Compania NHR Agropartners este unul dintre cei mai de încredere parteneri ai fermierilor români. În mod constant, compania pune la dispoziția clienților săi echipamente și utilaje de ultimă generație care să asigure eficiență mărită în fermă. În gama de utilaje NHR Agropartners se află și un utilaj lansat recent în România, respectiv grebla de recoltat furaje Poettinger Mergento V9220. Aceasta se distinge de alte echipamente similare din piață prin caracteristici care o recomandă, în primul rând ca fiind un echipament care reduce pierderile la recoltare.

O generație nouă de utilaje

„Pentru a avea animale sănătoase, acestea trebuie să fie hrănite cu furaje sănătoase și curate. Pornind de la acest deziderat, Poettinger a dezvoltat o nouă generație de utilaje pentru adunarea furajelor. În momentul în care doriți să alegeți Mergento, alegeți cea mai bună calitate pentru furajele dvs., veți minimiza pierderile cu dezintegrarea acestora deoarece, în cazul folosirii greblelor convenționale, furajele sunt adunate în contact cu solul și veți avea posibilitatea să adunați orice tip de furaj.“ Așa este descrisă în câteva fraze noua greblă de adunat furaje realizată de compania Poettinger. Prin intermediul NHR Agropartners România, acest utilaj a ajuns anul acesta și pe piața internă. Într-o serie de demonstrații susținute în câmp, echipamentul și-a dovedit eficiența.

Andrei Șerbănescu, director zonal NHR: „Acesta este cel mai nou utilaj pe care cei de la compania Pottinger au început să-l producă începând cu luna decembrie 2022. În cazul acestui echipament, partea hidraulică este asigurată de o pompă independentă care este acționată prin cardan. Acesta are prin cadru 160 de litri de ulei. Grebla Poettinger Mergento V9220 este omologată din toate punctele de vedere și, atunci când brațele laterale sunt rabatate pentru transport, ajunge până la o înălțime de 3,95 metri. Echipamentul poate circula fără nicio problemă pe toate drumurile naționale, iar pentru a fi tractat este nevoie de un tractor de minimum 90 de cai putere.“

Specificații tehnice

Mergento adună furajele de pe câmp cu ajutorul unui rotor cu 6 rânduri de degete, fără atingerea solului. Acestea sunt apoi transportate cu ajutorul unor curele în direcția dorită de operator și formează brazda. În fața pick-up-ului există un roller care asigură un debit constant de material, chiar dacă lungimea furajului este una mică datorită faptului că acest roller este prevăzut cu un sistem de reglare cu arc. Distanța dintre roller și pick-up este reglabilă în funcție de cantitatea de material din teren și viteza de înaintare prin intermediul unui ax filetat. Controlul utilajului se poate realiza după un monitor amplasat în cabina tractorului. Service-ul pentru acest echipament nou pentru România este asigurat de specialiștii NHR care au fost instruiți în Austria, astfel încât să se poată răspunde rapid oricăror provocări legate de service-ul și mentenanța utilajului.

• Spre deosebire de grebele convenționale care adună furajele direct de pe sol, grebla Mergento V990 asigură, pe lângă un randament sporit, și o strângere perfectă a furajelor după cosit.
• Grebla ajunge până la 9,20 metri în cazul în care se dorește formarea unei brazde centrale sau până la 8,60 în cazul în care se dorește formarea unei brazde laterale.
• Prin intermediul terminalului se pot controla: direcția de rotație pentru curelele transportoare, oprirea curelelor transportoare la cap de rând, ridicarea individuală pentru stânga sau dreapta utilajului, rabatarea pentru transport.

Finanțare

În ceea ce privește modalitățile de achiziționare a echipamentelor și utilajelor, NHR Agropartners oferă soluții de credit și leasing. O echipă de analiști financiari este disponibilă pentru a vă oferi răspunsuri personalizate și pentru a alege schema de finanțare potrivită, în funcție de structura și activitatea dumneavoastră. Parteneriatele cu câțiva furnizori de servicii financiare din țară, dar și din afara ei permit NHR să vă garanteze termene și condiții atractive. Dacă optați pentru împrumuturile oferite de NHR Agropartners prin intermediul partenerilor noștri de finanțare veți avea următoarele beneficii: depunere ușoară a documentelor, suport de la experți financiari, alegerea celor mai bune soluții de finanțare, rate sezoniere, perioadă de împrumut de până la 7 ani.

Laura ZMARANDA

Principiul de bază al politicii Uniunii Europene și naționale privind siguranța alimentară este aplicarea unei abordări integrate de tipul „de la fermă la consumator“ sau „de la furcă la furculiță“, care să acopere toate sectoarele lanțului alimentar, respectiv: producția de furaje, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producția primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, comercializarea (valorificarea), precum şi importul şi exportul acestora.

În cadrul acestor politici europene, o strategie importantă are la bază implementarea legislației privind siguranța alimentelor şi a furajelor.

Este bine știut că o zootehnie profitabilă are nevoie de animale sănătoase şi puternice, cu potențial de producție ridicat, element în care calitatea furajelor și administrarea lor corectă au un rol determinant asupra performanței şi a sănătăţii animalelor.

Calitatea hranei pentru animale presupune cantitate şi calitate corespunzătoare, o valoare nutritivă la nivelul cerințelor fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii de vârstă sau greutate, absența contaminanților, accesul liber la hrană şi apă, în funcţie de tipul de hrănire, de numărul de tainuri zilnice corelat cu sistemul de creştere şi întreţinere.

În procesul de obţinere a sortimentelor de furaje, în fazele de producţie, fabricare, transport şi distribuţie, datorită unor abateri de la normele de siguranţă calitativă a acestora, se poate produce contaminarea accidentală sau deliberată a acestora, cu impact nedorit asupra sănătăţii animalelor, precum şi a siguranţei alimentelor destinate consumului uman.

Principalele surse de contaminare a furajelor se pot identifica în factorii de mediu (solul, apa, aerul etc.), factori din zona vegetală (plante necomestibile sau cu acţiune toxică), folosirea iraţională a îngrăşămintelor chimice, a produselor fitofarmaceutice, a medicamentelor de uz veterinar, a mucegaiurilor şi micotoxinelor, manipularea şi eliminarea deşeurilor defectuoasă, precum şi prin diferite specii de animale, insecte şi rozaătoare.

De asemenea, producerea, calitatea și modul de distribuție a furajelor pot fi influențate de modificările în timp a politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea economiei și, implicit, a agriculturii şi a zootehniei unei ţări.

Această stare impune ca fermierii şi alţi agricultori cu activitate în domeniul zootehnic să beneficieze mai mult ca oricând de specialişti, medici veterinari, ingineri agronomi, zootehniști, nutriţionişti, etc. ca parteneri competenţi şi de încredere pentru susținere şi consiliere în problemele de sănătate şi nutriţie a animalelor crescute în scop economic sau de companie.

Agricultorii sau operatorii economici cu activitate în domeniul hranei pentru animale au obligația să garanteze că furajele pe care le produc şi le dristribuie nu au un efect negativ asupra sănătăţii animalelor, iar produsele alimentare obţinute de la animale nu devin un factor de risc pentru consumul uman.

În acest context se recomandă să respecte următoarele:

• să posede documentul de autorizare/înregistrare sanitară veterinară în conformitate cu prevederile legale privind funcționarea unităților specializate în producerea, procesarea și distribuția furajelor pentru animale și păsări, eliberat de DSVSA județeană;
• să respecte condiţiile generale de funcţionare şi igienă a unitățiilor de profil conform prevederilor legislației în vigoare;
• să aplice tehnologii adecvate, respectând densitățile la semănat, utilizând semințe certificate din soiuri de bună calitate, efectuarea, din timp, a analizei solului pentru a realiza cea mai bună formulă de fertilizare în vederea obținerii de producții ridicate și de bună calitate;
• să menţină în stare de funcționare și igienă instalaţiile, echipamentele, containerele, ambalajele şi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea, şi transportul furajelor şi să evite orice sursă de contaminare a acestora;
• să dovedească, prin documente, calitatea şi salubritatea materiilor prime folosite în procesul tehnologic, precum şi faptul că acestea au fost achiziţionate din unităţi sau de la furnizori care au asigurată asistenţă de specialitate, documente în care să fie înscrise furnizorul, categoria produsului, data recepţionării, cantitatea, precum şi celelalte date pentru stabilirea trasabilității;
• să evite orice contaminare a materiilor prime şi a sortimentelor de furaje preparate, posibilă din aer, sol, apă, sau prin îngrăşăminte, biocide, produse fitofarmaceutice, medicamente de uz veterinar etc.;
• să asigure sursa de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesul tehnologic, cât şi la menţinerea stării de igienă şi curăţenie a personalului şi a utilităţilor;
• să gestioneze cu atenţie, prin antrepozitarea şi manipularea separată a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
• să asigure efectuarea acţiunilor de dezinfecţie a spaţiilor tehnologice, a utilajelor şi ustensilelor folosite, protejarea spaţiilor şi a furajelor de insecte şi rozătoare prin măsuri specifice;
• să asigure echipamente de protecţie sanitară pentru personalul angajat, precum şi existenţa documentelor din care să rezulte starea de sănătate a acestora;
• să respecte programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de referinţă pentru determinarea încărcăturii cu pesticide, microtoxine (în special aflatoxine), metale grele, rezidii de medicamente, coccidiostatice, organisme modificate genetic, prezența salmonelelor şi a altor parametrii la anumite solicitări şi să respecte recomandările menţionate în buletinele emise de către specialiști în cazul unor neconformități;
• să notifice autorităţilor competente suspiciunea sau constatarea unor neconformităţi sau abateri de la cerinţele de calitate şi salubritate privind siguranța furajelor destinate pentru animale şi păsări;
• să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare, cu factorii responsabili din domeniu cu scopul de a fi informaţi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru a preveni contaminarea furajelor, pentru ridicarea calităţii acestora, factor necesar în apărarea sănătăţii animalelor, precum şi a populaţiei.

Întreg procesul de producere, depozitare, distribuţie a furajelor, precum şi utilizarea lor în hrana animalelor şi a păsărilor sunt monitorizate şi controlate de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județeană și a unităților teritoriale subordonate.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Porumbul este remarcat pentru particularitățile sale biologice și alimentare deosebite, fapt ce a determinat cultivarea lui în diverse zone ale lumii, ocupând locul trei ca suprafață (peste 130 milioane de hectare), după grâu și orez.

Porumbul are o paletă vastă de însușiri care-i conferă o importanță alimentară și furajeră deosebite. Astfel că în alimentația omului se consumă sub formă de făină de porumb (mălai), fulgi de porumb, floricele, boabe fierte etc., în timp ce în industrie boabele de porumb constituie materia primă pentru fabricarea spirtului, amidonului, glucozei și dextrinei. Din porumb se extrage ulei de foarte bună calitate, folosit în alimentația dietetică, fiind o cereală cu un conținut ridicat de grăsimi (peste 6%) în germenii de porumb.

Porumbul se folosește în diverse forme și la hrana animalelor: boabe concentrate, furaj verde sau însilozat, fân, coceni. Boabele de porumb conțin între: 11,5-14% apă, 9,5-15% proteine, 5-8% grăsimi, 1,5-2% săruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80 g proteină digestibilă și 1,20-1,30 unități nutritive. Din compoziția proteică a porumbului lipsesc unii aminoacizi esențiali (triptofanul, lizina), hibrizii creați în ultima perioadă posedă o genă care determină sinteza acestor aminoacizi (Opaque-2), iar folosirea acestora în hrana animalelor duce la obținerea unor rezultate spectaculoase. Modul cel mai eficient de hrănire a animalelor în perioada de stabulație se face cu porumb pentru siloz, considerat „pășunea de iarnă“ a animalelor, având un grad foarte ridicat de consumabilitate.

Porumbul poate fi cultivat ca și cultură principală sau în cultură succesivă (dublă), după plantele ce se recoltează mai devreme. Prin utilizarea unor hibrizi cu perioade de vegetație diferite se permite o cultivare eșalonată a porumbului, asigurându-se, astfel, furaje verzi în tot timpul perioadei de vegetație. Porumbul are și multe însușiri agrobiologice și agrotehnice: rezistență ridicată la secetă și cădere, la mai multe boli și dăunători, mecanizare totală a lucrărilor agrotehnice și de recoltare, o valorificare eficientă a îngășămintelor organominerale și a apei de irigație etc.

Câteva rețete de furaje

Vă oferim și câteva rețete de furaje în care se utilizează porumbul.

Pentru 100 kg de nutreţ combinat pentru vaci de lapte se amestecă: 60 kg uruială din boabe de porumb, 30 kg tărâţe de grâu, 3 kg cretă furajeră, 7 kg sare de bucătărie. Din acest amestec bine uniformizat se administrează zilnic 1,5 kg pentru o vacă în lactaţie.

Pentru tineret taurin 0-6 luni (mânzat) 100 kg amestec nutreţuri concentrate poate conţine: 45 kg uruială din boabe de porumb, 20 kg tărâţe de grâu, 30 kg uruială de ovăz, 3 kg cretă furajeră, 2 kg sare. Din acest amestec se administrează zilnic 0,3-0,5 kg pentru fiecare mânzat.

Amestec pentru pui de găină între 5 şi 40 de zile: 100 kg amestec cuprinde: 37 kg uruială din boabe de porumb, 20 kg uruială orz, 20 kg uruială ovăz, 17 kg tărâţe de grâu, 3 kg lapte praf, 2 kg făină de oase, 1 kg sare de bucătărie. Din acest amestec bine uniformizat se administrează zilnic 1,5 kg pentru 10 pui, repartizat în 3 tainuri.

Amestec pentru găini ouătoare: la 100 kg amestec se folosesc: 60 kg uruială din boabe, 10 kg uruială orz, 12 kg uruială ovăz, 10 kg tărâţe de grâu, 4 kg făină de lucernă, 1 kg făină de oase, 1 kg sare de bucătărie, 2 l ulei de floarea-soarelui. Din acest amestec, pentru 10 găini ouătoare se administrează zilnic 3 kg porţionate în trei tainuri. Din uleiul de floarea-soarelui se adaugă zilnic 4 linguri la cele 3 kg de amestec.

Anca LĂPUȘNEANU

Principiul de bază al politicii Uniunii Europene și naționale privind siguranţa alimentară este aplicarea unei abordări integrate de tipul „de la fermă la consumator“ sau „de la furcă la furculiță“, care să acopere toate sectoarele lanţului alimentar, respectiv: producţia de furaje, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, vânzarea cu amănuntul, precum şi importul şi exportul acestora. În cadrul acestor politici europene, o strategie importantă are la bază implementarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi a furajelor.

Este bine ştiut că o zootehnie profitabilă are nevoie de animale sănătoase şi puternice, cu potențial de producție ridicat, element în care calitatea furajelor și administrarea lor corectă au un rol determinant asupra performanței şi a sănătăţii animalelor. Calitatea hranei pentru animale presupune cantitate şi calitate corespunzătoare, o valoare nutritivă la nivelul cerinţelor fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii de vârstă sau greutate, absenţa contaminanţilor, accesul liber la hrană şi apă, în funcţie de tipul de hrănire, de numărul de tainuri zilnice corelat cu sistemul de creştere şi întreţinere. În procesul de obţinere a sortimentelor de furaje, în fazele de producţie, fabricare, transport şi distribuţie, din cauza unor abateri de la normele de siguranţă calitativă a acestora se poate produce contaminarea accidentală sau deliberată a acestora, cu impact nedorit asupra sănătăţii animalelor, precum şi a siguranţei alimentelor destinate consumului uman.

Principalele surse de contaminare a furajelor se pot identifica în factorii de mediu (solul, apa, aerul etc.), factori din zona vegetală (plante necomestibile sau cu acţiune toxică), folosirea iraţională a ingrăşămintelor chimice, a produselor fitofarmaceutice, a medicamentelor de uz veterinar, mucegaiurile şi micotoxinele, manipularea şi eliminarea deşeurilor defectuoase, precum şi prin diferite specii de animale, insecte şi rozătoare.

De asemenea, producerea, calitatea și modul de distribuție a furajelor pot fi influențate de modificările în timp a politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea economiei și, implicit, a agriculturii şi zootehniei unei ţări. Această stare impune ca fermierii şi alţi agricultori cu activitate în domeniul zootehnic să beneficieze mai mult ca oricând de specialişti, medici veterinari, ingineri agronomi, zootehniști, nutriţionişti etc. ca parteneri competenţi şi de încredere pentru susținere şi consiliere în problemele de sănătate şi nutriţie a animalelor crescute în scop economic sau de companie.

Agricultorii sau operatorii economici cu activitate în domeniul hranei pentru animale au obligația să garanteze că furajele pe care le produc şi le distribuie nu au un efect negativ asupra sănătăţii animalelor, iar produsele alimentare obţinute de la animale nu devin un factor de risc pentru consumul uman.

În acest context se recomandă ca agricultorii să respecte următoarele:

• să posede documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară în conformitate cu prevederile legale privind funcționarea unităților specializate în producerea, procesarea și distribuția furajelor pentru animale și păsări, eliberat de DSVSA județeană;
• să respecte condiţiile generale de funcţionare şi igienă a unităților de profil conform prevederilor legislației în vigoare;
• să aplice tehnologii adecvate respectând densitățile la semănat, utilizând semințe certificate din soiuri de bună calitate, efectuarea din timp a analizei solulului pentru a realiza cea mai bună formulă de fertilizare în vederea obținerii de producții ridicate și de bună calitate;
• să menţină în stare de funcționare și igienă instalaţiile, echipamentele, containerele, ambalajele şi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea şi transportul furajelor şi să evite orice sursă de contaminare a acestora;
• să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materilor prime folosite în procesul tehnologic, precum şi faptul că acestea au fost achiziţionate din unităţi sau de la furnizori care au asigurate asistenţă de specialitate, documente în care să fie înscrise furnizorul, categoria produsului, data recepţionării, cantitatea, precum şi celelalte date pentru stabilirea trasabilitaţii;
• să evite orice contaminare a materiilor prime şi a sortimentelor de furaje preparate posibilă din aer, sol, apă sau prin îngrăşăminte, biocide, produse fitofarmaceutice, medicamente de uz veterinar etc.;
• să asigure sursa de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesul tehnologic, cât şi la menţinerea stării de igienă şi curăţenie a personalului şi a utilităţilor;
• să gestioneze cu atenţie prin antrepozitarea şi manipularea separată a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
• să asigure efectuarea acţiunilor de dezinfecţie a spaţiilor tehnologice, a utilajelor şi ustensilelor folosite, protejarea spaţiilor şi a furajelor de insecte şi rozătoare prin măsuri specifice;
• să asigure echipamente de protecţie sanitară pentru personalul angajat, precum şi existenţa documentelor din care să rezulte starea de sănătate a acestora;
• să respecte programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul de referinţă pentru determinarea încărcăturii cu pesticide, microtoxine (în special aflatoxine), metale grele, rezidii de medicamente, coccidiostatice, organisme modificate genetic, prezenţa salmonelelor şi alţi parametrii la anumite solicitări, precum şi recomandările menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi;
• să notifice autorităţilor competente suspiciunea sau constatarea unor neconformităţi sau abateri de la cerinţele de calitate şi salubritate privind siguranța furajelor destinate pentru animale şi păsări;
• să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare, cu factorii responsabili din domeniul producerii şi utilizării furajelor, cu scopul de a fi informaţi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru a preveni contaminarea furajelor, pentru ridicarea calităţii acestora, factor necesar în apărarea sănătăţii animalelor, precum şi a populaţiei.

Întreg procesul de producere, depozitare, distribuţie a furajelor, dar şi utilizarea lor în hrana animalelor şi a păsărilor sunt monitorizate şi controlate de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județeană și a unităților teritoriale subordonate.  

Dr Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Amestecarea şi distribuirea furajelor la animale reprezintă operaţii uzuale în fermele zootehnice. Oferta de remorci tehnologice este suficient de mare, astfel încât fiecare fermier poate găsi utilajul care i se potriveşte. Există pe piaţă diferite tipuri şi soluţii constructive de maşini tractate şi autopropulsate, care se alimentează separat sau sunt prevăzute cu sistem de tăiere direct din siloz. Acestea pot fi cu unul sau mai mulţi melci verticali sau orizontali şi au diferite volume, în general de la câţiva metri cubi până la câteva zeci. Astfel, în funcţie de numărul de animale care trebuie hrănite şi de cantitatea zilnică de furaj, se poate alege mărimea necesară. Remorcile tehnologice sunt, în general, dotate cu sistem de cântărire care permite obţinerea cantităţilor şi compoziţiei de furaj în funcţie de reţeta stabilită, computer pentru stabilirea şi controlul reţetelor şi cu sistem de distribuire la iesle a furajului tocat şi amestecat prin faţă, spate, pe o parte sau pe ambele părţi.

TATOMA este un grup spaniol care produce o paletă largă de astfel de utilaje pentru uşurarea muncii în fermele zootehnice. Acestea sunt distribuite în România de peste 15 ani de către NHR Agropartners.

TATOMA este una dintre cele mai vechi companii din lume specializate în fabricarea de amestecătoare pentru hrănirea rumegătoarelor, iar experiența acumulată i-a permis să dezvolte și să optimizeze diferite sisteme de amestecare, ajungând să deţină cea mai cuprinzătoare gamă de pe piață.

Remorcile amestecătoare Tatoma sunt apreciate pentru design, calitate și fiabilitate, precum și pentru soluțiile și opțiunile care permit adaptarea la nevoile fiecărei ferme şi la tractorul cu care vor fi utilizate, de la cel mai mic proiect până la cel mai complex.

Remorcile amestecătoare (pe scurt „mixerele“) tractate atât cu melc vertical, cât și orizontal reprezintă cea mai economică soluție pentru amestecarea și distribuirea furajelor pentru animale în fermă.

Numărul de vite care determină cantitatea necesară de furaj, caracteristicile adăpostului (dimensiuni, înălţimea uşilor, fluxul, lăţimea căilor de acces etc.) și puterea tractorului, printre altele, sunt elemente de luat în considerare când se alege modelul de mixer.

Tatoma realizează amestecătoare tractate şi autopropulsate cu capacitate de la 4 la 45 mc. Opţional, în funcţie de model, este disponibil și un calculator pentru amestecarea mai multor furaje, cu până la 99 de reţete, sistem de frânare pneumatic sau hidraulic, cutie de viteze cu mai multe trepte pentru reglarea turaţiei în funcţie de materialul de amestecat etc.

Mixere cu un melc vertical

Mixerele cu melc vertical se folosesc special pentru amestecarea unei cantităţi mari de fibre (baloţi)

Mixerele Tatoma cu un melc vertical au o capacitate cuprinsă între 4 m3 și 16 m3. Cutia de viteze are două trepte pentru a putea folosi tractoare cu puteri reduse. Viteza redusă se folosește pentru amestecare şi viteza mare pentru distribuţie.

Mixerele cu melc vertical sunt foarte rezistente, fiabile şi au o funcţionare foarte simplă. Ele asigură un amestec omogen și au mai multe posibilităţi de distribuire la animale.

Cuva mixerului cu melc vertical are o formă cvasi-tronconică, iar melcul conic permite mărunţirea şi amestecarea oricărui produs. Amestecarea se realizează prin efectul unor lame zimțate montate pe spira melcului, care taie produsul în timp ce acesta se deplasează în sus și apoi cade ca urmare a gravitației.

Geometria cuvei și a melcului asigură o amestecare rapidă și eficientă, precum şi un consum de putere redus. Acest tip de remorcă tehnologică are mai multe posibilități de descărcare, fie cu uşa pe o parte, acţionată hidraulic, sau cu bandă transportoare montată în faţă sau în spate, cu descărcare pe stânga, pe dreapta sau pe ambele părţi, ceea ce reprezintă unul dintre marile sale avantaje deoarece poate fi utilizat pentru hrănirea animalelor în orice adăpost.

În plus, acest model de mixer poate fi echipat cu proţap cu poziţie reglabilă, cu picior de sprijin acţionat mecanic sau hidraulic şi cu scară şi platformă pentru verificare şi alimentare.

Alte avantaje: design compact, cu şasiu independent, manevrare ușoară, amestecare rapidă, întreținere ușoară, sistem de cântărire, durabilitate datorită construcţiei şi materialelor folosite şi a plăcuţelor zimţate durificate de pe melc etc.

Mixere cu doi melci verticali (duplo)

Acestea sunt realizate pe o axă pentru capacităţi cuprinse între 14 m3 și 22 m3 și pe două axe între 24 și 30 m3. Ele au avantajul unor volume mari de furaj, pregătite într-o remorcă cu înălţime relativ mică ce permite accesul în adăposturi şi pe uşi cu înălţime redusă. Opţional, pentru creşterea manevrabilităţii, puntea faţă poate fi directoare.

Mixere cu trei melci verticali (triplo)

Pentru capacități mai mari, înălțimea mixerelor cu unul sau doi melci verticali ar fi excesivă și nu ar fi potrivită în multe grajduri. Utilizarea construcției cu trei melci permite utilizarea unei mașini cu o capacitate mai mare, dar cu înălţime mai mică, cu aceleași avantaje de amestecare ca și mașinile cu un singur melc.

Acestea sunt realizate pe 2 axe pentru capacităţi de 30 și 35 m3 şi pe 3 axe pentru 40 și 45 m3.

Ca şi la celelalte modele, multiplele posibilități de descărcare ale acestui tip de malaxor reprezintă unul dintre marile sale avantaje deoarece poate fi adaptat oricăror nevoi. Alte avantaje sunt: capacitatea mare la înălțimi mai mici, manevrabilitatea mare datorită punţii directoare etc.

Mixere cu melc orizontal

Mixerele tractate cu melc orizontal sunt în general destinate pentru amestecarea furajului uscat şi a ingredientelor cu dimensiuni mai mari (cartofi, sfeclă de zahăr), realizând o omogenitate bună a amestecului. Ele au un sistem de amestecare și tocare performant care a evoluat de-a lungul anilor. Sunt prevăzute cu un ax central pe care sunt montate două spire stânga-dreapta, care deplasează materialul de la capete spre centru. Acest sistem de amestecare asigură mișcarea produsului atât pe lungime, cât și transversal. Astfel se evită comprimarea excesivă a ingredientelor și se asigură obținerea unui amestec pufos și omogen.

Pe interiorul cuvei, pe pereţi, sunt montate nişte cuţite care efectuează o mișcare circulară și care asigură un flux mai bun al produsului, omogenitate mai mare a amestecului, o tocare mai regulată și un timp de amestecare redus. Melcul este acţionat prin transmisie directă de la tractor.

Alte avantaje: înălţime şi lăţime reduse, amestec omogen cu orice cantitate de produs, fără un nivel minim de umplere, durata lungă de viaţă, concept simplu de lucru, înălțime redusă, necesar minim de putere, costuri reduse de întreținere.

Ca o opţiune, mixerele pot fi dotate şi cu sistem de tăiere din siloz, cu sistem de siguranță la suprasarcină, realizat dintr-o freză cu diametrul de 690 mm şi lăţimea de 1.500 mm, care asigură o cantitate de tăiere maximă de 110 kg/min.

Acest sistem asigură încărcarea rapidă şi o omogenitate mai mare a amestecului, o tocare mai regulată și un timp de amestecare redus.

Mixere autopropulsate

Mixerele autopropulsate Tatoma oferă flexibilitate şi autonomie crescătorului de animale deoarece pot fi conduse uşor și pot face amestecarea oriunde. De asemenea, pot încărca singure rația de amestecare totală, fără a fi nevoie de mașini sau de personal suplimentar.

Mai compacte decât tractorul și mixerul tractat, au o manevrabilitate excelentă, astfel încât să poată ajunge în locuri în care alte mașini nu pot lucra. Sunt disponibile de la 10 la 30 m3 şi au viteza maximă de deplasare de 40 km/h.

După cum observaţi, există o mulţime de modele, configuraţii şi opţiuni, iar specialisţii noştri sunt gata să vă prezinte şi să configureze împreună cu dvs. remorca tehnologica de care aveţi nevoie, în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete ale fermei dvs.

Dr. Florin NEACȘU

Conform tradiției milenare, odată cu venirea primăverii, pentru unele specii de animale, respectiv bovine, ovine, caprine şi cabaline, se schimbă sistemul de exploatare de la stabulaţia permanentă în timpul iernii la întreţinerea în stabulaţie liberă pe suprafeţele de păşuni existente în perimetrul localităţiilor din majoritatea zonelor aferente țării noastre.

Păşunatul, ca mod de furajare, prezintă o serie de avantaje, respectiv:

• animalele pot avea acces la un furaj de calitate superioară, sub raportul principiilor nutritivi, care poate fi uşor asimilat, iar prin faptul că iarba este consumată direct constituie unul dintre cele mai economice nutreţuri;
• prin păşunat se pot valorifica suprafeţe de teren agricol greu accesibile;
• animalele beneficiază la păşune de aer curat, de fortificare a organismului prin expunerea la acţiunea directă a radiaţiilor solare şi la activarea metabolismului;
• mişcarea în aer liber stimulează funcţia de reproducţie şi o creştere apreciabilă a producţiei animaliere.

În funcţie de condiţiilor geo-climaterice caracteristice fiecărei zone a ţării, efectivele de bovine, ovine, caprine, cabaline sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 180-210 zile, în funcţie de intemperii) pe pajiştile naturale în special situate în zonele de deal şi munte, dar şi în zonele de şes şi câmpie, pe islazurile destinate în acest scop.

Efectivele de animale sunt comasate în cirezi sau turme, dimensionate diferenţiat în funcţie de suprafaţa de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei (cirezii), de distanţa faţă de localităţi şi de alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a animalelor.

Pentru a preveni dereglările metabolice, prin trecerea de la furajarea uscată în perioada de stabulaţie la păşunat, precum şi pentru asigurarea protecţiei animalelor de unele boli bacteriene, virale sau parazitare transmisibile, cu implicaţii majore asupra stării de sănatate a animalelor şi implicit a producţiei animaliere, se recomandă crescătorilor de animale să respecte măsurile şi acţiunile specifice ce se impun în această perioadă.

În acest context, se impune din timp ca autorităţile locale, asociaţiile profesionale, proprietarii de animale să stabilească trupurile de păşuni delimitate pentru fiecare specie şi categorie de animale, să execute lucrări de întreţinere a suprafeţelor de păşune prin defrişări de arboret, fertilizări, supraînsămânţări (unde este cazul), amenajarea umbrarelor şi a locurilor de refugiu, să asigure surse suficiente cu apă potabilă şi să efectueze alte lucrări necesare pentru a se asigura toate condiţiile necesare animalelor pe perioada păşunatului.

În perioada de pregătire a animalelor pentru păşunat se recomandă crescătorilor de animale să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare pentru efectuarea unor acţiuni profilactice specifice şi obligatorii, respectiv:

• efectuarea unui riguros examen sanitar-veterinar, nefiind acceptate pe păşuni decât animalele sănătoase;
• toate animalele vor fi individualizate prin crotaliere şi înregistrate în Baza Naţională de Date, comform legislaţiei în vigoare;
• mişcarea animalelor (fătări, cumpărări, vânzări,) din exploataţie să se efectueze numai cu avizul medicului veterinar şi cu documente sanitare veterinare specifice;
• deparatizarea internă şi externă a animalelor pentru a preveni infestarea pajiştilor, a altor animale şi a oamenilor, acţiune care cuprinde toate efectivele de bovine, ovine şi caprine care vor fi scoase la păşunat şi a câinilor de pază de la turmele cu animale;
• vaccinarea anticărbunoasă a bovinelor, ovinelor, caprinelor şi a cabalinelor;
• supravegherea exploataţiilor şi a efectivelor de animale existente, prin examene specifice, pentru această perioadă, privind incidenţa Tuberculozei, Leucozei, Brucelozei la specia bovină, Bluetongue (boala limbii albastre) la specia bovină şi ovină, Scrapia la ovine, Anemia Infecţioasă Ecvină;
• efectuarea altor acţiuni de prevenire și combatere a unor boli trnsmisibile la speciile amintite, la solicitarea proprietarilor;
• curăţenia mecanică şi efectuarea acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare a adăposturilor de animale;
• gestionarea corectă a dejecţiilor animaliere, predarea la unitatea de neutralizare Protan a animalelor moarte prin înştiinţarea autorităţii locale și cu avizul medicului veterinar;
• să se asigure condiţiile de sănatate, igienă şi bunăstare la animalele care sunt exploatate pentru producţia de lapte, astfel încât să se evite contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud în timpul mulsului, a transportului, a prelucrării şi comercializării şi alte măsuri care să prevină contaminarea laptelui şi a produselor din lapte destinate consumului uman;
• să solicite intervenţia şi sprijinul personalului sanitar veterinar ori de câte ori starea de sănătate şi de confort a animalelor o impune.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Principiul de bază al politicii Uniunii Europene și naționale privind siguranţa alimentară este aplicarea unei abordări integrate de tipul „de la fermă la consumator“ sau „de la furcă la furculiță“, care să acopere toate sectoarele lanţului alimentar, respectiv: producţia de furaje, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, vânzarea cu amănuntul, precum şi importul şi exportul acestora.

În cadrul acestor politici europene, o strategie importantă are la bază implementarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi a furajelor. Este bine ştiut că o zootehnie profitabilă are nevoie de animale sănătoase şi puternice, cu potențial de producție ridicat, element în care calitatea furajelor și administrarea lor corectă au un rol determinant asupra performanței şi sănătăţii animalelor.

Calitatea hranei pentru animale presupune cantitate şi calitate corespunzătoare, o valoare nutritivă la nivelul cerinţelor fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii de vârstă sau greutate, absenţa contaminanţilor, accesul liber la hrană şi apă, în funcţie de tipul de hrănire, de numărul de tainuri zilnice corelat cu sistemul de creştere şi întreţinere.

În procesul de obţinere a sortimentelor de furaje, în fazele de producţie, fabricare, transport şi distribuţie, ca urmare a unor abateri de la normele de siguranţă calitativă a acestora, se poate produce contaminarea accidentală sau deliberată a acestora cu impact nedorit asupra sănătăţii animalelor, precum şi a siguranţei alimentelor destinate consumului uman.

Principalele surse de contaminare a furajelor se pot identifica în factorii de mediu (solul, apa, aerul etc.), factori din zona vegetală (plante necomestibile sau cu acţiune toxică), folosirea iraţională a îngrăşămintelor chimice, a produselor fitofarmaceutice, a medicamentelor de uz veterinar, mucegaiurile şi micotoxinele, manipularea şi eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor, precum şi prin diferite specii de animale, insecte şi rozătoare.

De asemenea, producerea, calitatea și modul de distribuție a furajelor pot fi influențate de modificările în timp ale politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea economiei și implicit a agriculturii şi zootehniei unei ţări.

Această stare impune ca fermierii şi alţi agricultori cu activitate în domeniul zootehnic să beneficieze mai mult ca oricând de specialişti, medici veterinari, ingineri agronomi, zootehniști, nutriţionişti etc. ca parteneri competenţi şi de încredere pentru susținere şi consiliere în problemele de sănătate şi nutriţie a animalelor crescute în scop economic sau de companie.

Agricultorii sau operatorii economici cu activitate în domeniul hranei pentru animale au obligația să garanteze că furajele pe care le produc şi le distribuie nu au un efect negativ asupra sănătăţii animalelor, iar produsele alimentare obţinute de la animale nu devin un factor de risc pentru consumul uman.

În acest context se recomandă să respecte următoarele:

• să posede documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară în conformitate cu prevederile legale privind funcționarea unităților specializate în producerea, procesarea și distribuția furajelor pentru animale și păsări, eliberat de DSVSA județeană;
• să respecte condiţiile generale de funcţionare şi igienă a unităților de profil conform prevederilor legislației în vigoare,
• să aplice tehnologii adecvate respectând densitățile la semănat, utilizând semințe certificate din soiuri de bună calitate, efectuarea, din timp. a analizei solului pentru a realiza cea mai bună formulă de fertilizare în vederea obținerii de producții ridicate și de bună calitate;
• să menţină în stare de funcționare și igienă instalaţiile, echipamentele, containerele, ambalajele şi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea şi transportul furajelor şi să evite orice sursă de contaminare a acestora;
• să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materiilor prime, folosite în procesul tehnologic, precum şi faptul că acestea au fost achiziţionate din unităţi sau de la furnizori care au asigurată asistenţă de specialitate, documente în care să fie înscrise furnizorul, categoria produsului, data recepţionării, cantitatea, precum şi celelalte date pentru stabilirea trasabilităţii;
• să evite orice contaminare a materilor prime şi a sortimentelor de furaje preparate, posibilă din aer, sol, apă sau prin îngrăşăminte, biocide, produse fitofarmaceutice, medicamente de uz veterinar etc.
• să asigure sursa de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesul tehnologic, cât şi la menţinerea stării de igienă şi curăţenie a personalului şi a utilităţilor;
• să gestioneze cu atenţie prin antrepozitarea şi manipularea separată a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
• să asigure efectuarea acţiunilor de dezinfecţie a spaţiilor tehnologice, a utilajelor şi ustensilelor folosite, protejarea spaţiilor şi a furajelor de insecte şi rozătoare prin măsuri specifice;
• să asigure echipamente de protecţie sanitară pentru personalul angajat, precum şi existenţa documentelor din care să rezulte starea de sănătate a acestora;
• să respecte programul de autocontrol prin oferirea de probe la laboratorul de referinţă pentru determinarea încărcăturii cu pesticide, micotoxine (în special aflatoxine), metale grele, reziduuri de medicamente, coccidiostatice, organisme modificate genetic, prezenţa salmonelelor şi a altor parametri la anumite solicitări şi să respecte recomandările menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi;
• să notifice autorităţilor competente suspiciunea sau constatarea unor neconformităţi sau abateri de la cerinţele de calitate şi salubritate privind siguranța furajelor destinate pentru animale şi păsări;
• să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare, cu factorii responsabili din domeniu, cu scopul de a fi informaţi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru a preveni contaminarea furajelor, pentru ridicarea calităţii acestora, factor necesar atât în apărarea sănătăţii animalelor cât şi a populaţiei;

Întreg procesul de producere, depozitare, distribuţie a furajelor, precum şi utilizarea lor în hrana animalelor şi a păsărilor este monitorizat şi controlat de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județeană și a unităților teritoriale subordonate.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Perioada de vară este sezonul în care fermierii și crescătorii de animale pregătesc rezervele de hrană pentru sezonul rece. Unul dintre cele mai importante furaje folosite de bunii crescători de animale pe tot parcursul anului este silozul. Acesta este, de fapt, un furaj obținut din plante verzi, mărunțite prin tocare și murate, în urma fermentației acidolactice. Această fermentație acidolactică se poate produce în mod natural datorită florei microbiene care este alcătuită din drojdii și bacterii și existentă pe suprafața plantelor, însă cele mai bune rezultate se obțin prin utilizarea unor culturi bacteriene specializate folosite la însilozare. Compania Romvac a venit în sprijinul crescătorilor de animale cu produsul BIOROMSIL, probiotic și auxiliar tehnologic pentru însilozare, compus dintr-un amestec din părți egale de germeni vii de Enterococcus faecium și Lactobacillus plantarum, minimum 1 x 109 germeni vii/ml de produs. Acest amestec de germeni reprezintă de fapt „maiaua“ pentru accelerarea procesului de fermentație în timpul însilozării.

Beneficiile aduse de Bioromsil

Din seria beneficiilor aduse de utilizarea produsului BIOROMSIL amintim scăderea rapidă a pH-ului sub 4,5 a silozului, prin intensificarea fermentației acidolactice a zaharurilor din plante și creșterea conținutului în acid lactic, accelerarea maturării silozului prin reducerea perioadei de fermentare și eficiența conservării proteinelor, asigurarea calității organoleptice crescute a silozului, crescând palatabilitatea și digestibilitatea acestuia, dar și asigurarea unei flore probiotice benefice în tubul digestiv al animalelor, pe toată perioada de consum a silozului, inhibând dezvoltarea florei patogene cu E. coli sau Salmonella spp.. Totodată, datorită utilizării produsului BIOROMSIL, prin acidifierea rapidă a silozului pe cale naturală, se inhibă dezvoltarea florei de putrefacție, a mucegaiurilor și se stopează fermentația butirică, reducându-se pierderile datorate degradării. BIOROMSIL este un produs biologic natural, apatogen, atoxigen pentru animale, produs care îmbunătățește producția animalelor furajate prin creșterea conversiei hranei și o mai bună asimilare a acesteia, asigură produse animaliere de calitate, „bio“, fără reziduuri de antibiotice cu efecte secundare negative, nu are efecte adverse asupra lanțului trofic  și nu poluează mediul. Produsul se prezintă ca un lichid tulbure, de culoare galben – brun, culoare provocată de prezența germenilor în suspensie. Prin conservare mai îndelungată, în condiții de refrigerare, între +4 și  + 8°C, lichidul are tendința de limpezire, prin depunerea germenilor la fundul recipientului.

Modul de utilizare

Modul de utilizare a produsului BIOROMSIL presupune agitarea puternică a acestuia, în vederea omogenizării conținutului și diluarea sa în raport de 1/10, adică în 9 litri apă se adaugă câte 1 litru de produs. Se amestecă bine și se pulverizează peste fiecare nou strat de furaj supus însilozării. O cantitate de 10 litri de produs se diluează pentru 20 tone de furaje.

Recomandări în utilizarea produsului

Pentru o cât mai bună administrare a produsului și pentru utilizarea corectă a acestuia, specialiștii de la Romvac Company SA recomandă ca plantele furajere să fie recoltate în faza optimă de producție, calitativ și cantitativ, iar materialul vegetal trebuie tocat la 3-5 cm; după pulverizarea produsului, fiecare strat de furaj va fi bine tasat pentru asigurarea anaerobiozei și intensificarea fermentației; celula de însilozare se va umple într-un timp relativ scurt, de maximum 1 săptămână; silozul va fi acoperit cu o folie de polietilenă sau cu o prelată de cauciuc pentru menținerea anaerobiozei, stimularea fermentației la rece și păstrarea valorii nutritive a furajului însilozat, iar la finalul procesului se vor așeza cauciucuri uzate sau alte greutăți peste folie, pentru tasare și o mai bună conservare a furajului.

Ing. Bioteh. Valentina FILIP, cercetător științific

Micotoxinele sunt toxine produse de fungi a căror prezență este raportată regulat în diferite surse de hrană animală sau umană. Detoxifierea acestora este foarte importantă în vederea protejării sănătății animalelor și oamenilor, iar abordările biologice sunt din ce în ce mai promițătoare. Mulți aditivi sunt comercializați și utilizați în hrana animalelor de fermă de către fermieri. Majoritatea au dovedit o bună eficiență în adsorbția unor micotoxine în studii in vitro, dar mai puține studii au investigat eficiența lor și in vivo. Sunt încă necesare studii pentru a demonstra eficacitatea acestora și a explica mecanismul lor de acțiune.

Reziduurile provenite din industria agroalimentară reprezintă surse importante de compuși bioactivi (polifenoli, acizi grași polinesaturați-PUFA, fibre, vitamine, minerale etc.) care ar putea fi utilizate pentru reducerea toxicității contaminanților din hrana animală prin adsorbție fizică directă sau prin alte mecanisme (biotransformare/imunostimulare). Cercetări realizate de Shar și colab. (2016), Gambacorta și colab. (2016), Gutzwiller și colab. (2007) au demonstrat eficiența unor reziduuri de măr, coajă de banană, borhot de struguri etc în diminuarea absorbției la nivel gastrointestinal a unor micotoxine ca deoxinivalenol, fumonisine, ochratoxină, aflatoxine și de a contracara efectele lor negative. Studii recente realizate de Avantaggiato și colab. (2014) au arătat că reziduurile vinicole reduc concentrația de contaminanți din furaje (micotoxine) în urma unui proces de adsorbție în mediu lichid. Pe de altă parte, prin conținutul bogat în antioxidanți (polifenoli, PUFA etc,), acestea ar putea stimula capacitatea de apărare a organismului de a răspunde la acțiunea agresivă a contaminanților.

Printr-un test de nutriție efectuat în biobaza experimentală a IBNA pe purcei după înțărcare hrăniți cu un furaj contaminat cu 300 ppb aflatoxina B1 (AFB1) a fost investigat potențialul antifungic și antimicotoxic al șrotului de sâmburi de struguri inclus într-o nouă formulă de nutreț combinat.

Caracterizările analitice au pus în evidență o compoziție chimică superioară (nivel mare de fibre, proteină și compuși bioactivi) pentru șrotul de sâmburi de struguri. Dintre compușii bioactivi de tipul polifenolilor, cele mai mari concentraţii s-au înregistrat pentru isorhamnetine 3-O-glucoside (56,60 mg/100g), catechine (48,93 mg/100g) și epicatechine (48,23 mg/100g). Șrotul de semințe de struguri este de asemenea bogat în acizi grași polinesaturați (62,94%) în special acid linoleic (omega-6; 58,99 %), dar și acid oleic (omega-9; 17,05%).

Rezultatele testului de nutriție au arătat că AFB1 a produs efecte negative în perioada post înțărcare, alterând performanțele purceilor (-25,1%), statusul antioxidant și răspunsul inflamator la nivel sistemic și local. Astfel, micotoxina a produs un efect bifazic asupra răspunsului inflamator, prin scăderea markerilor pro-inflamatori la nivelul duodenului, situsul absorbției nutrienților din hrană și o barieră împotriva toxinelor și patogenilor, creșterea acestor markeri în ficat și în colon, organe cheie în metabolismul substanțelor xenobiotice, metabolismul microbian și imunitar. Produsul furajer incluzând șrot de semințe de struguri în proporție de 8% a diminuat efectele negative produse de aflatoxină, a ameliorat performanțele de creștere, răspunsul inflamator și statusul antioxidant.

Aceste rezultate sugerează că șrotul de semințe de struguri și furajul incluzând acest subprodus vinicol (nutreț combinat îmbogățit în compuși bioactivi pentru contracararea aflatoxinelor la purcei după înțărcare) este o sursă alternativă eficace în contracararea efectelor negative produse de hrana contaminată cu aflatoxină și poate fi folosit la purcei în perioada de înțărcare.

Dr. Ionelia TARANU

U.E. este în curs de a introduce norme noi îmbunătățite care vizează intensificarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene și îmbunătățirea disponibilității și a siguranței medicamentelor de uz veterinar și a furajelor medicamentate. Acest lucru va fi benefic pentru sănătatea animalelor și va contribui la stimularea competitivității sectorului farmaceutic veterinar al UE.

Consiliul a adoptat pachetul privind medicamentele pentru animale care include două regulamente noi referitoare la medicamentele de uz veterinar, fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate, precum și modificări ale normelor existente de stabilire a procedurilor privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente.

„Acest pachet reprezintă o etapă esențială în combaterea rezistenței la antimicrobiene: pe de o parte, va trebui ca antimicrobienele și antibioticele să fie utilizate într-un mod mult mai prudent decât este cazul în prezent, iar pe de altă parte încurajăm dezvoltarea de medicamente și de furaje medicamentate mai eficace. Acest lucru este în egală măsură benefic pentru sănătatea publică și pentru competitivitatea industriei farmaceutice din UE“, a declarat Elisabeth Köstinger, ministrul federal austriac al Sustenabilității și Turismului și președinte al Consiliului.

Noile norme privind medicamentele de uz veterinar

- clarifică și simplifică procedurile prin intermediul cărora poate fi acordată o autorizație de introducere pe piață pentru medicamente noi, reducând astfel sarcina administrativă pentru întreprinderi, în special pentru cele de dimensiuni reduse;

- oferă o mai bună încadrare a utilizării antimicrobienelor la animale prin limitarea și mai mult a utilizării lor la animalele care nu sunt deja bolnave, dar pot fi supuse riscului de a se îmbolnăvi atât în cazul profilaxiei, cât și al metafilaxiei;

- prevăd ca anumite antimicrobiene de importanță majoră să fie rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni, pentru a menține eficacitatea lor;

- Îmbunătățesc protecția consumatorilor europeni împotriva riscului de răspândire a RAM prin importurile de animale și de produse de origine animală;

- întăresc farmacovigilența și controalele.

Noile norme privind furajele medicamentate

- stabilesc criterii pentru autorizarea operatorilor din sectorul hranei pentru animale și obligațiile acestora în ceea ce privește fabricarea furajelor medicamentate;

- stabilesc cerințe armonizate menite să evite contaminarea încrucișată cu substanțe active a furajelor nevizate;

- clarifică prescripția și utilizarea furajelor medicamentate care conțin antimicrobiene la animalele de la care se obțin produse alimentare;

- interzic utilizarea furajelor medicamentate pentru profilaxie.

În plus, Regulamentul 726/2004, care instituie Agenția Europeană pentru Medicamente și stabilește procedura centralizată pentru autorizarea și supravegherea medicamentelor, este adaptat în scopul evitării oricărei suprapuneri cu procedurile prevăzute în noul regulament privind medicamentele de uz veterinar.

(I.B)

Producțiile dorite de la animalele de interes economic se obțin prin crearea unor condiții optime de adăpostire, dar și prin asigurarea hranei de cea mai bună calitate. Acest deziderat este mai greu de atins în special în sezonul rece. Însilozarea furajelor este o metodă de conservare în condiții optime a plantelor verzi, prin care se păstrează calitățile nutritive ale acestora.

Cum obținem un siloz de calitate?!

Calitatea silozului obținut depinde de mai mulți factori, primul fiind momentul optim al recoltării plantelor, când substanța uscată conținută de acestea trebuie să se încadreze în jurul valorii de 32-33% din planta întreagă.

De asemenea, contează și tocarea materialului vegetal. Dimensiunea la care trebuie să fie tocată planta este de 1-3 cm. Prin tocare se vor obține bucăți mici de furaj care sunt necesare pentru o tasare cât mai bună a furajelor, dar și bucăți mai mari care sunt indicate pentru hrana animalelor.

Tasarea furajului reprezintă o altă condiție importantă pentru obținerea unui siloz de calitate superioară.

Fermentația lactică vs. fermentația butirică

Pentru ca silozul să aibă calitățile optime este necesar ca în masa de furaje însilozate să se producă o fermentație lactică în detrimentul celei butirice.

Bacteriile lactice încep procesul de fermentare prin care zaharurile sunt descompuse sub acțiunea enzimelor în acid lactic, asigurând o palatabilitate și o digestibilitate crescute. Procesul de fermentare poate fi îmbunătățit prin utilizarea produsului BioRomSil.

BioRomSil – un ajutor pentru un siloz de calitate superioară

Produsul BioRomSil este un probiotic și un auxiliar tehnologic pentru însilozarea plantelor furajere compus dintr-un amestec de culturi bacteriene – Enterococccus faecium și Lactobacillus plantarum. Este un produs natural ce nu conține substanțe chimice, nu poluează mediul, asigură produse animaliere de calitate („bio“), fără reziduuri de antibiotice cu efecte secundare negative.

Avantajele însilozării utilizând produsul BioRomSil

• Are loc scăderea rapidă a pH-ului silozului prin intensificarea fermentaţiei acidolactice a zaharurilor din plante şi creşterea conţinutului în acid lactic.
• Prin acidifierea rapidă a silozului (pe cale naturală) se inhibă dezvoltarea florei de putrefacţie, a mucegaiurilor şi se stopează fermentaţia butirică, reducând pierderile din cauza degradării.
• Accelerează maturarea silozului prin reducerea perioadei de fermentare şi eficienţa conservării proteinelor.
• Asigură calităţi organoleptice crescute silozului, îmbunătăţind palatabilitatea şi digestibilitatea nutreţului însilozat.
• Asigură o floră probiotică benefică în tubul digestiv al animalelor pe toată perioada de consum a silozului, inhibând dezvoltarea florei patogene (E. coli, Salmonella spp.).
• Îmbunătăţeşte producţia animalelor furajate, prin creşterea conversiei hranei.
• Este un produs biologic natural apatogen şi atoxigen pentru animale.
• Nu are efecte adverse asupra lanțului trofic.

Mod de utilizare

Se diluează cu apă în raport de 1/10: în 9 litri de apă se adaugă câte 1 litru de produs, se amestecă bine şi se pulverizează peste fiecare nou strat de furaj supus însilozării.

Pentru silozurile cu conţinut ridicat de zaharuri (graminee, porumb) se va folosi 1 litru BioRomSil, la 10 tone de furaj însilozat.

Pentru silozurile cu conţinut ridicat de azot (leguminoase) se vor folosi 2 litri de BioRomSil, la 10 tone de furaj însilozat.

Ing. Bioteh. Valentina FILIP, Romvac Company SA

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – (INCDBNA Balotești)

La viței succesul tranziției de la un regim de hrană pe bază de lapte la unul pe bază de concentrate și furaje voluminoase reclamă o dezvoltare corectă a rumenului. Însă dezvoltarea rumenului este un proces care necesită timp. Indiferent de cantitatea de lapte administrată sau de vârsta la care sunt înțărcați vițeii, dacă rumenul lor nu este corect dezvoltat, după această perioadă efectele stresului de înțărcare și postînțărcare sunt evidente. Eșecul în această etapă poate duce la încetinirea vitezei de creștere a vițeilor sau la o rată mai mare a îmbolnăvirilor din cauza stresului nutrițional. Ambele situații au implicații economice ulterioare deosebite și vor diminua efortul făcut cu vițelul până la momentul înțărcării.

Dezvoltarea rumenului debutează atunci când vițeii încep să consume hrană solidă. Primul tip de hrană care se administrează este un nutreț starter, iar bacteriile care colonizează rumenul provin în cea mai mare parte din acest nutreț. După ce vițeii încep să consume mai multă hrană solidă se formează tipul de bacterii care domină în rumen. Bacteriile care digeră amidonul produc butirat și propionat, în timp ce bacteriile care digeră fibrele produc în cea mai mare parte acetat. Celulele din peretele ruminal folosesc butiratul ca sursă de energie pentru creștere. Prin administrarea timpurie de hrană solidă la viței este favorizată fermentarea amidonului care reduce pH-ul ruminal și favorizează creșterea bacteriilor și producerea de butirat. Totodată, consumul de nutreț starter stimulează creșterea papilelor ruminale și astfel se mărește suprafața disponibilă din rumen pentru absorbția nutrienților. De reținut este faptul că, indiferent de momentul în care se începe administrarea de hrană solidă, este nevoie de 2 până la 3 săptămâni pentru ca populația bacteriană să crească până la un număr care poate digera eficient nutrețul.

INCDBNA este cel mai important institut de cercetare din România în domeniul științei animalelor ce desfășoară activități de cercetare și dezvoltare pe teme legate de biologia și nutriția animalelor de fermă (rumegătoare mari și mici, păsări, suine). De asemenea, institutul are o rețea extinsă de colaborări cu potențialii beneficiari ai rezultatelor cercetării (fermieri, asociații profesionale, autorități etc.) care asigură relevanța practică a direcțiilor de cercetare și impactul ridicat al rezultatelor. Astfel, IBNA vine în întâmpinarea dumneavoastră și pune la dispoziția beneficiarilor produse elaborate pe fundamente științifice, deja testate pe animale și controlate din punctul de vedere al calității (IBNA deține acreditare ISO 9001 și avizare ANSVSA):

• premixuri vitamino-minerale pe suport de făinuri de cereale (mălai, tărâțe etc.) cu o structură astfel elaborată încât, incluse în rețete de hrană tipice pentru diverse categorii de animale de fermă, să asigure necesarul de vitamine și minerale pentru categoria respectivă. Aceste produse sunt destinate fermierilor care își pot procura singuri atât cerealele, cât și nutrețurile proteice (șroturi etc.). La solicitare, structura acestor produse poate fi adaptată pentru necesitățile fermierilor (de exemplu, rată mai mare de includere pentru cei care au posibilități reduse de omogenizare).
• concentrate proteino-vitamino-minerale, adică amestecuri de ingrediente furajere bogate în proteină (șrot soia, șrot floarea-soarelui, mazăre etc.) plus vitamine și minerale. Aceste produse sunt destinate fermierilor care își pot procura/cultiva singuri cerealele (porumb, grâu, orz). Prin respectarea instrucțiunilor de pe ambalaj, aceștia pot asigura o furajare corectă (pe baze științifice) a animalelor, fără să aibă nevoie de cunoștințe de specialitate și pot obține maximul de spor sau de producție permise de condițiile de întreținere.
• nutrețuri combinate, adică amestecuri de cereale, ingrediente proteice, săruri minerale (cretă furajeră, fosfat mono sau dicalcic), sare, premix vitamino-mineral etc., elaborate pentru cele mai importante categorii de animale de fermă. Aceste produse fiind complete, se administrează ca atare în hrana animalelor și asigură rații echilibrate nutritiv categoriilor de animale cărora le sunt destinate. La rumegătoare trebuie administrate în completarea nutrețurilor de volum (fânuri, silozuri), în funcție de nivelul de producție al animalelor.

Pe lângă cele aproximativ 70 de rețete standard, institutul poate realiza, la cerere, rețete adaptate necesităților beneficiarilor în funcție de baza furajeră de care dispun sau premixuri de intervenție pentru rezolvarea unor carențe nutritive etc.

Începând cu luna iunie a.c. IBNA realizează, pe lângă produsele clasice, și produse granulate. Detalii se pot găsi pe site-ul institutului la adresa http://www.magazin.ibna.ro/

Dr. ing. Andreea VASILACHI – INCDBNA Balotești

Prevenirea îmbolnăvirilor prin folosirea de alimente funcționale se situează de ceva timp în centrul preocupărilor oamenilor de știință din necesitatea de a găsi soluții la interesul crescut al consumatorilor pentru produse naturale și sigure, în detrimentul celor sintetice, care conțin aditivi. În acest sens, au fost regândite bugetele alocate pentru marketingul alimentelor, cu efecte benefice asupra sănătății. Prin nutriție pot fi aduse modificări majore de compoziție a produselor animale, fără a afecta performanțele sau starea de sănătate. Cercetările au fost extinse în sensul identificării unor resurse furajere proteino-oleaginoase, care să nu intre în competiție cu consumul uman și ale căror proprietăți nutri­ționale le recomandă pentru a fi valorificate eficient în hrana animalelor.

Cânepa este o resursă furajeră low-cost, neconvențională, cu o compoziție fitochimică unică și cu diferite utilizări (industria farmaceutică, industria alimentară etc.). Cu toate acestea, multă vreme a fost controversată din cauza unor confuzii legate de riscul asupra sănătății ca urmare a conținutului crescut în substanțe halucinogene (tetrahidrocannabiol, THC). Având ca punct de plecare multiplele efecte terapeutice datorate conținutului în biocompuși activi și conținutul în THC sub limitele de toxicitate (<0,0139% în cazul nostru), utilizarea acestei resurse a fost regândită și capătă noi valențe.

O analiză chimică detaliată a semințelor de cânepă a fost efectuată de cercetătorii INCDBNA Balotești în scopul evidențierii acelor caracteristici care pot fi valorificate în hrana animalelor. Cânepa se remarcă datorită conținutului destul de ridicat în proteină (21,26%) cu valoare biologică ridicată, reflectată într-un conținut în aminoacizi esențiali ridicat (lizina 0,959%, metionina 0,485%, cistina 0,347%, treonina 0,871% etc). În egală măsură, semințele de cânepă au valoare energetică ridicată datorită conținutului în grăsime (27,70%), la care se adaugă structura benefică în acizi grași. Astfel, predominanți sunt acizii grași polinesaturați (72,58%), iar dintre aceștia concentrația în acidul gras alfa-linolenic este de peste 17%. Concentrația crescută a acizilor grași din familia n-3 are ca efect reducerea raportului n-6:n-3 la 3,20 în condițiile în care raportul ideal pentru sănătate este recomandat să fie < 5 (Simopoulos, 2002; Husted & Bouzinova, 2016). Compoziția favorabilă în acizi grași se reflectă pozitiv în hrană și mai departe este de așteptat să se regăsească în produse.

Specialiștii INCDBNA Balotești au inițiat cercetări pe păsări. Au fost elaborate recepturi de nutreț combinat pentru punerea în valoare a acestei resurse. Echilibrarea recepturilor în nutrienți esențiali este facilitată de caracteristicile nutriționale excelente ale semințelor de cânepă. Primele rezultate indică faptul că, indiferent de nivelul de includere în hrană, care diferă în funcție de faza de creștere, compoziția cărnii este modificată în sens benefic sănătății. Se are în vedere o nouă serie de teste biologice care vor fi demarate pe puii de carne și/sau găini ouătoare.

Conform datelor furnizate de FAO, suprafața și producția de cânepă înregistrează o tendință ascendentă, ceea ce în perspectivă conduce la creșterea consumului atât în alimentația umană, cât și în industria farmaceutică sau industrie (ca fibră). Subprodusele (turte de la fabricile de ulei) sau resturile de semințe nevalorificate în consumul uman pot fi utilizate în hrana animalelor, constituind o alternativă furajeră ce aduce un plus de valoare hranei față de resursele clasice.

În prezent, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernul României, INCDBNA Balotești susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite. Oferta de expertiză a INCDBNA Balotești și informații suplimentare referitoare la alimentele funcționale pot fi găsite pe pagina pro­iectului la adresa www.ibna.ro.

Gheorghe ANCA, Mihaela HĂBEANU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 40

Conform obiceiului din ultimul deceniu, cumpăna dintre ani mi-o petrec pe meleaguri străine, cât mai departe de casă, motivată de perioada dispariției premature a fiului meu. De astă dată am fost în Insula Cipru, locul de origine a zeiței frumuseții, Afrodita. Formația profesională de inginer agronom nu mă poate lăsa impasibil la peisajul agrar care se derulează în fața mea, printre obiectivele turistice pentru care am fost atrași să le vizităm. De la bun început am fost impresionat de străduința insularilor de a valorifica fiecare palmă de teren pentru a produce hrană pentru oameni sau furaje pentru animale. Pe terenurile în pantă din sudul, vestul și nordul insulei cu substrat predominant calcaros de diferite consistențe, suprafețele sunt terasate și cultivate cu viță-de-vie sau pomi fructiferi. Nu îți vine să crezi cum de este posibil ca pe un substrat pietros de culoare albă, aparent neproductiv, să crească cu folos viță-de-vie sau pomi fructiferi precum măslinul, citricele, rodia, glădicea, smochinul și altele.

Vița-de-vie și vinurile de o calitate excepțională i-au atras din vechime pe invadatori, printre care, potrivit legendei, și pe sultanul Selim al II-lea, fiul lui Soliman Magnificul, adept înfocat a lui Bachus, despre care se spune că a cucerit insula pentru a se îndestula cu această licoare divină.

Din fructele măslinului, pe lângă tradiționalul ulei, se prepară delicioase plăcinte și alte produse de patiserie, esențe pentru șampoane, balsamuri, creme și alte sortimente de cosmetice; lemnul se utilizează pentru foc, construcții sau se confecționează obiecte de artizanat; copacul în sine servește ca umbră pentru animale și multe alte întrebuințări.

Pe drept cuvânt, măslinul este considerat un dar al zeilor, fiind venerat în tot spațiul mediteranean. Din citrice, pe lângă consumul direct al fructelor, sunt preparate numeroase sortimente de produse alimentare și cosmetice. Fructele de rodie sunt stoarse pe loc cu ajutorul unei prese simple, rezultând un suc deosebit de gustos și hrănitor. Din păstăile de glădice se extrage o pastă cu care se îndulcesc numeroase produse de patiserie sau bombonerie reco­mandate pentru diabetici. Aceste produse rezultate din plantații de vie, pomi și arbuști fructiferi se întâlnesc pretutindeni la nivel maximal de cultivare ca suprafețe și densități.

În estul insulei întâlnim suprafețe de teren majoritar plane cu soluri roșietice „terra rosa“, mai fertile, pe care se cultivă grâu de toamnă și în special cartofi, de la care se obțin 2-3 recolte pe an în condiții de irigare, care se exportă apoi în țările învecinate și nordul european. Creșterea animalelor este mai puțin dezvoltată din cauza suprafețelor reduse pentru asigurarea furajelor. Puținele turme de capre și oi se hrănesc cu tufărișurile și ierburile de pe terenurile unde nu se pot înființa plantații de pomi și arbuști fructiferi sau cultiva cu legume sau cereale. Este de admirat cum, lângă aleile ce mărginesc blocurile de locuințe și hotelurile moderne, se cultivă grâu de toamnă sau alte culturi.

Absolut de la toate culturile producția obținută se procesează pe loc după metode tradiționale și se livrează în partizi mici sub marcă și origine controlată locuitorilor și turiștilor. Până și laptele de măgăriță este transformat în produse cosmetice. Este de admirat cum din agricultura acestei țări cu condiții naturale aproape improprii practicării ei se obține un maxim de profit pentru cei care produc, procesează și comercializează.

Și când te gândești că la noi sute de mii de hectare de terenuri mai bune pentru practicarea agriculturii zac în continuare nelucrate ori sunt insuficient exploatate nu poți decât să te întristezi văzând cum procedează și prosperă alții în condiții cu adevărat vitrege.

Teodor MARUȘCA

GALERIE FOTO

Interviu cu Nicuşor Şerban, directorul societăţii comerciale Agroserv Măriuţa

Primăvara şi vara acestui an au fost marcate, parcă mai mult ca în anii trecuţi, de fenomene meteorologice extreme. Vorbim de furtuni cu o putere greu de imaginat, de ploi în rafale, cursuri de apă firave care, peste noapte, au înghiţit localităţi întregi, dar şi de o caniculă aproape insuportabilă. Iar printre cei mai afectaţi de aceste fenomene meteo extreme au fost agricultorii care, oră de oră, timp de luni de zile au fost cu ochii pe recolte, în multe cazuri neputând decât să constate dezastrul adus de vremea capricioasă. Mai puţin afectaţi au fost fermierii din zootehnie, pentru că animalele nu depind atât de mult de vremea de afară precum plantele. Directorul societăţii comerciale Agroserv Măriuţa, Nicuşor Şerban, a declarat într-un interviu pentru Lumea Satului că 2014 a fost şi este un an bun pentru zootehnie.

– Domnule Nicuşor Şerban, pe vremuri era o vorbă printre agricultori, şi anume că animale sunt cele care pot scoate sărăcia din ograda omului. Mai este valabil?

– Sigur că mai este valabil... Şi spun asta pentru că transformarea producţiei vegetale în proteină animală, respectiv lapte, carne, ouă este întotdeauna mai eficientă pentru valorificarea producţiei vegetale decât vânzarea propriu-zisă a ei.

– Problema care se pune este ca proprietarul animalelor să deţină şi baza furajeră...

– Într-adevăr, reprezintă un avantaj pentru un crescător de animale, dar nu este o condiţie definitorie. În mod normal, ca să ai o socoteală corectă în ceea ce priveşte o fermă zootehnică ar trebui ca input-urile, şi aici mă refer în special la cereale în particular şi la hrană în general, să intre în hrana animalelor la costurile de pe piaţă. Şi ar fi logic să fie aşa, pentru că fermierul vinde laptele şi carnea tot la preţul pieţei. Dacă aduci furajele în fermă la preţuri mai mici decât preţul pieţei atunci rişti să-ţi denaturezi rezultatele economice şi, de fapt, să nu ştii dacă activitatea zootehnică este profitabilă sau nu. Practic, trebuie plecat de la un punct zero în care furajele intră cu preţul la care sunt astăzi pe piaţă pentru că şi fermierul, la rândul său, îşi vinde produsele tot pe piaţă. Şi atunci, dacă nu ai intrat cu preţurile corecte, reale, la cereale crezi că faci profit intrând cu preţuri mici, care dau fermierului doar senzaţia că face profit, în fapt el fiind pe pierdere.

– Am o curiozitate... Se ştie că în zootehnie, mai mult ca în alte activităţi, se munceşte non-stop, fie că e zi, fie că e noapte, fără zile libere. Şi asta pentru că animalul are tot timpul nevoie de îngri­jire. De ce aţi ales acest drum, cel al zootehniei?

– Am început această activitate cu câteva vaci de lapte. Apoi, apropiindu-mă însă de acest business, am înţeles că această afacere îţi asigură, de-a lungul unui an, mai multă stabilitate economică decât în alte ramuri agricole. Dar, ca lucrurile să meargă, este nevoie de un efort permanent de 365 de zile pe an, 24 de ore din 24. Este drept că, de exemplu, în ultimii ani profitul obţinut într-o fermă de vaci nu este la fel de mare precum cel obţinut la o cultură de câmp, dar este mult mai sigur.

– Se ştie că oamenii care lucrează în zootehnie trebuie să fie specializaţi, dar mai ales dedicaţi activităţii lor.

– Adevărul este că nu poţi să lucrezi într-o fermă de animale dacă nu ai şi o tragere de inimă în activitatea respectivă. Este un efort permanent pe care noi ni l-am asumat de la începutul activităţii de a forma oameni pentru acest sector, de a gândi o structură de personal care să permită salariaţilor noştri şi o viaţă socială normală. A trecut perioada în care cei din zootehnie lucrau 365 de zile pe an. Acum bineînţeles că lucrăm tot 365 de zile, dar oamenii se schimbă între ei pentru a beneficia de weekend sau de concediu. Acum nimeni nu mai stă legat de o activitate 365 de zile pe an fără niciun fel de respiro. Luaţi în calcul numai şi faptul că sunt activităţi sociale la care trebuie să participăm; oamenii au familie, au neamuri şi de aici nunţi, botezuri şi alte evenimente la care angajaţii participă constant. Cu alte cuvinte, dacă într-o fermă nu ai posibilitatea să faci un schimb al personalului atunci când trebuie să-şi ia liber, e greu de făcut faţă.

– Salarizarea oamenilor, în raport de ce se face?

– În primul rând trebuie spus că orice firmă privată face remunerarea în raport de performanţă. De exemplu, cel care se ocupă de maternitate trebuie să aibă în evidenţă situaţia fătărilor, numărul de animale cu probleme şi altele. Cel care se ocupă de reproducţie trebuie să aibă ca target de performanţă rata de concepţie, numărul de animale gestante din total efectiv, deci fiecare segment din fermă are nişte parametri cuantificaţi şi, în funcţie de aceştia, are loc şi remunerarea muncii.

– Aş dori să discutăm puţin şi despre rasele pe care le folosiţi la ferma dumneavoastră. 

– Noi am ales să mergem pe „regina vacii de lapte“, cum o numesc eu, şi e vorba de rasa Holstein. Este animalul care, dacă este pus în condiţiile pe care le cere rasa respectivă, poate să dea cea mai mare cantitate de lapte, fiind, din punctul meu de vedere, cea mai eficientă rasă pe produsele de lapte.

– Totuşi, nu este un animal pretenţios?

– Sigur că da... Mai mult decât atât, cu cât producţia este mai mare, cu atât pretenţiile sunt mai mari. Dar tehnologia şi managementul au devenit şi ele foarte performante, astfel încât, dacă pui totul în parametri optimi, începând de la hrană, reţelele furajere, la confort şi altele ajungi să ai producţii foarte bune. De exemplu, noi avem acum o producţie de 10.200 litri lactaţie pe an pe cap de vită, dar dacă ne uităm la fermele din Occident vedem că s-a ajuns şi la producţii de 12.000 de litri, chiar 14.000 de litri de lapte obţinut pe cap de vită.  

– Care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, dimensiunile optime ale unei ferme tocmai pentru a o exploata la parametrii pe care îi doriţi?

– După părerea mea, pentru a fi eficientă economic, fără 200 de vaci la muls cred că o fermă nu poate fi viabilă din punctul de vedere al rentabilităţii şi să aibă o activitate cât mai mare în timp. Totodată, această fermă trebuie adaptată la fiecare zonă şi la spaţiile disponibile la un moment dat. De exemplu, pentru zona de sud, Banat-Oltenia, de la 200 de capete în sus este o zonă care economic îţi permite să stai pe profit şi să asiguri salariaţilor o viaţă socială normală. Şi, ca un fapt interesant, de exemplu în China au mers atât de departe cu rentabilitatea încât au înfiinţat ferme cu 30.000 de capete de vită.

– Ce efective de animale aveţi în ferma dumneavoastră?

– Astăzi avem un efectiv de 1.600 de vaci, dintre care 600 la muls.

Gheorghe VERMAN

Vă prezentăm pe scurt sfaturile oferite de Robert (Bob) M. Kaiser (profesor emerit al Universităţii Wisconsin şi consultant internaţional în nutriţia bovinelor) la seminarul organizat de către ANARZ şi Biroul pentru Agricultură al Ambasadei SUA la Bucureşti, la sediul din Baloteşti al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie.

Nutriţia la vacile de lapte

„Fizic vorbind, o vacă nu poate mânca în aşa fel încât să-şi asigure necesarul de nutrienţi dacă furajul nu ar fi de calitate.“ De aceea este necesar un nutreţ cât mai bun. Din păcate nu există doar furaj din gama premium aşa că este indicat ca acele furaje de calitate mai mică să fie administrate vacilor în repaus mamar şi junincilor cu vârstă mai mare de un an.

Pentru a obţine cât mai mult de la furaje e importantă alegerea momentului de recoltat. De exemplu, la graminee, spune specialistul american, ideal ar fi recoltatul în stadiul de burduf-lapte al spicului. Iar furajul bine tocat trebuie aşezat direct în siloz în straturi nu mai mari de 10 cm, foarte bine compactat pentru a obţine o fermentaţie excelentă. Cu cât PH silozului este mai jos cu atât este mai de calitate, susţine americanul.

Porumbul se recoltează atunci când prin apăsare cu unghia asupra lateralei bobului, laptele iese de la prima treime în jos, spre cocean. Recoltarea în stadiul corect de maturitate aduce un spor important de substanţă uscată (s.u.). La lucernă e ideal să prestaţi 4 coase pe sezon, cu o distanţă de 28-30 de zile între ele. Ideală este recoltarea la stadiul de mugur timpuriu. Este foarte important tocatul silozului în aşa fel încât particula să nu depăşească 11,7 mm. Foarte importantă este şi folosirea inoculanţilor.

Silozul de porumb, silozul de lucernă, şroturile de soia dar şi fânurile uscate sunt cele mai recomandate. Lactaţia beneficiază atunci când în raţie se foloseşte cel puţin un sfert din s.u. necesară din silozul de porumb. Se poate merge chiar până la două treimi din necesarul de s.u. din silozul de porumb. Mai sus de acest procent pot apărea probleme nutritive. Randamentul de s.u. obţinută / ha este în favoarea porumbului siloz în raport cu silozul de lucernă iar silozul de graminee nu este indicat în prima parte a lactaţiei. Este indicat ca mazărea să se amestece cu cereale cu bob mic şi să nu se depăşească 2,5-4 kg/zi. Analiza furajelor este foarte importantă. Nutreţurile de bună calitate asigură substanţe nutritive mult mai mari cu un conţinut bogat din punct de vedere energetic şi proteic şi, deşi ar părea mai scumpe, în final ferma va avea de câştigat.

În SUA fermele mari investesc în nutrigenomică şi nutrigenetică

Se speră ca, atunci când aceste domenii se vor dezvolta, medicii sau nutriţioniştii vor putea interveni prin dieta alimentară pentru a preveni apariţia anumitor boli metabolice sau pentru a manipula dezvoltarea şi funcţionarea mai intensă şi mai rapidă a unor ţesuturi la animalele din fermă. Prin controlarea individuală a dietelor se pot aduce rezultate din ce în ce mai bune în creşterea vacii de lapte. Dovadă stă diferenţa de performanţă între cei care folosesc ultimele descoperiri în materie de nutriţie şi ceilalţi, spune consultantul american într-un final.

O mare parte din aceste ponturi sunt deja cunoscute de fermierii şi specialiştii români, dar întotdeauna avem de învăţat de la cei care sunt cu mulţi paşi înainte.

Vita de carne este subprodusul proprietăţilor imobiliare

Americanii cresc multe vaci de carne pentru că au unde să o facă, iar dezideratul principal al fermelor de vaci pentru carne este un viţel viu – înţărcat/an. Nutriţia este şi la vaca de carne secretul reuşitei, spune profesorul emerit Bob Kaiser de la Serviciul de Consultanţă al Universităţii Wisconsin, SUA.

În state încă mai sunt ferme familiale, de tip tradiţional, unde cow-boy-ul a rămas tot călare dar a şi înţeles că pentru a supravieţui asaltului fermelor comerciale trebuie să investească în rasă şi nutriţie. Aşa că, chiar şi acolo unde proprietarul îşi vede vita la 3, 4 luni, progresul genetic este prezent. Altfel va rămâne cu vaca nevândută dacă nu va avea carcasa competitivă. De altfel, în state procentul de carne în carcasă a crescut continuu.

Tendinţa este asemănătoare cu cea din Europa în ceea ce priveşte numărul de exploataţii per total. Adică, un trend descrescător, dar şi aici este în creştere sectorul fermelor comerciale, cum le spun americanii fermelor specializate pe creşterea raselor pure, în special Black Angus.

În Florida sunt ferme comerciale şi de 45.000 capete dar, per total, numărul mediu de vite/exploataţie este de 35 de capete iar încărcătura variază, în funcţie de zonă, de la 5 la 7 ha/ cap de vacă.

Perioadele de montă – cât mai concentrate

Este necesar un interval de montă cât mai scurt pentru a avea rezultate cât mai bune. De regulă acesta nu trebuie să depăşească 60 – 70 de zile. În aşa fel încât fătările să se realizeze în perioada optimă. Se recomandă ca înainte de această perioadă să se efectueze vaccinarea vacilor şi a taurilor. De asemenea, trebuie făcute şi tratamentele antiparazitare înainte de perioada de reproducţie. În primele două săptămâni se face inseminare artificială iar după aceea se introduc taurii, reco­mandă specialistul american. Apoi se verifică reuşita montei. Vitele care nu au rămas gestante se reformează.

Evitarea stresului la înţărcare

Când viţeii au făcut 6, 7 luni şi au greutatea bună pentru a fi înţărcaţi sunt mutaţi, împreună cu mamele lor pe o păşune separată. După două, trei zile se despart, dar mai rămân o săptămână pe păşuni vecine, pentru a reduce stresul înţărcării. La vârsta de un an aceştia sunt vânduţi către îngrăşătoriile comerciale unde, până împlinesc 24 de luni, sunt furajaţi intensiv. De aici iau calea abatoarelor.

În SUA 4 mari procesatori deţin 75% din piaţă

Din cei peste 60 procesatori de carne de vită din SUA se disting patru firme mari care procesează peste trei sferturi din totalul bovinelor de carne. Americanii iau foarte des masa în oraş, iar din totalul meselor servite în restaurant circa 43% sunt mâncate în localuri tip fast-food. Carnea de vită este produsul cel mai căutat în state iar carnea de Black Angus este pe primul loc. Americanii sunt în majoritate crescători de rase englezeşti.

S-a trecut de la licitaţiile tradiţionale la telelicitaţii

În ultima vreme licitaţiile video, online, înlocuiesc tradiţionalul sistem al licitaţiilor cu strigare. În felul acesta s-a mărit potenţialul de vânzări. Asta nu înseamnă că au dispărut marile târguri şi licitaţiile „live“, adaugă Bob M. Kaiser în final.

Tudor CALOTESCU

Una dintre cele mai importante probleme ale nutriţiei animalelor o constituie administrarea involuntară sau din cauza lipsei altor furaje a nutreţurilor infestate cu mucegaiuri. Pentru organismul animal, consumul unor astfel de nutreţuri este dăunător din cauza atât a acţiunii directe a micotoxinelor (toxine produse de mucegaiuri), cât şi a reducerii valorii nutritive a furajelor care, deşi cantitativ sunt suficiente, nu au, totuşi, valoarea biologică corespunzătoare.

Mucegaiurile din genul Fusarium graminearum infestează seminţele gramineelor şi în special boabele de porumb, orz, grâu şi secară. Boala produsă animalelor se numeşte fusariotoxicoză şi se manifestă la toate speciile când consumă furaje infestate. Toxicitatea este influenţată de condiţiile de climă şi se reduce prin fierberea şi murarea furajelor. Pe boabele infestate apare un mi­celiu alb ca un puf.

Fusarium sporotrichoides, varietatea toxică, se dezvoltă pe toate plantele cultivate sau spontane, pe rădăcinoase (sfeclă, morcovi), pe cartofi, preferând resturile acestor plante recoltate toamna târziu, expuse ploilor şi zăpezilor. Miceliul este aerian şi are culoare albă, uşor roz sau oliv gălbui pe cartofi. Toxicitatea creşte cu cât mucegaiul s-a dezvoltat la temperaturi mai joase (2-4°C), iar toxina este stabilă şi nu dispare prin opărire sau fierbere. Profilactic, furajele infestate se exclud din alimentaţia animalelor şi se ard, iar suprafeţele pe care se află furajul se ară adânc.

Fusarium coerulleum produce putregaiul umed al cartofului, atacându-l de la exterior la interior. Putrezirea începe în câmp şi se termină în depozite, cuprinzând toată cantitatea de cartofi. Nu se recomandă folosirea în hrana animalelor nici chiar a tuberculilor slab infestaţi.

Stachybotris alternans face parte din clasa fungilor imperfecţi şi infestează plantele moarte, hrana mucegaiului fiind celuloza paielor sau a fânurilor rău conservate, factorul favorizant al dezvoltării fiind apa.

Toxicitatea furajelor infestate nu cedează prin spălare, iar boala produsă se numeşte stahibatritoxicoză şi apare în stabulaţie. Furajele infestate se recunosc prin culoarea neagră cu aspect de funingine şi se ard sau se introduc în platforma de gunoi. În niciun caz nu se vor folosi ca aşternut.

Tăciunele şi mălura infestează inflorescenţa diferitelor plante furajere în perioada de vegetaţie. Sporii speciilor de tăciune şi mălură se dezvoltă fiecare pe o specie de plantă şi nu pe mai multe. Sporii de tăciune se pot găsi pe boabe furajere sau în uruieli.

Mălura face parte din genul Tilletia. Întâlnite mai des sunt: mălura grâului, mălura boabelor de porumb, mălura boabelor de orz şi mălura boabelor de secară. Ciuperca dezvoltă sporii în interiorul bobului şi nu atacă învelişul, astfel încât bobul îşi păstrează forma. Prin spargerea boabelor mălura dă senzaţia de substanţă lipicioasă sau unsuroasă şi un miros de scrumbii alterate. Furajele (fânul sau seminţele) tăciunate sau mălurate se exclud din alimentaţie şi se folosesc numai în cazul lipsei acute de furaje, când se constată pe lot restrâns lipsa toxicităţii. În aceste ultime cazuri se utilizează pe o perioadă scurtă şi în cantităţi zilnice mici, dar nicidecum la tineret şi animale gestante.

Micotoxinele din toate furajele infestate cu mucegaiuri acţionează nociv asupra aparatului genital al vacilor gestante, provocând avorturi şi retenţii placentare cu izolarea mucegaiului din uter, placentă şi avorton. La scroafe şi oi intoxicaţia poate provoca avorturi, scăderea producţiei de lapte şi a fecundităţii.

Cunoscând influenţa negativă a stărilor de intoxicaţie asupra reproducţiei şi sănătăţii animalelor ca urmare a administrării de furaje mucegăite, metodele de prevenire a acestora au o importanţă majoră. Prima măsură are în vedere limitarea surselor de infecţie prin menţinerea igienei şi efectuarea dezinfecţiilor curente în adăposturile pentru animale şi spaţiile destinate depozitării furajelor, cu înlăturarea nutreţurilor mucegăite şi neutilizarea lor nici măcar ca aşternut. Este necesar, de asemenea, un amănunţit examen organoleptic al furajelor referitor la gradul de contaminare micotică. Examenul organoleptic trebuie completat cu examenul micologic de laborator, necesar mai ales atunci când, în urma examinării organoleptice, sunt sesizate modificări ale aspectului general al furajelor şi când ne punem întrebarea dacă acestea pot fi introduse în alimentaţia animalelor fără a le periclita starea de sănătate.

Ing. Bogdan MACOVSCHI

Specialiștii în nutriție consideră că o cantitate mare de furaj de bună calitate asigură o producţie profitabilă de lapte şi de carne. Iarba şi mixturile de iarbă cu trifoi constituie hrana naturală a vitelor dar, pe lângă acest aspect, trebuie alese metode moderne de înfiinţare a pajiştilor, de întreţinere şi de utilizare a acestora, precum şi practici corecte de hrănire a animalelor.

Aceste cerințe ne-au fost prezentate de Mihai Puskas (foto) din Satu Mare, directorul firmei eVerde, specializată în amestecuri furajere și mixturi de gazon, importate din Danemarca, de la DLF Trifolium. Menționăm că toate datele oferite sunt conforme cu recomandările companiei daneze.

Adaosul de trifoi

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012