Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale salută demersul unor investitori români din județul Olt, comuna Făgețelu, care au obținut suma de 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022, prin finanțare de la Ministerul Economiei. Fondurile vor fi folosite pentru înființarea unei fabrici de procesare a lânii și la fabricarea de produse fono și termo izolante din lână, dar și pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, îngrășămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.

„Proiectul evaluat și validat se va transpune în construirea unei fabrici prin care se va prelucra această valoroasă resursă, în care găsim finalitatea Programului LÂNA, pe care l-am început în anul 2017. Vom fi tot timpul alături de românii care vor să investească în această activitate prin crearea de mecanisme de colectare a lânii de la crescătorii de ovine din România, în acest moment fiind semnate scrisori de intenție cu asociațiile de fermieri pentru 15.000 tone lână brută”, a declarat ministrul Petre DAEA.

În cadrul fabricii vor fi construite:

• 1 hală de producție în suprafață de 12.500 mp
• 3 linii de spălare lână brută cu o capacitate unitară de 1t/ora/linie, care vor include și următoarele sub-capacități:
      - instalații de centrifugare pentru extragerea lanolinei;
      - 2 linii de peletizare;
      - o stație de reciclare a apei și reintroducere în circuit;
      - 2 linii automate de prelucrare și ambalare produse finite;
      - capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafață a halei.

Totodată, MADR apreciază inițiativa Ministerului Economiei de a acorda sprijin industriei prelucrătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de o investiție care va contribui la reducerea efectelor negative privind schimbările climatice, va duce la atingerea obiectivului de eficiență energetică, prin achiziționarea și instalarea de panouri fotovoltaic, și nu în ultimul rând la crearea de noi locuri de muncă într-o regiune defavorizată.

Claudia Stroe – „Creațiile din acest material sunt «calde și vii»“

Claudia Stroe, o tânără din București, este de meserie artizan. Confecționează păpuși și alte obiecte din lână, iar pasiunea aceasta a descoperit-o încă de când era mică.

„În urmă cu trei ani am cusut primele jucării din fetru“

‒ Rep.: Cum v-ați apucat de această meserie?

‒ Claudia Stroe: Povestea mea de artizan începe cu o altă poveste. Sunt producător de spectacole pentru copii, îmi place să spun povești scrise doar cu apă și săpun pentru toți cei care vor să-și amintească că au fost mai întâi copii. De mică mi-au plăcut jucăriile și, chiar dacă nu am avut multe la vremea aceea, știam că de Crăciun, Moș Gerilă o să-mi aducă una. Așa anii au trecut, iar jucăriile au rămas într-un loc special în inima mea. Și cum niciodată nu este prea târziu să faci ceea ce îți place, în urmă cu trei ani am început să cos timid primele jucării decorative din fetru. În urmă cu doi ani m-am gândit că aș putea realiza manual o jucărie pe care doream să o ofer amintire micilor mei spectatori. Astfel girafa Bubblică mi-a marcat cumva destinul cu noi începuturi. Mi-am dat seama că-mi place să cos și jucăriile din fetru făcute de mine au început să prindă contur.

‒ Rep.: Mai confecționați și alte obiecte?

‒ C.S.: Am realizat și jucării decorative, decoruri 3D din fetru, banner-uri cu nume pentru camera copilului, ilustrații 3D după afișe de spectacole și multe alte produse cusute în fetru. Credeam că asta o să fac toată viața, dar nu a fost așa. Altceva mi se pregătea. Văzusem câteva tutoriale pe Youtube despre împâslirea lânii, dar nu dădusem importanță acestei activități. Provocarea a venit când a trebuit să fac un tablou 3D din fetru după afișul unui spectacol. Primele înțepături le-am simțit pe pielea mea la propriu. De atunci au trecut aproape 3 ani și pot spune că sunt dependentă de filțuit lâna.

„Proprietățile lânii aduc cu ele un sentiment de viață“

‒ Rep.: Ce tehnică folosiți pentru realizarea produselor?

‒ C.S.: Îmi place să modelez lâna prin tehnici complexe de filțuire uscată cu acul sau umedă cu apă și săpun, dar și să realizez picturi calde cu peisaje, portrete ale oamenilor sau animăluțelor de companie. Gama se extinde la bijuterii parfumate, încălțăminte lejeră de casă până la eșarfe, mănuși sau alte accesorii. Împâslirea este un proces complex și de durată în care, cu fiecare înțepătură a acelor, fibrele se blochează între ele și construiesc corpul solid care va alcătui produsul meu. Proprietățile lânii aduc cu ele un sentiment de viață; la fel ca pielea și părul uman, fibra de lână este alcătuită din keratină și, spre deosebire de multe materiale, nu se simte rece la atingere, de aceea creațiile din lână sunt „calde și vii.“

Rep.: De unde luați materia primă și în cât timp se realizează o astfel de lucrare?

Claudia S.: Creațiile „sculptate“ sau pictate cu lână sunt foarte migălos de realizat, ceea ce înseamnă că trebuie să le dedic timp suficient astfel încât la final să fiu mulțumită de ceea ce am făcut. Sunt creații pe care le pot realiza într-un minimum de câteva ore și altele la care lucrez zeci sau poate chiar sute de ore. Materia primă pe care o folosesc este lâna merinos pe care o procur atât din țară, cât și din străinătate.

‒ Rep.: La ce prețuri le valorificați?

‒ C.S.: În funcție de complexitatea creației, aceasta poate costa câteva zeci de lei sau prețul poate ajunge chiar și la câteva mii de lei.

„Lâna ca materie primă este un material foarte moale și pentru a realiza ceva anume din ea trebuie foarte bine împâslită. Asta necesită timp, muncă, pasiune și îndemânare. Creațiile handmade sunt spectaculoase și întotdeauna vor fi căutate de iubitorii de frumos, de cei care doresc să dăruiască sau să colecționeze piese unicat. În cazul meu, creațiile pe care le realizez sunt un decor elegant și un cadou sofisticat pentru tine sau o persoană dragă. Aceste creații din lână îți pot aduce energie, căldură, emoții“, Claudia Stroe.

Liliana POSTICA

Lâna este o resursă la îndemână și ieftină. Și totuși, în România nu este deloc valorificată. Astfel pierd și ciobanii care nu au niciun câștig de pe urma tunderii oilor, dar și antreprenorii care nu valorifică această oportunitate de afacere. Înființarea unor centre de colectare și prelucrare a lânii a fost menționată de-a lungul timpului de reprezentanți ai autorităților, dar până acum nu s-a concretizat nimic. Așa că a rămas la libera alegere a celor cu potențial financiar să pună bazele unor astfel de proiecte. Așa a apărut și Lâna de aur, fabrica de mici dimensiuni din Pava de Jos, Covasna, realizată prin intermediul unui start-up de către Cristian Bindar, fondator și Florin Anghel. Aici se realizează termoizolații din lână de oaie de aproximativ patru ani, dar viitorul este încă marcat de multe necunoscute.

Fluxul tehnologic este relativ simplu

Această izolație se pretează la absolut orice tip de casă, cu condiția să fie instalată corespunzător. În fișa tehnică a termoizolațiilor de lână se precizează câteva dintre proprietățile acestui material de construcții. Astfel lâna este caracterizată, în primul rând, ca un bun izolator. O să vedeți că, dacă îmbrăcați iarna cel mai subțire pulover de lână, e suficient să vă țină cald. Ciobanii poartă acele sumane (cojoace) atât vara, cât și iarna. Mănușile sau ciorapii de lână sunt cele mai călduroase. Mai nou, au reapărut acele cizme făcute din blană de oaie în Australia. La noi în țară, acum 30-35 de ani, în urmă astfel de cizme erau foarte comune. În descrierea termoizolațiilor de lână se precizează că acestea sunt purificatoare de aer, ignifuge, nu întrețin focul, sunt izolatoare fonice și sunt tratate împotriva dăunătorilor.

„Materia primă o achiziționăm, în primul rând, de la fermierii locali. De cele mai multe ori ei ne contactează să le cumpărăm lâna. În ceea ce privește fluxul tehnologic de realizare a termoizolațiilor, acesta este relativ simplu, însă implică o cantitate foarte mare de energie pentru că lâna se curăță de impurități, se spală, se usucă și se scarmănă. Nu este nevoie de un anumit tip de lână pentru realizarea termoizolațiilor, însă mașinile noastre sunt mai mult experimentale și au o sensibilitate foarte mare la lungimea firului de păr. De aceea, pentru un randament mai mare, folosim doar un anumit tip de lână de oaie. Acum, din cauza costurilor actuale ale energiei și cu salariile nemajorate, vom vinde termoizolațiile cu 28 lei/m2 până la sfârșitul lui ianuarie și o să coste după 30-35 lei/m2. Indexarea inflației face ca și costurile de producție să se reflecte în această diferență. Pentru moment ne interesează să ne acoperim costurile de producție și reparațiile la utilaje, inclusiv chiria și mașinile cu care transportăm lâna.“

Acest material este folosit pe toate continentele

Această mică afacere a fost și încă este un mic laborator în care se încearcă optimizarea la maximum a producției și utilajelor. Scopul final este ca produsul realizat să fie perfecționat și asimilat de piața autohtonă.

„Începutul proiectului Lâna de aur a pornit chiar de la ideea de a folosi lâna. Aceasta este un material ieftin pentru moment, iar proprietățile ei sunt excepționale. Așa că am început să ne gândim serios la această oportunitate, ne-am documentat o perioadă de timp și ne-a interesat să vedem dacă mai este cineva care face acest lucru. Am rămas impresionați de faptul că acest material este folosit pe toate continentele de foarte mult timp pentru realizarea izolațiilor. Peste hotare prețul pentru același produs pe care îl realizăm noi variază intre 50-100 de euro/dolari pe m2. Am făcut niște calcule și, la vremea respectivă, puteam să fabricăm acest produs la un preț de 18-20 lei/m2, echivalentul a 4-5 euro/ m2. Prețul de vânzare stabilit la început, 22 lei/m2, inclusiv transportul, a fost pentru a testa piața.“

Antreprenorul spune că a încercat foarte multă vreme să nu crească prețul și vinde în prezent cu 28 lei/m2. În completare menționează că, probabil, odată cu scumpirile din ianuarie, prețul va crește la 35 lei/m2, dar chiar și așa tot vinde de cel puțin 10 ori mai ieftin decât orice alt competitor internațional.

Comercializarea internă este o prioritate

Obiectivul principal al proiectului Lâna de aur este implementarea în piață a produsului, însă antreprenorul din Covasna spune că este contactat de clienți, arhitecți, desingeri, constructori și dezvoltatori, majoritatea pasionați de produse naturale, simple și cu o foarte mare eficiență și durată de viață.

„Ne dorim să comercializăm doar în România până în momentul în care termoizolațiile din lână de oaie devin la fel de populare și apreciate ca în străinătate. Deocamdată nu ne gândim la varianta exportului. În primul rând, pentru ca acest produs să rămână verde, nu trebuie transportat pe distanțe lungi, poluând cu transportul. Dacă va fi toată România învelită cu lâna noastră, ne vom mai gândi dacă este rentabil pentru noi, pentru fermieri și pentru natură să exportăm.“

Minifabrica de termoizolații din lână de la Covasna este în anul patru de existență și, ca atare, managerul ei spune că încă mai sunt lucruri de învățat, dar că acum sunt pe o linie stabilă și nu mai este nevoie să susțină această afacere cu bani aduși din alte domenii de activitate. „Probabil, dacă am fi știut sau am fi avut de unde învăța, economiseam doi ani și mulți bani. Însă tot ce știm și ce facem acum este din propriile greșeli. Pentru următorii doi-trei ani ne dorim ca măcar 30% din acoperișurile românești să fie izolate cu termoizolații  realizate în fabrica noastră.“

Casetă

„Românii ar trebui să cumpere materiale fabricate în România, cu materie primă de aici. Așa am putea crea un biosistem sustenabil românesc ale cărui beneficii financiare ar rămâne la noi. La fel și calitatea.“

D.Z.

Doi tineri din Sibiu au pus pe picioare, în premieră în România, o afacere inedită în agricultură: peleți de îngrășământ eco din lână de oaie. Marius Laabs și Lioara Vasilescu au pariat pe agricultura din România, iar la începutul acestui an au înființat Naked Sheep SRL, firma care produce îngrășământ organic în creierii munților din Transilvania.

Lâna se recoltează de la oi fără a le face vreun rău acestora, fiind crescute cu mare grijă în Munții Carpați. Oile sunt hrănite natural, chiar și pe timpul iernii. „Ne mândrim cu faptul că produsul nostru este 100% organic, acesta menținându-se în sol până la 6 luni, unde eliberează în mod constant îngrășământ pentru plantă. Planta are nevoie de o irigare de capacitate mică, un pelet absorbind apa de până la 4 ori greutatea proprie“, a declarat Marius Laabs, cofondatorul Naked Sheep.

În plus, după perioada de utilizare peletul este biodegradabil. Îngrășământul eco funcționează ca un substrat fizic în care planta se fixează, aducându-i-se valori nutriționale de azot, fosfor și alte elemente. Afacerea ar fi trebuit să demareze din luna februarie, dar din cauza pandemiei montarea mașinilor de producție nu s-a putut face pentru că inginerii germani care trebuiau să își dea avizul nu au mai putut călători. Din acest motiv și capacitatea de producție este acum atât de mică.

Afaceri de milioane din lână de oaie

„În momentul de față avem o capacitate de 10 tone pe lună, dar o vom ridica la 25 de tone, iar când se va lucra la două schimburi capacitatea de producție va crește la 50 de tone pe lună. În primul an de producţie estimăm vânzări de 9 milioane de lei, iar pentru anul viitor țintim o dublare a acestora“, a declarat Marius Laabs.

Cum se utilizează îngrășământul eco Naked Sheep

„Pentru plantele în ghiveci se adaugă aproximativ 10 g (două linguri) pentru a se amesteca cu 1 litru de sol, iar pentru copaci de dimensiuni normale puneți aproximativ 100 g în sol. Produsul nostru este ideal pentru orice tip de cultură, de la cele de seră până la cele de câmp. Se poate folosi cu precădere ca o alternativă pentru perioadele și locurile în care recoltele sunt afectate de seceta pedologică“, a declarat Lioara Vasilescu, cofondator al Naked Sheep SRL.

În ceea ce priveşte modul de utilizare a îngrăşământului eco Naked Sheep, pentru legume se pun 70 până la 150 g/mp, în funcţie de cererea de fertilizare a plantei, şi 150 g p/mp pentru legume foarte exigente precum roşiile, castraveţii şi varza. Pentru legume obişnuite, cum ar fi morcovii şi salata, se pun 100 g/mp, iar pentru legume cu un nivel scăzut de azot, precum mazărea, ridichea şi fasolea, se pun 70 g/mp.

Fertilizatorul se vinde în pachete de 450 g, 1 kg, 5 kg, 15 kg, 25 kg sau Big Bag de 500 kg. Un kilogram de peleți se vinde cu 50 de lei, dar prețul acestuia scade semnificativ odată cu creșterea cantității cumpărate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Liliana Ghiță este o mare pasionată de artizanat, care s-a transformat dintr-o educatoare într-o artistă. Știe să împletească armonios imaginația și tradiția într-un mod cât mai inedit. Acest lucru îl poți vedea încă din primele momente în care pășești în atelierul ei. Zilnic lucrează zeci de produse și accesorii. Dacă, de obicei, majoritatea meșteșugarilor fac din lână saltele, papuci sau șosete, protagonista a demonstrat că din această fibră se pot obține mult mai multe lucruri. De la articole vestimentare, tablouri până la jucării, toate au ceva în comun: sunt unice, realizate cu suflet și lucrate doar cu lână.

„Totul a început în urmă cu trei ani de zile, când am văzut un reportaj la televizor despre lână, în care se spunea că aceasta nu se mai folosește în România și este aruncată ori arsă de către ciobani. M-a impresionat foarte tare și am dorit să fac ceva în sensul ăsta. Astfel am ajuns să comand primul stoc de lână de la o stână din zona Clujului. Nu prea știam ce se poate obține din ea, în afară de articolele clasice și cunoscute. Apoi, am găsit diferite filmulețe pe Internet cu podoabe, jucării și accesorii realizate din lână. La început îmi cream podoabe, după care am evoluat și am început să lucrez nenumărate articole. În prezent realizez articole vestimentare, tablouri, jucării, genți, pălării, lampadare, covoare sau chiar piese de șah. Am ieșit la câteva târguri în ultimul an și am început să le promovez. Bineînțeles, eu am numit-o arta lânăritului. Fiecare creație este unică, iar cei care le-au văzut au fost foarte plăcut surprinși și impresionați. Nu știau, la fel ca mine, că se pot face atâtea lucruri din lână. Deocamdată, sunt apreciate și cam atât. Încă sunt în stadiul de promovare și sper să ajung să și comercializez în așa fel încât să pot trăi din arta lânăritului. Am foarte multe idei în cap, sper să și le pot pune în aplicare“, povestește pentru revista Lumea Satului Liliana Ghiță, artizan.

Lâna se curăță cu mălai

Ultimele descoperiri au demonstrat că micromasajul firelor de lână rivalizează cu presopunctura şi cu reflexoterapia. Fibrele de lână ating pielea şi acţionează asupra ei ca un micromasaj. Datorită acestui fapt, sporeşte microcirculaţia sanguină. În plus, unele cercetări confirmă că materialele obţinute din această fibră ne pot proteja de radiaţiile electromagnetice, resping umezeala, praful şi impurităţile. De asemenea, Liliana recomandă acest meșteșug ca o terapie antistres.

„Fiecare articol creat de mine este unic. Oamenii sunt uimiți și le apreciază. De asemenea, deseori sunt întrebată cum se curăță produsele din lână. Nu se spală, acestea se freacă foarte bine cu mălai, apoi se scutură și se lasă la aerisit câteva zile. Se spune că lâna este cea mai inteligentă fibră“, ne dezvăluie artista.

Roci vulcanice din lână cu efect terapeutic

Cu cât ţesătura sau împletitura din lână este mai groasă, cu atât acţiunea ei energetică este mai mare. Pornind de la această constatare, Liliana şi-a pus talentul şi imaginaţia în aplicare şi a obţinut un rezultat inedit: „rocile vulcanice“ din lână, cu efect tămăduitor. Fie că sunt unite într-un covor sau puse individual ca element de decor, aceste „pietre“ au un design minimalist şi pot fi de mare efect în orice locuinţă.

„Recomand produsele de acest gen deoarece sunt create manual, din lână 100% românească. Consider că ar trebui să susținem sectorul lânăritului, adică cel al producătorilor și al ciobanilor. Cumpărând de la noi este evident că îi vom putea ajuta, iar lâna nu se va mai arde sau nu o vom mai arunca. Acesta este unul dintre sfaturile mele, să cumpărăm produse din lână lucrate de artizanii români“, mai adaugă Liliana.

Pe viitor, protagonista are în plan deschiderea unui atelier dedicat copiilor pentru dezvoltarea lor artistică. Printre cele mai îndrăgite și inedite articole realizate de ea se numără și tablourile din lână, preferatele clienților din Anglia și Franța.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În Ședința de Guvern din data de 8 februarie 2019 a fost adoptată o Hotărâre care modifică și completează HG nr.500/2017 privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine  pentru comercializarea lânii”.

Prin prezentul act normativ se reglementează continuarea în 2019 a Programului ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine  pentru comercializarea lânii”, precum și condițiile aferente acestuia. Perioada de înscriere pentru anul 2019 este cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și 28 martie 2019, inclusiv, iar perioada de cerere în care producția de lână poate fi valorificată este între 29 martie-30 septembrie 2019, inclusiv.

Solicitanţii înregistraţi în Registrul unic au obligaţia de a depune la Direcțiile Agricole Județene  documentele justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute până la 1 noiembrie 2019, inclusiv. Comercializarea lânii se realizează către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii. 

Pentru acordarea sprijinului, documentele justificative trebuie să ateste că lâna a fost comercializată respectând interesul părților. Este necesar ca documentele justificative (factura sau filele din carnetul de comercializare) să indice cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În cazul intermediarului, acesta va menționa pe filele din carnetul de comercializare al crescătorului de ovine numărul contractului încheiat cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

De asemenea, este reglementată plata cantității de lână comercializată în perioada de valorificare corespunzătoare și nedecontată în anul 2018.

Sursa: madr.ro

Campania de sprijinire a crescătorilor de ovine care livrează lână în vederea valorificării se bucură de interes în judeţul Suceava. În cadrul programului privind ajutorul de minimis acordat crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava au fost înregistraţi 852 de potenţiali beneficiari ai ajutorului financiar de 1 leu la kilogramul de lână vândută către unităţile care preiau respectiva materie primă, dintr-un total de 1.280 de crescători de oi din judeţ.

De acest ajutor pot avea parte crescătorii persoane fizice care au atestat de producători, persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, persoane juridice, alte forme asociative cu personalitate juridică. Un singur beneficiar poate primi maximum 15.000 de euro pe durata a 3 exerciţii financiare, respectiv în 2018 şi în cele două exerciţii financiare precedente, adică în 2016 şi 2017. În judeţul Suceava este un efectiv de 255.547 de ovine, iar de la un singur animal, în funcţie de rasă şi vârstă, se pot recolta, în medie, 2-3 kg de lână.

„Cei care sunt luaţi în baza de date au timp, până în august 2018, să facă dovada cantităţilor de lână comercializate. În baza acestor dovezi ei vor primi ajutorul prevăzut de Guvernul României“, ne-a spus Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei Agricole Suceava. La dosar se depune cererea-tip, declaraţie pe proprie răspundere, copie după cartea de identitate sau actul de constituire de la ONRC, după caz, dovadă de cont activ, documentul de la medicul veterinar prin care se atestă că exploataţia este identificată, precum şi o aproximare privind cantitatea de lână pentru livrare. Ulterior, la dosar se vor adăuga şi documentele doveditoare ale comercializării lânii.

Lâna prelucrată poate avea un preţ bun

De patru ani, în judeţul Suceava există un singur agent economic cu sediul în Fălticeni care preia lâna de la crescătorii de animale. Firma oferă 80 de bani pentru kilogramul de lână adus de crescător la depozit şi 50 de bani pentru lâna achiziţionată direct din fermă. Lâna este exportată în Turcia, unde este folosită la fabricarea saltelelor. Conform reprezentanţilor societăţii, preţul oferit depinde de bursa internaţională, agentul economic neefectuând nici măcar o prelucrare sumară a lânii, condiţii în care ar putea fi exportată la un preţ mai bun. „Prin adoptarea Hotărârii de Guvern, crescătorii de oi vor comercializa în număr mult mai numeros lâna. Varianta cu agentul economic din Fălticeni care preia lâna ar trebui să fie doar una de tranziţie, scopul Guvernului României fiind ca, prin acordarea subvenţiei, să fie încurajată înfiinţarea de depozite mari, în urma unor parteneriate public-private. Într-un astfel de depozit, lâna ar fi prelucrată şi comercializată mai departe la un preţ decent, inclusiv pentru crescătorul de oi care o vinde. Piaţa lânii este considerată a fi una de perspectivă, în condiţiile în care lâna este folosită ca materie primă în industria textilă, dar şi la fabricarea de materiale izolante“, a precizat Haralampie Duţu.

Anul trecut au depus în judeţ cereri de înscriere în program peste 100 de crescători de oi, dar nu au revenit toţi pentru completarea dosarelor cu documentele solicitate.

Silviu Buculei

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare lână și piei de animale.

În prezent, există 20 de centre care colectează lâna de la crescătorii de ovine, cu o capacitate totală de circa 30.000 tone. Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

Centrele sunt localizate în județele: Bacău, Bistrița Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui.

Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine.

Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în Program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

Sursa: madr.ro

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a finalizat o altă acțiune întreprinsă în cadrul strategiei de extindere și de deschidere de noi piețe de desfacere pentru produsele autohtone.

Una dintre oportunitățile identificate a fost piața importantă reprezentată de Repulica Africa de Sud.

În acest sens, reprezentanții instituției au inițiat demersuri către Direcția de Sănătate Animală din cadrul Departamentului pentru Agricultură, Păduri și Piscicultură din Republica Africa de Sud, cu scopul de a stabili și concretiza sectoare de colaborare în aria specifică.

În urma discuțiilor tehnice și a interesului manifestat pentru importul de lână și mohair din țară noastră, cele două părți au negociat și au agreat un certficat sanitar veterinar pentru export.

Prin deschiderea acestei piețe, s-a creat posibilitatea pentru mulți crescători de animale să valorifice și acest produs.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale și pentru a facilita exportul acestui tip de produs, ANSVSA a dispus structurilor teritoriale ca, prin intermediul medicilor veterinari cu atribuții de certificare, să informeze operatorii economici autorizați despre această oportunitate și asupra cerințelor necesare.

Cei interesați pot consulta modelul de certificat, postat pe site-ul ANSVSA: www.ansvsa.ro, modulul: „Certificate sanitare veterinare pentru exportul subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman”, accesând link-ul:

http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2017/12/CSV_Africa_de_Sud_mohair_lana_netratata_spalata.pdf

În urmă cu un an discutam cu președintele Asociației Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Hațeg, Pavel Iovăneasă, despre posibilitatea înființării unor centre de prelucrare a lânii. Acesta spunea că asociația este implicată într-un proiect multinațional prin care se încearcă crearea unei rețele de centre de colectare, spălare, uscare, sortare lână. Președintele asociației completa atunci spunând că, dacă proiectul va deveni realitate, sectorul ovin va fi salvat. La un an de la acea discuție, am aflat de la dl Iovăneasă că „se cam bate apa-n piuă“.

Discuții și... cam atât deocamdată

Ce nu a funcționat în realizarea  acestor centre? Pavel Iovăneasă spune că proiectul inițial în care erau implicate mai multe primării din diferite județe nu a primit undă verde și că în momentul de față este vorba despre o reorganizare și despre încercarea de a depune acest proiect pe alte măsuri. Cert este că timpul este limitat și că situația ar trebui clarificată până la sfârșitul lui noiembrie pentru că se va închide sesiunea de depunere.

„Tot ce pot să spun este că la partea de proiecte «se bate apa în piuă» cu centrele de prelucrare a lânii. Este drept că la MADR sunt discuții pe această temă și există intenția realizării acestor centre, dar viziunea ar trebui să fie mult mai largă. Și vă spun de ce nu este mulțumitoare pentru mine această soluție. Pentru că nu are finalitate. Chiar dacă vom avea aceste centre de prelucrare, ce facem mai departe cu lâna, unde o vindem? Ar trebui să se ia în calcul construirea unei fabrici-pilot de termoizolație care să colecteze tot ce există în România. Așa crescătorii de oi vor avea certitudinea unui contract ferm. Când a fost dl ministru Daea în județul Hunedoara i-am spus acest lucru și a zis că ne va chema la discuții pentru a găsi soluții.“

Cât ajută minimisul pentru lână

Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Retezatul Hațeg spune că realizarea acestor centre și închiderea circuitului ar fi trebuit să fie prioritatea numărul 1 pentru zootehnie.

„În momentul în care a apărut actul normativ privind ajutorul de minimis pentru lână oierii și-au pus speranțe. Acum sunt însă dezamăgiți pentru că, deși acest act normativ este stipulat în legislație, nu este încă lucrativ. Noi luăm leul pe lână pe care ni-l dă guvernul, dar cui dăm lâna ca să facem dovada că am vândut-o? Aici este problema. Vin țiganii, o sortează și dau 50 de bani pe kg de lână. Este un lucru bun faptul că se acordă minimisul pentru lână, dar aceasta ar fi trebuit să fie o chestie suplimentară. Avem nevoie de centre și de contracte ferme de preluare a lânii. Iar proiectul unei fabrici-pilot de termoizolații este foarte viabil. Altfel degeaba spune dl ministru că ar trebui să se menționeze în PNDR ca la realizarea agropensiunilor să se folosească lâna pentru termoizolații, pentru că noi nu avem o fabrică în care să se realizeze aceste termoizolații.“

Cu 2 lei/kg de lână nu există niciun câștig

Potrivit dlui Iovăneasă, numărul de oi declarate (pentru că în realitate ar putea fi mai puține) este de 13 milioane, iar dacă de la fiecare oaie se obțin cel puțin 2 kg de lână înseamnă 26 milioane de kg de lână. „Pentru tunsul unei oi se ia în jur de 3-4 lei, uneori chiar și 5 lei per oaie. Pentru ca balanța să fie pe 0, ar trebui ca prețul de valorificare a kilogramului de lână să fie de 2 lei. Dacă ne gândim să rămână ceva bani și oierului atunci ar trebui ca prețul să fie mai mare. Există la Sibiu un centru de colectare a lânii. De acolo producția pleacă spre Turcia. Există așadar export, dar când nu există concurență, nu există preț. Tot ce știm este că prețul de colectare a lânii este de 1-2 lei (dezavantajos pentru ciobani), dar nu știm la ce preț este trimisă mai departe. Dacă am avea cui să dăm producția, ne-am putea asuma costurile cu spălatul lânii pentru că prin acest proces se adaugă plusvaloare și atunci nu este o problemă pentru că automat și prețul crește. Înainte, când lâna se prelucra, se colecta și lâna spălată și nespălată și era o diferență majoră de preț între cele două“, spune dl Iovăneasă.

Măsuri urgente pentru oierit

• „Pășunile trebuie să ajungă la crescătorii de animale, nu la tot felul de asociații și așa-ziși ciobani.“
• „Sunt necesare măsuri legislative pe termen lung. Spre exemplu, ajutorul de minimis este foarte bun, dar este pe o perioadă scurtă, de aceea trebuie implementate măsuri pe zece ani pentru a avea o certitudine. Alt exemplu este minimisul pentru berbeci de reproducție care se acordă pe cinci ani. Astfel crescătorii se înscriu în COP pentru a avea acces la acest sprijin cuplat. Problema este că acest ajutor ar trebui să fie transparent, să se știe exact cine sunt cei care pot furniza berbeci cu origine, animalele să fie însoțite de buletin de analiză și acte care să confirme că nu există niciun risc.“
• „Ar trebui să se facă verificări serioase pentru a ști cu certitudine efectivele reale de oi. Dacă s-ar întâmpla să pice subvențiile s-ar face o selecție naturală a oierilor din România. Ciobanii cu tradiție au ținut oi și atunci când nu erau subvenții. În vremurile alea se vindea mielul la preț bun, se vindea lâna și se găsea forță de muncă. Era mult mai bine. Sunt nuanțe care au schimbat chipul oieritului.“

Laura ZMARANDA

În 30 august 2017 s-a încheiat perioada de înscriere pentru obţinerea ”Ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”. Perioada de înscriere a debutat în 17 iulie 2017, o dată cu publicarea în Monitorul Oficial a HG nr. 500/2017. Prin acest ajutor de minimis se reglementează acordarea unui sprijin de 1 leu/kg lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Din datele operative provizorii trimise de către Direcţiile Agricole Judeţene, până la aceasta dată, s-au înscris în Program aproximativ 32.000 de beneficiari pentru o cantitate totală de lână de 22,2 mii tone.

În perioada următoare, reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene, împreună cu reprezentații Agenţiei Naţionale pentru  Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" vor verifica existența exploatațiilor pentru crescătorii de ovine înscriși în Program.  Ulterior, după controlul administrativ, se vor depune la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Schema de ajutor de minimis are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017). Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică. De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploataţie  de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Sursa: madr.ro

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a avut în data de 19 iulie 2017 o întâlnire cu reprezentanții mai multor societăți comerciale din Bistrița-Năsăud, Râmnicu Vâlcea, Cluj precum și cu ingineri sau arhitecți, cercetători dar și crescători de ovine, interesați de valorificarea lânii de oaie ca termoizolator în construcții și în industria textilă.

Accentul a fost pus pe identificarea celor mai eficiente modalități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii de oaie, în contextul interesului deosebit pentru lâna oilor din România, manifestat de țări precum India sau Turcia.

Un exemplu apreciat, în acest sens, este cel al unor investitori din Bistrița Năsăud, care au amenajat în Sângeorz Băi un depozit unde lâna este colectată și balotată, urmând apoi să fie trimisă la export. În perspectivă, se preconizează dotarea cu o linie tehnologică de spălare a lânii dar și soluții pentru prelucrare – includere în producția materialelor izolatoare pentru construcții, cu scopul de a înlocui polistirenul și vata minerală.

Totodată, investitorii din județul Bistrița au avut inițiativa realizării unui proiect pilot de valorificare a laptelui, printr-un proces experimental, în satul Ardan, comuna Șieu,. Inaugurarea ar urma să fie făcută în luna august, eveniment la care a fost invitat și ministrul Petre Daea.

Având în vedere preocuparea pentru dezvoltarea zonei montane, participanții la întâlnirea cu ministrul Petre Daea s-au arătat interesați să dezvolte un sistem integrat pe baza resurselor locale pentru a consolida gospodăria țărănească tradițională și a evita părăsirea satelor de munte.

Ministrul Agriculturii a apreciat inițiativele prezentate în cadrul întâlnirii, fiind preocupat de revigorarea activităților de colectare, prelucrare și valorificare a lânii, ținând cont că până în prezent această resursă valoroasă nu a fost utilizată la potențialul maxim.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

MADR reamintește că potrivit unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 13 iulie 2017, crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, potrivit unei hotărâri adoptată în ședința de Guvern de joi, 13 iulie 2017.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică. De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploataţie  de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Sursa: madr.ro

• Pesemne că... nu!

În 1990, la un efectiv de 14 milioane de ovine, România producea 38 de milioane de tone de lână. Cel puțin așa spun cifrele păstrate în arhiva Institutului Național de Statistică. Toată cantitatea era utilizată în industria ușoară românească. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, furnizorul de date pentru statistica INS, a încetat din anul 2003 să mai colecteze indicatorul „producția de lână“. Ultima raportare este de 16,8 mil. tone, la un efectiv de 7,44 milioane de ovine. Probabil încă de atunci a început să se audă despre ciobanii care dau foc lânii, la margine de drum.

Ce se mai întâmplă astăzi cu acest produs? Asta dincolo de promisiunile fanteziste, cum ar fi aceea că statul ar putea colecta lâna pentru a confecționa 12 milioane de plăpumi pentru săracii României! În general, la efective mici, lâna este valorificată în gospodării, fiind folosită ca materie primă pentru țesut și obiecte de vestimentație. La efective mari, depinde de la caz la caz: cei din vestul țării o livrează intermediarilor pentru export în Ungaria, Germania, Italia, Spania; cei din sud ori din Moldova o trimit, dar tot prin intermediari, înspre Turcia. Există și o a treia categorie de crescători care nu se zbat să-și găsească un cumpărător, nu se intere­sează de calitate (lână curată, albă), nu sunt mulțumiți de preț și atunci se întâmplă ca produsul să fie aruncat ori să fie ars. Fermierii care au rasa Merinos n-ar trebui să aibă deloc probleme. Anglia și Germania caută o asemenea lână și și-au trimis cumpărătorii în România; condiția este ca fibra să fie de o anumită calitate, iar lâna să fie cât de cât curată. Prețul la Merinos este unul atractiv: peste 5 lei/kg!

Problema prețului mic

De fapt, cum spuneam, mai mult se pune problema prețului. Crescătorii afirmă că, la 1-1,5 lei/kg, nu merită să facă efortul de a transporta lâna ori de a căuta cumpărători. Întreaga situație s-ar putea schimba de la anul dacă statul, așa cum au promis liderul PSD, Liviu Dragnea și ministrul Agriculturii, Petre Daea, introduc lâna în sistemul de subvenții (1 leu pentru fiecare kilogram vândut cu documente). Sau, peste câțiva ani, n-ar trebui să mai existe nici problema cumpărătorului, dacă statul va construi, din fondul suveran de investiții, centre de preluare a lânii.

Posibilități de valorificare pe piața internă

Până la momentul când promisiunile vor deveni fapte, crescătorii trebuie să se descurce pe această piață oarecum haotică. Ce soluții au în afară de intermediari? În primul rând, în Transilvania, lângă Sibiu, un afacerist turc a deschis un centru de colectare și prelucrare, cu o capacitate de 10.000 tone pe sezon. Teoretic, numai acest centru ar putea prelua jumătate din lâna produsă în țară. Numai că patronul, dacă tot are de unde alege, selectează produsul de calitate (îngrijită, curată, de o anumită dimensiune a fibrei), iar nu toți fermierii sunt foarte atenți la acest aspect ori nu toate rasele au lână de calitate. Lâna de la Sibiu ia apoi drumul Turciei, Chinei, Pakistanului, Angliei, Portugaliei, Spaniei etc. La Bacău, un investitor a început să construiască o fabrică de material termoizolant din lână, dar aceasta nu va putea, în prima fază, să absoarbă mai mult de 20-30 tone de lână/an. În rest, valorificarea se face fie prin centre sau unități de prelucrare mai mici, fie prin intermediari. Sau nu se face deloc. Se aruncă.

Ce spun fermierii

Vasile Turculeț, de la Asociația crescătorilor montani din România, filiala Bistrița-Năsăud, a oferit explicații suficiente, pesemne valabile în toată țara, astfel că astăzi ne vom rezuma la a-l cita doar pe domnia sa: „Lâna o valorifică fiecare crescător prin mijloace proprii. Am văzut ajutorul acela de minimis în fază de proiect (acordarea subvenției de 1 leu/kg, dacă se face dovada vânzării), să zicem că este bun, însă prezintă și vulnerabilități, mă rog, este altă discuție. La ora la care discutăm (n.n. 19 mai) produsul nu este valorificat, sunt oameni care încă mai tund, însă în zona noastră vin intermediarii la noi să cumpere. Dacă te duci tu la un achizitor de lână asta înseamnă să folosești mijloace proprii de transport, care reprezintă cheltuială. Dacă vine el la tine să-ți ceară lâna la poartă, transportul este treaba lui. Dacă lâna este vândută de la poartă înseamnă una, dacă mergi tu la achizitor, e alta. Din acel preț mic să mai plătim și transportul e pierdere sigură, nu te alegi cu nimic. Dvs. mă întrebați dacă se mai aruncă lâna. Se mai aruncă, este un aspect real, dar problema este puțin mai complexă. Toată lumea vorbește despre lână la modul general. Și despre preț tot la modul general. De exemplu, lâna albă, care poate fi vopsită, are un preț. Lâna de «Bucălăi» sau «de Petroșani», care prezintă fibre colorate, nu se caută. Achizitorii centrului de prelucrare de la Săpânța vin și se uită la culoare și la calitate. Acum, crescătorii care țin neapărat la rasele cu lâna tărcată, asta e, suportă consecințele (în general această lână este aruncată ori se arde). Poftim, și mie îmi place mărul pădureț, dar dacă nu se vinde, cultiv soiuri care se caută pentru că vreau să câștig. Așa și cei care doresc rase cu lână colorată! Și lâna albă se vinde diferit. Dacă este grosieră, cu 42-44-48 de microni, de la Țurcană, de pildă, se apropie de 2 lei/kg. Dacă este semifină, cum ar fi Țigaie sau Cap negru de Teleorman, cu grosime de 32-41 de microni, prețul se ridică. Dacă avem Merinos, orice varietate de Merinos, cu fibra fină, sub 19 microni, folosită pentru stofe de marcă, în general englezii caută așa ceva, prețul este dublu sau triplu față de rest. Depinde de achizitor, fiindcă și pe această piață se joacă, fiecare vrea să-i rămână lui câștig mai mare. Pe urmă, lâna albă a oilor crescute la câmpie diferă ca preț de cea a animalelor de la munte. Asta fiindcă prima e murdară, plină de «cornuți» (n.n. scaietele popii), un fel de scai ce nu putrezește, iar cel care cumpără se uită și la așa ceva. Flora de la munte nu are această plantă, deci și lâna e curată. Diferența de preț este de 20 de bani în favoarea lânii oilor de la munte. Bine, la toate acestea se adaugă cheltuiala cu tunsul. Dacă socotești plata, hrana, băutura ori ce-i mai dai tu omului care te ajută, mai suporți eventual și transportul la achizitorul central, e limpede că nu mai rămâi cu nimic.“

Efective de oi

Producția de lână

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 30-31

În data de 31 mai 2017, ministrul Petre DAEA i-a primit pe reprezentanții unei societăți comerciale din județul Bistrița, având ca obiect principal de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului. Aceștia s-au arătat interesați de valorificarea lânii de oaie, în vederea utilizării acesteia în domeniul construcțiilor, in special a celor din lemn, ca material termoizolant.

În acest sens, reprezentanții companiei caută soluțiile cele mai bune din punct de vedere tehnic pentru izolarea clădirilor, crescând astfel rentabilitatea activităților de creștere a oilor, venind în sprijinul sectorului ovin. În același timp, există convingerea că acest produs natural, lâna, o resursă extrem de valoroasă, prezintă o serie de avantaje, fiind vorba de produse naturale, față de cele sintetice utilizate în prezent.

De asemenea, investitorii doresc să identifice și alte modalități de prelucrare și valorificare a lânii, cum ar fi fabricarea îngrășămintelor sau extragerea lanolinei pentru industria cosmetică și farmaceutică, în vederea extinderii domeniului de activitate.

MADR sprijină și încurajează aceste inițiative, elaborând în acest sens un proiect de act normativ, prin care vrea să asigure un ajutor de minimis în valoare de 1 leu/kg crescătorilor de ovine care comercializează lână. Scopul măsurii este de a impulsiona creșterea numărului de efective și eficientizarea economică a exploatațiilor. De asemenea, această schemă de minimis va stimula înființarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă și va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Ediția a 35-a a Târgului Mare de Primăvară de la Răcășdia, judeţul Caraş-Severin, a adunat peste 60 de producători și comercianți din această zonă a țării, dar și aproape 7.000 de vizitatori, cu produse tradiționale, cu ierbicide, pesticide, semințe, îngrășăminte, păsări, animale mari și mici etc.

Proprietarii celor mai frumoase exemplare au primit premii în bani de la Asociația Crescătorilor de Vaci din Răcășdia, unul dintre organizatorii manifestării, alături de Primăria și Consiliul local din localitate și Direcția Agricolă Caraș-Severin.

Prezent la acest eveniment, ministrul Daea a declarat după vizita efectuată: „Aceste târguri tradiţionale sunt excepționale din punctul meu de vedere, mai ales în aceste zone şi nu numai. Am stat de vorbă cu crescătorii de animale, de păsări, cu cei care produc în această zonă pe suprafeţe mici. Să aibă încredere în ceea ce am spus – subvențiile vor veni la timp şi ne dorim ca în continuare să colaborăm în aşa fel încât oamenii să fie satisfăcuţi de munca lor. Să găsească soluţii pentru valorificarea produselor, au un exemplu aici la Cooperativa Agricolă Prisăcarii – Hercules din Mehadia, unde au peste 11.000 de familii de albine şi stau acum în faţa unei oferte din Franţa pentru a valorifica producţia pe care o obţin. Le-am explicat şi crescătorilor de oi ce trebuie să facă, să-şi procure berbeci de rasă, care sunt cuprinşi în Registrul Genealogic, în aşa fel încât să aibă un berbec de rasă la 35 de oi, pentru a putea beneficia de sprijinul cu plata voluntar, care înseamnă un plus de subvenţie.“ În ceea ce priveşte valorificarea lânii, ministrul Daea a precizat: „În programul de guvernare avem şi acest obiectiv de a face în partea a doua a anului, pe baza fondului suveran de investiţii, centre de colectare în aşa fel încât să preluăm acest produs – lâna. Începând cu acest an şi continuând an de an vom dezvolta aceste centre de prelucrare şi valorificare a lânii. Eu nu mă joc cu vorbele şi nici cu cifrele… Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Pentru pierderile de anul trecut nu avem un răspuns favorabil, îmi pare rău şi am regretul că nici pentru apicultori nu este.“

Text și foto Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 32

Aceasta este opinia unui tânăr întreprinzător care ne-a răspuns la întrebarea de ce să folosim lâna pentru a ne izola casele?

Pentru că este mai ieftin, mai sănătos și pentru că avem materie primă din abundență. Sunt concluziile unei discuții cu Lucian Stanciu, absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din Bucureşti, un antreprenor care a avut curajul să „spargă gheața“ cu un proiect unic în România. În urmă cu trei ani schița pe hârtie conceptul unei fabrici în care lâna să fie transformată în izolatori termici. Teoria s-a transformat în practică, iar după trei ani de experiență, Lucian Stanciu admite că au apărut și neprevăzute în ecuația sa, dar că proiectul merge bine. „Suntem puțin înaintea pieței pentru că nu există încă o cunoaștere a calității izolatorilor de lână, dar este o afacere rentabilă, care va mai crește.“

Un proiect cu „notă“ socială

Dar cum a început totul? Simplu. Cu o idee, aceea de a folosi o resursă irosită (lâna oilor) și curajul de a se înscrie într-o competiție de afaceri sociale „Fabricat în Ţara lui Andrei“. Teoria lui că „oamenii pot folosi lâna oilor fără să existe o industrie-mamut“ a fost agreată, iar în luna noiembrie 2013 proiectul a fost selectat îm­preună cu alte nouă afaceri sociale pentru a primi o finanţare de 32.000 de euro. A fost un prim pas, însă autonomia a fost asigurată doar cu o investiție de peste 100.000 de euro, sumă amortizată aproape integral în momentul de față. Așa s-a născut în Bacău singura fabrică din România unde lâna oilor, după mai multe procese de prelucrare mecanică și tratare – pentru a reduce timpul de realizare au fost îmbunătățite unele procedee specifice industriei textile – este transformată în material izolator pentru case. Astăzi fabrica poate produce aproximativ 3.000 de metri cubi de material izolator pe an, distribuit direct către clientul final. Proiectul antreprenorului are însă și o notă socială. Practic prin existența acestei fabrici s-a creat pentru crescătorii de oi oportunitatea valorificării lânii. Firește că posibilitatea recreării unui sistem care să „înghită“ întreaga cantitate de lână produsă în România este cel puțin idealistă, dar există o șansă extraordinară în această nișă de piață. Fabrica de procesare a lânii din Bacău prelucrează câteva zeci de tone de lână pe an. Lucian Stanciu spune că este un volum destul de mic, dar în acord cu piața. „Când vine vorba despre izolatori termici din lână de oaie, lumea este încă reticientă. Firește că sunt și oameni care sunt deschiși și spre altceva, dar fără o cultură a calității cei mai mulți aleg produse ieftine, chiar și în detrimentul sănătății.“

Ce au în comun lâna și Garda de Mediu

Fabrica este aprovizionată cu materie primă de la crescătorii de oi din jurul Bacăului. Însă una dintre condițiile parteneriatului dintre oieri și antreprenorul unității este ca lâna preluată să fie spălată în prealabil. Rațiunea pentru această decizie este una economică. Procesul de spălare a lânii necesită utilaje specifice și implicit investiții. Investiții pe care nu este încă dispus să le facă. În plus, spune Lucian Stanciu, lâna este considerată poluant de aceea pentru spălarea ei este necesară obținerea unor aprobări de la Mediu. Doar cantitățile mici, de până la 50 kg pe zi, nu au nevoie de autorizație. În contextul acesta crescătorii de oi trebuie să găsească singuri soluții. Din fericire, spune Lucian Stanciu, mai există câteva spălătorii. Prețul de achiziție a kilogramului de lână variază în funcție de calitate ei. Antreprenorul din Bacău spune că în cazul afacerii sale calitatea mărfii nu este atât de importantă. Folosește deopotrivă lână mai puțin calitativă sau de culoare neagră, iar prețurile, spune el, pornesc de 50 de bani/kg și ajung până la 5 lei.

Dacă la începutul proiectului său, tânărul antreprenor și-a stabilit printre ținte transformarea fabricii sale într-un centru al redezvoltării industrii românești bazate pe lâna de oaie, admite că „după ce s-a înscris în această competiție cu chimicalele“ acest obiectiv nu i se mai pare realist. Asta nu înseamnă însă că proiectul său va stagna. Dimpotrivă.

„Piața adevărată va fi la export, dar pentru asta este nevoie de mai mulți bani și autorizații la nivel european. Pe viitor am însă în vedere și realizarea acestui lucru.“

De ce să izolăm casele cu lână de oaie

Potrivit unui studiu realizat de ONU despre produsele chimice în gospodării, calitățile izolatorilor din lână sunt net superioare. Primul avantaj este că pierderile de căldură sunt cu 20% mai mici, izolatorii de lână își mențin dimensiunea (spre deosebire de cei sintetici, cărora le lipsește elasticitatea și care își pierd grosimea) și astfel își păstrează proprietățile termice și fonice. Prin comparație cu fibra de sticlă care nu absoarbe deloc umezeala, lâna absoarbe până la 35% din greutatea ei. Mai mult, atunci când temperatura exterioară scade și umiditatea aerului crește, lâna preia din umiditatea suplimentară și eliberează căldură în acest proces. Într-o zi călduroasă procesul se întâmplă invers. Alte materiale, chiar și cele sintetice, se degradează, în vreme ce izolatorii din lână nu putrezesc. Folosirea lânii ca izolator aduce beneficii și sănătății. Practic lâna absoarbe în mod natural diverși poluanți ai aerului precum formaldehida recunoscută ca și cancerigenă (utilizată pentru realizarea plăcilor de aglomerații de lemn – parchet, mobilă care în timp la contact cu vaporii de apă elimină această substanță), dioxidul de azot și dioxidul de sulf (întâlnite în încălzitoarele cu gaz, focuri deschise sau fumul de eșapament). Prin absorbția acestor gaze nocive, izolatorii din lână de oaie filtrează aerul interior.

Când vine vorba despre costurile izolației unei case cu materiale izolatoare obținute din lână, Lucian Stanciu spune că lucrurile trebuie privite din altă perspectivă decât cea a prețului. Chiar dacă acesta nu este cu mult diferit față de produsele similare din piață, eficiența investiției se vede în timp prin faptul că izolatorii din lână de oaie oferă alte avantaje, cum ar fi reducerea pierderilor de căldură.

În competiția cu alte produse izolante, trebuie să se țină cont de lambda – o proprietate adimensională care ne spune practic cât de bun este izolatorul – și grosimea stratului. Tehnic vorbind, în cazul mărcii IzoMiorița lambda este de 0,032 w/mk, în vreme ce produsul mediu din piață are un lambda de aproximativ 0,041 w/mk. Vorbim deci despre o performanță cu cel puțin 20% mai mare decât la majoritatea produselor din piață. În termeni simpli, la 10 cm de izolație IzoMiorița ar trebui puși cel puțin 12 cm de izolație din alt material de pe piață. Prețul per mp este de 14 lei.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 32-33

• O inovație aflată încă în „incubatorul“ cercetării științifice

Lână, roșii și mure. Ce au acestea în comun? Teoretic, nimic. Practic, cele trei sunt folosite într-un experiment menit să demonstreze că lâna poate înlocui cu succes vata minerală folosită în sere ca substrat în cultura plantelor. Maria Adia, tânăra care a inițiat acest experiment, ne-a vorbit despre avantajele folosirii acestui deșeu natural și despre rezultatele cercetărilor întreprinse în ultimii doi ani.

Ferma de oi i-a deschis alte drumuri

După patru ani de studiu în cadrul USAMV Cluj – specializarea Inginerie și Protecția Mediu­lui – urmați de master, Maria Adi a redescoperit ceva ce a simțit din copilărie. Că iubește natura și că îi place timpul petrecut în mediul rural. Și-a propus așadar să înceapă în satul său natal Copăceni, comuna Săndulești din Cluj, o afacere ai cărei piloni să fie agricultura. Aflase în timpul masterului despre proiectele europene și a fost interesată în mod deosebit de măsura „Instalarea tinerilor fermieri“. Cu susținerea familiei sale, a implementat proiectul unei ferme de oi și a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea ei. Astăzi ferma sa, „Oiţele din Copăceni“, numără 400 de oi și spune că ceea ce a început ca un business este astăzi o pasiune. Se ocupă de tot ce presupune birocrație în funcționarea fermei, dar și de aspecte practice precum crotalierea animalelor, iar după ce va termina doctoratul și-a propus să se implice și mai mult în dezvoltarea proiectelor sale agricole. Ferma de oi avea însă să deschidă și alte uși pentru Maria Adi.

În 2014 a primit o propunere inedită, aceea de a participa în cadrul Programului Orizont 2020 cu un proiect care să demonstreze că lâna poate fi folosită ca fertilizant în agricultură. Din nefericire, proiectul nu a fost aprobat, dar Mariei i-a plăcut atât de mult acest subiect de cercetare încât și-a zis că trebuie să continue. Însă într-o altă direcție. Așa a apărut ideea folosirii lânii ca substrat în cultura roșiilor din sere şi mai apoi ca substrat pentru cultura murului.

Substituent pentru vata minerală

Toate informațiile pe care le-a primit despre calitățile lânii au convins-o pe Maria că acest deșeu natural este foarte prețios. Există însă și un revers al medaliei; lâna este o sursă de poluare a mediului. Lăsată de izbeliște se degradează foarte greu, iar prin arderea ei se eliberează substanțe nocive. Cum în aproape toată Europa fabricile de textile au fost închise, producția de lână nu mai este valorificată. De aici și până la poluarea mediului nu este decât un pas. În România, spre exemplu, cei mai mulți dintre fermieri fie aruncă lâna, fie o ard. În ambele situații vorbim despre o sursă serioasă de poluare. Maria Adi a găsit totuși această nișă de valorificare a lânii, folosirea ei ca substrat pentru culturi. Astfel, spune ea, eliminăm o sursă de poluare și putem înlocui vata minerală folosită de regulă ca substrat în sere și care este un produs chimic cu efecte nocive asupra solului. După o documentare profundă, anul trecut a început primele probe practice în laborator privind cultivarea roșiilor și a murului in vitro pe substrat de lână. După ce a tuns oile, a spălat lâna în două ape și a mărunțit-o. Cercetările sale s-au axat pe două direcții, și anume folosirea unui substrat doar din lână și a altuia din lână amestecată cu pământ. În ambele cazuri au fost obținute rezultate similare.

Experimentul continuă

Practic, scopul experimentului a fost acela de a vedea dacă pe acest tip de substrat plantele formează rădăcină și se dezvoltă. În această etapă inițială de cercetare a obținut răsaduri viguroase și sănătoase de 15-20 cm, iar experimentul s-a oprit aici pentru că, fiind trecut de mijlocul verii, nu era o perioadă optimă de cultivare a roșiilor. La cultura in vitro de mur nu a urmărit dezvoltarea pentru că, fiind arbust, ar fi durat foarte mult, dar a urmărit dezvoltarea rădăcinilor și totul a fost în parametrii normali de creștere. După aceste probe practice a constatat că lâna nu distruge solul, în consecinţă biodiversitatea se menţine, iar fibrele se expandează când se umezesc asigurându-se astfel aerisirea solului.

Lâna are o capacitate mare de absorbţie a apei şi de menţinere a umidităţii. Astfel se previne uscarea solului şi minimalizarea riscului de eroziune. Despre soiurile folosite, Maria Adi spune că, după discuțiile purtate cu producătorii de roșii, s-a orientat spre soiurile comerciale, în special cele franțuzești, pentru că proiectul ei se adresează mai ales marilor producători. Pentru comparație, va încerca totuși și cultivarea pe substrat de lână a unui soi tradițional românesc. Anul acesta experimentul se va încheia după ce plantele vor realiza fructificarea, astfel încât să existe o imagine completă a rezultatelor obținute.

În momentul de față inovația Mariei Adi se află încă în incubatorul cercetării științifice, dar spune că proiectul său a atras deja câțiva adepți. Speră astfel să găsească și susținere financiară pentru dezvoltarea lui. Există în momentul de față un agricultor care și-a declarat susținerea, însă deocamdată este un parteneriat în curs de negociere.

În experimentele sale, la sugestia unui posibil investitor care spunea că prin spălarea lânii se poluează apa și că în cazul acesta investiția în purificarea apei ar fi prea mare, Maria a folosit și lână nespălată. Concluzia a fost că aciditatea lânii nespălate afectează culturile in vitro. Și-a propus însă să demonstreze că prin spălarea doar cu apă caldă a lânii nu există riscul poluării. Teoria sa a fost confirmată de analizele făcute pe apa folosită în spălări și care au dovedit că aceasta nu conținea niciun agent poluant.

Laura ZMARANDA

GALERIE FOTO

Pentru că nu mai are căutare în industria textilă, lâna celor peste două sute de mii de oi din judeţul Sălaj ar urma să fie utilizată pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe.

Metoda nu este o premieră în România, fiind pusă deja în aplicare inclusiv în județul Hunedoara, și este agreată atât de constructori, dar mai ales de crescătorii de ovine. Aceasta, în condițiile în care niciun kilogram de lână obținută de la oile din Sălaj nu este căutată pe piața de profil. În urmă cu aproape un deceniu, Sălajul exporta o importantă cantitate de lână în Anglia, produsul fiind apreciat în industria textilă. De atunci însă, nimic. Tone de lână zac în podurile fânarelor sau cine știe pe unde. Așa că un grup de fermieri, auzind că lâna poate fi utilizată prin prelucrare și ca material izolant termic la blocurile de locuințe, a luat legătura cu un grup de firme de pe piața de profil, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Lucrurile se mișcă însă destul de încet, în condițiile în care piața construcțiilor din România înregistrează un declin mai mult decât grav, iar reabilitarea termică a blocurilor este pentru mulți doar un vis care nu se mai poate transforma în realitate, pe fondul lipsei de fonduri. „Nu este un lucru de domeniul fantasticului, ci este cât se poate de adevărat, pentru că lâna este un produs natural, care are niște calități deosebite de izolare termică. De aici și utilizarea acestui produs pentru izolarea blocurilor. Nu este o glumă, ci o realitate! Vă garantez că lumea se va reorienta în scurt timp, pentru că produsele tradiționale vor fi din ce în ce mai scumpe și, în plus, știm cu toții că nu sunt sănătoase. Lâna este mai mult decât o alternativă“, ne-a declarat coordonatorul Oficiului pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Sălaj, doctorul Ioan Cherecheș.

Luptele din Siria  îi lasă pe oierii din Sălaj cu buzunarele goale

Dacă pentru lână s-a găsit o întrebuințare, deși cererea nu poate fi considerată, cel puțin deocamdată, profitabilă, în producţia cărnii de oaie lucrurile par să se înrăutățească. Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Sălaj, Nicolae Țap, ne-a declarat că, anul trecut, oierii sălăjeni au exportat peste o sută de mii de miei în Siria, dar în ultimul timp, din cauza conflictelor militare existente în această țară, există riscul ca exporturile să fie blocate, iar pierderile să fie uriașe, cel puțin pentru furnizorii români.

Adrian LUNGU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013