După un început de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus în mai toată țara ploi ce au redat speranța în culturile de toamnă.

Dar, odată cu ploile, evident crește și riscul de apariție a bolilor, iar de această dată riscul se concretizează, fie că vorbim de făinare și rugini la cereale sau de sclerotinia la rapiță, și impactul cu siguranță va fi unul vizibil.

Sclerotinia sclerotiorum – Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive și, mai grav, nu doar pentru cultura actuală, ci și o infectare cu scleroți pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceeași sensibilitate, precum floarea-soarelui, soia, lucernă, mazăre, iar în foarte multe cazuri, unde rotația este deficitară, chiar rapiță.

Ciuperca rezistă în sol sub formă de scleroți 5-6 ani. Primăvara, din scleroți apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafața solului, care eliberează sporii în atmosferă). Cu 10 zile înainte de înflorire, se pot observa în lan apotecile. Sporii produși de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcătuit din petale moarte sau altă sursă de materie organică pentru a germina, crește şi penetra țesuturile plantelor de rapiță. Sporii sunt viabili 21 de zile şi, pentru a infecta plantele, au nevoie de umiditate provenită din ploi sau rouă, care să mențină umede frunzele sau tulpinile timp de 2 - 3 zile. La 8 - 10 zile de la înflorire, când petalele încep să cadă, se produce și infecția frunzelor: petalele cad pe frunze și rămân la suprafața acestora, de unde miceliul ciupercii colonizează limbul frunzei, apoi pețiolul și, în final, tulpina, unde formează un manșon alb.

De cele mai multe ori se observă la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „opărit“ (țesut decolorat care pare a fi imbibat cu apă) care se acoperă, pe vreme umedă sau la densități mari, când baza plantelor se usucă mai greu, cu o pâslă albă, cu aspect vătos – miceliul ciupercii. În această pâslă se formează corpuri mici, negre, tari – scleroții ciupercii. Scleroții pot fi găsiți şi în interiorul tulpinii, dacă se efectuează o secțiune longitudinală la nivelul zonei atacate. După formarea manșonului de pâslă, țesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionată cu apă deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpină.

Boala trece ușor de la o plantă la alta prin miceliul alb vătos. Din această cauză, plantele atacate se îngălbenesc și se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifestă prin prezența manșonului alb, caracteristic. În urma atacului, silicvele se decolorează și se pot deschide prematur.

Cea mai puternică metodă pentru a putea controla aceasta boală o reprezintă rezistența genetică, iar în urmă cu 3 ani compania Corteva Agriscienc a adus pe piață singurul hibrid cu rezistență la Sclerotinia, PT303 prin brandul SCLEROTINIA PROTECTOR, care va face diferența în câmpurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezistența genetică nu trebuie confundată cu imunitatea, ea trebuie ajutată de rotația culturii și de tratamente chimice.

Prin urmare, fermierii din România au un ALIAT în lupta cu această boală periculoasă: PT303, hibridul cu cel mai ridicat potențial de producție, care oferă fermierilor șansa de a rupe ciclul de înmulțire al acestei boli și de infestare a solului cu scleroți.

Pentru acei fermieri care doresc producții record și nu pot realiza o rotație corespunzătoare, cea mai bună șansă la producții record o reprezintă hibridul PT303 SCLEROTINIA PROTECTOR.

Andrei CIOCOIU

Category Marketing Manager Seeds – Corteva Agriscience România și Moldova

Clubul Fermierilor Români face demersuri continue pe lângă autoritățile naționale și europene responsabile pentru agricultură, pentru reprezentarea intereselor fermierilor din România și susținerea modificărilor legislative cu impact pozitiv în afacerile agricole.

În acest sens, Clubul salută demersurile de ordin legislativ, realizate de către autoritățile naționale, pentru două subiecte de interes major pentru fermieri. Asociația a reușit să obțină modificările legislative pentru fermieri, în baza consultărilor cu aceștia, ca urmare demersurilor făcute și a întâlnirilor de lucru cu reprezentații din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și a celor două Comisii de profil din Parlamentul României.

Eliminare obligativitate vizare anuală autorizație de mediu

În perioada aprilie-octombrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat mai multe demersuri către  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, precum și Agenția Națională pentru Protecția Mediului cu privire la obligativitatea vizării anuale a autorizației de mediu de către fermierii din România.

Clubul a solicitat autorităților identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații. 

Ordinul nr. 1.150/2020 privind aprobarea Procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizației de mediu şi autorizației integrate de mediu vizează solicitarea și obținerea autorizației de mediu atât pentru desfășurarea activităților existente, cât și pentru începerea activităților noi, conform prevederilor articolului 5 din Ordinul nr.1798/2007 al Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu.

Având în vedere tipologia fermierului din România, în condițiile în care rolul principal al acestuia este să gestioneze cât mai eficient activitatea agricolă, care de cele mai multe ori nu suportă modificări la nivelul activității existente sau al suprafeței gestionate, și, având în vedere reducerea birocrației actuale și simplificarea activităților ANPM și ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români a propus identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații.

Propunerea Clubului Fermierilor Români privind proiectul de Ordin de Ministru a intrat în consultare publică. 

Click AICI pentru mai multe informații.

Modificarea metodologiei de calcul pentru despăgubirile culturilor de toamnă afectate de secetă

În perioada 21-23 noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat demersuri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care a solicitat revizuirea formulei de calcul prezentă în Anexa 1 la OUG 157/2022.

Propunerea a vizat eliminarea înmulțirii coloanei 3 (Procent de afectare mai mare decât 30%) din formula aferentă coloanei 6 (Valoare maximă grant) pentru a se permite acordarea corectă a sumelor prevăzute în această ordonanță. Clubul a atras atenția autorităților că, în caz contrar, fermierii care au înregistrat pierderi aferente calamităților într-o proporție mai mică de 100% pentru culturile de toamnă nu ar putea beneficia de acest sprijin financiar.

În urma demersurilor făcute în cadrul întâlnirilor de lucru și pe baza argumentelor oferite de specialiștii Clubului Fermierilor Români, Senatul României a emis un raport de modificare a Ordonanței 157/2022 privind despăgubirile la secetă, prin care este prevăzută modificarea propusă de asociație și supusă analizei autorităților de resort.

Sursa: Clubul Fermierilor Români

În majoritatea zonelor agricole din țara noastră primăverile au devenit tot mai secetoase, cu vânturi uscate care scot apa din stratul superficial al solului. De aceea este necesar ca pentru culturile de primăvară și în special pentru cele din urgența I terenul să fie pregătit din toamnă. La intrarea în iarnă, solul trebuie să fie afânat, mărunțit și nivelat, situație în care în primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, putând însămânța culturi din urgența I în mustul zăpezii.

La desprimăvărare, solul trebuie să fie lucrat cât mai puțin sau deloc pentru a asigura conservarea apei.

În solul afânat brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor la 2-4 cm, adâncime la care se însămânțează majoritatea semințelor din urgența I (cereale de primăvară, lucernă, trifoi, sfeclă, linte, năut, muștar, rapiță, in etc.). Pentru cele însămânțate mai adânc este necesară o singură lucrare cu combinatorul, până la adâncimea de semănat, efectuată în aceeași zi.

Însămânțarea timpurie asigură răsărirea explozivă și uniformă a plantelor, creșterea viguroasă și ocuparea terenului pe care-l protejează și înăbușă buruienile, iar fenomenele de polenizare și fecundare au loc înainte de apariția secetei și arșiței.

Plantele premergătoare pentru culturile de primăvară se recoltează în perioada de vară sau de toamnă. După recoltarea culturilor de vară se efectuează imediat o lucrare de dezmiriștit cu grapa cu discuri care mărunțește și amestecă resturile vegetale cu stratul superficial al solului formând un fel de mulci. În acest mulci sunt create condiții pentru răsărirea buruienilor și a samulastrei, asigurând un covor verde care protejează solul, evită levigarea nitraților, reduce gradul de îmburuienare și asigură cantități importante de masă vegetală pentru fertilizarea solului. Când se realizează umiditatea necesară, se execută arătura care încorporează masa vegetală de 12-15 cm, adâncime pentru descompunerea aerobă cu formarea de humus și substanțe nutritive.

În situația când în sol se găsesc straturi impermeabile acestea trebuie distruse pentru a asigura o bună permeabilitate a apei. Când stratul impermeabil se găsește în orizontul arabil (hardpan) poate fi distrus cu plugul prevăzut cu scormonitori care afânează 10 cm sub fundul brazdei. Dacă se găsește la 35-45 cm se lucrează cu cizelul, iar dacă se găsește la 60-70 cm se distruge cu scarificatorul.

Lucrat în acest fel, solul înmagazinează în plus 700-800 mc/ha apă, peste 100 kg/ha azot și de 3-5 ori mai mult fosfor.

După recoltarea culturilor de toamnă (porumb, floarea-soarelui, soia ș.a.) se execută o lucrare cu grapa cu discuri pentru mărunțirea tulpinilor, după care se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată până la adâncimea la care se scot bolovanii. Dacă plugul nu are dispozitiv pentru grapa stelată, cel târziu a doua zi, când solul este încă reavăn, se grăpează.

În situația când în mod greșit s-a lucrat când solul este uscat și rezultă bolovani sau umed și rezultă brazde „curele“ acestea nu trebuie mărunțite folosind utilaje precum grapa rotativă care transformă agregatele structurale în praf. Se așteaptă mai multe etape de umezire-uscare, de îngheț-dezgheț care favorizează mărunțirea naturală a solului, fără a distruge agregatele structurale. În acest caz se execută grăparea terenului în ferestrele iernii și la desprimăvărare solul este corect afânat, mărunțit și nivelat, favorabil însămânțării în condiții optime.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Anul acesta situația agricolă este și va deveni din ce în ce mai complicată din multe puncte de vedere. Pe lângă pandemie, în această primăvara avem în sudul și estul țării ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în comă …de la zi la zi pierdem și vom pierde suprafețe importante de grâu, orz și rapiță.

Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat și în trecut cu lipsa precipitațiilor, acesta este și motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menționate erau cele mai mari suprafețe irigate. Însă se pare că uitam repede,  sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive și nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigații pe suprafețe însemnate.

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat?  Cum am mai precizat,  secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferența majoră o face lipsa precipitațiilor din iarnă și chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta nu putem spune că am avut iarnă, fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitațiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situații: culturi ce consumă continuu de la semănat și lipsa de precipitații, vom înțelege mai bine situația din câmp.

O alta diferență este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime ce diferă total de anii trecuți. Este invers față de trecut, când venea seceta rădăcinile se dezvoltau și explorau zone mai adânci în căutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafață care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că și cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni și în dezvoltarea culturilor de primăvară...

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situația este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar șanse de precipitații până la sfârșitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?

În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care “a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizam nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporam în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.

În al doilea rând, nu semănam peste grâu, orz sau rapiță nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este sa așteptăm prima ploaie de peste 25l/mp și apoi să semănăm direct. Riscul este sa răsară cultura cu puțina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsară și să fie compromisă până la venirea precipitațiilor. Am putea să vă recomandam hibrizi rezistenți la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcție, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floare LE25, LE99 sau mai nou LE137, un etalon la secetă, iar la porumb de P9903 care face istorie? Dar acum vă sfătuiesc   nu semănați, așteptați ploile, avem suficient timp să semănam în iunie, dacă sunt condiții și să recoltam în octombrie/noiembrie. Știm lucrul acesta,  avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească și să se dezvolte culturile semănate în iunie.

În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speță, verificați cu producătorul ce puteți semăna și după cât timp. Sunt diferențe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânțare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar și  6 – 9 luni de la aplicare. Nu luați nici o decizie până nu verificați acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoționale, să intrăm în panică și să facem  mari greșeli. Mai bine este să gândim totul cât mai complex și să vedem imaginea de ansamblu, apoi să decidem cu calm și în cunoștință de cauză.

Mi-aș dori ca tot ce am scris să nu fie adevărat și să înceapă de mâine să plouă, iar fermierii să nu piardă suprafețele însămânțate în toamnă.

Andrei Ciocoiu- Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase Corteva Agriscience Romania & Moldova

În noaptea de 15 spre 16 martie s-au înregistrat temperaturi negative în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în sud-estul țării, acolo unde minimele înregistrate au  ajuns și la -9°C. Aceste temperaturi scăzute au survenit după o perioadă nefiresc de călduroasă, cu zile în care    s-au înregistrat temperaturi chiar și de peste 20°C. Aceste variații extreme au fost pe deplin resimțite de culturile agricole aflate pe câmp – grâu, orz și rapiță.

Astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute, (20-22 martie) am vizitat câteva câmpuri din județele Brăila, Tulcea și Constanța, acolo unde am observat pagube serioase la culturile de toamnă provocate de gerul de duminică noaptea, atunci când s-au  înregistrat temperaturi cuprinse între -7°C și -9°C.

Temperaturi scăzute au fost aproape în fiecare primăvară, însă anul acesta plantele sunt mult mai afectate din cauza factorului care face diferența: apa. Suntem în mijlocul unei secete pedologice accentuate, fără zăpadă în lunile de iarnă și precipitații foarte reduse.

În județul Brăila, localitatea Viziru, culturile de rapiță sunt aproape de compromitere.

Plantele bine dezvoltate în toamnă au pornit în vegetație, iar în momentul înghețului aveau tija floriferă de cca. 30-35 cm, astfel că partea superioară a tijei a fost distrusă în totalitate. În acest moment, sigura șansă o reprezintă pornirea lăstarilor laterali, dar și în acest caz este necesară apa. Dacă în următoarea perioadă nu vor apărea precipitații, cultura va trebui întoarsă.

În aceeași zonă, am vizitat un fermier care pentru a-și asigura o răsărire uniformă, a irigat în toamna. În acest caz, cultura de rapiță a fost foarte puțin afectată de acest fenomen, de unde putem deduce faptul că nu doar gerul a fost o problemă, ci și lipsa apei.

La culturile de grâu și orz sunt probleme în tot sudul și estul țării, deoarece seceta pronunțată va pune mari probleme în refacerea culturilor, iar unele sole aflate în depresiuni au fost aproape distruse.

Așadar, în primul rând este nevoie de precipitații, care prin unele zone au și venit, dar în cantități reduse de 15-20 litri. Seceta este marea problemă! În lipsa precipitațiilor, culturile nu au cu ce să își refacă foliajul afectat. Ce putem noi face:

- până nu își revine cultura nu trebuie să aplicăm erbicide, fungicide sau insecticide. Culturile sunt stresate, nu trebuie să stresam și noi suplimentar. Buruienile sunt o mare problemă, dar există soluții flexibile disponibile care se pot aplica până la apariția frunzei standard. În acest caz, recomandăm produsele Pixxaro™ Super sau Cerlit™ Super, care combat perfect un spectru larg de buruieni.

- când apar creșterile noi, se poate aplica un aminoacid sau chiar azot foliar, dar nu înainte de a începe să se regenereze culturile, pentru că este nevoie de masă foliară de recepție.

- fertilizare suficientă cu azot, pentru refacerea foliajului. Alături de apă este necesar azotul care are un rol esențial în procesul de creștere. Putem aplica, dacă nu s-a întâmplat acest lucru deja, azotat de amoniu 100-150 kg/ha, care la primirea a cel puțin 15 litri de apă, ajunge în zona radiculară și ajută foarte mult planta.

Sunt vremuri dificile din multe puncte de vedere, dar cu atenție și precipitațiile necesare putem trece peste toate!

Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Oilseeds, Corteva Agriscience - Romania& Moldova

Important este ca la desprimăvărare terenul să fie saturat cu apă, mărunțit și nivelat. În asemenea condiții solul se zvântă cu 7-10 zile mai devreme față de terenul denivelat și asigură însămânțarea în epoca optimă în special a culturilor din urgența I (lucernă, rapiță, muștar, mazăre ș.a.) care trebuie însămânțate în mustul zăpezii.

Prin aceasta se evită seceta de primăvară care este tot mai frecventă și vânturile uscate care provoacă eliminarea rapidă a apei din stratul superior al solului, iar plantele sunt deja răsărite, viguroase, cu capacitate de a proteja solul și a lupta cu buruienile.

Totodată, se asigură creșterea plantelor, în faze, la temperaturi răcoroase și procesul de polenizare-fecundare se desfășoară înainte de apariția secetei și arșiței din vară.

Ca să fie realizate aceste deziderate este necesar ca imediat după recoltarea culturilor de vară sau de toamnă terenul să fie lucrat, afânat, capabil să înmagazineze fiecare picătură de apă din precipitații și să se prevină pierderea apei prin evaporare la suprafața solului.

Se va urmări prezența straturilor impermeabile care pot împiedica infiltrarea și înmagazinarea apei, precum și creșterea rădăcinilor. Dacă un asemenea strat se găsește în orizontul arabil (hardpan) poate fi distrus prin executarea arăturii cu plugul prevăzut cu scormonitori care răscolesc pământul sub fundul brazdei și distrug hardpanul. Dacă se găsește la 35-40 cm, se distruge prin lucrarea cu cizelul, iar dacă se găsește la 60-70 cm se folosește scarificatorul.

Din experiență s-a constatat că terenul lucrat din vară a înmagazinat cu 700-800 m3/ha apă în plus și prin activitatea microbiologică s-au realizat 100 kg/ha azot nitric și de 3-5 ori mai mult fosfor față de terenul nelucrat. Totodată, s-a demonstrat că întârzierea semănatului la culturile din urgența I determină mari diminuări de producție. De exemplu, la mazăre întârzierea cu 2 săptămâni scade producția cu 20-30%, iar după 3 săptămâni scade cu 50% sau se compromite cultura. La fel, la sfecla de zahăr, întârzierea cu 10 zile scade producția cu 35%, iar după 30 zile, cu 60% sau compromiterea culturii.

Prin urmare, după recoltarea cerealelor păioase, miriștea bogată și cantitatea mare de paie tocate de combine se amestecă cu stratul superficial al solului printr-o lucrare de dezmiriștire cu grapa cu discuri. În acest fel se formează la suprafața solului un mulci capabil să înmagazineze și să conserve apă în sol.

În același timp, sunt create condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră care înverzesc solul și-l protejează. Prin aceasta se reduce gradul de îmburuienare, se evită levigarea nitraților și se îmbogățește solul în materie organică.

Când sunt realizate condiții optime de umiditate se execută arătura cu plugul în agregat cu grapa stelată, care încorporează toată masa organică în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă.

După floarea-soarelui și porumb este necesară o lucrare cu grapa cu discuri pentru a asigura o mai bună mărunțire a resturilor vegetale și apoi efectuată arătura.

Pe solurile mai ușoare și mai puțin îmburuienate, după mazăre și soia care lasă o cantitate mai mică de resturi vegetale, se poate aplica și sistemul conservativ de lucrare a solului.

Dacă plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată este obligatoriu ca cel târziu a doua zi, cât solul este încă reavăn, să se lucreze cu grapa cu discuri pentru mărunțire și nivelare.

În acest fel, la intrarea în iarnă, solul se găsește afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze multă apă.

În situația când s-a lucrat pe teren uscat și au rezultat bolovani sau pe teren umed și au rezultat brazde sub formă de curele care prin uscare se întăresc „beton“ acestea nu trebuie să fie mărunțite cu grapa rotativă care pur și simplu macină solul și-l transformă în praf, care astupă porii solului, împiedicând circulația aerului și a apei.

Se așteaptă umezirea solului sau câteva reprize de îngheț-dezgheț și în ferestrele iernii se va lucra cu grapa cu discuri care asigură mărunțirea și nivelarea solului.

În primăvară trebuie intervenit cât mai puțin asupra solului sau deloc.

Culturile cu semințe mici (lucernă, rapiță, muștar) se pot însămânța direct deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor până la 2-3 cm, cât necesită acestea.

În situația când au început să apară buruieni anuale, acestea se distrug printr-o lucrare cu grapa cu colți reglabili, apoi se însămânțează.

Pentru culturile cu sămânța mai mare (mazăre, năut) se execută o lucrare de pregătire a patului germinativ cu combinatorul, bine reglat, care lucrează până la 4-5 cm adâncime, apoi se însămânțează.

Pentru culturile însămânțate în epoca a II-a, floarea-soarelui, porumb ș.a., dacă nu au apărut buruieni nu se intervine până la semănat deoarece solul formează la suprafață un mulci natural care împiedică evaporarea apei.

Se va lucra numai în preziua sau în ziua semănatului cu combinatorul până la adâncimea de semănat, printr-o singură trecere și apoi se însămânțează.

În situația când terenul nu s-a lucrat din toamnă și nici în ferestrele iernii, în primăvară se execută o lucrare superficială, fiind exclusă arătura. Nu este indicată nici grapa cu discuri la lucrările de pregătire a patului germinativ deoarece răscolește solul cu mari pierderi de apă și nu poate realiza pat germinativ corespunzător.

Prin urmare, trebuie folosite toate mijloacele care asigură pregătirea terenului din toamnă pentru însămânțarea culturilor de primăvară.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

La această dată, cerealele păioase parcurg faza de înfrățire - formarea primului internod cu mici diferențieri în funcție de zona de cultură, soi şi nivelul tehnologic aplicat.

Acumulările termice şi amplitudinea variațiilor de temperatură între zi şi noapte au permis un start mai accelerat al vegetației, cu dezvoltarea vertiginoasă a sistemului radicular al plantelor, în condițiile unor precipitații mai reduse.

Se impune cu necesitate şi cu maximă atenție efectuarea de tratamente fitosanitare complexe, cu respectarea tuturor condițiilor de compatibilitate în utilizarea produselor chimice, atât pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, cât şi pentru fertilizarea cu îngrășăminte foliare.

În dorința de a asigura o eficacitate sporită în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, anuale şi perene din cultura grâului, se recomandă tuturor fermierilor să solicite firmelor furnizoare rezultatele testelor legate de compatibilitatea produselor în funcție de utilizarea lor în amestec, în vederea întocmirii programelor de combatere a buruienilor. Este bine cunoscut faptul că asocierile de erbicide pot provoca în unele cazuri efecte fitotoxice nedorite.

Sunt necesare aceste recomandări, ca urmare a monitorizării de către specialiștii MADR a stării de vegetație a culturilor, prin vizite de lucru pe teren, ținând cont de discuțiile avute cu fermierii, precum și cu cercetători în domeniu.

Sursa: madr.ro

În perioada de toamnă se înfiinţează culturi (rapiţa, orzul, orzoaica, grâul, secara, triticale, plante furajere ș.a.) pe suprafeţe ce depășesc 3 milioane de hectare.

De calitatea asigurată operațiilor de înființare a acestor culturi depind nivelul și calitatea recoltelor și, implicit, câștigul cultivatorilor.

Principalele măsuri ce se au în vedere sunt:

- Alegerea cu mare atenție a plantelor premergătoare, de dorit culturi leguminoase (mazărea, fasolea, borceagul, soia timpurie) sau, oricum, acele culturi care eliberează terenul devreme, în vară, pentru a crea condiții în vederea acumulării în sol a cât mai multă apă și nitrați.

- Efectuarea imediat, după eliberarea terenului, a lucrărilor solului, mai întâi o dezmiriștire sau direct arătura (dacă umiditatea solului permite) cu plugul în agregat cu grapa stelată pentru a realiza o suprafață mărunțită și nivelată.

- Procurarea de sămânță din soiuri (hibrizi) adaptate condițiilor din zona respectivă, numai de la unități autorizate, să fie însoțită de certificat de calitate și să fie tratată.

- Pregătirea minuțioasă a agregatelor de semănat și reglat semănătorile astfel încât să asigure distribuirea cantității de sămânță stabilită pentru densitatea recomandată, să realizeze distanța între rânduri și între plante pe rând și, foarte important, să încorporeze sămânța la aceeași adâncime.

- Este foarte important să se respecte epoca optimă de semănat pentru fiecare cultură, adică să se realizeze numărul de grade termice pozitive până la intrarea în iarnă (450-500°C pentru grâu, 800-900°C pentru rapiță etc.) pentru a parcurge fără pierderi rigorile iernii.

- Mare atenție la pregătirea patului germinativ care să asigure germinarea și răsărirea explozivă și uniformă a tuturor semințelor.

Pentru aceasta se va evita lucrarea cu grapa cu discuri care răscolește solul, cu mari pierderi de apă, pregătirea patului germinativ urmând a se executa cu combinatorul, atent reglat pentru a afâna solul numai pe adâncimea de încorporare a seminței. Dedesubt solul să fie „așezat“, cu posibilități de ascensiune capilară a apei la nivelul seminței, iar deasupra solul să fie afânat pentru a favoriza pătrunderea aerului și a ușura răsărirea tinerelor plante.

Germinarea seminței începe cu absorbția apei care constituie mediul în care au loc reacțiile biochimice și diviziunea celulelor embrionului.

Pătrunderea aerului asigură oxigenul care accelerează procesul de acțiune a enzimelor, transformând substanțele cu moleculă mare în substanțe simple care hrănesc embrionul.

Semințele diferitelor specii de plante au o compoziție chimică diferită. Unele sunt amidonioase, care conțin 68-72% hidrați de carbon (cerealele), altele sunt albuminoase, care conțin 35-40% substanțe proteice (leguminoasele), iar altele sunt oleaginoase, care conțin 46-55% grăsimi (floarea-soarelui, rapița).

În timpul germinației începe activitatea enzimelor:

- amilaza – transformă amidonul în glucoză și maltoză și, mai departe, maltoza este transformată în glucoză și levuloză;

- enzimele proteolitice transformă substanțele proteice în aminoacizi și amoniac;

- lipaza transformă substanțele grase în acizi grași și glicerină.

În urma acestor transformări, în bob se formează un lichid lăptos ce hrănește tinerele plantule.

Din componentele seminței, hidrații de carbon furnizează energia necesară proceselor biochimice, iar substanțele proteice asigură materialul necesar creșterii plantelor.

Celulele embrionului încep diviziunea, embrionul crește, scoate mai întâi radicula care se fixează în sol, scoate apoi tulpinițe care străbat stratul de sol și iese la suprafață. Din acest moment, beneficiind de lumină, începe procesul de fotosinteză prin care se produce hrana necesară creșterii tinerei plante, iar procesul de germinare se încheie.

Pentru ca acest proces să se desfășoare în bune condițiuni este necesar ca toate măsurile întreprinse pentru înființarea culturilor de toamnă să fie de cea mai bună calitate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În prima decadă a lunii Decembrie 2012 s-a instalat iarna, cu temperaturi negative şi precipitaţii semnificative sub formă de zăpadă, stratul de zăpadă depus protejând culturile de acţiunea gerurilor.

Cantităţile de precipitaţii căzute, deşi în general mai reduse cantitativ, au contribuit la refacerea în mare măsură a rezervei de umiditate din sol, practic pe întregul teritoriul ţării.

La începutul lunii ianuarie 2013 s-au înregistrat în general temperaturi scăzute, care nu au atins valori critice la nivelul nodului de înfrăţire.

In prezent, culturile de toamnă, s-au uniformizat însă rămân diferenţiate în funcţie de data semănatului şi de momentul în care a fost disponibilă umiditatea la germinare.

La jumătatea lunii Decembrie călirea culturilor de toamnă a fost apreciată, pe bază de determinări fiziologice şi prin simulare realizate în cercetare, în prezent nivelul de călire fiind apreciat ca mijlociu. Gradul de călire poate asigura un grad suficient de protecţie culturilor în condiţiile unei ierni normale.

Evoluţia  temperaturilor din luna decembrie şi ianuarie a favorizat desfăşurarea proceselor vitale ale plantelor.

Creşterea  vegetativă  a plantelor  a  fost favorizată de temperaturile mai ridicate decât normala, înregistrate în majoritatea zonelor ţării. La orz, datorită epocii mai timpurii de semănat, procentul culturilor  cu vegetaţie avansată este în general mai mare.

Starea de vegetaţie a culturilor se află în continuă evoluţie, putând fi influenţată de starea vremii.

Potrivit datelor comunicate de Administraţia Naţională de Meteorologie, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se încadrează în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi local optime, în toată ţara.

Este necesar să se urmărească evoluţia culturilor de toamnă, mai ales către sfârşitul iernii şi începutul primăverii, având în vedere faptul  că în zilele mai calde  este posibil să se înregistreze  la cerealele de toamnă reluări lente şi temporare ale proceselor de vegetaţie, îndeosebi în zonele de câmpie din vestul şi sudul ţării. De asemenea este necesar să se monitorizeze, mai ales în cazul culturilor mai dezvoltate, rezerva biologică şi nivelul atacului de boli şi dăunători specifici.

Sursa MADR

La începutul lunii noiembrie, lucrările agricole erau încheiate în mare parte în majoritatea judeţelor, concluzie la care am ajuns realizând un scurt tur de orizont la câteva direcţii agricole din ţară. În cele mai multe zone, sămânţa a fost pusă în brazdă în perioada optimă. În continuare se făceau însămânţări pe suprafeţele rămase, mai ales la grâu. Starea de dezvoltare a culturilor era bună, o parte din culturi fiind răsărite, iar altele în curs, în funcţie de data la care au fost semănate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti