Exemplele de bună practică reprezintă de multe ori afaceri care pot nu doar inspira pe cei care îşi doresc să se aventureze într-un domeniu nou, dar pot fi şi o sursă de informare valoroasă câştigată după ani buni de experienţă.

Creşterea curcanilor de carne este pentru producătorul şi procesatorul Penneş Curcanul o afacere profitabilă. În urma unei investiţii de aproximativ 2 milioane de euro, unitatea a fost dotată cu o staţie modernă de incubaţie pentru obţinerea puilor de curcă, capabilă să monitorizeze întregul proces, de la importul ouălor şi până la comercializarea produsului finit. Anual, 3,3 milioane de ouă sunt aduse în staţia de incubaţie pentru a obţine pui de curcă atât pentru fermele proprii, cât şi pentru cele din România sau de pe piaţa externă. Aflaţi în continuare cum decurge tot acest proces.

Dezinfecţia şi incubarea ouălor

Aprovizionarea cu ouă de curcă pentru incubat se face săptămânal; importul se realizează din Franţa, de unde ouăle sunt transportate în maşini speciale care asigură condiţiile optime de temperatură şi igienă. Odată ajuns transportul în curtea staţiei, desfăşurarea procesului începe prin dezinfectarea tirului, iar recepţionarea ouălor se face pe loturi, fiecare fiind inscripţionată pe cutie cu data şi lotul de părinţi de la care provin.

Următoarea etapă este aşezarea ouălor pe sită, care se realizează cu ajutorul unui echipament special care funcţionează pe bază de vacuum. 20 de ventuze preiau ouăle din cofraj, le aşază pe site, după care sunt transportate în camera de fumigare, unde are loc dezinfectarea ouălor. „Tot echipamentul este automat, totul porneşte pe timer; pe tavan avem amplasată o sursă de căldură care încălzeşte aerul la 25 de grade, în momentul în care temperatura ajunge la 25 de grade avem nişte plite pe care se aşază vasele cu substanţele de reacţie. În momentul în care se opreşte sursa de căldură pornesc automat plitele care declan­şează reacţia propriu-zisă“, precizează dr. Simona Gheorghiţoiu, manager Galli Gallo.

După dezinfecţia prin fumigare, ouăle sunt duse în staţia de incubaţie care este dotată cu 8 incubatoare a câte 28.224 de ouă fiecare şi care sunt interconectate la o reţea şi se pot monitoriza prin intermediul Internetului. Chiar dacă într-un incubator se pot pune mai multe ouă, nu tot timpul se foloseşte la capacitatea maximă, ci se ţine cont de capacitatea fermei care a comandat puii de curcă.

Modelul cu care se lucrează în această etapă se numeşte Bio-Streamer şi dispune de mai multe funcţii care adaptează toţi parametrii necesităţilor biologice ale embrionului. Aparatul este dotat cu senzori de umiditate, de temperatură şi cu senzori de dioxid de carbon; mai mult, este utilat şi cu un senzor care citeşte temperatura oului. „Aparatul în sine mimează comportamentul unei cloşti, a unei curci. În primele 11 zile cloşca nu se ridică de pe ou; de aceea aparatul face acelaşi lucru, funcţionează ca o cutie perfect închisă, nu-şi ia aer proaspăt de nicăieri, iar ulterior începe să le ventileze, să le ofere oxigen“, adăugă dr. Simona Gheorghiţoiu. Un alt element important este sistemul de întoarcere a ouălor care nu permite prinderea embrionului de membrana internă a oului.

Mirajul ouălor în eclozionator

Transferul ouălor în staţia de ecloziune se face între zilele 22 şi 25. Mirajul ouălor în eclozionator se face cu ajutorul unei maşini semiautomate care se aşează pe sita de ecloziune care este o cutie cu orificii unde puiul are suport, spre deosebire de sita de incubat, unde nu are şi ar putea să cadă printre găuri. De aici cutia se aşază pe cărucior, ouăle ajung în eclozionator, unde urmează alte 3 zile de etape care continuă procesul. „Eclozionatorul este puţin diferit de un incubator, nu mai există sistemul de întoarcere a oului pentru că nu mai este nevoie, însă apare un tunel, o cameră pe unde aerul încărcat cu puf este extras pentru a rămâne aerul curat. Mai întâi embrionul este impulsionat să spargă membrana internă a oului şi acest fenomen se realizează printr-un buf de temperatură şi dioxid de carbon. Este montat un senzor care detectează prima ciocnire internă, atunci senzorul comandă aparatului să ridice temperatura şi să reducă ventilaţia. Următoarea etapă constă într-o altă stimulare cu un nivel mai mare de dioxid de carbon pentru a determina puiul să spargă membrana externă a oului“, completează dr. Simona Gheorghiţoiu.

Puii scoşi din eclozionator sunt atent inspectaţi pentru a le fi verificată constituţia şi conformaţia fizică, gradul de hidratare, prezenţa sau absenţa anomaliilor de dezvoltare embrionară sau a celor genetice. Puii care corespund cerinţelor sunt vaccinaţi pentru a putea fi transportaţi, în condiţii optime de temperatură şi ventilaţie, fermelor partenere. În ferme au loc creşterea şi îngrăşarea curcanilor, ajungând la o producţie de 1,2 milioane de curcani/an.

Larissa Loredana SOFRON

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti