Niveluri-record de precipitaţii

În condiţiile în care la finele lunii iulie au fost precipitaţii şi cu un nivel de 220 l/mp în aproximativ două ore în anumite zone din ţară, când rata normală de precipitaţii este de 80 l/mp pe lună, putem spune că a fost cu adevărat prăpăd.

Case luate de ape aşa cum nu s-a mai întâmplat până acum, maşini măturate ca „muştele“, sute de gospodării calamitate, oameni şi animale luate de ape, trenuri deraiate, reţele de electricitate şi de gaze distruse – cam aşa a arătat o parte din România la sfârşit de iulie. Concret, până la data închiderii ediţiei, în perioada 28-30 iulie 2014 au fost înregistrate precipitaţii cumulate care au depăşit valori de peste 100-220 l/mp în zona judeţelor Gorj, Vâlcea, Argeş şi Teleorman.

În urma precipitaţiilor, Administraţia Naţională „Apele Române“, prin Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, a emis un Cod Roşu de fenomene hidrologice imediate, cu privire la riscul iminent de producere de scurgeri importante de pe versanţi, torenţi, pâraie şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de pericol până joi, 30 iulie, pe râul Gilort în amonte de staţia hidrometrică Târgu-Cărbuneşti (judeţul Gorj), pe râul Lotru (judeţul Vâlcea), pe cursul superior al Olteţului şi pe afluentul său Cerna. Totodată, până la ora închiderii ediţiei au fost înregistrate trei victime.

Bilanţuri provizorii

Potrivit unui bilanţ, în Teleorman, în urma cantităţilor mari de precipitaţii, a scurgerilor de pe versanţi şi a revărsării râurilor Tecuci şi Clăniţa şi a pâraielor Burdea şi Câinelui s-au produs inundaţii în comunele Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Trivalea Moşteni, Vedea, Balaci, Dideşti, Siliştea Gumeşti şi Scurtu Mare. În cele opt localităţi au fost afectate de inundaţii 44 de case, 230 de curţi, 178 de anexe gospodăreşti, 63 de hectare de păşuni şi fâneţe şi 963 de hectare de teren arabil. De asemenea, viiturile au avariat 13 podeţe şi au acoperit peste 23 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale, iar 360 de fântâni au fost colmatate.

În judeţul Argeş, la ora închiderii ediţiei nu a fost dat un bilanţ, dar se ştia oficial că sute de persoane au fost evacuate în urma inundaţiilor, cea mai afectată fiind localitatea Bascov, unde în unele zone apa atinge patru metri înălţime, ajungând până la acoperişurile caselor. Totodată, Prefectura Argeş informa că zeci de familii au fost evacuate din mai multe zone ale judeţului, unde viiturile extrem de puternice au provocat pagube importante, în unele case apa depăşind doi metri.

De asemenea, viiturile puternice au dezrădăcinat numeroşi copaci şi au luat mai multe maşini care plutesc pe străzi, o astfel de situaţie fiind la Bascov. Un tren a deraiat din cauza unei viituri în Argeş. Patru oameni au fost răniţi. Peste 20 de localităţi ale judeţului Vâlcea au fost afectate de inundaţiile provocate de revărsarea mai multor cursuri de apă în urma ploilor torenţiale. Trei sate au fost izolate în zona Păuşeşti, după ce un drum comunal a fost distrus de ape. Şi drumul judeţean 703, care face legătura între localităţile Racoviţa şi Perişani, a fost blocat din cauza aluviunilor.

În judeţul Gorj, cele mai afectate localităţi sunt Bengeşti şi Novaci. La Novaci, o viitură puternică de peste trei metri a rupt diguri şi maluri de protecţie, inundând străzi şi gospodării, sute de oameni fiind evacuaţi.

Defrişările masive, principala cauză a inundaţiilor

Cum au fost totuşi posibile asemenea fenomene meteo extreme? Numai Dumnezeu şi poate hidrologii ştiu. Dar un lucru este cert: defrişările masive din ultimii ani reprezintă una dintre cauze. Şi nu o spunem noi, ci premierul Victor Ponta, care a afirmat că ce se întâmplă acum este rezultatul defrişărilor masive realizate în România în ultimii ani. „Sunt două lucruri care s-au întâmplat de mulţi ani încoace. În primul rând că după inundaţiile din anii ’70 nu a mai investit statul român, şi aici suntem mulţi vinovaţi, dar important este să rezolvăm problema, iar a doua problemă, la fel de gravă pe care o vor spune specialiştii, sunt defrişările. Defrişările de dinainte de ’90 şi de după ’90. Îmi spunea unul dintre locuitorii satelor calamitate că înainte de ’89 se exploata de zece ori mai mult decât se face acum, iar aceste defrişări, încet – încet, au dus la aceste fenomene pe care nu le-a mai întâlnit nimeni. Trebuie să ne pregătim pentru că natura pe care noi am distrus-o de-a lungul multor ani începe să ne pedepsească“, a declarat prim-ministrul Victor Ponta a anunţat că imediat ce se vor retrage apele vor fi făcute evaluări şi se va trece la repararea pagubelor provocate de viituri.

Istoria inundaţiilor în România

De-a lungul secolelor, România a fost mereu afectată de viituri şi inundaţii. Potrivit surselor istorice, viituri catastrofale şi inundaţii s-au produs cu regularitate pe teritoriul României, acestea fiind o consecinţă a climatului temperat-continental: în secolul al XVI-lea s-au produs zece inundaţii de proporţii, în timp ce în secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; în secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, în secolul al XIX-lea 28, iar în secolul al XX-lea 42. Primul deceniu al secolului XXI a fost unul de-a dreptul catastrofal pentru România din punctul de vedere al fenomenelor hidrologice. Astfel, peste 200 de oameni au murit din cauza furiei apelor. Conform greenreport.ro, cea mai afectată de aceste calamităţi a fost zona Moldovei.

În anul 2001, la primele inundaţii puternice ale acestui secol, 14 oameni au decedat, iar pagubele au ajuns la un miliard de euro. În 2002 au murit 15 oameni, iar în 2003 şase persoane au fost ucise de ape. Cifrele au crescut progresiv, de la an la an, astfel că în 2004 ploile torenţiale şi apele umflate au omorât 19 români. În anii 2005 şi 2006 inundaţiile au ucis 93 de persoane din ţară, iar pagubele materiale au însumat două miliarde de euro. Şapte români au murit în 2007 din cauza apelor, care au distrus şi 1.000 de case în aproape 60 de localităţi din Galaţi, Vrancea, Bacău şi Vaslui, iar 1.400 de oameni au rămas fără locuinţe. În 2008 au murit cinci oameni, în timp ce în 2010 apele au luat viaţa a 23 de oameni şi au provocat pagube de 700 de milioane de euro. În 2013 viiturile au provocat moartea a 15 oameni.

În următorul număr al revistei vă vom prezenta pagubele produse de viiturile din acest an în agricultura românească.

Bogdan Panţuru

În data de 18 iunie 2014, Guvernul României a aprobat, în ședință, Ordonanța de Urgență privind modificarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscale, prin care se anulează impozitul pe venitul agricol, proporțional cu gradul de calamitate constatat, pentru contribuabilii care au desfășurat în anul 2013 activități agricole și care au suferit pierderi de venit, ca urmare a unor factori externi.

Actul normativ prevede acordarea acestei facilități în cazul în care producția nu a fost asigurată și a fost calamitată în proporție de peste 30%, acest lucru putând fi dovedit printr-un document emis de autoritatea competentă, în condițiile legii. Mai mult, cei care au plătit deja contribuțiile beneficiază de restituirea sumelor achitate.

”Este o măsură firească de a veni în întâmpinarea problemelor pe care le au fermierii și este îndeplinirea unei promisiuni pe care am făcut-o celor care s-au confruntat cu situații foarte dificile în cursul anului trecut. Este clar că producătorii agricoli au declarat impozitul calculat pe baza normelor de venit într-un context în care au suferit pierderi economice importante cauzate de calamități. În aceste condiții, actul normativ este o facilitate care îi va ajuta să recupereze mai repede pagubele și să poată să se dezvolte în continuare”, a declarat Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Oricât mă străduiesc să scrutez cu ochii minţii marea rotire a anotimpurilor de odinioară nu pot să-mi amintesc ceva mai fioros decât această primăvară cu ifose de ingenuă vedetă, hotărâtă să împungă cu coarnele de bivol negru oameni şi locuri statornicite de când se ştiu întru veşnicirea unor realităţi ce păreau nemuritoare.

Numai că, odată dezlănţuite puhoaiele, au înnebunit de-a binelea, luând cu ele cam tot ce le-a ieşit în cale.

Era în zodia sărbătorilor pascale când, aşijderi unui blestem, sărbătoarea s-a preschimbat în nemăsurată durere.

Apele n-au mai cunoscut mila şi vieţi de oameni cu agoniseli de o viaţă au pornit spre niciunde.

În Teleorman, în Dâmboviţa, în Argeş, în Mehedinţi şi, Doamne, în câte alte locuri viaţa s-a oprit, cel puţin pentru o clipă, în loc.

Au urmat dealurile. Au plecat şi ele la vale mânate din urmă de urgia puhoaielor.

Am văzut livezi în floare îngenuncheate de tăvălugul viiturilor, locurile devenind pentru întotdeauna peisaje cu geometrie variabilă.

Într-o asemenea întâmplare moare până şi speranţa.

Hârleţul devine neputincios, iar hotărârea oamenilor un dat de prisos.

Cine e de vină? Natura sălbăticită de preaplinul ploilor de primăvară?

Ei bine, în ceea ce mă priveşte cred că am mai primit o usturătoare lecţie.

Când am căsăpit fără milă pădurea, când am tras plugul din deal în vale, când am sluţit albiile râurilor cu tot ce ne-a prisosit, când încăpăţânarea ne-a răsădit pe malul apelor, ei bine, toate aceste răni pricinuite locurilor cu dărnicie dăruite nouă de Cel de Sus şi-au găsit oblojirea în răzbunarea naturii batjocorite.

Şi mai e ceva! Natura nu poate fi învinsă. Cu ea se poate colabora şi deci convieţui.

Sigur o vom lua de la capăt. Vom încerca aproape imposibilul.

Dar, luaţi aminte, aici e aici!

Se spune, şi pe bună dreptate, că trebuie judecat global şi acţionat local.

Fără un proiect naţional raţional, fără a înlătura orice eroare umană şi, mai cu seamă, înfruntarea nechibzuită a mediului, fără toate acestea orice efort material reprezintă bani aruncaţi pe apa sâmbetei.

Sistemul naţional de irigaţii şi desecări, oprirea alunecărilor pe cele peste 2,2 milioane de hectare, tehnologii adecvate lucrului în pantă, un vast program de împăduriri – toate acestea sunt priorităţi naţionale fără împlinirea cărora riscăm retrăirea catastrofelor.

Să nu uităm iarăşi că deşertificarea a devenit o realitate.

Nisipurile Olteniei se mişcă aşijderi celor din deşert, grădinile promiţătoare de odinioară devenind acum doar dureroase amintiri.

Sunt, fără îndoială, multe, chiar prea multe de pus în ordine.

Numai că de un sfert de secol batem pasul pe loc. Şi peticim. Suntem săraci, zicem adesea.

Şi e adevărat! Dar mai degrabă cu mintea.

Ceea ce facem ar trebui construit durabil. N-avem timp şi deci nici voie să mai dăm cinstea pe ruşine.

Cu terenuri apte recordurilor noi adunăm în hambare pospai de recoltă.

Şi, s-o recunoaştem! Normalitatea în agricultură semnifică în România bunăvoinţa Celui de Sus.

Dar, vorba cuiva! Bine că nu ne dă belşugul afară din ogradă, fiindcă n-am prea şti ce să facem cu el.

Grâul, porumbul, floarea-soarelui şi, mai nou, rapiţa iau drumul procesatorilor de pe te miri unde.

În schimb, cumpărăm totul în numele comerţului deschis.

Asocierea fermierilor este deja o axiomă ce nu mai trebuie demonstrată.

Suntem puţini şi tocmai pentru asta trebuie să fim uniţi şi deci puternici.

Şi că veni vorba! Am văzut deunăzi cifre îngrijorătoare. În fiecare an 5.000 de semeni de-ai noştri trec la viaţa de dincolo pe cale naturală.

Se adaugă jertfele şoselelor şi încă altele.

Într-o oră se nasc 21 de prunci. Dar avem cea mai însemnată moarte infantilă.

Puse cap la cap, aceste realităţi demonstrează că în 2050 vom rămâne cam 16 milioane de români.

Lumea ca lume şi viaţa ca viaţă au legile lor.

Ca şi natura. Întâmplările acestei primăveri n-au fost decât încă un avertisment.

Şi cunoaşteţi, fără îndoială, zicala:

„Ulciorul nu merge de multe ori la apă!“

Gheorghe VERMAN

Pagina 2 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti