Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Pentru BASF, viitorul este sub semnul cercetării și inovării

Reprezentanții BASF, marele producător al industriei chimice din Europa, spun că sunt mai pregătiți ca niciodată să înfrunte viitorul. Ingredientele-cheie ale strategiei lor de dezvoltare sunt: investiția permanentă în cercetare și inovare, flexibilitate în a găsi soluții personalizate în funcție de nevoile fermierilor, adaptabilitate în contextul schimbărilor climatice și de piață, dezvoltarea unor soluții cât mai prietenoase cu mediul. Iată opiniile președintelui diviziei pentru protecția plantelor a companiei BASF, Markus Heldt și ale vicepreședintelui Vincent Gros, acordate într-un interviu revistei Lumea Satului.

– Domnule Markus Heldt, atunci când vorbim despre agricultură, compania pe care o reprezentați poate fi catalogată drept gigantul care se luptă cu latura invazivă a naturii – bolile și dăunătorii plantelor de cultură. Cum se vede această luptă din perspectiva unui lider în domeniul chimic și al produselor pentru protecția plantelor, mai ales în contextul schimbărilor climatice?

– Vedem cum se schimbă nevoile pe Glob, iar răspunsul nostru este o investiție în dezvoltare, în cercetare și înțelegerea nevoilor fermierilor pentru a ne pregăti soluții care să fie relevante pentru nevoile lor. Nu este ușor, pentru că lucrăm sub cerul liber, suntem influențați de foarte mulți factori, care nu stau la îndemâna noastră, dar încercăm să fim aproape de clienți și credem că cercetarea este cel mai important lucru în acest context.

– Se pare că an de an provocările naturii sunt tot mai mari, la fel și așteptările fermierilor atunci când folosesc un produs de protecție a plantelor sau un regulator de creștere. Care este strategia companiei pentru a face față acestor cerințe?

– Sunt de 35 de ani în această industrie și întotdeauna au fost schimbări și provocări. Este foarte important să fii atent la aceste schimbări, să ai conexiunile necesare pentru a afla informații în timp real, pentru a afla informații de la fermieri și pentru a ne personaliza soluțiile. Suntem conștienți că fiecare soluție trebuie personalizată în funcție de țara în care se face agricultură.

BASF Crop Protection

– Domnule Vincent Gros, am vizitat Agricultural Center din Limburgerhof. Ce puteți spune fermierilor români despre acest centru? Ce se întâmplă mai exact aici și care sunt noutățile care vin de la acest centru?

– Sperăm că v-a făcut plăcere vizita la acest centru. Este cel mai mare centru de cercetare de acest gen de la BASF. Păstrăm o legătură strânsă cu toate celelalte centre agricole din Statele Unite sau Indonezia. Practic, aici inventăm noi produse, lucrăm în cercetare, inovare, pentru a dezvolta constant noi molecule pentru a produce noi soluţii de protecția plantelor. Majoritatea produselor BASF, inclusiv cele care ajung pe piața din România, sunt produse aici, la Limburgerhof. Legat de produsele care se vor lansa în România în următorii ani, în 2017, 2018, în funcție de evoluția legislativă ne dorim să venim pe piață cu o nouă substanță activă, dar și cu două noi fungicide. Pentru acestea lucrăm deja cu molecule care pot fi extrem de utile pentru diverse culturi și evident că inovăm constant în funcție de rezultatele pe care le obținem pe baza acestor molecule.

– Și acum o întrebare pentru ambii vorbitori, cum vedeți agricultura viitorului? Putem lăsa copiilor noștri moștenire un sol productiv, dar în același timp curat?

– Cred că agricultura are un viitor strălucit. Suntem conștienți de schimbările care vor apărea, însă pot spune cu siguranță că, având un nepot, mă văd foarte încrezător în viitorul pe care îl va avea pe această planetă. (Markus Heldt)

Așa cum știți, inovăm atât în privința produselor, cât și în ceea ce privește abordarea unei agriculturi sustenabile. Ceea ce primim este o provocare și trebuie să păstrăm un echilibru între productivitate pe de o parte și protecția mediului pe de alta. (Vincent Gros)

– Noile molecule pe care le veți folosi în noile generații de produse vor fi mai prietenoase cu mediul?

– Suntem foarte atenți, încă din primele faze de dezvoltare a produselor noastre, cu privire la profilul toxicologic, tocmai pentru a afla din fașă dacă există anumite lucruri pe care trebuie să le luăm în considerare. (Markus Heldt)

După cum știți, date fiind cerințele legislative care pleacă de la Uniunea Europeană şi care sunt din ce în ce mai stricte, suntem nevoiți ca în fiecare an să fim din ce în ce mai atenți la produsele noastre și să le facem să fie cât mai prietenoase cu mediul. (Vincent Gros)

– În acest context, care este opinia dumneavoastră față de noul model de afaceri care se va dezvolta în domeniul semințelor și al protecției plantelor?

– Succesul va depinde în primul rând de o analiză pe termen lung. Ne uităm și la competitorii noștri care au dezvoltat produse similare, dar care până în prezent nu pot spune că au rezultate spectaculoase, de aceea rezultatele trebuie analizate pe termen lung. (Markus Heldt)

Este important să creăm cerere pentru aceste produse pornind de la fermier și nu invers și de asemenea trebuie să lucrăm cu oameni educaţi pentru acest domeniu, care să asiste fermierul. (Vincent Gros)

– O ultimă întrebare pentru dl Markus Heldt. Aveți un mesaj pentru micii fermieri?

– Agricultura este o profesie veche, dar care se bazează în acest moment foarte mult pe cercetare și dezvoltare. De aceea trebuie să avem în vedere ca fiecare dintre ofertele noastre să se plieze pe nevoile agricultorilor, care sunt diferite în funcție de cât de mari sunt fermele pe care le dețin.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 18-19

Un puternic nucleu de cercetare în domeniul energiei durabile

Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse High Tech“ Braşov,

Într-o societate de consum precum cea în care trăim epuizarea resurselor naturale este o realitate care ar trebui să impună cel puţin o conduită moderată în exploatarea lor. Cum acest lucru nu este respectat pe deplin, cercetarea este o armă redutabilă în faţa provocărilor viitorului. Acestea au fost şi premisele care au stat la baza înfiinţării unui institut unic în România şi sud-estul Europei prin conceptul de organizare şi dotare tehnologică. Pe data de 1 martie 2012, Braşovul a fost „scena“ inaugurării unuia dintre cele mai puternice nuclee de cercetare în domeniul energiei regenerabile, Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse High Tech“ din cadrul Universităţii Transilvania, Braşov. La aproape trei ani de la deschiderea laboratoarelor sale, directorul general Ion Vişa a reconfirmat importanţa existenţei Institutului şi a cercetărilor întreprinse aici.

Unic în România şi în sud-estul Europei

Universitatea Transilvania, autorul moral al înfiinţării Institutului de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse High Tech“ de la Braşov, a parcurs în ultimii ani un proces de structurare şi restructurare ce a vizat asigurarea calităţii educaţiei şi cercetării ştiinţifice. În acest sens s-au dezvoltat linii integrate ce cuprind programe de studii noi, unice la nivel naţional. Aceste programe reprezintă instrumente de implementare a strategiei de dezvoltare integrată a educaţiei cu cercetarea ştiinţifică în Universitatea Transilvania, iar dezvoltarea Institutului de Cercetare Ştiinţifică este o componentă esenţială de promovare a acesteia. Institutul reprezintă o structură care integrează cercetarea de excelenţă în domenii specifice ale dezvoltării durabile: energie durabilă, calitate a vieţii, conservarea şi dezvoltarea resurselor naturale. Obiectivele cercetărilor întreprinse aici vizează elaborarea unor soluţii complexe, flexibile – adaptate unor situaţii variate – pentru implementarea conceptelor energiei durabile în mediul urban. De altfel, sistemele de conversie a energiei regenerabile reprezintă unul dintre domeniile primordiale abordate de centrele de cercetare din institut. Potrivit dlui Vişa, această abordare integrată este necesară pentru a putea da răspunsuri competente pentru probleme complexe. În plus, afirmă domnia sa, în timp institutul va contribui la creşterea economică la nivel regional şi naţional, asigurând competitivitate pe plan internaţional cu precădere în domeniile energiei durabile.

Concepte avansate de eficienţă, economie şi conversie a energiei regenerabile

Situat într-un campus de 30 de hectare, Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse Hight Tech“ cuprinde 12 clădiri cu trei niveluri şi are o suprafaţă totală desfăşurată de cca 20.000 mp, în care îşi desfăşoară activitatea 27 de centre de cercetare ştiinţifică. În afara spaţiilor de cercetare, educaţie şi formare profesională, Green Energy Independent University Campus cuprinde un parc solar, un herbarium, un parc sportiv, dar şi o zonă în care se face transferul produselor şi tehnologiilor high-tech către mediul economic.

În cazul institutului, o mare parte dintre rezultatele cercetării ştiinţifice sunt integrate chiar în construcţia lui. Cele 12 clădiri au fost concepute astfel încât să aibă autonomie energetică ridicată şi dispun de sute de senzori care permit cercetătorilor să testeze diferite sisteme de iluminare şi încălzire. Referitor la consumul de energie electrică, clădirile institutului consumă 70kw/oră/m²/an, în vreme ce consumul clădirilor conectate la reţeaua electrică tradiţională ajunge până la 300 kw/oră/m²/an. Câteva dintre soluţiile implementate integral sunt o noutate la nivel european, un exemplu în acest sens fiind sistemele de vitrare pentru controlul schimbului termic al clădirilor cu mediul exterior. Proiectul de construcţii, structuri şi instalaţii a fost realizat de către colective din Universitatea Transilvania, iar clădirile sunt monitorizate pentru a putea identifica permanent soluţii de optimizare. Astfel, ele cuprind soluţii cu grad avansat de noutate pentru reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie termică, fenestraţie, utilizare raţională a sistemelor de încălzire/răcire etc.

Energia termică a institutului este asigurată prin mixuri care cuprind sisteme de energii regenerabile – pompe de căldură, colectoare solaro-termice – şi surse tradiţionale, pentru fiecare laborator fiind proiectată o soluţie diferită. Energia electrică este asigurată printr-un parc fotovoltaic (2MWp) cuplat la reţea prin module şi platforme fotovoltaice instalate pe clădirile institutului. Această varietate de surse reprezintă o situaţie ideală de testare a unor concepte avansate de gestionare a energiei prin sisteme de tip smart-grid. De altfel, Universitatea Transilvania a fost partener principal în realizarea strategiei naţionale de smart-grid şi va fi locaţie-pilot de testare şi implementare a unor soluţii care vor fi apoi aplicate la nivel naţional. Sistemul de monitorizare şi management energetic din cadrul institutului este parte a Data Center-ului care va gestiona şi aplicaţiile informatice şi a fost proiectat după conceptele „IT Green“, având consumuri energetice extrem de reduse.

Soluţii alternative pentru producerea energiei electrice

Colectivele din institut oferă deja soluţii de integrare a sistemelor de energii regenerabile în spaţiul urban şi în mediul construit. Acestea vizează sistemele fotovoltaice – independente sau conectate la reţea – care cuprind module, şiruri sau platforme fotovoltaice mici integrate în clădiri, dar şi soluţii de iluminat stradal sau de mobilier urban bazate pe fotovoltaice. De asemenea, în cadrul institutului s-a dezvoltat o gamă de turbine eoliene de foarte mică putere cu design specific pentru integrare în arealul citadin, precum şi microhidrocentrale care valorifică eficient cursurile mici de apă. În plus, institutul a realizat noi structuri de management energetic pentru sistemele care includ furnizarea de energie electrică din surse regenerabile, precum şi sistemele de tip smart-grid. La fel de importantă ca şi cercetarea, pe partea de educaţie, colectivele din institut oferă cursuri de specializare pentru implementarea sistemelor de energii regenerabile adresate dezvoltatorilor şi cursuri de conversie, umplând astfel un gol la nivel naţional în domeniul forţei de muncă specializate în acest domeniu.

Echipamente de cercetare de ultimă generaţie

Înfiinţarea şi dezvoltarea institutului a fost posibilă prin câştigarea proiectului „Institut CDI: Produse High-tech pentru Dezvoltare Durabilă – PRO-DD“. Acesta a fost depus în prima competiţie a programului POS-CCE – Infrastructuri de Cercetare Mari şi a obţinut punctajul cel mai mare pe domeniul Energie. În martie 2009 s-a semnat contractul de finanţare în valoare de  60 mil. lei din fondurile programului POS-CCE (suma maximă eligibilă acordată prin acest apel de propuneri), 27 mil. lei contribuţie proprie a Universităţii Transilvania. Aproximativ 40% din investiţiile realizate s-au direcţionat spre dezvoltarea celor 12 clădiri, iar 60% din fonduri au fost folosite pentru dotarea cu echipamente de cercetare de ultimă generaţie compatibile cu cele existente în marile entităţi de cercetare din Europa şi din lume.

Laura ZMARANDA

Pentru prima dată, Politica Agricolă Comună a introdus și instrumente specifice de transfer al rezultatelor cercetării-inovării

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, a afirmat la Cluj-Napoca, joi, că Politica Agricolă Comună (PAC) a introdus, pentru prima dată, pentru perioada 2014-2020, și instrumente specifice de transfer a rezultatelor cercetării-inovării.

"Pentru prima dată, Politica Agricolă Comună a introdus și instrumente specifice de transfer al rezultatelor cercetării-inovării prin intermediul Programului European de Inovare și Parteneriate. Pentru noi, Comisia Europeană, conferința de la Cluj-Napoca este un foarte bun mijloc pentru a explica oportunitățile care se deschid inclusiv pentru universitățile din regiunea dunăreană pentru a integra instrumentele financiare din cele trei politici — de cercetare, dezvoltare regională și de agricultură și dezvoltare rurală", a spus Dacian Cioloș la Conferința Rectorilor Universităților Dunărene.

Comisarul european a afirmat că alocarea bugetară pentru perioada 2014-2010 a crescut semnificativ, ca urmare a contribuției politicilor de dezvoltare regională.

Dacian Cioloș a apreciat că se poate vorbi de interferența a trei dintre principalele politici europene, care contribuie împreună, fiecare cu specificul ei, la dezvoltarea economică din regiunea dunăreană — Conferința Regională a Strategiei Dunării, care s-a desfășurat recent la București, Conferința Rectorilor Universităților Dunărene (DRC), în derulare joi și vineri la Cluj-Napoca, și Politica de Cercetare și Inovare "Orizont 2020".

În discursul rostit la reuniune, comisarul european a subliniat că este nevoie să se dezvolte capacitatea de producție agricolă din Uniunea Europeană, care "stagnează, după 20 de ani de evoluție".

Cioloș a afirmat că diversificarea producției agricole se impune ca urmare a creșterii populației lumii, dar și a exigențelor consumatorilor în privința siguranței alimentare. Comisarul european a accentuat asupra ideii că PAC aduce și un "nou concept asupra competitivității economice și ecologice, pentru o agricultură durabilă".

"Inovare înseamnă și soluții și tehnologii noi, dar și metode specifice tradiționale, care trebuie să fie puse în valoare, pentru că acestea pot contribui la creșterea competitivității europene", a spus Dacian Cioloș.

Întrebat de jurnaliști despre autorizarea de către Comisia Europeană a porumbului modificat genetic 1507, creat de firma Pioneer, Dacian Cioloș a precizat că Tonio Borg, comisarul europene pentru Sănătate, a explicat contextul tehnic în care această decizie a fost luată.

"Ceea ce mi se pare important este că nu vorbim de o decizie de introducere în cultură agricolă a porumbului 1507. Comisia a luat o decizie forțată și de decizia Curții Europene de Justiție de a trimite această propunere, cu avizul științific din partea Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului de Miniștri și Parlamentului European, care sunt singurii în măsură să decidă în această privință", a spus Dacian Cioloș.

AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS