acest program reprezintă un adevărat instrument de promovare a educaţiei pentru sănătate, iar măsurile educative, sub diverse forme, pot contribui la o mai bună conştientizare din partea copiilor despre beneficiile consumului de produse proaspete, despre gustul şi varietatea produselor agricole şi nu în ultimul rând, conectează copiii cu mediul rural, cu originea produselor pe care le consumă.

Astfel, copiii pot vizita ferme, unităţi de procesare a laptelui, expoziţii şi târguri, pot participa la concursuri şi zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, se pot implica în activităţi de grădinărit la nivelul şcolii sau pot degusta, ocazional, şi alte produse decât cele distribuite zilnic.

Pentru a acorda fiecărui copil beneficiar al distribuţiei de fructe, legume, lapte şi produse lactate, şansa de a lua parte la cel puţin o măsură dedicată fiecărei componente – fructe şi legume şi lapte şi produse lactate – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale invită organizaţii ale societăţii civile, nutriţionişti, asociaţii ale părinţilor, la o dezbatere despre cum ar putea mediul privat şi societatea civilă să se implice activ într-o implementare eficientă a măsurilor educative ale Programului pentru şcoli.

Organizaţiile şi persoanele interesate sunt rugate să transmită intenţia de a participa la această dezbatere doamnei Irina CREANGĂ şi domnului Vasile DREVE, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Sursa: madr.ro

Două rase de capre recomandate pentru producția de lapte

Alpina Franceză

Rasa Alpină Franceză a atras atenția fermierilor din toată Europa datorită celor două caracteristicii definitorii: producția de lapte și adaptabilitatea la orice condiții de mediu. Originară din Munții Alpi, această rasa a rezultat în urma încrucișării caprelor Sannen cu rasele locale, iar în acest moment are o largă răspândire în Franța reprezentând mai bine de jumătate din efectivul de caprine.

Caprele din rasa Alpină Franceză sunt robuste și rezistente în special datorită articulațiilor bine dezvoltate. Greutatea femelelor este cuprinsă între 60-70 de kilograme, iar înălțimea la greabăn este de aproximativ 75 cm. Masculii pot ajunge chiar și la greutatea de 95-100 kg, iar înălțimea la greabăn situându-se 85-100 cm. În Franța, exemplarele autentice sunt de culoare roșcată cu negru pe față și în partea superioară a corpului, precum și pe coadă, dar și partea exterioară a membrelor, însă în alte zone au rezultat de-a lungul timpului și capre albe, gri, cafenii, negre sau maro. Au părul scurt, urechile sunt dreptate cu textură fină și au o dezvoltare medie.

Chiar dacă prin denumire rasa face trimitere către zonele montane, la noi în țară caprele se regăsesc atât în fermele din zonele de munte unde dispun de mai multe pășuni și fânețe, cât și în zonele de deal și câmpie unde stau mai mult timp pe stabulație. În ambele cazuri producția de lapte îi mulțumește pe crescătorii de animale, media depășind 700 de l/an, iar procentul de grăsime de 3,5% indică calitatea pentru care este apreciat. Ugerul este bine dezvoltat, poziționarea și forma acestuia permițând mulgerea mai facilă cu mașini de muls.

Murciano Granadina

Capre rasa Murciano Granadina

Cunoscută la noi în țară sub numele de Murciana, rasa Murciano Granadina este originară din Spania și a ajuns să fie crescută de fermierii din toate colțurile lumii. Se cunosc două varietăți ale acestei rase: Veguesi – originară din ținuturile de şes, bine irigate și Montana – originară din zonele muntoase. Capra Veguesi produce o cantitate de lapte mai mare decât Montana.

Murciana este o rasă crescută atât pentru lapte, cât și pentru carne și se adaptează ușor la condiții climatice aride. Femelele sunt mai mici comparativ cu cele din alte rase, la maturitate greutatea lor fiind cuprinsă între 30-50 kg. Același principiu se observă și la masculi, aceștia ajungând la greutatea de 50-60 de kg. Corpul este acoperit cu păr de culoare neagră sau maro, la femelele este mai scurt și mai subțire, în timp ce la masculii este mai lung și mai rezistent. Masculii prezintă și o barbă pronunțată și o pereche de coarne. Urechile sunt de dimensiuni medii, drepte, iar coada este scurtă. Producția de lapte ajunge la 500 de litri de lapte în 280 de zile de lactație. În ceea ce privește calitatea, studiile indică 5,3% grăsime și 3,4% proteine.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 38

Soluții pentru lapte de bună calitate

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, piața laptelui a trecut prin numeroase schimbări pe care fermierul român a trebuit să le accepte și să le respecte vrând-nevrând. Multe dintre cerințe au vizat mai ales calitatea laptelui, iar soluțiile nu au întârziat să apară. Una dintre cele mai utilizate metode pentru a obține lapte conform este folosirea filtrelor pentru purificarea de celule somatice.

Laptele conform se obține cu ajutorul filtrelor

Cel puțin așa susțin reprezentanții companiei Biotrend Plus, care pun la dispoziția agricultorilor români o gamă variată de echipamente necesare asigurării calității în industria alimentară. Filtrele sunt disponibile în mai multe categorii, unele pot fi folosite chiar și pentru câțiva litri de lapte, altele pentru până la 30 de tone. „Acest tip de echipament are numeroase avantaje de care sunt conștienți fermierii interesați să obțină lapte calitativ. Filtrul se compune dintr-un corp de oțel inoxidabil în interiorul căruia se poziționează cartușe de polipropilenă. Aceste cartușe au porozitate de doar 5 microni și rețin celulele somatice cu până la 60%. Bineînțeles că odată cu acestea se reduce și numărul de germeni cu 50%, iar impuritățile mecanice cu până la 99%. După ce trece tranșa de lapte, se înlocuiește cu mare ușurință doar cartușul filtrant și se poate începe imediat un nou proces“, a declarat reprezentantul Biotrend Plus, Alexandra Burcuși.

lapte nefiltrat si filtrat

Există și anumite filtre care se adresează micilor fermieri sau gospodăriilor. Ele au porozitate mai mare, de 20 de microni, se adaptează ușor deoarece sunt adaptabile în punctele de preluare către fabrică, sau de descărcare în fabrică.

Cum funcționează?

În fermă se montează după instalația de muls sau înainte de intrarea laptelui în vanele de depozitare. În punctele de colectare filtrele se utilizează înainte ca laptele să intre în tancul de depozitare. Pe mașinile care colectează laptele, înainte de încărcarea laptelui în cisterna de transportare. Dacă este vorba despre purificarea laptelui la fabricile de prelucrare, procesul are loc la unitatea de recepție sau la cea de pasteurizare înainte sau după centrifugare.

Declinul pieței laptelui din țara noastră s-a accentuat mai ales odată cu eliminarea cotelor de lapte în aprilie 2015. Iar embargoul rusesc, care ridica deja probleme, a făcut ca prețul laptelui să fie sub costurile de producție, motiv pentru care tot mai mulți fermieri consideră că acest sector agricol nu mai rentează. Totuși, mai sunt și fermieri care vor să răzbată, însă întrebarea este dacă își permit. Reprezentanții Biotrend Plus susțin faptul că, deși există mereu o discuție în ceea ce privește prețul/litru, investiția în achiziționarea filtrelor este rentabilă pentru că laptele conform asigură și venituri mai bune.

Tot mai puțin lapte colectat

Un raport al Institutului Național de Statistică arată faptul că, în luna iulie 2016, laptele de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 0,9% faţă de aceeași lună a anului trecut. Dintre principalele produse lactate, scăderi ale producţiei s-au înregistrat la brânzeturi, cu 855 tone – 9,8% şi unt, cu 28 tone – 3,4%.

Cifrele indică o scădere și raportat la cantitatea colectată în lunile iulie și iunie. Astfel, laptele de vacă preluat din exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 4,5% faţă de luna iunie 2016. În total se observă o scădere cu 4.091 tone, iar principalele produse lactate afectate au fost brânzeturile, cu 1.103 tone – 12,3% şi laptele de consum, cu 888 de tone – 4,4%.

lapte Filtre murdare

Cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna iulie 2016 faţă de luna iunie 2016 cu 380 tone – 5,7%. Cu toate acestea, la nivelul primelor 7 luni din an, 1 ianuarie – 31 iulie 2016, importul de lapte brut a crescut cu +40,6% – 19.903 tone față de aceeași perioadă a anului trecut.

Loredana Larissa Sofron

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 36-37

Lapte și mere în școli, obligatoriu de la producătorii români

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a declarat, la o emisiune TV, că MADR pregătește un set de documente prin care să fie introdusă condiționalitatea ca Programul „Lapte, corn și mere în școli“ să fie realizat integral din produse obținute în România. Consiliile județene, cele prin care se derulează programul finanțat din fonduri naționale și europene, vor fi obligate să aibă în vedere acest aspect. Până în acest an, chiar dacă firmele câștigătoare sunt autohtone, laptele și merele au fost achiziționate de la procesatori sau distribuitori care aduceau produsele din Uniunea Europeană. Așa se face că, în timp ce pomicultorii români nu aveau unde-și vinde producția, elevii au mâncat mere din Polonia, Austria sau Italia. În cazul laptelui, lucrurile stau și mai rău: elevii au consumat lapte praf pe post de produs natural și proaspăt!

Programul „Lapte și corn în școli“ a fost introdus în România în 2002, fiind conceput după schema europeană lansată în UE încă din 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentația sănătoasă și sprijinirea producătorilor de lapte. La început a fost susținut integral din fonduri naționale, iar după 2007 Guvernul a decontat, progresiv, sume din fondurile europene FEGA. Anual, programul consumă 97,7 milioane de euro (435 milioane de lei). În 2015 a fost finanțat în proporție de 87,72% (85,7 milioane de euro) din bugetul național și 12,28% (12 milioane de euro) din bugetul european. El se adresează unui număr 2.300.000 de preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial din 16.980 școli de stat sau private. Copiii primesc, zilnic, o porție de lapte (200 ml de lapte pasteurizat sau o porție de iaurt, sana sau kefir) și un produs de panificație, în valoare de maximum 1,17 lei. „Fructe în școli“ a fost atașat programului în 2010. Cuantumul anual al acestuia este de 14,35 milioane de euro (66 milioane de lei), din care 7,04 milioane de euro sunt alocate din fonduri europene. Valoarea limită este de 0,37 lei/elev/zi. Aceste două programe la un loc vehiculează, la un calcul sumar, în jur de 145-150.000 de tone de lapte anual și 36-40.000 tone de fructe. Ar fi deci o piață interesantă pentru a înghiți tot atâta cantitate de produse din fermele românești.

Producătorii români nu sunt sprijiniți prin acest program național/european

În 2015, UE a recomandat României să-și schimbe viziunea asupra acestui program. Dintre cauzele pentru care acesta nu și-ar atinge ținta ar fi faptul că „este aplicat automat, fără o administrare și coordonare clară. Nu există un organism desemnat să coordoneze, să culeagă, să centralizeze date cu privire la aplicarea programului, să îl evalueze, să îi asigure transparența, eficiența și impactul, să propună intervenții, reglaje fine sau corecții atunci când acestea se impun“. Și nici nu îndeplinește obiectivul declarat din titulatură și asumat de UE, „sprijinirea producătorilor“. A celor din fiecare țară, bănuim! La noi, nici nu era nevoie s-o mai spună cineva, acest lucru este de notorietate la nivel național, laptele și merele au provenit în cea mai mare parte de oriunde altundeva, numai de la crescătorii/pomicultorii și producătorii zonali nu! Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat, deunăzi vreme, că programul nu-și atinge în totalitate scopul atâta vreme cât producătorii autohtoni nu sunt ajutați. Oficialul a reconfirmat că firmele care au câștigat licitațiile au distribuit în școli lapte praf adus din afară în loc de lapte pasteurizat din producția internă, iar cea mai mare parte din mere provine din Polonia, Austria și Italia, în vreme ce merele românești sunt ocolite, iar fermierii din județe nu au unde să-și desfacă producția. Pe de altă parte, existând această plajă largă de achiziții, au existat și cazuri în care furnizorii au introdus în consumul școlar mere poloneze ieftine sub eticheta de mere românești scumpe, diferența de preț intrând în diferite buzunare. Pentru a pune capăt acestei situații, MADR pregătește un proiect de ordonanță prin care, de la anul, Programul „Mere, lapte și corn“ să se bazeze în totalitate pe produse ale fermierilor români, a garantat Irimescu. Rămâne de văzut și dacă următorul guvern/ministru va continua sau va agrea această idee!

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 14-15

Bani pentru reducerea producției de lapte

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează într-un comunicat de presă faptul că a fost publicat Regulamentul delegat (UE) 2016/1612 al Comisiei Europene privind acordarea unor ajutoare pentru reducerea producției de lapte. Este vorba despre un cuantum de 14 euro/100kg de lapte de vacă, cu o limitare la un volum total de reducere a livrărilor de lapte care corespunde sumei de 150 milioane euro.

Beneficiarii eligibili sunt producătorii de lapte care au livrat lapte la prim-cumpărători în luna iulie 2016 și care se angajează să reducă livrarea cantității de lapte într-o perioadă calendaristică de 3 luni -perioada de reducere, în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent - perioada de referință.

Pentru a solicita ajutorul, producătorii de lapte vor depune un formular de cerere de ajutor la care vor atașa copii ale contractelor cu prim-cumpărătorii, copii ale documente fiscale care atestă livrările –facturi, file din carnetul de comercializare, pentru livrările efectuate în perioada de referență și în luna iulie 2016. Depunerea se va face la sediul Centrului Județean APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul/sediul social, direct sau prin poștă.

Termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor complete, pentru cele patru perioade de reducere care acoperă câte 3 luni calendaristice, sunt stabilite astfel:

- 21 septembrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru prima perioada de reducere octombrie, noiembrie, decembrie 2016;

- 12 octombrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru a doua perioada de reducere: noiembrie și decembrie 2016, precum și ianuarie 2017;

- 9 noiembrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru cea de a treia perioada de reducere: decembrie 2016, ianuarie și februarie 2017;

- 7 decembrie 2016, ora 13:00, ora României, pentru cea de a patra perioada de reducere : ianuarie, februarie și martie 2017.

După încheierea perioadei de reducere în termen de maxim 45 de zile, beneficiarul va depune cerere de plată în limita cantității autorizate, iar plata se va efectua după realizarea controalelor, cel târziu în a 90-a zi după data încheierii perioadei de reducere.

Vaci de lapte sau pentru carne?

Aurel Placinschi este unul dintre cei mai importanți fermieri din nord-estul țării, cunoscut în branșă mai ales datorită devotamentului pe care îl acordă sectorului agricol. Având o amplă experiență în spate, la începutul anilor 2000 a înființat ferma zootehnică de la Tigănași care astăzi a ajuns la peste 800 de bovine, de lapte și carne, deocamdată. Spun deocamdată pentru că fermierul ia în serios în calcul să renunțe la creșterea efectivului pentru carne. Motivul? Prețul.

Peste 6.000 de litri de lapte livrați zilnic

Înainte de a intra în zona privată a agriculturii, domnul Placinschi a activat în cadrul CAP-ul din Țigănași, unde la un moment dat conducea o fermă de vaci, însă, așa cum s-a întâmplat în mai multe zone din țară, după anii ’90 efectivul de animale a scăzut, iar acest lucru l-a motivat să-și înființeze propria fermă. A început prin a cumpăra 10 vaci de lapte, urmând o dezvoltare treptată prin achiziționarea altor animale de la fermele din zonă care erau în impas.

„Am selectat cele mai bune animale de la fermele din zonă, am mizat și mizăm în continuare doar pe material seminal de calitate importat din SUA de la cei mai buni tauri din lume, pot spune chiar din top 10. Apreciez că a fost o creștere foarte bună, iar în acest moment avem aproximativ 230 de vaci cu lapte și livrăm aproximativ 6.400 de litri zilnic. Avem vaci din rase pure, Holstein, Bălţată Românească, dar şi câteva Brune pentru că îmbunătăţesc calitatea laptelui şi dau producţii foarte bune, 28-30 litri de lapte/zi“, a declarat fermierul.

Pentru ca producţia de lapte să fie constantă, iar fluxul de vânzare a laptelui să nu fie afectat, fătările sunt controlate pe tot parcursul anului. Nu mai puţin de 7,5 de hectare sunt dedicate fermei zootehnice, fiecare viţel având spaţiul lui, în timp ce vacile de lapte stau în grajduri separate de cele pentru carne.

Cum mai toate începuturile sunt dificile, ferma de la Țigănași şi-a început activitatea cu o sală de muls 2x5 achiziționată la mâna a doua. În timp, lucrurile s-au schimbat, iar în acest moment este implementat un sistem 2 x 14, tip brăduț, de ale cărui rezultate agricultorul este mulțumit „Am ales acest sistem pentru că putem observa mult mai bine procesul, suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute, de durata mulsului şi a calităţii laptelui. Cred că o vom putea menţine încă mult timp de acum încolo, urmează să o mai modernizăm, să punem şi un calculator“, a menționat Placinschi.

Buna evoluție a fermei zootehnice este dată și de faptul că furajarea animalelor este asigurată din propria producție vegetală, ceea ce înseamnă costuri de întreținere mai mici. Timp de 6 luni animalele stau în stabulaţie pe pat de paie care este valorificat ulterior. În ceea ce priveşte managementul dejecţiilor, acestea sunt depozitate pe o platformă betonată, de unde toamna sunt preluate şi încorporate sub brazdă.

Fiecare zi este identică cu cealaltă la o fermă zootehnică. La Ţigănaşi activitatea începe la 4 dimineaţa, atunci când se face inventarierea pentru a vedea ce s-a întâmplat peste noapte, apoi începe mulsul, care durează până la ora 7, când se trece la furajarea animalelor. La ora 16:00 se începe cel de-al doilea proces de mulgere, după care se reia fluxul. Întrebat dacă este mulţumit de acest sector agricol, domnul Placinschi a răspuns afirmativ, însă cu precizarea că ar fi loc şi de mai bine: „Noi lucrăm de aproximativ 6 ani cu aceeaşi firmă de prelucrare şi avem o relaţie de colaborare foarte bună. Cred că un preţ cu 10% mai mult la preţul/litru de lapte ne-ar ajuta să fim profitabili şi ne-am putea dezvolta mai bine. S-a tot vorbit de eliminarea cotelor de lapte şi cum i-a afectat acest lucru pe fermieri. Este cert că la nivel european a scăzut preţul laptelui şi da, ne afectează şi pe noi, crescătorii de animale, dar nu suntem pe pierdere pentru că ne asigurăm singuri furajele, terenurile sunt apropiate fermei şi nu avem cheltuieli deosebite cu producerea furajelor“, a mai completat agricultorul.

Vacile de carne, o alternativă care nu rentează

Nu în urmă cu foarte mult timp, domnul Placinschi s-a gândit la o soluţie pentru ca vacile care dădeau mai puţin lapte sau care nu erau cele mai bune la montă să ajute ferma cu cât mai mult posibil. „În ultimii 5 ani am început să însămânţăm vaci de lapte mai puţin productive cu rase de carne. Acum am ajuns să avem 100 de animale, dintre care 40% mame, apoi juninci şi viţele, metis, generaţia a doua sau a treia din cam toate rasele de carne. După mai multe încercări, am constatat faptul că cea mai bună alegere este Angusul, o rasă bună, cu fătare uşoară, cu creştere rapidă şi care valorifică foarte bine orice tip de furaje. Rasele de carne se îngrijesc mai uşor; de regulă, cine poate să le ţină pe păşune este ideal atât pentru crescător, pentru că nu îl costă mare lucru, cât şi pentru animale pentru că le place păşunea şi cresc uşor. Pentru noi a reprezentat o alternativă deoarece putem valorifica şi furajele cu o calitate mai slabă pentru că la vaca de lapte trebuie să dăm furaje de foarte bună calitate, iar ceea ce rămâne de acolo reutilizăm în furajarea vacilor de carne“, a declarat fermierul ieşean.

Întrebat care dintre rase este mai ren­tabilă, Aurel Placinschi a răspuns că vrea să rămână la creşterea vacilor de lapte şi că trebuie să se decidă cât de curând dacă va continua şi dezvoltarea fermei de vaci de carne sau va renunţa la creşterea lor: „Nu suntem foarte mulţumiţi de preţul acordat la ora actuală pentru vacile de carne. Să luam o situaţie: dacă pornim cu o vacă cu viţel mic, peste un an vom vinde acel viţel şi vom avea deja un altul, aşadar hrănim două capete. Vindem unul, dar nu cu un preţ care să acopere în întregime costurile. La fermă avem spaţiu pentru aproximativ 800 de capete; efectivul de vaci de lapte va creşte în perioada următoare, aşa că în câteva luni trebuie să decidem dacă extindem ferma de carne, ceea ce ar însemna că trebuie să mai facem o construcţie nouă pentru iarnă.“

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Din 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepțional destinat fermierilor din sectorul laptelui și produselor lactate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepțional destinat fermierilor din sectorul laptelui și produselor lactate, conform HG nr. 160/16 martie 2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.853/2015 al Comisiei de acordare a unor ajutoare excepționale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creșterii animalelor.

Cererile se depun la Centrele județene APIA până la data de 8 aprilie 2016.

Pentru a beneficia de ajutorul financiar producătorii de lapte de vacă trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții:

  • sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, și dețin cotă de livrări la data de 31 martie 2015;
  • sunt în activitate, au încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim - cumpărător, şi dețin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului;
  • producţia de lapte livrată pe beneficiar este de minimum 5 tone lapte în anul de cotă 2014-2015.

Suma cuvenită fiecărui producător, în cazul ajutorului financiar, se calculează de către APIA conform cantității de lapte livrată în anul de cotă 2014-2015, astfel:

  • 240 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 tone inclusiv;
  • 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 tone şi până la 200 tone inclusiv;
  • 2900 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 tone.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor de acordare a ajutorului financiar în sectorul laptelui sunt disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Supermarketurile, laptele şi invazia ferigii în pajişti

Acest titlu de articol poate şoca prin lipsa aparentă de legătură între o unitate comer­cială, lapte şi o plantă invazivă din pajiştile permanente. La fel s-a spus şi despre celebra constatare a marelui savant DARWIN despre legătura dintre fetele bătrâne din Anglia şi producţia de sămânţă de trifoi roşu, pe care merită să o reamintim.

Cu cât sunt mai multe fete bătrâne cu atât se vor înmulţi pisicile de companie ce vor consuma şoarecii, care nu vor mai distruge cuiburile din sol ale bondarilor polenizatori şi, drept urmare, se va produce o cantitate mai mare de sămânţă de trifoi. Simplu, nu!?

Revenind la titlul nostru, constatăm că în ultimele două decenii dezvoltarea comerţului cu produse alimentare de primă necesitate, cum sunt laptele şi produsele lactate atractiv ambalate pe care le găseşti pretutindeni din marile oraşe până în cele mai izolate sate, a redus până la dispariţie necesitatea creşterii unei vaci pentru acest scop.

Înainte vreme în gospodăria ţărănească era mare problemă dacă înţărca unica vacă şi nu aveai lapte, trebuind să faci apel la rude sau la vecini, întrucât de vânzare nu-l găseai nicăieri în comerţul obişnuit.

Vacile din gospodăriile individuale în perioada de vegetaţie la păscut erau organi­zate în cirezi pe izlazurile comunale şi se hrăneau în sezonul rece cu fân recoltat în principal de pe fâneţele naturale.

La fel, în trecutul nu prea îndepărtat, fermele de stat sau cooperatiste de creştere a animalelor valorificau la maximum potenţialul productiv al pajiştilor permanente, fiind în cele mai multe cazuri supraexploatate.

În acest mod pajiştile permanente ale localităţilor aveau o încărcare mare cu ani­male, fiind şi bine gospodărite pentru a satisface nevoile de iarbă şi fân.

Uşurinţa cu care se pot procura acum produsele lactate i-a făcut pe gospodari să crească din ce în ce mai puţine vaci până la  dispariţia lor şi pe măsură ce persoanele mai vârstnice care le-au îngrijit părăsesc scena vieţii. În acest fel se explică şi dispariţia dra­matică a bivolilor; gospodarii tineri nu se mai înhamă la creşterea lor, având de unde să-şi procure laptele necesar, fără să se „înrobească“ fără răgaz de dimineaţă până seara zi de zi, inclusiv de sărbători.

De ce să te străduieşti să creşti în gospodăria proprie o vacă, bivoliţă sau capră pentru lapte când în supermarketurile din oraşele mari sau mai mici găseşti tot ce-ţi doreşte inima ca produse lactate aduse din ţări străine de la mii de kilometri, mai puţin de la fermele noastre? În anii 1990 noi deţineam 6,3 mil. bovine şi în prezent aceste efective s-au împuţinat cu aproape două treimi, atingând abia 2,3 mil. capete,

Evident, aceste efective de bovine şi 13,5 mil. ovine şi caprine nu pot valorifica în totalitate producţia de iarbă a 4,9 mil. hectare pajişti permanente şi 2-3 mil. hectare pârloage din arabil înierbate, multe din aceste suprafeţe fiind subîncărcate sau chiar abandonate.

Din această cauză suprafeţe imense de pajişti permanente din zona de deal şi premontană sunt invadate de feriga mare (Pteridium aqulinum), o specie arhaică foarte rezistentă.

Combaterea ei prin diferite mijloace mecanice şi/sau mecanice este foarte anevoioasă şi costisitoare. În primul rând preventiv, înainte de invazie, este necesar să respectăm încărcarea optimă cu animale la păşunat şi să cosim fâneţele. După invazie şi dominare în covorul ierbos este mai greu de luptat cu feriga, de aceea cea mai bună metodă de prevenire şi combatere este exploatarea raţională a pajiştilor permanente cu animale ierbivore de lapte sau carne la concurenţă cu ţările care ne furnizează în supermarketuri produsele lor animaliere.

Sper că am reuşit să dezleg misterul legăturii între supermarket şi ferigă! Vorba aceea, unde dai şi unde crapă!

Teodor MARUŞCA

Factorii care determină nivelul producției de lapte la oaie

Laptele de oaie are o dublă importanţă: biologică – când reprezintă alimentul indispensabil în primele săptămâni de viaţă a mielului, și comercială – când poate reprezenta o importantă sursă de venituri. Din acest punct de vedere deosebim laptele supt, adică cel consumat de miel, și laptele marfă, destinat comercializării.

Producția totală de lapte este formată din laptele muls și laptele marfă. Pe lângă faptul că este de 1,5-2 ori mai nutritiv decât cel de vacă și mai bogat în vitamine și fier, poate fi consumat crud, fără pericolul de a transmite tuberculoza, doar în cel mult 3‰ din cazuri.

Producția cantitativă și calitativă de lapte este determinată de mulți factori a căror acțiune se îmbină în așa manieră încât este dificil a determina cu certitudine aportul fiecăruia dintre ei.

O grupă de factori ce pot determina producția de lapte o reprezintă cei genetici, primul factor fiind individul. În cadrul aceleiași rase și turme există indivizi izolați care pot prezenta o variabilitate mai mare decât mediile între rase. Din practică se cunoaște faptul că, în aceleași condiții de mediu, în cadrul aceleiași rase și turme sunt indivizi care nu au lapte nici pentru creșterea mielului, alături de indivizi ce produc în total 200-300 l de lapte, și chiar mai mult, într-o perioadă de lactație. Prin asigurarea unei întrețineri și alimentații corespunzătoare, dublate de selecție, producția de lapte a fiecărei rase poate fi mult îmbunătățită.

Dintre factorii de mediu externi, cel care influențează cel mai mult producția de lapte este regimul de hrănire. Pentru producerea fiecărui litru de lapte trebuie asigurate 0,7 UN și 85 g P.B.D., peste necesarul de întreținere a funcțiilor vitale. Pentru a mări secreția de lapte, hrănirea stimulativă trebuie să înceapă încă din a doua jumătate a perioadei de gestație. Clima exercită, de asemenea, o puternică influență asupra producției de lapte, temperaturile cele mai favorabile pentru procesul de secreție normală a laptelui fiind cuprinse între 5 și 21°C.

Oaia este foarte sensibilă la perturbarea factorilor de mediu și a celor alimentari. Suprimarea unui furaj în perioada de stabulație poate duce la diminuarea cu 10-15% a producției de lapte, o ploaie de vară poate provoca o diminuare cu 5-30%, iar tunsul cu 10%. După tuns, ca urmare a stării generale mai bune, prin eliberarea de cojocul călduros de lână, producția de lapte se majorează cu 10-15%.

Diminuarea producției de lapte este provocată și de lipsa așternutului în timp de iarnă, neadăpostirea turmei pe timpul arșiței sau de drumurile lungi până la sursa de adăpare. La pășune sursa de apă nu trebuie neglijată, dar și asigurarea bulgărilor de sare pentru lins întrucât, în lipsa apei și a sării, oile devin neliniștite, stresul reducând producția de lapte. De remarcat faptul că nu este de dorit o singură sursă de apă într-un loc constant deoarece oile vor face poteci pe pășune, mergând pe același drum la adăpat.

Oile lactante hrănite cu ierburi suculente, fără apă, slăbesc, iar cele hrănite cu ierburi ce au sub 40% apă (secetă severă) inițial reduc consumul și, în final, mor.

Printre factorii de mediu interni, vârsta oilor și, legat de aceasta, numărul de lactații influențează, de asemenea, producția de lapte. Se constată că, până la a treia lactație, la vârsta de 4 ani, producțiile realizate se situează sub media pe viața productivă, între 4-7,5 ani peste media de viață, după care scad din nou.

Prolificitatea este un alt factor ce influențează producția de lapte a oilor. Aceasta este cu 30% mai mare la oile care au fătat gemeni, față de aceea a oilor care au fătat un singur miel. La oile care au fătat 3 miei producția de lapte este cu 65% mai mare decât la acelea care au fătat un singur miel. Se poate spune că oile cu un singur miel produc sub potențial. Din păcate însă, oile cu mai mult de doi miei pot face mastite (afecțiuni ale ugerului) după 4-6 săptămâni de supt.

Durata lactației, în condițiile obișnuite de la noi, este de 6-7 luni, începând din martie și încheindu-se în septembrie. Este greșită concepția că oile trebuie înțărcate cu 3-4 săptămâni înainte de montă, deoarece astfel nu ar intra în călduri. Secreția de lapte nu lipsește de energie alte funcții ale organismului doar în prima parte a lactației.

O cale de a obține mai mult lapte (8-10%) este deplasarea sezonului de fătare din martie spre februarie pentru a lungi perioada de lactație și pentru a avea o vegetație bună când, după înțărcarea mieilor, începe mulsul. Fătările exagerat de timpurii, în lipsa unor condiții bune în timpul stabulației de iarnă, pot compromite total producția de lapte, printr-o înțărcare foarte timpurie.

Îmbunătățirea, mai ales cantitativă, a producției de lapte, cu referire specială la rasele de la noi, trebuie să aibă în vedere desfășurarea unei intense activități de selecție în rândul raselor autohtone și extinderea controlului producției de lapte, pentru identificarea de „mame de berbeci“ și alegerea riguroasă a acestora, în vederea folosirii lor la însămânțări artificiale: efectuarea unor încrucișări de infuzie și industriale, cu berbeci din rase specializate pentru producția de lapte.

Ing. Bogdan MACOVSCHI

Abonează-te la acest feed RSS