Prin procesele și produsele sale inovatoare, industria chimică aduce o contribuție importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar echipa de cercetători de la BASF susține acest efort prin întreaga sa activitate. Exemple actuale de inovație din rețeaua de cercetare BASF pentru mobilitate și agricultură, cum ar fi lichidele de răcire inovatoare pentru mașini electrice sau noile tehnologii de aplicare de înaltă precizie în agricultură, au fost prezentate în cadrul conferinței pe tema cercetării de către dr. Melanie Maas-Brunner, membru al Consiliului Executiv de Directori și Chief Technology Officer în cadrul BASF SE, împreună cu cercetătorii BASF.

„Migrarea către sustenabilitate începe cu cercetarea“, a spus Maas-Brunner, BASF ocupând un loc de frunte în această privință și având o configurație unică de cercetare și dezvoltare, cu aproximativ 10.000 de angajați, la nivel global. „Pentru a depăși provocările acestei transformări într-un ritm rapid și pentru a avea succes pe termen lung trebuie să consolidăm, în continuare, apropierea față de clienți și să profităm de avantajul pe care ni-l oferă cunoștințele și expertiza de pe platforma chimică integrată Verbund“, cercetare la nivel mondial. Astfel, unitățile de cercetare legate de afaceri, care au făcut parte, până în prezent, din cele trei divizii de cercetare, vor fi integrate în diviziile operaționale și vor deveni mai orientate către nevoile clienților.

BASF și-a propus obiective ambițioase de sustenabilitate, precum accelerarea proceselor cu emisii zero de CO2, dezvoltarea economiei circulare sau digitalizarea. În total, BASF a investit aproximativ 2 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în 2020.

Creșterea siguranței în mobilitatea electrică

Sectorul transporturilor este responsabil pentru o parte substanțială din emisiile globale de dioxid de carbon, iar trecerea către mobilitatea electrică poate reduce aceste emisii. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare inovații precum reducerea timpului de încărcare a bateriilor, creșterea siguranței și transformarea proceselor de producție a vehiculelor electrice în unele mai sustenabile și mai eficiente.

Chimia va juca un rol cheie: conținutul chimic al unui vehicul electric (EV) este considerabil mai mare decât cel al unui vehicul cu motor cu ardere internă. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre celelalte componente ale vehiculelor electrice se schimbă, ca urmare a sistemului de propulsie modificat. Echipele de cercetare și dezvoltare BASF lucrează continuu la produse de ultimă generație pentru vehicule electrice, precum: materiale pentru baterii, materiale plastice de înaltă performanță, lichide de răcire modificate și produse inedite de acoperire.

Materialele plastice, de exemplu, au o contribuție importantă la siguranța vehiculelor electrice. Acestea sunt utilizate pentru a obține o protecție stabilă la impact, o distribuție sigură a energiei electrice, ca adezivi conductivi termic, și pentru a codifica pe culori componentele și conectorii de înaltă tensiune.

Noul lichid de răcire din gama de produse Glysantin® este un alt produs BASF care aduce îmbunătățiri suplimentare siguranței vehiculelor electrice. Are o conductivitate electrică foarte scăzută datorită formulei sale inovatoare. Astfel, în cazul în care bateria este deteriorată, spre exemplu, într-un accident, noul produs BASF nu reacționează cu componentele de înaltă tensiune ale bateriei. În același timp, Glysantin® ElectrifiedTM oferă protecție fiabilă împotriva coroziunii din interiorul sistemului de răcire al vehiculelor electrice.

Cu ajutorul metodelor digitale, cercetătorii BASF au dezvoltat, de asemenea, o nouă versiune a electrocoat-ului catodic (e-coat), CathoGuard®, special conceput pentru a îndeplini cerințele de electromobilitate. Acesta permite aplicarea la temperaturi mai scăzute, reducând, astfel, emisiile de CO2 și păstrând, în același timp, proprietățile produsului. În plus, tehnologia îndeplinește standardele de durabilitate stabilite deoarece nu conține staniu și poluanți atmosferici periculoși, ci doar un nivel scăzut de compuși organici volatili.

Inovații pentru o agricultură sustenabilă

Echipa de cercetare BASF lucrează și la soluții pentru o agricultură durabilă. Fermierii se confruntă cu provocări majore: hrănirea unei populații mondiale în creștere, ce  va ajunge la 10 miliarde până în 2050, condiții meteorologice mereu în schimbare din cauza modificărilor climatice, controlul sigur și eficient al dăunătorilor și buruienilor, în contextul unei rezistențe în creștere, dar și nivelul limitat al resurselor naturale și al terenurilor arabile. Prin urmare, domeniul are nevoie de inovații cât mai curând posibil, precum noi semințe și trăsături genetice sau  produse de protecție a plantelor inedite și aplicații digitale.

Grâul este una dintre cele mai importante cereale din lume, cu un volum de peste 770 de milioane de tone metrice pe an. Producția de grâu trebuie să crească semnificativ în următorii ani. Acest obiectiv va fi mai greu de atins din cauza numărului limitat de terenuri arabile și a recoltelor insuficiente, cauzate de schimbările climatice. În cadrul programelor sale de cercetare, BASF dezvoltă un hibrid de grâu care să asigure producții mai mari, calitate sporită, precum și o mai mare rezistență la boli și insecte. Utilizând diverse trăsături genetice din regiunile cheie în care se cultivă grâul, cercetătorii BASF selectează cele mai bune trăsături ale plantelor din linii parentale distincte genetic, asigurând astfel o recoltă stabilă și o rezistență mai puternică la schimbările climatice.

Pentru a optimiza producția culturilor, compania a dezvoltat o platformă inteligentă de modelare a plantelor, care oferă recomandări agronomice precise, bazate pe analiza continuă a datelor. Aceasta monitorizează parametrii economici și biologici, ajutându-i pe fermieri să obțină o cultură bogată și sigură pentru mediul înconjurător. Datele platformei sunt utilizate în cadrul aplicațiilor xarvio® Digital Farming Solutions. De exemplu, în soluția Smart Spraying, dezvoltată în parteneriat cu Bosch, datele sunt asociate cu senzorii camerelor de înaltă tehnologie și integrate în software, pentru a aplica erbicid pe buruieni numai acolo unde este necesar. Testele pe teren arată că această combinație de tehnologie poate reduce cu până la 70% volumul de erbicid utilizat. Aceasta este o contribuție importantă la protecția mediului, oferind, în același timp, beneficii financiare fermierilor.

Schimbările aduse etapelor cercetării, precum  trecerea de la cercetarea secvenţială la cea paralelă, reprezintă, de asemenea, o abordare înclinată spre inovaţii și produse durabile.

Cercetarea, inovarea și digitalizarea pot fi mai bine direcționate spre domeniul produselor ecologice. Acest lucru a fost scos în evidență recent, când Asociația și Consorțiul de clustere INTER-BIO împreună cu USH Pro Business au organizat, la Brașov, seminarul „Provocările din agricultura ecologică“, o nouă întâlnire dedicată operatorilor din sector. Evenimentul a fost găzduit de Cooperativa agricolă Bio Carpathia din Braşov și s-a desfășurat în format hibrid.

Dezbaterea a punctat subiecte legate de importanța standardizării în agricultura ecologică, necesitatea colaborării între operatori, importanța cercetării, a transferului de cunoștințe și de tehnologii, precum și aplicarea de soluții de digitalizare, conectare a proceselor, dar și algoritmi de AI pentru predicția evenimentelor specifice domeniului. Potrivit reprezentanților USH Pro Business, concluziile dezbaterii au evidențiat provocările imediate din domeniul agriculturii ecologice, accelerate și de criza epidemiologică. Presiunea cade deopotrivă pe fermieri, procesatori, comercianți în efortul fiecăruia sau conjugat de a oferi produse de calitate, la standarde naționale sau internaționale solicitate. Presante sunt acum obiectivele operatorilor legate de digitalizarea proceselor. Acestea implică pregătirea personalului calificat pentru tehnologii avansate, în vederea implementării noilor soluții la nivel de fermă. Lista nevoilor imediate, identificate, este lungă și cuprinde: identificarea și implementarea de soluții inteligente pentru reducerea consumului de energie în ferme și unități de procesare, reducerea amprentei de carbon/produs alimentar, găsirea unor soluţii inovative pentru prelungirea termenului de valabilitate a produselor bio, monitorizarea inteligentă a culturilor și a efectivelor de animale în sistem ecologic și, nu în ultimul rând, transferul tehnologic în domeniul producţiei şi procesării bio a alimentelor.

Standardizarea, importantă

Totodată, un reper important în alinierea la cerințele pieței este standardizarea. Este necesară celor care lucrează în domeniu, pentru că aduce informația corectă la nivelul părților interesate. Reprezentantul ASRO a expus rolul referențial al standardelor naționale și internaționale pentru operatorii bio, de ghidare a operatorilor, autorităților, consumatorilor în identificarea acelor produse agroalimentare ecologice de calitate. Mai mult, a insistat pe implicarea standardizării în cercetare, în elaborarea ghidurilor, a liniilor directoare și chiar a suporturilor tehnice ce stau la baza elaborării legislației specifice. „Avem în vedere susținerea tuturor celor implicați pe filierele de produse ecologice să investească în CDI și în digitalizare. Suntem parte din centrele regionale de digitalizare și inovare și suntem pregătiți să-i sprijinim. Și de această dată, start-up-urile și firmele partenere ale Universității Spiru Haret au prezentat soluții digitale care au fost apreciate“, a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, președintele Asociației INTER-BIO.

„Ne bucurăm că am putut găzdui un astfel de eveniment împreună cu Universitatea Spiru Haret și Asociația Inter-Bio, unde aceasta este membru fondator. Avem multiple colaborări atât în domeniul CDI cât și în zona organizării și susținerii filierelor de produse. Asociația noastră este un promotor activ al produselor ecologice atât în regiune, cât și la nivel național“, a declarat Aurel Blaj, președintele Cooperativei agricole Bio Carpathia, cu sediul în Brașov.

Bogdan Panțuru

Reprezentanții BASF, marele producător al industriei chimice din Europa, spun că sunt mai pregătiți ca niciodată să înfrunte viitorul. Ingredientele-cheie ale strategiei lor de dezvoltare sunt: investiția permanentă în cercetare și inovare, flexibilitate în a găsi soluții personalizate în funcție de nevoile fermierilor, adaptabilitate în contextul schimbărilor climatice și de piață, dezvoltarea unor soluții cât mai prietenoase cu mediul. Iată opiniile președintelui diviziei pentru protecția plantelor a companiei BASF, Markus Heldt și ale vicepreședintelui Vincent Gros, acordate într-un interviu revistei Lumea Satului.

– Domnule Markus Heldt, atunci când vorbim despre agricultură, compania pe care o reprezentați poate fi catalogată drept gigantul care se luptă cu latura invazivă a naturii – bolile și dăunătorii plantelor de cultură. Cum se vede această luptă din perspectiva unui lider în domeniul chimic și al produselor pentru protecția plantelor, mai ales în contextul schimbărilor climatice?

– Vedem cum se schimbă nevoile pe Glob, iar răspunsul nostru este o investiție în dezvoltare, în cercetare și înțelegerea nevoilor fermierilor pentru a ne pregăti soluții care să fie relevante pentru nevoile lor. Nu este ușor, pentru că lucrăm sub cerul liber, suntem influențați de foarte mulți factori, care nu stau la îndemâna noastră, dar încercăm să fim aproape de clienți și credem că cercetarea este cel mai important lucru în acest context.

– Se pare că an de an provocările naturii sunt tot mai mari, la fel și așteptările fermierilor atunci când folosesc un produs de protecție a plantelor sau un regulator de creștere. Care este strategia companiei pentru a face față acestor cerințe?

– Sunt de 35 de ani în această industrie și întotdeauna au fost schimbări și provocări. Este foarte important să fii atent la aceste schimbări, să ai conexiunile necesare pentru a afla informații în timp real, pentru a afla informații de la fermieri și pentru a ne personaliza soluțiile. Suntem conștienți că fiecare soluție trebuie personalizată în funcție de țara în care se face agricultură.

– Domnule Vincent Gros, am vizitat Agricultural Center din Limburgerhof. Ce puteți spune fermierilor români despre acest centru? Ce se întâmplă mai exact aici și care sunt noutățile care vin de la acest centru?

– Sperăm că v-a făcut plăcere vizita la acest centru. Este cel mai mare centru de cercetare de acest gen de la BASF. Păstrăm o legătură strânsă cu toate celelalte centre agricole din Statele Unite sau Indonezia. Practic, aici inventăm noi produse, lucrăm în cercetare, inovare, pentru a dezvolta constant noi molecule pentru a produce noi soluţii de protecția plantelor. Majoritatea produselor BASF, inclusiv cele care ajung pe piața din România, sunt produse aici, la Limburgerhof. Legat de produsele care se vor lansa în România în următorii ani, în 2017, 2018, în funcție de evoluția legislativă ne dorim să venim pe piață cu o nouă substanță activă, dar și cu două noi fungicide. Pentru acestea lucrăm deja cu molecule care pot fi extrem de utile pentru diverse culturi și evident că inovăm constant în funcție de rezultatele pe care le obținem pe baza acestor molecule.

– Și acum o întrebare pentru ambii vorbitori, cum vedeți agricultura viitorului? Putem lăsa copiilor noștri moștenire un sol productiv, dar în același timp curat?

– Cred că agricultura are un viitor strălucit. Suntem conștienți de schimbările care vor apărea, însă pot spune cu siguranță că, având un nepot, mă văd foarte încrezător în viitorul pe care îl va avea pe această planetă. (Markus Heldt)

Așa cum știți, inovăm atât în privința produselor, cât și în ceea ce privește abordarea unei agriculturi sustenabile. Ceea ce primim este o provocare și trebuie să păstrăm un echilibru între productivitate pe de o parte și protecția mediului pe de alta. (Vincent Gros)

– Noile molecule pe care le veți folosi în noile generații de produse vor fi mai prietenoase cu mediul?

– Suntem foarte atenți, încă din primele faze de dezvoltare a produselor noastre, cu privire la profilul toxicologic, tocmai pentru a afla din fașă dacă există anumite lucruri pe care trebuie să le luăm în considerare. (Markus Heldt)

După cum știți, date fiind cerințele legislative care pleacă de la Uniunea Europeană şi care sunt din ce în ce mai stricte, suntem nevoiți ca în fiecare an să fim din ce în ce mai atenți la produsele noastre și să le facem să fie cât mai prietenoase cu mediul. (Vincent Gros)

– În acest context, care este opinia dumneavoastră față de noul model de afaceri care se va dezvolta în domeniul semințelor și al protecției plantelor?

– Succesul va depinde în primul rând de o analiză pe termen lung. Ne uităm și la competitorii noștri care au dezvoltat produse similare, dar care până în prezent nu pot spune că au rezultate spectaculoase, de aceea rezultatele trebuie analizate pe termen lung. (Markus Heldt)

Este important să creăm cerere pentru aceste produse pornind de la fermier și nu invers și de asemenea trebuie să lucrăm cu oameni educaţi pentru acest domeniu, care să asiste fermierul. (Vincent Gros)

– O ultimă întrebare pentru dl Markus Heldt. Aveți un mesaj pentru micii fermieri?

– Agricultura este o profesie veche, dar care se bazează în acest moment foarte mult pe cercetare și dezvoltare. De aceea trebuie să avem în vedere ca fiecare dintre ofertele noastre să se plieze pe nevoile agricultorilor, care sunt diferite în funcție de cât de mari sunt fermele pe care le dețin.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 18-19

Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse High Tech“ Braşov,

Într-o societate de consum precum cea în care trăim epuizarea resurselor naturale este o realitate care ar trebui să impună cel puţin o conduită moderată în exploatarea lor. Cum acest lucru nu este respectat pe deplin, cercetarea este o armă redutabilă în faţa provocărilor viitorului. Acestea au fost şi premisele care au stat la baza înfiinţării unui institut unic în România şi sud-estul Europei prin conceptul de organizare şi dotare tehnologică. Pe data de 1 martie 2012, Braşovul a fost „scena“ inaugurării unuia dintre cele mai puternice nuclee de cercetare în domeniul energiei regenerabile, Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse High Tech“ din cadrul Universităţii Transilvania, Braşov. La aproape trei ani de la deschiderea laboratoarelor sale, directorul general Ion Vişa a reconfirmat importanţa existenţei Institutului şi a cercetărilor întreprinse aici.

Unic în România şi în sud-estul Europei

Universitatea Transilvania, autorul moral al înfiinţării Institutului de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse High Tech“ de la Braşov, a parcurs în ultimii ani un proces de structurare şi restructurare ce a vizat asigurarea calităţii educaţiei şi cercetării ştiinţifice. În acest sens s-au dezvoltat linii integrate ce cuprind programe de studii noi, unice la nivel naţional. Aceste programe reprezintă instrumente de implementare a strategiei de dezvoltare integrată a educaţiei cu cercetarea ştiinţifică în Universitatea Transilvania, iar dezvoltarea Institutului de Cercetare Ştiinţifică este o componentă esenţială de promovare a acesteia. Institutul reprezintă o structură care integrează cercetarea de excelenţă în domenii specifice ale dezvoltării durabile: energie durabilă, calitate a vieţii, conservarea şi dezvoltarea resurselor naturale. Obiectivele cercetărilor întreprinse aici vizează elaborarea unor soluţii complexe, flexibile – adaptate unor situaţii variate – pentru implementarea conceptelor energiei durabile în mediul urban. De altfel, sistemele de conversie a energiei regenerabile reprezintă unul dintre domeniile primordiale abordate de centrele de cercetare din institut. Potrivit dlui Vişa, această abordare integrată este necesară pentru a putea da răspunsuri competente pentru probleme complexe. În plus, afirmă domnia sa, în timp institutul va contribui la creşterea economică la nivel regional şi naţional, asigurând competitivitate pe plan internaţional cu precădere în domeniile energiei durabile.

Concepte avansate de eficienţă, economie şi conversie a energiei regenerabile

Situat într-un campus de 30 de hectare, Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare „Produse Hight Tech“ cuprinde 12 clădiri cu trei niveluri şi are o suprafaţă totală desfăşurată de cca 20.000 mp, în care îşi desfăşoară activitatea 27 de centre de cercetare ştiinţifică. În afara spaţiilor de cercetare, educaţie şi formare profesională, Green Energy Independent University Campus cuprinde un parc solar, un herbarium, un parc sportiv, dar şi o zonă în care se face transferul produselor şi tehnologiilor high-tech către mediul economic.

În cazul institutului, o mare parte dintre rezultatele cercetării ştiinţifice sunt integrate chiar în construcţia lui. Cele 12 clădiri au fost concepute astfel încât să aibă autonomie energetică ridicată şi dispun de sute de senzori care permit cercetătorilor să testeze diferite sisteme de iluminare şi încălzire. Referitor la consumul de energie electrică, clădirile institutului consumă 70kw/oră/m²/an, în vreme ce consumul clădirilor conectate la reţeaua electrică tradiţională ajunge până la 300 kw/oră/m²/an. Câteva dintre soluţiile implementate integral sunt o noutate la nivel european, un exemplu în acest sens fiind sistemele de vitrare pentru controlul schimbului termic al clădirilor cu mediul exterior. Proiectul de construcţii, structuri şi instalaţii a fost realizat de către colective din Universitatea Transilvania, iar clădirile sunt monitorizate pentru a putea identifica permanent soluţii de optimizare. Astfel, ele cuprind soluţii cu grad avansat de noutate pentru reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie termică, fenestraţie, utilizare raţională a sistemelor de încălzire/răcire etc.

Energia termică a institutului este asigurată prin mixuri care cuprind sisteme de energii regenerabile – pompe de căldură, colectoare solaro-termice – şi surse tradiţionale, pentru fiecare laborator fiind proiectată o soluţie diferită. Energia electrică este asigurată printr-un parc fotovoltaic (2MWp) cuplat la reţea prin module şi platforme fotovoltaice instalate pe clădirile institutului. Această varietate de surse reprezintă o situaţie ideală de testare a unor concepte avansate de gestionare a energiei prin sisteme de tip smart-grid. De altfel, Universitatea Transilvania a fost partener principal în realizarea strategiei naţionale de smart-grid şi va fi locaţie-pilot de testare şi implementare a unor soluţii care vor fi apoi aplicate la nivel naţional. Sistemul de monitorizare şi management energetic din cadrul institutului este parte a Data Center-ului care va gestiona şi aplicaţiile informatice şi a fost proiectat după conceptele „IT Green“, având consumuri energetice extrem de reduse.

Soluţii alternative pentru producerea energiei electrice

Colectivele din institut oferă deja soluţii de integrare a sistemelor de energii regenerabile în spaţiul urban şi în mediul construit. Acestea vizează sistemele fotovoltaice – independente sau conectate la reţea – care cuprind module, şiruri sau platforme fotovoltaice mici integrate în clădiri, dar şi soluţii de iluminat stradal sau de mobilier urban bazate pe fotovoltaice. De asemenea, în cadrul institutului s-a dezvoltat o gamă de turbine eoliene de foarte mică putere cu design specific pentru integrare în arealul citadin, precum şi microhidrocentrale care valorifică eficient cursurile mici de apă. În plus, institutul a realizat noi structuri de management energetic pentru sistemele care includ furnizarea de energie electrică din surse regenerabile, precum şi sistemele de tip smart-grid. La fel de importantă ca şi cercetarea, pe partea de educaţie, colectivele din institut oferă cursuri de specializare pentru implementarea sistemelor de energii regenerabile adresate dezvoltatorilor şi cursuri de conversie, umplând astfel un gol la nivel naţional în domeniul forţei de muncă specializate în acest domeniu.

Echipamente de cercetare de ultimă generaţie

Înfiinţarea şi dezvoltarea institutului a fost posibilă prin câştigarea proiectului „Institut CDI: Produse High-tech pentru Dezvoltare Durabilă – PRO-DD“. Acesta a fost depus în prima competiţie a programului POS-CCE – Infrastructuri de Cercetare Mari şi a obţinut punctajul cel mai mare pe domeniul Energie. În martie 2009 s-a semnat contractul de finanţare în valoare de  60 mil. lei din fondurile programului POS-CCE (suma maximă eligibilă acordată prin acest apel de propuneri), 27 mil. lei contribuţie proprie a Universităţii Transilvania. Aproximativ 40% din investiţiile realizate s-au direcţionat spre dezvoltarea celor 12 clădiri, iar 60% din fonduri au fost folosite pentru dotarea cu echipamente de cercetare de ultimă generaţie compatibile cu cele existente în marile entităţi de cercetare din Europa şi din lume.

Laura ZMARANDA

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, a afirmat la Cluj-Napoca, joi, că Politica Agricolă Comună (PAC) a introdus, pentru prima dată, pentru perioada 2014-2020, și instrumente specifice de transfer a rezultatelor cercetării-inovării.

"Pentru prima dată, Politica Agricolă Comună a introdus și instrumente specifice de transfer al rezultatelor cercetării-inovării prin intermediul Programului European de Inovare și Parteneriate. Pentru noi, Comisia Europeană, conferința de la Cluj-Napoca este un foarte bun mijloc pentru a explica oportunitățile care se deschid inclusiv pentru universitățile din regiunea dunăreană pentru a integra instrumentele financiare din cele trei politici — de cercetare, dezvoltare regională și de agricultură și dezvoltare rurală", a spus Dacian Cioloș la Conferința Rectorilor Universităților Dunărene.

Comisarul european a afirmat că alocarea bugetară pentru perioada 2014-2010 a crescut semnificativ, ca urmare a contribuției politicilor de dezvoltare regională.

Dacian Cioloș a apreciat că se poate vorbi de interferența a trei dintre principalele politici europene, care contribuie împreună, fiecare cu specificul ei, la dezvoltarea economică din regiunea dunăreană — Conferința Regională a Strategiei Dunării, care s-a desfășurat recent la București, Conferința Rectorilor Universităților Dunărene (DRC), în derulare joi și vineri la Cluj-Napoca, și Politica de Cercetare și Inovare "Orizont 2020".

În discursul rostit la reuniune, comisarul european a subliniat că este nevoie să se dezvolte capacitatea de producție agricolă din Uniunea Europeană, care "stagnează, după 20 de ani de evoluție".

Cioloș a afirmat că diversificarea producției agricole se impune ca urmare a creșterii populației lumii, dar și a exigențelor consumatorilor în privința siguranței alimentare. Comisarul european a accentuat asupra ideii că PAC aduce și un "nou concept asupra competitivității economice și ecologice, pentru o agricultură durabilă".

"Inovare înseamnă și soluții și tehnologii noi, dar și metode specifice tradiționale, care trebuie să fie puse în valoare, pentru că acestea pot contribui la creșterea competitivității europene", a spus Dacian Cioloș.

Întrebat de jurnaliști despre autorizarea de către Comisia Europeană a porumbului modificat genetic 1507, creat de firma Pioneer, Dacian Cioloș a precizat că Tonio Borg, comisarul europene pentru Sănătate, a explicat contextul tehnic în care această decizie a fost luată.

"Ceea ce mi se pare important este că nu vorbim de o decizie de introducere în cultură agricolă a porumbului 1507. Comisia a luat o decizie forțată și de decizia Curții Europene de Justiție de a trimite această propunere, cu avizul științific din partea Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului de Miniștri și Parlamentului European, care sunt singurii în măsură să decidă în această privință", a spus Dacian Cioloș.

AGERPRES