Recent, a avut loc întâlnirea anuală în cadrul proiectului Agroecology-TRANSECT (ID101060816). Obiectivul general al proiectului este acela de a sprijini realizarea obiectivelor agroecologice prin centre de inovare, prin dezvoltarea unor dovezi solide ale efectelor pozitive ale agroecologiei asupra schimbărilor climatice, atenuarea și adaptarea, biodiversitatea și reziliența socio-economică a fermelor, ținând cont în același timp de dimensiunile ecologice, sociale și politice. Clusterul Bio Danubius a fost selecționat în proiect ca centru de inovare, prin susținerea primită din partea Universității Spiru Haret, prin centrul său antreprenorial USH Pro Business, proiectul sprijinind astfel progresul clusterului în acest domeniu.

Proiectul va oferi fermierilor, consilierilor și factorilor de decizie cunoștințe atât despre practicile agroecologice, cât și despre barierele în calea adoptării efective la nivel de fermă și teritoriu, contribuind la crearea unei baze de cunoștințe de încredere pentru elaborarea și implementarea politicilor UE în domeniu. Acest obiectiv va fi atins prin: promovarea cunoștințelor co-create local, prin implicarea în contextele agroecologice din viața reală, furnizarea de instrumente și soluții, de indicatori relevanți la nivel local, care permit monitorizarea progresului spre obiectivele Green Deal, identificarea oportunităților și constrângerilor derulării locale a agroecologiei.

În cadrul întâlnirii s-au trecut în revistă activitățile proiectului la scurgerea unui an de la început, fiind analizați factorii cheie și blocajele în calea realizării unor practici agroecologice bazate pe indicatori, care să contribuie la obiectivul general de combatere a schimbărilor climatice.

„Putem constata la nivel european o accelerare a preocupărilor din domeniul agroecologiei, respectiv de identificare a unui nou model sustenabil agricol care să înlocuiască vechiul model intensiv, agroindustrial bazat pe folosirea pesticidelor, a organismelor modificate genetic sau alte practici intensive și nesustenabile care pot duce la dispariția solurilor fertile sau extinderea emisiilor de carbon în  atmosferă. Obiectivele proiectului vizează noi practici ale comunităților de mici fermieri care împărtășesc o viziune comună pornind de la principiile agroecologiei. Proiectul în sine sprijină tranziția către agroecologie prin dinamica de co-inovare, o colaborare transdisciplinară, iar clusterul nostru aduce argumente solide ale potențialului agroecologiei în zonele umede învecinate, în special Deltei Dunării“, a declarat Costin Lianu, coordonator al proiectului „IH Bio Danubius“ din cadrul Agroecology-TRANSECT și director general USH Pro Business.

Proiectul Agroecology-TRANSECT susține impactul agroecologiei asupra biodiversității și potențialul de îmbunătățire a rezilienței socio-economice a fermelor, prin combinații optime de practici, și urmărește obținerea de date calitative/cantitative despre agroecologie, strategii ce contribuie la o bază transparentă de cunoștințe pentru elaborarea și punerea în aplicare a unor mecanisme europene de susținere.

(I.B.)

Viitorul nu se construiește așteptând, el se construiește lucrând zi de zi... Iar munca în agricultură nu este deloc ușoară, dacă ne gândim că oamenii trebuie să iasă în câmp sau să îngrijească animalele, chiar dacă sunt 40 de grade sau -25. Evoluția tehnologică își spune însă cuvântul și în acest sector, iar tehnologizarea ușurează munca angajaților. Sunt și voci care spun că tinerii ar trebui să aleagă să profeseze în acest sector, care nu va intra niciodată într-un con de umbră, ci, din contră, va oferi condiții tot mai bune și salarii peste medie.

Puterea exemplului este cel mai bun mod de a inspira o persoană, iar pentru a întări și mai mult cele spuse vă prezentăm tineri care din pasiune aleg domeniul agriculturii.

Pe tractor de la vârsta de 15 ani, în ferma din Seini, Maramureș

Cristina Crișan are vârsta de 15 ani, este în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ din Seini, județul Maramureș, iar în timpul liber este omul de încredere la ferma mixtă a familiei, cu un efectiv de 70 de bovine, dar și cu 120 de hectare de teren agricol.

„Familia mea se ocupă cu agricultura, avem un efectiv de 70 de vaci de lapte, viței și tauri, rasele Red Holstein și Bălțată românească. Eu de mică m-am ocupat de agricultură, de fiecare dată când am avut ocazia mergeam cu tatăl meu cu tractorul, pe câmp sau la animale. De un timp am învățat să conduc tractorul și pot să îmi ajut mai ușor tatăl cu afacerea sa, pentru că avem și o suprafață de 120 de hectare de teren agricol. Anul acesta am vrea să accesăm fonduri europene, ca să ne modernizăm ferma cu utilaje agricole“, ne spune tânăra maramureșeancă.

În ferma de la Seini, familia Crișan va ieși anul acesta mult mai profitabil față de anul trecut în ceea ce privește producția agricolă, iar utilajele din fermă ajută.

„Cultivăm porumb, grâu, mazăre, orz, ovăz, triticale și lucernă. La cultura de grâu media pe anul acesta a fost 5,5 t/ha. La porumb ne așteptăm la o producție mult mai mare față de anul trecut. La fermă avem cinci tractoare și o combină. Nu sunt ultimele modele, însă ne facem treaba cu ele ca la carte. Anul acesta am achiziționat o semănătoare de păioase de la Maschio Gaspardo. Este un utilaj foarte bun și ne face munca mult mai ușoară. Până acum toate utilajele au fost achiziționate cu fonduri proprii. Ca tânăr fermier, să lucrezi în agricultură trebuie muncă și iar muncă“, mai adaugă maramureșeanca.

Struțul, „pasărea cămilă“ la Găgești, Vaslui

Ferma de struți, o afacere rentabilă: Ai avea curajul? Sebastian Buta este un alt tânăr de 20 de ani, student la Facultatea de Agricultură din Iași, care a găsit o soluție alternativă la ferma de familie din județul Vaslui, o fermă de struți, investiție pornită de la zero.

„Administrez împreună cu familia o fermă vegetală, pe raza comunei Găgești, județul Vaslui. După foarte multe luni în care am studiat despre struți, am hotărât că este un business de viitor, cu foarte mari perspective. Îmi doresc ca în viitorul apropiat să pun în practică toate tehnologiile învățate pe parcursul studiilor“, ne spune Sebastian Buta, tânărul crescător din județul Vaslui.

La aproximativ 2,7 m înălțime și cântărind până la 140 kg, struțul este cea mai înaltă și mai grea dintre păsări, având cel mai mare ou.

Adolescent pasionat de tractoare cu mulți cai putere

Alessio Plăeșu este un tânăr de 17 ani din Scărișoara, comuna Corbasca, județul Bacău. A ales agricultura deoarece de mic copil a fost atras de utilaje agricole, în special de tractoarele mari. A încercat și alte domenii, dar nu a găsit unul mai potrivit decât acesta, aici este singurul loc în care muncește din pasiune, nu din obligație.

Tinerii, încurajați să investească în agricultură

Oportunitățile pe care le are un tânăr fermier să se dezvolte în România acum sunt mari, după ce Planul Național Strategic îi dă posibilitatea de a beneficia și de mai mulți bani de la stat. De altfel, în ultimii ani, România a reușit să crească numărul tinerilor care au ales să investească în agricultură.

Planul Național Strategic vine cu un ajutor în plus pentru tinerii sub 40 de ani. Mai exact, pe lângă cuantumul pe suprafață, care din 2023 este de 96,47 euro la hectar, tânărul fermier mai primește 46 de euro la fiecare hectar. În total, pentru acest sprijin complementar sunt puse la bătaie în Planul Național Strategic 67,20 milioane de euro. De asemenea, în pilonul 2 sunt măsuri dedicate tinerilor fermieri cu un buget total de 420 milioane de euro, dintre care pentru investiții 169 milioane de euro și pentru instalare 250 milioane de euro.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mia-Elena Gheorghiu a absolvit Facultatea de Agricultură, specializarea Inginerie economică în agricultură, promoția 2015-2019, apoi a continuat studiile de masterat la aceeași facultate, domeniul Inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală, cu specializarea Administrarea afacerilor agricole. Tânăra inginer agronom lucrează împreună cu părinții 600 ha, în comuna Dumești, județul Iași, și spune că agricultura este o meserie de viitor. Ceea ce a învățat teoretic în facultate aplică în fermă, știe ce spune, îi place să se implice în tehnologie și în negocierea producției, este alături de mecanizatori în campanie, ce mai, un fermier activ în adevăratul sens al cuvântului.

„Hrana trebuie să se producă mereu!“

„Povestea fermei noastre începe încă din anul 2000, când părinții au pornit la drum pe partea de prestări servicii în sectorul agricol, continuând și dezvoltându-se apoi pe partea de exploatare și valorificare a terenurilor. Este o călatorie lungă de atunci și până în prezent, o perioadă în care eu am crescut, un mediu în care am putut observa și am putut înțelege ce înseamnă agricultura. Părinții mei au contribuit semnificativ la alegerea mea de a activa în domeniul agricol. În momentul în care trebuia să aleg unde îmi doresc să urmez studiile universitare mă gândeam la cu totul și cu totul altceva, dar analizand mai bine domeniul m-am hotărât să depun dosarul la Facultatea de Agricultură USV Iași și nu regret opțiunea aleasă. Ceea ce m-a impulsionat să optez pentru a mă înscrie aici a fost o simplă frază pe care o spune tatăl meu, și anume: „Hrana trebuie să se producă mereu!“, ceea ce înseamnă un domeniu de viitor. Astfel, am ajuns să îndrăgesc ciclul de viață al plantelor, să explorez fenomenele întâlnite în câmp și să vreau să descopăr mai mult din ceea ce poate oferi agricultura. Mi se pare fascinant faptul că și plantele funcționează la fel ca noi, oamenii, și au aceleași nevoi precum: atenția, grija, supravegherea atentă și dezvoltarea sănătoasă“, specifică inginerul agronom.

Tehnologizare și digitalizare în fermă

La nivel de tehnologizare, în ferma de la Dumești se încearcă să se investească constant în utilaje și echipamente perfomante, cu care să se lucreze eficient.

„Ne place să fim în parametrii optimi atunci când efectuăm lucrările agricole și să avem tehnologia necesară pentru a putea obține o producție calitativă și cantitativă. Bineînțeles, niciodată parcul de utilaje nu este suficient și vom găsi întotdeauna putere de a investi în tehnologii de ultimă generație, cu scopul de a obține randament“, adaugă Mia-Elena Gheorghiu.

Un aspect foarte important de care ține cont inginerul agronom și fără de care nu se poate lipsi este ramura digitală și utilizarea de instrumente și programe inovatoare, atât când vine vorba de partea tehnologică, cât și de partea administrativ-managerială.

La un click distanță…

„Consider că avem la dispoziție multe soft-uri care ne pot ușura munca, valorifica informația, know-how-ul și doar la un click distanță avem la îndemână toată activitatea fermei, fiind un mod operațional și în același timp eficient cu scopul de a fi cât mai productivi.“

Tânăra pasionată de agricultură recomandă acest domeniu cu toată încrederea și spunem asta pentru că acum nu s-ar vedea lucrând în alt sector de activitate.

„Ceea ce încerc să arăt mereu celor din jur este faptul că agricultura este branșa care va fi întotdeauna într-o continuă dezvoltare și o specialitate care te determină să îți dorești să cunoști mai mult. Trebuie să recunosc că nu este ușor, din contră, implică multă muncă, cercetare, pricepere, viziune și noi provocări în fiecare zi cărora trebuie să le găsești soluții, însă prefer să privesc partea optimistă și să merg mai departe cu mult entuziasm. Îi îndrum pe cei care încă nu sunt orientați către un domeniu să aleagă agricultura pentru că oportunitățile de a profesa sunt variate și nu sunt opțiuni limitate așa cum tind unii dintre noi să înțeleagă. A fi inginer nu înseamnă doar să te ocupi din punct de vedere tehnologic de culturile dintr-o fermă, ci este o responsabilitate a unei bune coordonări și funcționări cu scopul de a fi eficient pentru acea entitate economică și de a aduce plus valoare. Mai mult decât atât, există alte multe posibilități și șanse de a avea o carieră în sistemul agricol, doar că este nevoie de implicare și voință pentru a te dezvolta și a avea un viitor strălucit. Toate aceste informatii se obțin în timp, dar încurajez studiile, oportunitățile și deciziile care țin de preocuparea pentru agricultură“, încheie ing. agronom Mia-Elena Gheorghiu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Un deceniu de agricultură! Cu ce probleme se mai confruntă fermierii din Regiunea Moldovei? Aflăm răspunsuri de la gazda noastră, fermierul ieșean Elvis Iulian Mocanu, care cultivă o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza mai multor comune din județul Iași.

20 de hibrizi de floarea-soarelui testați

În acest an, pe platforma de floarea-soarelui a fermierului Elvis Iulian Mocanu, situată în comuna Rediu, sat Horlești, județul Iași, cei prezenți, specialiști în domeniu, au putut descoperi rezultatele unui an greu de trudă, unde au fost cultivați în testare aproximativ 20 de hibrizi de la mai multe companii producătoare de semințe, printre care și compania Syngenta. Împreună cu partenerul Dicor Land – Utilaje Agricole, recoltarea a fost făcută cu un heder special de floarea-soarelui, pe 8 rânduri, marca Olimac, model Drago Gold. Când? Sâmbătă, 16 septembrie 2023, Asociația Grânarii din Iași a sădit în jurul fermierilor un nou eveniment marca Grânarii.

„Cultivăm o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza comunei Rediu, Valea Lupului și Popricani. Aici este un lot demonstrativ de floarea-soarelui, unde sunt cultivați în testare aproximativ 20 de hibrizi, de la mai multe companii producătoare de semințe. Noi, împreună cu Asociația Grânarii și ceilalți parteneri, am organizat acest test de hibrizi care se pretează pe zona noastră pentru ca fermierii să fie într-o anumită cunoștință de cauză cât mai reală cu privire la achizițiile de semințe, care se pretează unei producții constante pe terenurile pe care le folosim. Proba cântarului este oarecum satisfăcătoare în ceea ce privește condițiile de climă. Precipitațiile au fost relativ scăzute în raport cu pregătirea pe care am făcut-o noi la semănat, cu tehnologia aplicată, cu cantitatea de îngrășăminte administrată, dar mulțumim și pentru atât deoarece venim după un an cu încercări destul de mari, foarte greu din punct de vedere climatic. Anul trecut ne-a arătat că nu putem recolta nimic“, specifică fermierul ieșean.

Ridicarea restricțiilor de import de tranzit pentru Ucraina descurajează fermierii români

Anul acesta, proba cântarului este satisfăcătoare pentru fermierii din județul Iași, în schimb dezamăgirea acestora este legată de prețul la comercializare, adaugă fermierul Elvis Iulian Mocanu.

„Știm foarte bine că zilele acestea se va decide într-un final ridicarea restricțiilor de import de tranzit pentru Ucraina, lucru care pe noi, din punct de vedere comercial, ne descurajează în sensul vânzărilor. Este un moment destul de greu pentru fermierii români, se cunosc dezavantajele produse de acest tranzit întrucât multă marfă staționează și pe teritoriul țării noastre. Trebuie să fim realiști, acesta este adevărul, și în condițiile acestea bursa la vânzare este foarte scăzută în zona noastră. Anul trecut au fost costuri ridicate la înființarea culturilor agricole, motorina a costat 9 lei/litrul, îngrășămintele au ajuns între 5.000-7.000 de lei/tona, prețul pesticidelor și erbicidelor, semințelor a crescut lejer de 15% până la 30%, deci costul de înființare a culturilor a fost destul de ridicat. Iar astăzi vindem la jumătate din prețul care a fost anul trecut. Dacă în 2022 s-a comercializat floarea-soarelui la recoltare cu un preț mediu de 3.000 lei/tona, astăzi a ajuns la 1.550 lei/tona. Ar trebui să facem o producție triplă ca să acoperim deficitul de balanță dintre venituri și cheltuieli, dar noi suntem niște luptători, o să mergem înainte indiferent de ce se prefigurează în zona euro, nu ne lăsăm intimidați. A fost un an bun pentru noi în zona asta, slavă Domnului că am avut ceva precipitații, o să tragem după noi și anul greu de anul trecut, pentru care încă plătim cheltuielile, dar sperăm că, în viitor, poate vom primi o subvenție mai mare din partea Uniunii Europene.“

Contabil, apoi fermier

Povestea fermierului Elvis Iulian Mocanu a început în urmă cu 10 ani, ca o pasiune micuță, încurajat de fondurile pentru instalarea tânărului fermier. Pe atunci avea sub 40 de ani.

„Am accesat prima Măsură 1.1.2. de instalare și am prins un pic de curaj. De profesie sunt contabil. Am absolvit un liceu agricol cu profil economic, în schimb timpurile de atunci, de la terminarea liceului, m-au îndreptat către o altă carieră profesională. Desființându-se în mod repetat fermele agricole, zootehnice, am prins perioada aceea imediat după Revoluție și astfel m-am mutat către zona juridică. Am lucrat 20 de ani în siguranță națională și ordine publică, după care ușor-ușor m-am reîntors la vechea pasiune“, încheie fermierul Elvis Iulian Mocanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, până la data de 26.10.2023 inclusiv, pot depune cereri de acordare a sprijinului de urgență pentru sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase.

Potențialii beneficiari sunt invitați la Centrele APIA pe a căror rază teritorială a fost depusă cererea unică de plată aferentă anului 2022, în vederea solicitării sprijinului de urgență.

Centrele APIA pun la dispoziția fermierilor cereri pretipărite cu date aferente celor  4 culturi (floarea-soarelui, porumb, rapiță, orz), determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2022.

APIA precizează că până la data de 18.10.2023 au fost depus un număr de 176.451 cereri cu o valoare  a sprijinului solicitată de 261.620.703,000 lei.

Schema se acordă pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depuse în anul 2022 pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb/orz/floarea–soarelui/rapiță.

Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepțional sub formă de grant, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantități unitare de 78 litri/ha de motorină și că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulțirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină.

Cuantumul este de 2 lei/litru de motorină pentru cantitatea totală de 152.458.321,08  litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb/orz/floarea–soarelui/rapiță

Resursele financiare totale sunt de 304.916.642,16 lei, și reprezintă echivalentul sumei de 61.617.993,10 euro, stabilite la cursul de schimb de 4,9485 lei/euro, care se asigură astfel:

a) 147.118.905 lei, echivalentul sumei de 29.730.000 euro, finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă,

b) 157.797.737,16  lei, echivalentul sumei de 31.887.993,77 euro, care se asigură de la bugetul de stat

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, după cum urmează:

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole organizate în conformitate cu Legea nr.36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificările și completările ulterioare, societățile reglementate de Legea societăților nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, grupurile și organizațiile de producători recunoscute potrivit Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.338/2005, cu modificările și completările ulterioare, cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea cooperației agricole nr.566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Pot solicita grantul beneficiarii care îndeplinesc următoarele condiții de eligibilitate, în mod cumulativ:

a) sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înființate în anul agricol 2021-2022, precum și suprafețele de teren aferente culturilor de porumb și/sau orz și/sau rapiță și/sau floarea-soarelui, determinate în urma tuturor controalelor administrative și la fața locului;

b) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plați și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu cererea unică de plată 2023 pentru intervențiile din sectorul vegetal;

c) sprijinul se acordă pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depuse în anul 2022 pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb și/sau orz și/sau rapiță și/sau floarea – soarelui;

d) dacă producătorul agricol care a depus cerere unică de plată în anul 2022 a fost preluat prin transfer, sprijinul de urgență acordat în baza prevederilor prezentei hotărâri poate fi solicitat de entitatea care a preluat exploatația.

După depunerea cererii de solicitare a sprijinului de urgență fermierii nu mai pot efectua transferul de exploatație aferent cererii de plată pentru intervențiile solicitate în anul 2023.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2023.

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidul solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Legislație:

H.G. nr. 845/2023 privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase.

În fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de țări din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Alimentației, marcată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima oară în anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunări Generale desfășurată la Roma. Cu acest prilej, la această dată în România a fost instituită Ziua Națională a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicată în Monitorul Oficial al României în același an.

Problema risipei alimentare este în centrul activităților de sustenabilitate din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) calculează că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adică aproximativ 9% din populația lumii, suferă de foame. Prin urmare, România, în calitate de semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite, se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030.

Utilizarea ineficientă a resurselor în cadrul sistemelor agroalimentare are un impact asupra populației din punct de vedere al mediului, pierderile și risipa de alimente contribuind la epuizarea resurselor naturale și la poluarea mediului. Mai mult, din punct de vedere social, pierderile și risipa de alimente pot submina securitatea alimentară prin reducerea accesului la alimente și a disponibilității acestora. Potrivit Indexului Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Group (EUI) și sponsorizat de compania internațională de agricultură Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor general de 72,4, iar de-a lungul anilor țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară. Indicele atrage atenția asupra decalajelor sistematice și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul în vederea atingerii celui de-al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa de alimente ocupă un loc important pe agenda publică, iar importanța sa continuă să crească odată cu necesitatea de a hrăni o populație în creștere. Un sistem alimentar mai puternic este, prin urmare, o prioritate pentru construirea unei lumi mai sigure din punct de vedere alimentar. În timp ce consumatorii încep să acorde mai multă atenție reducerii risipei alimentare personale, fermierii și companiile din întregul sistem alimentar lucrează, de asemenea, la soluții la scară largă.

Din aceste motive, principala preocupare a Corteva Agriscience este securitatea alimentară și implicarea în construirea unui sistem mai rezistent pentru a face față acestor provocări pe termen lung și scurt. Cea mai mare pierdere absolută de alimente potențiale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare din cauza buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor culturilor. Pentru acestea din urmă, agenții patogeni fungici au cel mai mare impact prin acțiunea bolilor fungice care afectează cantitatea și calitatea culturilor, cu consecințe importante asupra pierderilor de alimente și chiar a sănătății umane.

Fungicidele joacă un rol important în reducerea pierderilor de alimente și în hrănirea durabilă a unui număr mai mare de oameni, dar și de a oferi acestora siguranța alimentară prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea populației Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajează să ofere soluții diversificate și inovatoare pentru fermieri.

Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât și calitatea culturilor, ambele având consecințe importante asupra pierderilor de alimente. Din aceste considerente, în portofoliul Corteva România, produsele pe bază de Zorvec™ activ, oferă o combinație specială de consistență și control care nu este egalată de alte fungicide, astfel încât fermierii își pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunătăți randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai generoase. Zorvec™ Endavia® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a obține maximul de eficiență asupra apariției manei la nivelul culturilor horticole și Zorvec™ Zelavin® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la culturile de viță-de-vie pentru o perioadă cât mai lungă de protecție.

Portofoliul de protecție a culturilor include Talendo® și Verben™, două fungicide inovatoare cu acțiune de lungă durată pentru evitarea apariției bolilor fungice cu consecințe cantitative și calitative asupra pierderilor de alimente. Talendo® este specializat în combaterea făinării la cereale, viță de vie și pomicultură prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimulare a mecanismului natural de protecție a plantei. Pentru culturile de cereale de toamnă și primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice păioaselor, acesta având un efect de creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca soluție cu un impact semnificativ asupra culturilor în această luptă. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajată într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor opțiuni inovatoare pentru a maximiza cantitatea de alimente care ajunge din câmp în bucătăriile consumatorilor.

Author: Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT & Biologicals Romania & Republic of Moldova

În ultima perioadă, tot mai mulți tineri vor să-și vândă fermele din agricultură pe site-urile cu anunțuri. Dacă unii le scot la vânzare din cauză că nu se mai pot ocupa de ele, alții spun că situația din ultimii ani, din domeniul agricol, i-a determinat să renunțe la aceste afaceri.

Doi tineri din județul Vaslui renunță să mai cultive „aurul mov“. Iată care sunt motivele pentru care pun lacătul pe un astfel de business.

Doi dintre agricultorii care au scos la vânzare o astfel de afacerea sunt Daniel Ursu (31 ani) și Irina Ioana Pasat (27 ani), soț și soție din Bârlad, județul Vaslui, care vor să desființeze cele 2,15 ha de lavandă, cu soiul Angustifolia Sevtopolis, plantat în anul 2019, investiție care a ajuns inițial la cca 4.000 euro. Motivele care-i determină pe cei doi vasluieni să renunțe la acest business sunt lipsa forței de muncă, piața bulgărească a lavandei care a influențat masiv prețurile și lipsa timpului liber.

„Unul dintre motivele care ne-au determinat să facem acest pas, în primul rând, a fost lipsa forței de muncă, fiind o cultură certificată ecologic. Un al doilea motiv ar fi piața bulgărească a lavandei, în care se preferă calitatea mai scăzută și prețuri mai mici decât calitatea bună la un preț mai ridicat. Și lipsa timpului liber ar mai fi un factor, ambii avem servicii care ne ocupă o mare parte din timp, neputând fi prezenți pe la diferitele festivaluri care se organizează prin țară, și astfel să ne putem vinde produsele“, a adăugat Irina Ioana Pasat, proprietara plantației de lavandă din Bârlad, județul Vaslui.

Altă familie de tineri fermieri care pune lacătul cu cheie pe un business în agricultură, de data aceasta pe o plantație de afine de 1,6 ha din comuna Harman, județul Brașov. Este vorba despre Nicolae Drîmbu și Ralu Raluca Oancea.

Aceștia renunță la Afinero, un business de suflet aflat pe un teren de 4 ha pe malul râului Olt, în satul Podu Oltului din comuna Harman, la 20 km de orașul Brașov, împrejmuit cu un gard foarte rezistent, 5.000 de plante de 5 ani și un sistem de fertirigare perfect funcțional. Plantația ocupă 1,6 ha în prezent, dar poate fi extinsă pe întreaga suprafață cu încă 10.000 de plante. Este autorizată de Direcția Agricolă Brașov. Sursa de apă este o fântână de mică adâncime din care este alimentat un rezervor de 42 mc.

„De ce vindem? Am realizat că timpul petrecut cu familia este mai prețios decât orice alt obiectiv personal sau profesional. Și pentru că Afinero a avut nevoie de foarte mult din timpul nostru ca să se facă mare, ceva ne spune că este nevoie de un reset. Ca noi (familia) să ne conectăm mai mult, iar ea (plantația) să fie îngrijită și dezvoltată, așa cum stă în firescul lucrurilor. Ce primește viitorul fermier Afinero? Ce potențial vedem noi? De extindere, în primul rând, la întreaga suprafață, adică la 15.000 de plante de afin, mai exact. Extinderea se poate face prin accesarea unui program de finanțare cu fonduri europene. Estimăm fără să garantăm un ROI în 5-7 ani, poate chiar 8. Producție de 30-50 t anual, cu o valoare de vânzare de 120-150 k euro și profit de 30-50 k euro anual. Asta după ce plantele ajung la maturitate (7 ani). Nu ascund că este cale lungă până acolo. Noi am făcut primii pași, dar mai sunt mulți de făcut în continuare. Clienții Afinero ne-au confirmat că facem ce trebuie. Afinele noastre au ajuns în toata țara. Ah, prețul!

Este 225.000 de euro, desigur ușor negociabil! Mult sau puțin, prețul reflectă valoarea tuturor componentelor“, a menționat Nicolae Drîmbu, administratorul businesului Afinero din Harman, județul Brașov.

Daniel Munteanu vinde un teren agricol productiv compact și bine delimitat în județul Brăila, respectiv o suprafață de 134 de hectare, cu un preț de 12.500 euro/ha. Acesta nu omite și câteva caracteristici ale ofertei.

„Vă oferim o oportunitate unică de a achiziționa un teren agricol compact, situat în pitorescul județ Brăila. Terenul are o suprafață generoasă de 134 de hectare, ideal pentru dezvoltarea unui proiect agricol de succes. Caracteristici ale terenului: calitatea solului excelentă pentru culturi agricole diverse, acces facil la drumuri principale și căi de transport. Teren irigabil/irigat din linie de hidranți. Oportunități de dezvoltare: această proprietate agricolă oferă multiple oportunități de dezvoltare, inclusiv: cultivarea cerealelor, legumelor sau plantelor medicinale, creșterea animalelor, producția de energie regenerabilă, precum panouri solare sau eoliene“, specifică tânărul brăilean Daniel Munteanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Alexandru Popa este din această toamnă student la specializarea Zootehnie din cadrul Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare din Iași, iar timpul liber și-l va petrece în continuare în ferma zootehnică a familiei - o fermă de bovine cu un efectiv de 100 de capete, care se află în municipiul Roman, județul Neamț. De ce mizează acest tânăr pe studiile superioare? Iată ce ne transmite.

Alexandru Popa are 19 ani, este din municipiul Roman, județul Neamț, și a absolvit Liceul Tehnologic „Vasile Sav“. Tânărul a ales zootehnia, deoarece a dorit să continue și să modernizeze în același timp businessul de familie, o fermă de vaci care se află pe piață de aproximativ două decenii.

„Efectivul de animale este alcătuit din două rase de animale, rasa Brună, aceasta fiind cea predominantă, restul animăluțelor fiind din rasa Bălțată românească. Ferma noastră a prins contur în urmă cu 19 ani, în momentul în care tatăl meu a achiziționat un mic efectiv de animale, acesta fiind reprezentat de cinci vițele din rasa Brună, urmând ca pe viitor ferma să fie modernizată prin intermediul unui proiect SAPARD finalizat în anul 2009. Pentru baza furajeră deținem o suprafață de 30 de hectare teren arabil proprietate, 45 ha pășune concesionate de la primărie și 25 ha teren arabil arendat. Pot spune că eu și ferma am crescut împreună, iar acest aspect m-a determinat să dezvolt o pasiune și o iubire față de animale, rezultând ferma în care lucrez zilnic cu o mare iubire și pasiune. Să fii pasionat de acest domeniu este la superlativ, eu unul ador tot ceea fac și este minunat să am grijă de niște animăluțe atât de cuminți și simpatice, este extraordinar de frumos când o faci din pasiune, încât nu există grad de comparație. Fiecare zi petrecută în fermă m-a ambiționat să am o mulțime de planuri pe viitor, respectiv de a dezvolta ferma de animale până la un efectiv de 300 de văcuțe. Am ales să urmez studiile superioare în zootehnie pentru a-mi dezvolta cunoștințele în acest sector, dar mai ales în ceea ce privește managementul fermei“, a specificat Alexandru Popa, tânărul crescător de animale din județul Neamț.

Beatrice Alexandra MODIGA

În prezent, protecția mediului și a resurselor naturale este fundamentală pentru fermierii din România, pentru a îmbunătăți sănătatea și fertilitatea solului, precum și pentru a proteja resursele de apă și biodiversitatea. Numai prin acțiuni care minimizează impactul asupra mediului putem îmbunătăți rezistența la schimbările climatice.

Soluțiile și cele mai bune practici pentru a asigura sănătatea oamenilor și a ecosistemelor sunt strâns legate de modul în care este gestionat procesul de producție. Viitorul fermierilor și capacitatea lor de a prospera sunt interconectate, iar probleme precum condițiile meteorologice extreme și diminuarea resurselor naturale trebuie abordate cu o atenție sporită.

Unul dintre cei mai importanți factori care afectează mediul înconjurător este gestionarea deșeurilor provenite din activitățile agricole, cum ar fi materialele plastice din ambalajele produselor și reziduurile provenite din sistemele de irigare, mulcirea și alte procese implicate. Există soluții pentru atenuarea impactului acestora: reducerea nivelului lor, reciclarea și reutilizarea lor în continuare într-un nou ciclu de viață și utilizarea de materiale durabile în activitățile agricultorilor.

Compania internațională de agricultură Corteva Agriscience adoptă o abordare de economie circulară în ceea ce privește utilizarea materialelor de ambalaj care sunt introduse pe piață, pentru a crește potențialul ca aceste materiale de ambalaj să fie reciclate și/sau reutilizate în timp. Urmărind provocările actuale de mediu, echipa Corteva din România este angajată în astfel de acțiuni pentru a îmbogăți viața fermierilor și a consumatorilor prin aplicarea unor bune practici de sustenabilitate. Astfel, modul de gestionare a ambalajelor și materialelor folosite în activitățile zilnice a devenit o prioritate pentru echipa Corteva și oferă soluții în conformitate cu strategia de sustenabilitate a companiei.

În ambalarea semințelor marca Pioneer® de la Corteva România sunt folosite materiale reciclabile, precum hârtia și lemnul. Astfel, pungile de hârtie și paleții din lemn reprezintă o soluție alternativă pentru a folosi cât mai puține materiale poluante. În cazul paleților din lemn, dacă aceștia necesită reparații, acestea vor fi efectuate cu prioritate, înlocuirea cu paleți noi nefiind prima opțiune luată în calcul de Corteva.

Accesoriile, cum ar fi folia de împachetare sau benzile de plastic folosite pentru ambalarea produselor, se încadrează în programul intern de gestionare a deșeurilor nepericuloase, împreună cu hârtia sau materialele din lemn nepotrivite. Alături de aceste deșeuri, materialele periculoase care pot dăuna mediului sunt, de asemenea, colectate separat de către companie. Împreună cu un consultant de mediu, lunar, echipa Corteva se asigură că operatorii de colectare respectă condițiile de mediu, iar prin intermediul acestora, în funcție de tipul de deșeu, acesta este valorificat ulterior pentru a nu afecta ecosistemul în alte forme de utilizare.

Portofoliul Corteva România cuprinde o gamă de soluții de diversificare a protecției plantelor care aduc rezultate excelente în orice fermă. Pentru a urma strategia de sustenabilitate, compania a dezvoltat de-a lungul timpului o infrastructură de colectare și reciclare necesară printr-o inițiativă de prevenire și reducere a cantității de deșeuri generate de propriile operațiuni și a devenit membră a Sistemului de Colectare a Ambalajelor de Pesticide (SCAPA).

Prin participarea la programul de colectare a SCAPA, Corteva Agriscience se alătură inițiativei de a oferi fermierilor mai multe informații privind gestionarea corectă a ambalajelor goale de pesticide. Fiecare fermier sau distribuitor la nivel național poate beneficia gratuit de serviciile de colectare și poate recupera deșeurile de ambalaje din plastic, metal și hârtie de la produsele de protecție a plantelor.

Mai mult, în calitate de partener responsabil în grija pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii și a sistemului alimentar global pentru fermieri, terenuri, comunități și planetă, Corteva recomandă adoptarea celor mai bune practici. Doar împreună cu toate părțile interesate putem contribui la construirea unei agriculturi durabile care să ajute la utilizarea eficientă a resurselor, benefică pentru planetă și pentru activitățile fermierilor.

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager România, Republica Moldova și Ungaria

În zootehnie, în ceea ce privește creșterea animalelor, puțini sunt tinerii dornici să pună osul la treabă, cu gândul că o să dezvolte generațiile viitoare de fermieri cu care vor lucra. Fie cei care vor fi la butoane în ferme, fie cei care vor gândi strategii și alte politici, în zootehnie planurile de viitor sunt pe termen scurt.

În ultimii 10 ani, educația agricolă a fost într-un continuu declin. Nu o spunem noi, o spun statisticile! Tinerii nu mai sunt încurajați să urmeze un astfel de domeniu, deşi vorbim despre un domeniu competitiv și profitabil. Cei puțini care mai sunt au o responsabilitate morală, prin moștenire de familie.

Iulian Rebei Vasilică din comuna Fântânele, județul Iași, este unul dintre tinerii care duc mai departe tradiția familiei moștenită. Crescătorul deține un efectiv de 300 de animale, rasa Bucălaie de Luncani.

„De zootehnie mă ocup de când eram copil. M-am născut cu oi, cu oi am crescut și în prezent duc tradiția mai departe pentru că tatăl meu este bătrân și nu mai poate lucra. Până în prezent, 2023 a fost pentru mine un an foarte bun, prețul mielului a avut un preț foarte bun de 17 lei/ kg în viu, brânza 35 lei/kg, în schimb lâna nu a mers. În zootehnie, dacă nu ar fi partea vegetală, nu ai cum să reziști cu animalele, eu am câteva hectare, nu am multe. Pe viitor aș vrea să le înmulțesc, dacă dă Dumnezeu și ne ajută“, specifică tânărul din județul Iași.

ciobani

Un alt tânăr curajos care vrea să ducă tradiția mai departe a familiei este Mario Gaman. Acesta are vârsta de 18 ani, este elev în clasa a XI-a la secția veterinară, în cadrul Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei și este din Totoești, județul Iași.

„Împreună cu familia administrez o fermă de animale de 600 de oi, rasa Țurcană. Activitatea mea în fermă într-o zi obișnuită este să mulgem oile și să facem brânza. Pe viitor vreau să duc mai departe tradiția de a crește animale pentru că este un domeniu de viitor“, adaugă Mario.

România este țara din UE cu cea mai mare proporție din populație care lucrează în agricultură, dar, din păcate, suntem și în topul vârstei și al lipsei de educație agricolă în rândul fermierilor. Aproape 97% dintre fermieri au doar experiență practică agricolă, dar mai îngrijorător este faptul că și în cazul tinerilor manageri de exploatații agricole (sub 35 ani), o covârșitoare proporție de 89,6% au doar „școala vieții“ în agricultură, arată datele oferite de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE).

Beatrice Alexandra MODIGA

La începutul lunii septembrie, NATUREVO, în parteneriat cu OMYA, a organizat Conferința „Ziua Sănătății Solului“ pentru un grup select de fermieri din România. Acest eveniment deosebit s-a desfășurat la prestigioasa Universitate Oxford din Anglia și a avut ca scop furnizarea de noi abordări și perspective fermierilor interesați în contextul actual al agriculturii durabile, concentrându-se pe importanța îmbunătățirii solurilor.

Evenimentul a fost onorat de prezența a trei cercetători de prestigiu în domeniul agricol din Elveția și Marea Britanie, alături de reprezentanții OMYA și domnul Ioan Enoiu, fondator al companiei NATUREVO și doctor în științe agronomice. Fermierii au avut privilegiul de a accesa informații relevante și valoroase despre sol, bazate pe experiența și cercetările acestor specialiști.

Conferința a debutat cu un discurs al lui Jamie Rickard, director pentru Dezvoltare de Piață și Inovații în Agricultură la compania OMYA, producătorul cunoscut pentru produsele sale de ameliorare a solului: Calciprill și Sulfoprill. Acesta a prezentat fermierilor metodele naturale de îmbunătățire a solurilor dezvoltate de OMYA.

Prezentarea lui Jamie Rickard a fost urmată de intervenția lui Franz Bender, cercetător în biochimia solului la Agroscope, un centru guvernamental de excelență în cercetarea agricolă din Elveția. Bender a prezentat fermierilor rezultatele celebrei sale cercetări, experimentul cu lenjeria de bumbac, care evidențiază legătura dintre bumbacul îngropat în sol și fertilitatea solului, experiment care a avut un mare succes și a subliniat importanța gestionării vieții microbiene din sol.

Sajjad Awan, inginer agronom specializat în sol și nutriția plantelor, a captivat audiența cu o prezentare despre chimia solului, fertilizanți și importanța pH-ului solului în nutriția plantelor. „pH-ul solului este în mijlocul tuturor elementelor: microbiologice, structură fizică, structură chimică. Când pH-ul este corect/neutru, tot angrenajul este antrenat, exact ca motorul unui autoturism“, a subliniat cercetătorul Sajjad Awan.

Domnul John Enoiu a continuat seria prezentărilor, abordând toate aspectele esențiale pentru o agricultură durabilă, cu solul în centrul atenției. Fermierii au beneficiat de informații valoroase despre agricultura regenerativă și programele ICM (Integrated Crop Management) dezvoltate de NATUREVO pentru a ajuta fermierii să conserve și să îmbunătățească fertilitatea solurilor.

Evenimentul a inclus și prezentări din partea reprezentanților OMYA, iar conferința s-a încheiat cu o sesiune de întrebări, răspunsuri și discuții constructive, în cadrul căreia cei 14 antreprenori din agribusiness au avut ocazia de a interacționa direct cu unii dintre cei mai buni specialiști în știința solului și de a împărtăși experiențele din fermele lor.

Pe lângă oportunitatea de învățare, fermierii care au participat la evenimentul de la Universitatea Oxford au avut privilegiul de a explora locuri inedite, inclusiv vizitarea Christ Church, locul unde au fost filmate scene din seria Harry Potter, și celebra sală de mese de la Hogwarts.

În Ședința de Guvern din data de 14 septembrie 2023 a fost aprobată Hotărârea privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

Prin adoptarea acestui act normativ, o parte dintre fermierii români din sectorul vegetal beneficiază de un sprijin total din partea Guvernului de 3,63 de lei/litrul de motorină folosit în lucrările agricole efectuate în anul 2022, ceea ce înseamnă cam jumătate din prețul carburantului”, a declarat ministrul Florin BARBU.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

BASF Agricultural Solutions România, unul dintre cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea podcastului propriu sub numele „Câmp Deschis“, dedicat fermierilor și lumii agricole. Cu informații relevante și mereu actuale, acest podcast propune o perspectivă autentică asupra lumii agricole și a provocărilor cu care se confruntă fermierii din țara noastră.

În a doua jumătate a lunii august se lansează podcastul „Câmp Deschis“, ale cărui episoade vor avea o frecvență lunară, cu o durată de până la 45 de minute fiecare. Pentru acces facil și comod, fiecare episod poate fi urmărit pe site-ul BASF Agricultural Solutions România (https://www.agro.basf.ro/), dar și pe platforme externe, precum: Buzzsprout (https://campdeschispodcast și Youtube (https://www.youtube.com/@CampDeschis). În plus, episoadele podcastului vor fi disponibile și audio pe Spotify, Apple Podcasts și Deezer, asigurând, astfel, accesibilitate maximă pentru public.

„Acest proiect își propune să ofere inspirație, informații la zi și noi perspective pentru profesioniștii din agricultura românească, poziționându-se ca o platformă de referință pentru deciziile strategice și informațiile esențiale din domeniul agricol“, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Podcastul „Câmp Deschis“ reprezintă un punct de reper pentru realitatea cotidiană și economică a sectorului agricol local. Gazda acestuia, Petronela Cotea Mihai, o personalitate cu peste 22 de ani de experiență în presa agricolă, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România, va modera discuții despre o gamă variată de teme esențiale pentru fermierii români. De la cele mai bune practici agricole, la informații esențiale despre protecția plantelor sau prezentarea de tehnologii avansate și inovații care influențează sectorul agricol, inclusiv subiecte precum robotica și inteligența artificială, podcastul va oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra evoluției acestui domeniu.

„În societatea actuală, marcată de o multitudine de provocări și de nevoia constantă de învățare, podcastul iniţiat de BASF este de bun augur şi determină conectarea continuă a fermierilor la informații corecte și de actualitate. Prin autoritatea profesională a interlocutorilor şi prin tematicile de interes general şi agenda publică va fi creat un flux informaţional credibil și atractiv, care poate contribui la susținerea dorinței fermierilor de a performa“, a afirmat, la rândul său, Petronela Cotea Mihai.

Invitații vor discuta despre tehnici agricole eficiente și modalități de optimizare a producției, oferind sfaturi practice pentru îmbunătățirea rezultatelor. În plus, vor fi dezbătute aspecte legate de politici și decizii europene care au impact asupra agriculturii în România, ajutând fermierii să înțeleagă și să se adapteze la schimbările legislative și de mediu.

„Nu ne vom limita doar la aspectele teoretice, ci vom aborda și provocări concrete cu care se confruntă fermierii zi de zi în câmp, oferind soluții și strategii pentru a depăși aceste provocări. Vom aduce în prim-plan experiențele și poveștile de succes ale fermierilor din comunitatea noastră, pentru a încuraja schimbul de cunoștințe și colaborarea între profesioniștii din domeniu“, a mai afirmat Mario Tomšić.

Unul dintre punctele forte ale proiectului „Câmp Deschis“ este prezența fermierilor în calitate de invitați, dar și a altor specialiști în domeniu sau reprezentanți ai autorităților. Prin intermediul acestor voci autentice, podcastul analizează provocările, realizările și perspectivele fermierilor români, oferind o imagine realistă de ansamblu a lumii agricole.

Primul episod îl are drept invitat pe Lucian Buzdugan, unul dintre cei mai importanți fermieri din România, cu o vastă experiență și realizări în domeniu. Acesta este cunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea practicilor agricole inovatoare și pentru gestionarea unor exploatații de dimensiuni remarcabile, precum cea de 57.000 ha din Insula Mare a Brăilei, considerată cea mai mare din Europa de Sud-Est.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în secțiunea Transparență Instituțională de pe site-ul instituției un proiect de Hotărâre privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

Am gândit acest sprijin de urgență pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui”,  a declarat ministrul Florin - Ionuț BARBU.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

Proiectul poate fi consultat aici https://www.madr.ro/proiecte

Acum ar trebui să fie ușor de observat cum utilizarea neîncetată a termenilor părtinitori precum „contaminare“ sau „poluare“, presupus legate de cultivarea „OMG“, este legată de propaganda fără temei, dar de succes, care s-a tradus adesea în reguli stricte de izolare, stabilite prin lege. Această abordare are ca rezultat respectarea barierelor și distanțelor dintre ceea ce se numește „organic“ sau „convențional“ și „OMG“-uri și alte măsuri de salvgardare.

Benzile tampon, care sunt impuse fermierilor din statele membre, depășesc recomandările europene deja oneroase, „nu sunt în conformitate cu principiile de coexistență stabilite de Comisia Europeană“. De exemplu, în Luxemburg fermierii sunt obligați să aibă 800 m între porumbul modificat genetic și cel nemodificat și 3 km între culturile de rapiță modificate genetic și cele nemodificate.

În Letonia, fermierii sunt obligați să aibă 4 km între rapița modificată genetic și cea convențională și 6 km dacă rapița nemodificată este ecologică.

Aceste distanțe au fost considerate „ridicole“. În plus, povara este mai grea pentru fermele mici: de exemplu, în Germania sau România, potrivit unui sondaj, fermierii cu câmpuri de dimensiuni relativ mici au perceput cerința de distanță minimă ca având un impact negativ puternic.

Documentele de la organizațiile pretinse „ecologiste“ sunt exemple ale acestei mentalități. Într-un text referitor la „efectele socio-economice ale OMG-urilor“ și în special „costurile ascunse pentru lanțul alimentar“, începe obișnuita ipoteză preliminară nejustificată, adică necesitatea absolută de a evita „contaminarea“ între produsele „ecologice“ sau chiar și agricultura convențională, și cele de origine transgenică: „Fermierii convenționali și ecologici, apicultorii, dezvoltatorii de semințe, precum și întregul lanț de producție alimentară sunt în permanență amenințați de contaminarea cu OMG“; o astfel de „amenințare constantă“ care se profilează trebuie să fie cuprinsă printr-o separare completă care ar trebui impusă prin reglementări draconice, de la începutul până la sfârșitul lanțului alimentar, de la producție, la logistică, ambalare și vânzare.

Întrucât această presupusă necesitate de implementare a compartimentelor etanșe generează în mod evident costuri, se declară de la sine înțeles că o astfel de povară trebuie să cadă asupra celor care cultivă „OMG“, conform principiului sacrosanct că „poluatorul trebuie să plătească“.

Nicio rațiune științifică nu este argumentată astfel încât să susțină o astfel de abordare șovină.

Deci nu vorbim de costuri „ascunse“: sunt foarte explicite, fiind impuse pentru a transpune în realitate o dihotomie fictivă. Să presupunem că produsele „contaminante“ (de exemplu boabe din porumb tolerant la erbicide sau soia din plante rezistente la insecte), pentru care se cere o segregare strictă, în loc să provină din soiuri ADNr, provin din plante ale căror „prototipuri“ au fost obținute prin mutageneza fizică sau chimică sau din încrucișări efectuate în mod tradițional ori din mutanți spontani; pot apărea chiar întâmplător soiuri noi de plante deja înzestrate cu trăsătura dorită și, prin urmare, sunt selectate imediat de către agronomi. În toate astfel de cazuri, nimeni nu pretinde nevoia de a separa lanțurile de aprovizionare: maxima de aur a lui William James („O diferență care nu face nicio diferență nu este deloc diferență“) rămâne neascultată!

Luați în considerare diverse culturi dintr-o anumită serie (nume comercial Clearfield), care au fost făcute tolerante la un tip de erbicid și, în consecință, sunt vândute împreună cu acestea; efectul dorit a fost obținut în consecință, producătorul a evitat în mod legitim barierele majore pe care le-ar avea de înfruntat dacă personalul tehnic ar fi „recombinat“ ADN-ul noilor soiuri/hibrizi de porumb, grâu, orez, floarea-soarelui și rapiță.

Mai multe soiuri de legume și fructe sunt – nu foarte rar – tolerante în mod natural la unele erbicide, în timp ce majoritatea celorlalte plante nu sunt: aceste produse merg pe calea normală de la câmp la farfurie; toată lumea este în regulă apreciind „naturalitatea“ mâncării. Acum, să ne imagi­năm că un botanist deștept reușește să „copieze“ dintr-una dintre acele culturi gena care conferă toleranța la aceste erbicide și o introduce într-un alt soi/hibrid, căruia îi lipsește în mod natural; după ce au fost efectuate toate testele, noul produs se dovedește sigur: această cultură nou-nouță ar fi „contaminantă“ și, prin urmare, obligată să urmeze calea „OMG-urilor“, adică să fie ținute departe de verii săi „naturali“. Rețineți că, dacă aceeași trăsătură (și gena de bază) ar fi transferată la alte soiuri prin încrucișări „normale“ sau tehnici avansate de laborator non-ADNr, nimeni nu ar fi îngrijorat, în timp ce, dacă am crea „un OMG“, este considerat problematic.

Atunci când autoritățile de reglementare cer ca zone mari să fie stabilite între granițe pentru a evita „poluarea“ și căi separate după recoltare pentru a evita „contaminarea“, acest lucru nu este acceptabil, deoarece nu are nicio justificare în realitate. Unii oameni de știință reacționează: „Pentru cei cu convingeri profunde că modificările genetice sunt rele, un astfel de amestec este văzut ca încălcând dreptul lor de a evita tehnologia, care impune dificultăți.

Această situație poate implica o reflecție mai amplă, dacă este „validată într-o democrație care să permită unei minorități a populației să determine oportunitățile economice și cele legate de stilul de viață disponibile pentru restul populației?“ Chiar dacă o majoritate sau o cvasiunanimitate ar fi împotriva anumitor produse care sunt recunoscute ca sigure după o examinare corespunzătoare, orice „cămașă de forță“ nejustificată ar fi un abuz de reglementare, adică o perturbare a unei piețe libere bine reglementate.

Fermierii „ecologici“ își fac griji dacă în câmpurile lor apar unele plante hibride, care pot fi aproape de operațiuni transgenice similare, dar această suferință este adesea deplasată. Certificarea „ecologică“ se referă la procesele de producție: dacă se respectă regulile de cultivare, nimănui nu ar trebui să-i pese dacă procente mici din produsul final conțin „transgena“ – expresia aceasta este adesea folosită cu un ton alarmist de propaganda „anti-OMG“, ca și cum ar fi ceva de îngrijorat cu privire la o secvență de ADN exogenă care este complet integrată în genomul gazdei.

S-a susținut că plantele dintr-o fermă ecologică polenizate de culturile vecine cu matisare genetică nu ar mai fi organice […]. Acest argument este însă lipsit de temei, deoarece ignoră modul în care este definit „organic“. Regulile USDA pentru producția ecologică se bazează pe proces, nu pe rezultate. Atât timp cât cultivatorii ecologici respectă practicile permise și nu plantează în mod intenționat semințe modificate, polenizarea încrucișată neintenționată nu face ca acea cultură să-și piardă statutul organic.

(Va urma)

Daniel BOTĂNOIU

Clubul Fermierilor Români a lansat prima platforma online Comunitate CFRO, dedicată fermierilor și partenerilor din agribusiness. Comunitate CFRO este o premieră în agricultura românească, fiind o inițiativă a tinerilor lideri absolvenți ai programului „Tineri Lideri pentru Agriculturăʺ, un proiect de anvergură al Clubului Fermierilor Români.

Comunitatea Clubul Fermierilor Români reprezintă un pilon esențial atât al dezvoltării sectorului agricol, cât și al unei societăți rurale echilibrate, sustenabile și inclusive. Această aplicație înglobează multiple aspecte, începând de la atractivitatea utilizării unei platforme digitale dedicate fermierilor români, facilitarea realizării tranziției către noua generație și dezvoltarea unor activități de mentorat, conștientizarea importanței unei educații continue și adaptate nevoilor contemporane, schimbul de cunoștințe și resurse, facilitarea unor servicii de consiliere și consultanță până la satisfacerea unor nevoi individuale și/sau colective.

„La această aplicație extraordinară, unică în România au fost implicați și absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Aceasta este prima aplicație pentru comunitatea de fermieri și privilegiul inițial de accesare îl au tinerii și membrii clubului. Comunitate CFRO este portalul comunicării al acestei industrii, o deschidere pentru toți cei care vor să contribuie la conturarea schimbării. Aplicația construiește o comunitate, având astfel legături mai strânse, colaborări de lungă durată, interacțiune continuă, dar și răspunsuri la toate întrebările importante, acoperind astfel aspecte importante. Platforma are ca scop principal comunicarea membrilor clubului și a tuturor utilizatorilor, fiind cheia strategiei noastre’’, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Pentru o comunitate cu interese comune, facem pact cu digitalizarea, platforma CFRO fiind locul în care se transformă totul în suport reciproc. Aplicația vine cu o gamă largă de cursuri specifice și materiale educaționale în scopul îmbunătățirii cunoștințelor și abilităților agricole. Comunitate CFRO oferă știri de interes, informații utile și actualități din industrie. Promovează colaborarea între utilizatori, prin crearea de grupuri, având ca teme: agricultura regenerativă, agricultura conservativă, agricultura digitală, etc. Prin aceste grupuri se oferă o platformă pentru a dezvolta soluții comune la problemele cele mai diverse. Clubul Fermierilor Români înseamnă o poveste despre comunitate, diversitate și dezvoltare pentru o comunicare mai eficientă.

„Un proiect unic născut din dorința de a aduce un plus de valoare și competitivitate în fermele noastre și nu în ultimul rând de a fi noi, cea mai bună versiune a noastră, pentru că asta am înțeles din primul moment când am ajuns la cursurile Antreprenor în Agricultură. Antreprenorul este un creator de valoare adăugată, motiv pentru care are obligația de a investi în educație. Cum? Împreună. Așa a luat naștere acest proiect unic, Comunitate CFRO’’, a declarat Florin Stegariu, membru in Consiliul Director Clubul Fermierilor Români.

Într-o lume dominată de tehnologie și urbanizare, fermierii au la dispoziție o platformă digitală în care își pot împărtăși pasiunea comună pentru agricultură și conservarea mediului înconjurător, beneficiind în același timp de un cadru optim pentru rezolvarea situațiilor nedorite la nivelul propriei afaceri agricole. Din experiența celor 4 ani de funcționare, o problemă individuală devine de cele mai multe ori una colectivă, iar identificarea celor mai bune soluții se realizează, firește, tot colectiv!

Detalii: https://www.comunitate-cfro.ro



Începând cu 1 iulie 2023, fermierul Pavel VLAD a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, până la data de 31 decembrie 2023. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de președinție rotativă instituit de asociație în 2021.

Mă simt onorat să preiau mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români de la dl. Florin TIUTIUT. În calitate de fermier, știu cât de important este să ne implicăm în mediul asociativ, să lucrăm împreună pentru a construi un viitor agriculturii românești. Prioritatea mandatului meu o reprezintă tema irigațiilor, asupra căreia ne vom concentra pentru a pune la dispoziția decidenților toate argumentele economice, tehnice, financiare, de mediu și nu în ultimul rând de siguranță alimentară, pentru a finanța proiecte integrate de asigurare a apei în agricultură. Este nevoie imediat de o abordare integrată și strategică în finanțarea proiectelor de irigații. Evident, îmi propun să continui proiectele lansate anterior – precum cele privind formarea unei noi generații de Antreprenori în Agricultura 4.0 și a Tinerilor Lideri pentru Agricultură - dar și să lansez noi direcții de acțiune, cum ar fi promovarea unui plan național de dezvoltare a agriculturii digitale în România, prin asigurarea fundației acestui proces extrem de promițător: cadre pregătite și angajate să lucreze în operaționalizarea capacităților digitale ale fermelor”, a declarat domnul Pavel VLAD, membru fondator și membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români.

Mecanismul de conducere bazat pe principiul Președinției rotative urmărește atât democratizarea conducerii asociației, cât și punerea în prim-plan a unor probleme specifice regiunii din care Președintele în funcție provine.

Președinția asigurată de Pavel VLAD va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii 4 ani și își va concentra eforturile pentru urmărirea unor obiective specifice:

  • Promovarea unor analize și propuneri fundamentate tehnico-economic pentru implementarea la nivel național a unor proiecte integrate de irigații, pentru asigurarea sustenabilității și viabilității economice a fermelor de cultură mare, cu respectarea prevederilor europene privind accesul la apă și utilizarea acesteia în agricultură. Susținerea demersurilor de asigurare a investițiilor din surse naționale și europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare și extindere a sistemelor de irigații și desecare- drenaj;
  • Lansarea unui proces de consultare publică în rândul fermierilor și al decidenților politici în vederea elaborării și susținerii adoptării unei strategii naționale transpartinice pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii.
  • Continuarea promovării inițiativei privind crearea în România a Centrului European pentru

Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură;

  • Promovarea unui program de formare antrepenorială și consiliere a fermierilor în vederea asigurării viabilității financiare și a sustenabilității economice a fermelor, pentru creșterea rezilienței la crizele actuale și continuarea procesului de modernizare vizând creșterea performanței economice, sociale și de mediu;
  • Promovarea în rândul decidenților politici (Parlament și Guvern) a necesității implementării unei legi pentru consolidarea și comasarea terenurilor agricole;
  • Consolidarea procesului de formare și specializare a fermierilor, pentru asigurarea înnoirii generaționale și transformarea agriculturii, prin programele educaționale ale Clubului Fermierilor (Tineri Lideri în Agricultură și Antreprenor în Agricultură 4.0), programul de mentorat, programul de sprijinire a afacerilor inovative în agricultură și consiliere pentru asigurarea sustenabilității economice a fermelor;
  • Promovarea digitalizării agriculturii prin lansarea unui Program de formare de Specialiști în Informatică Agricolă, destinat asigurării cadrelor pentru operaționalizarea capacităților digitale de lucru în agricultură, urmărind beneficii economice și de mediu.

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de 6 luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un Grup decizional de tip Troică, format din Președintele în exercițiu, fostul și viitorul Președinte.

Pavel VLAD preia mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români de la Florin TIUTIU, care a deținut funcția în perioada 1 ianuarie– 30 iunie 2023. „Am reușit în primele 6 luni ale anului 2023 să impulsionăm acțiunile de promovare la Bruxelles și la București a inițiativei privind crearea în România a Centrului European de Formare și Promovare a Tinerilor Lideri în Agricultură. Tema Ucraina a constituit un punct strategic pe agenda Clubului Fermierilor, în relația cu autoritățile românești și comunitare. Analizele noastre au contribuit semnificativ la informarea corectă a autorităților române și de la Bruxelles privind pierderile majore pentru România și fermieri, am făcut propuneri concrete de acțiune pentru a fi luate decizii de compensarea a pierderilor și măsuri de protejare a intereselor agricultorilor români”, a afirmat Florin TIUTIU, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.

Sursa: Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români a organizat cu succes, putem spune, cea de-a III-a ediție a Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“ în data de 7 iunie 2023. Evenimentul a reunit peste 400 de fermieri tineri și seniori, actori politici importanți, experți în agribusiness, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, precum și parteneri din România și de la Bruxelles.

Printre participanții remarcabili se numără Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Victor Negrescu, europarlamentar, Thierry de l'Escaille, președintele ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ), și Adam Nowak, vicepreședintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori).

Cu o participare semnificativă și diversificată, conferința a reprezentat, în fapt, un real forum de discuții și schimb de idei în ceea ce privește problemele și oportunitățile sectorului agricol. Evenimentul a reușit să aducă la un loc experiențele și cunoștințele fermierilor tineri și seniori, să faciliteze dialogul între actorii politici importanți și să încurajeze colaborarea cu parteneri internaționali.

Agricultura reprezintă un pilon vital al economiei României și Europei, iar această conferință a avut ca scop identificarea și promovarea soluțiilor inovatoare pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Participanții au avut ocazia să abordeze provocările semnificative cu care se confruntă agricultura, cum ar fi îmbătrânirea populației fermierilor, scăderea veniturilor și schimbările climatice, și să propună soluții inovatoare pentru a depăși aceste obstacole.

Oportunități pentru tinerii fermieri

Conferința a debutat cu o sesiune dedicată oportunităților și provocărilor pentru tinerii fermieri din România și Europa. În cadrul acesteia, au fost prezentate și analizate politicile publice românești și europene, precum și contextul social-politic și economic în care operează sectorul agricol. Participanții au avut ocazia să afle despre cele mai recente inițiative și proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării fermierilor tineri.

Momentul culminant al conferinței a fost prezentarea propunerii de creare a unui Centru European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură. Propunerea pentru înființarea acestui centru a fost susținută de reprezentanții și partenerii Clubului Fermierilor Români, fiind considerată o oportunitate deosebită de dezvoltare și promovare a tinerilor lideri din agricultură.

În continuarea conferinței, s-au abordat problemele economice ale sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea durabilă și sprijinirea tinerilor fermieri. Participanții au discutat despre mecanismele de sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv finanțarea prin fonduri europene, accesul la credite și piețe, dezvoltarea și promovarea de noi modele economice pentru creșterea valorii adăugate.

A doua parte a conferinței s-a concentrat pe aspecte de mediu și pe soluțiile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea sustenabilității în acest sector. Experții invitați au prezentat exemple concrete de aplicare a soluțiilor digitale în agricultură și au discutat despre modalitățile de formare și educare a tinerilor fermieri pentru a utiliza aceste tehnologii inovatoare.

200 de tineri fermieri, parte în program

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a subliniat: „Suntem încântați să constatăm succesul răsunător al acestei conferințe și implicarea activă a fermierilor tineri și seniori, a actorilor politici și a tuturor celor activi în dezvoltarea agriculturii. Prin această conferință, am reușit să promovăm inițiativele și modelele de succes care contribuie la creșterea performanței agriculturii din România. Ne dorim să continuăm să sprijinim și să pregătim tinerii fermieri pentru a deveni lideri de succes în agricultură și să transformăm agricultura românească într-un model de referință pentru performanța economică, socială și de mediu.“

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“ a oferit participanților oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și de a-și dezvolta rețele de contact. Prin schimbul de opinii și transferul de cunoștințe, participanții au identificat soluții inovatoare care vor contribui la creșterea performanței și sustenabilității afacerilor lor.

Evenimentul a marcat, de asemenea, continuarea programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură“, derulat cu succes de Clubul Fermierilor Români încă din 2019. Peste 200 de tineri fermieri au absolvit acest program până în prezent, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a conduce afaceri agricole de succes și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.


Ținta iniţială a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“ era să pregătească 1.000 de copii de fermieri, absolvenţi de facultate, să devină liderii care să îşi asume un rol în comunitate, în afacerea lor, dar şi un rol în punerea tehnologiei la lucru pe noile modele. Programul are trei obiective: să asigure succesiunea, să îi pună pe tineri în poziţia de vectori ai transformării şi să dezvolte o comunitate de afaceri.

Florian Ciolacu a menţionat că au fost patru serii până în prezent şi că interesul participanţilor a crescut de la o serie la alta. În prezent, se fac recrutări şi nu toţi cei intervievaţi sunt admişi. Până în prezent, peste 200 de tineri au absolvit programul, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, antreprenori care vor duce agricultura românească la următorul nivel.


Bogdan PANȚURU

Este evident că nivelul și calitatea recoltelor sunt condiționate de asigurarea culturilor agricole cu apă. Preocuparea de căpetenie a fermierilor constă în măsurile de acumulare, conservare și valorificare cu maximum de eficiență a factorului apă, fără a neglija acțiunile de reducere la minimum a pierderilor de apă din sol.

  • În primul rând solul să fie apt pentru a înmagazina maximum de apă care poate ajunge la 59% în solul afânat, 46% în solul așezat și 38% în solul tasat-compactat. Din totalul precipitațiilor se infiltrează 64,4% în solul afânat și numai 9,2% în solul neafânat.

Capacitatea de reținere a apei de către sol este socotită mică atunci când reține 300-500 mm, mijlocie, când reține 500-900 mm, și mare, atunci când reține 900-1.200 mm.

Pentru fragmentarea straturilor impermeabile este indicat ca la 2-4 ani să se aplice o lucrare de sacrificare, iar solul să aibă un conținut ridicat de materie organică, aceasta având capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul, rezultat din descompunerea materiei organice, reține de 4-6 ori mai multă apă, prelungind cu 2 săptămâni instalarea secetei.

Prezența complexului coloidal argilo-humic saturat și cationic de Ca asigură formarea unei structuri glomerulare stabile care realizează o bună afânare, spațiile fiind ocupate 2/3 cu apă și 1/3 cu aer, o bună permeabilitate și evită pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului.

  • În al doilea rând, solul să fie nivelat, fără crovuri și depresiuni în care apa băltește la ploi torențiale și plantele mor prin asfixiere, dacă nu se iau măsuri de evacuare urgentă. Terenul să aibă o ușoară pantă astfel încât, la ploile torențiale, surplusul de apă să se deplaseze lent, fără eroziune, către șanțuri care dirijează apa în lacuri de acumulare artificiale, create special pentru a colecta apa din topirea zăpezii și a ploilor torențiale și care va servi la viitoarele irigații gravitaționale.

Sunt țări care cheltuie sume importante pentru desalinizarea apei mării, iar noi lăsăm să se scurgă în mare multe milioane de metri cubi de apă dulce.

  • În al treilea rând, referindu-ne la zonele irigate, și aici trebuie să existe o preocupare pentru folosirea rațională a apei. Risipa de apă, cu norme de irigare mari, duce la degradarea solului, la fenomene de levigare și sărăturare secundară a solului, la înmlăștinire.

Sunt indicate sistemele de irigare prin picurare sau, acolo unde se practică aspersiunea, să se folosească aspersoare mai mici care nu provoacă degradarea mecanică a solului.

Canalele de aducțiune a apei să fie bine etanșate, deoarece pe vechile canale s-au înregistrat pierderi de apă de 75%.

Este indicat să se calculeze norme de udare mai mici pentru a fi bine valorificate precipitațiile care cad în intervalul dintre udări.

  • În al patrulea rând avem în vedere zonele neirigate, care constituie majoritatea suprafețelor agricole din țara noastră.

Pentru culturile de primăvară trebuie urmărit ca, la intrarea în iarnă, solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să acumuleze și să conserve precipitațiile de peste iarnă.

În primăvară se vor efectua cât mai puține lucrări asupra solului, și numai strictul necesar.

Culturile cu semințe mici care germinează la 1-3°C se vor însămânța direct, fără o pregătire prealabilă a patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în solul afânat, 2-3 cm cât este necesar pentru aceste culturi.

Pentru semințele care necesită adâncime mai mare se pregătește patul germinativ cu combinatorul, numai până la adâncimea de încorporare a seminței, efectuată în ziua sau în preziua semănatului.

Dacă au început să apară buruieni anuale, se va efectua o lucrare cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă, care distrug buruienile în curs de răsărire.

Pentru culturile însămânțate mai târziu, la temperaturii de 8-9°C, dacă terenul nu s-a îmburuienat, nu se efectuează nicio lucrare până la semănat, deoarece stratul superficial al solului se usucă și constituie un mulci natural care nu permite ridicarea apei până la suprafața solului și evaporarea acesteia.

La timpul corespunzător se va pregăti patul germinativ și se vor însămânța culturile respective. De menționat că nu trebuie folosită grapa cu discuri la lucrările solului în primăvară. Prin determinări riguroase a rezultat că la folosirea grapei cu colți sau a sapei rotative se pierde 2-3% din umiditate, la folosirea combinatorului, 5-6%, iar când s-a folosit grapa cu discuri pierderile au pornit de la 12-15% până la 28%.

În funcție de rezerva de apă existentă în sol în momentul semănatului se stabilește densitatea culturilor. Important este ca să nu rămână goluri în cultură în care cresc buruieni și crește consumul de apă din sol. Într-un lan compact se menține o atmosferă saturată care împiedică evaporarea apei din sol și, în special, reduce transpirația plantelor.

La culturile prășitoare, pe parcursul vegetației se aplică 2-3 lucrări de prășit care gestionează bine apa, atât prin reducerea gradului de îmburuienare, cât și prin evaporarea apei la suprafața solului. Experimental s-a dovedit că într-o cultură de porumb prășită s-au pierdut 1,8 mm/zi apă din sol, iar în cea neprășită, 4,9 mm/zi.

Este indicat cultivatorul cu cuțite plate, bine ascuțite, care taie buruienile la 2-3 cm adâncime și rămân la suprafața solului cu rol de protecție. Unde este posibil se aplică agricultura conser­vativă și agricultura de precizie, prin care se gestionează mai bine factorul APA.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

O cultură puternică a agriculturii înseamnă, pentru orice țară, siguranță alimentară și dezvoltare economică. Agri Cultura sau cultura agriculturii, tema celei de-a 7-a ediții RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum, este definită de viziune, strategie, educație și conștientizare, inovație și tehnologie, parteneriat și colaborare, investiții în resursele umane. Cultura agriculturii se referă la toate valorile asociate cu practicarea agriculturii.

Vă prezentăm 10 teme din programul Forumului Internațional al Marilor Fermieri RALF, care va avea loc pe 25 și 26 mai, la JW Marriott Grand Hotel din București:

  • Cum construim cultura agriculturii în România?
  • Agri Cultura Inovației
  • Agri Cultura Sustenabilității
  • Agri Cultura Digitalizării
  • Agri Cultura Irigațiilor
  • Un parteneriat cu 13000 de fermieri
  • Fermierul viitorului
  • Ferma de marketing
  • Susținerea lanțului de valoare în agribusiness, un sector strategic pentru economie
  • Cum ne putem atinge potențialul în agribusiness?
  • 40 de speakeri (*toți participă în persoană, nu online) din 10 țări, 6 sesiuni plenare, 2 zile de discuții, dezbateri și business networking.
  • Cele mai ferme din România, cei mai premiați fermieri europeni.

Mai multe despre eveniment pe https://romanianagriculture.ro/eveniment/ralf-2023/

Organizatori și Parteneri

Organizatori: BORO Communication și RomanianAgriculture.ro

Master Partner: Corteva Agriscience

Parteneri principali: utilaje - Maschio Gaspardo, irigații - Netafim powered by EPRS România

Professional Partner: Ecofol

Parteneri: Claydon, GrECo, BCR

Susținători: AFER, EEPro

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti