Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine (AJCOC) „Miorița Moldavis“ Bacău a organizat la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău o expoziție de ovine și caprine, cu degustare de produse tradiționale, licitații și vânzări de animale.

Ovine din rasele Rovasi, Țurcană și Țigaie Ruginie au fost prezente la Expoziția de ovine și caprine, ediția a II-a. Weekendul din perioada 14-15 octombrie a.c. a fost în totalitate dedicat fermierilor, două zile unde producătorii locali i-au încântat pe cei prezenți cu specialitățile lor tradiționale. Totodată, au fost două zile unde și-au dat întâlnire generațiile de ieri și de azi, unde muzica și voia bună s-au îmbinat cu tradiționalul.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine Miorița Moldavis Bacău, în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni, a organizat expoziția de ovine și caprine, ediția a doua. Evenimentul s-a desfășurat la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău și au fost prezenți zeci de crescători din Bacău, cu exemplare valoroase.

„Astăzi, ne aflăm la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău, la cea de-a doua expoziție a ovinelor și caprinelor. Aici sunt prezenți fermieri din cadrul asociației noastre, dar și din județul Bacău, producători de brânzeturi și produse tradiționale. Am realizat un astfel de eveniment pentru a populariza meseria fermierilor noștri, pentru că ușor-ușor se pierde această tradiție din cauza forței de muncă și a noilor tendințe. Expoziția de ovine și caprine organizată de AJCOC «Miorița Moldavis» nu se oprește aici. Ne-am propus ca de la un an la altul sa fim mai buni, să vă facem cunoștință cu crescătorii de animale din județul Bacău și să degustați cele mai bune preparate tradiționale“, a precizat în deschiderea expoziției Ionuț Ailenei, președintele Asociației „Miorița – Moldavis“ Bacău.

Vocea crescătorilor

Expoziția a fost și un prilej pentru ca fermierii să se poată întâlni să afle despre diferitele legi din agricultură sau despre problemele pe care le întâmpină crescătorii.

„Ne întâlnim cu colegii de breaslă, ne sfătuim, mai învățăm unii de la alții, fiind un bun prilej de socializare. Cele mai importante probleme din acest domeniu sunt lâna, subvențiile la timp, ANT-ul care vrea să nu-l taie, acestea ar fi cele mai importante și de actualitate. În schimb, vocea noastră de astăzi sper să ajungă la cei care ne conduc“, a adăugat Daniel Aichimoaiei, crescător de ovine din județul Bacău.

Simion Chelaru este un alt crescător de oi din județul Bacău, care a venit pentru socializare și pentru a schimba păreri cu alți crescători ai județului.

„Dețin un efectiv de 500 de oi, rasa Țurcană, varietatea Bălă; le am cu certificat de origine. Am venit la această expoziție să ne facem cunoscuți. Această meserie este una foarte grea, din ce în ce mai mult pe cale de dispariție, din ce în ce e tot mai grea, iar lipsa forței de muncă o problemă majoră în acest sector. Statul, din păcate, ne ajută, dar nu ne prea ajută, nu ai unde să vinzi la un preț care să îți acopere munca și cheltuielile“, declară acesta.

La eveniment toți cei prezenți s-au putut delecta cu muzică, voie bună și preparate delicioase.

Despre Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Miorița Moldavis“

Înființată din necesitatea reprezentării crescătorilor de ovine atât la nivel teritorial cât și pe plan național, asociația are ca scop ameliorarea genetică, managementul și promovarea efectivelor cu potențial genetic ridicat pentru producția de lapte a ovinelor din rasa Awassi, precum și orientarea crescătorilor pentru exploatarea ovinelor și caprinelor în funcție de cerințele pieței.

Ovinele din rasa Awassi

Faima și importanța de care se bucură în prezent această rasă se datorează, în primul rând, particularităților productive superioare pentru producția de lapte. În arealul de formare, în multe publicații de specialitate, se precizează faptul că în turme se regăsesc foarte multe femele care furnizează producții mai mari de 400 l lapte pe durata unei lactații normale de 210.

Fiind o rasă ce provine din zone cu temperaturi mai ridicate, Awassi valorifica foarte bine și pășunile mai uscate. Totodată, prezintă un grad ridicat al rezistenței organismului și adaptarea la condiții semiaride, la zone cu temperaturi ridicate și cu umiditate scăzută.

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 01.11.2023 a fost postat pe site-ul , Secțiunea Transparență decizională, proiectul de Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a realocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din FEGA, din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

Intervențiile vizate sunt:

  • PD-21 - Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte,
  • PD-22 - Sprijin cuplat pentru venit - carne vită,
  • PD-23 - Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte,
  • PD-24 - Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine.

Prin proiectul de ordin propus se asigură tratamentul echitabil și nediscriminatoriu față de solicitanții de plăți directe care dețin exclusiv animale și care, nu ar putea beneficia altfel de plata avansului. 

Cuantumurile propuse pentru stabilirea avansurilor sunt:

Cod intervenție

Denumire intervenție

Cuantum unitar propus
(euro/cap)

PD-21

Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte

338,0000

PD-22

Sprijin cuplat pentru venit - carne vită

279,0000

PD-23

Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte

169,1900

PD-24

Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine

16,9448

Adoptarea în regim de urgență a prezentului proiect de act normativ va permite beneficiarilor acestor intervenții să dispună de fondurile necesare asigurării inputurilor pentru desfășurarea activității în sectorul zootehnic, ținând cont și de condițiile economice dificile pe care le traversează fermierii în această perioadă. Proiectul de Ordin poate fi consultat aici:

Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie - martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (SMZ) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Ing. Filip ILIESCU

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 1

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 2

*Unități Nutritive Lapte;

** Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 3

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Alexandru Crișu are 31 de ani și este din Pașcani, județul Iași. Acesta și-a luat inima în dinți și a investit de la zero 20.000 euro într-un fermă de capre, despre care nu avea  deloc cunoștințe, de la achiziția de capre și construirea adăpostului, până la achiziția de cereale și furaje.

„În decembrie 2021, un cunoscut mi-a propus să îmi vândă 16 capre, nu toate mature, dar pe atunci habar nu aveam cât de greu o să fie. Am acceptat să le cumpăr și să am grijă de ele. Surpriza a fost în primăvara anului 2022, când au început fătările; majoritatea caprelor au fătat câte doi iezi, iar de atunci mi-am selectat cele mai frumoase ieduțe. A venit și momentul să-i separăm pe cei mici de mamele lor, nu știam să le mulg sau să fac produse din lapte de capră, așa că le-am dus la o stână de oi din comuna Heleșteni, pentru că eu trebuia să mă întorc la muncă în Irlanda. Ulterior, în timpul liber, mă documentam doar despre creșterea caprelor și ce puteam obține de la acestea. În august anul trecut am decis să vin acasă și să-mi mai cumpăr câteva capre, iar deja în septembrie aveam un efectiv de cca 50 de exemplare. La momentul de față am 100 mame + tineret + țapi reproducție. Despre rasă nu pot să spun exact pentru că nu dețin acte doveditoare, dar cu ochiul liber se poate observa că sunt din rasa Alpină franceză, Saanen, Carpatină; eu prefer să le spun metis“, ne spune crescătorul ieșean.

„Caș proaspăt, telemea sau la putină“, rețetele clasice

Sistemul de furajare este 100% bio, ne asigură crescătorul, caprele merg la păscut zilnic, atât timp cât le permite vremea, iar în perioada de stabulație, când fată, le ajută cu porumb boabe, lucernă și trifoi, iar rezultatele se văd la produsele finite și la prețul de pe raft.

„Valorificăm laptele proaspăt de capră, brânza de capră făcută cu cheag natural, brânza la saramură în zer dulce, brânza cu urdă frământată la borcan și urda, care este un moft. Sincer, îmi este frică să încerc alte rețete de brânzeturi pentru că la noi în țară nu se știe altceva decât «caș proaspăt, telemea sau la putină». Produsele ajung doar la cunoștințe și persoane care apreciază munca și calitatea, mulți mă contactează că vor, dar, când aud prețul de 50 lei kg/brânză proaspătă, li se pare o avere, iar eu nu negociez pentru că mă apreciez pe mine, animalele și munca mea! Merg pe concepția că trebuie să facem calitate, nu cantitate“, adaugă Alexandru Crișu.

Cine vrea cu adevărat să se întoarcă la munca de jos, să o facă, ne sfătuiește crescătorul din Pașcani.

„Pot să le dau sfaturi celor care își doresc cu adevărat să reușească, chiar dacă pe mine m-au descurajat mereu chiar și cei apropiați. Trebuie să aibă curaj și ambiția de a reuși în țară, mulți nu o vor face pentru că le este rușine să fie fermieri sau nu le place munca. Vreau să mai spun că nu există satisfacție mai mare decât ceea ce faci prin munca ta și știi că totul este al tău! Nu o să renunț niciodată la ceea ce-mi doresc, voi deveni un fermier adevărat și am de gând să înmulțesc efectivul prin selecții severe. În 5-10 ani îmi doresc să depășesc 500 de capete“, încheie crescătorul de capre din Pașcani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de marți, 11.07.2023, eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de APIA, respectiv pentru:

  • PD-21 Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte
  • PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne vită
  • PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte
  • PD-24 Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine
  • PD-25 Sprijin cuplat pentru venit pentru viermii de mătase

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2023, a Cererii unice de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru intervențiile din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar planificat pentru anul de cerere 2023 cu numărul de  animale/ cantitățile confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Cristian Georgian Buraga, un tânăr de 27 de ani din localitatea Epureni, comuna Duda-Epureni, județul Vaslui, a început să se gândească cu ce se va ocupa după ce va termina cu plecatul prin Europa la muncă. Nu știe de ce a ales să crească capre la Ferma lui Matei, dar așa s-a nimerit, cu toate că acasă nu a avut vreodată animale. În prezent deține un efectiv de 150 de capre, plus iezii de anul acesta, rasele Carpatine, Alpine și Saanen, investiție ce depășește cu mult 70.000 de lei. Pe viitor, vasluianul are planuri mari, achiziționarea unui aparat de muls mecanic, construcția unei săli pentru producerea și păstrarea brânzeturilor și achiziționarea unui tanc de răcire.

Ferma lui Matei a depășit 70.000 de lei, ca investiție

„Am început să plec la muncă în Europa prima dată în 2017, nu la mult timp după ce am terminat școala, mai exact în Suedia, prima dată. Am lucrat în două orașe diferite în domeniul construcțiilor aproximativ 2 ani, după care am plecat șofer de camion în Europa și în momentul de față lucrez tot ca șofer, doar în UK.

Tot sfătuindu-mă cu un cumnat, cum ar fi să cumpăr capre, în scurt timp am început să achiziționez capre, neavând nimic de mâncare în momentul acela pentru ele, urmând după să achiziționăm hrană, totul o venit spontan.

Am început să cumpăr capre în toamna anului 2021 de prin satele din împrejurimi, am cumpărat prima dată trei capre, la 2-3 zile am mai cumpărat încă cinci, deja se adunau și începeau să îmi fie dragi, nu după mult timp am mai cumpărat încă 20, apoi altele 10 și tot așa, am intrat în iarnă cu aproximativ 40 de capre; în iarnă am mai cumpărat încă 15 capre, iar până în toamna lui 2022 am avut cca 50 de capre la muls plus iezii din ele. În toamna lui 2022 am mai cumpărat încă 60 de capre și anul acesta, în februarie, am mai cumpărat încă 25.

În prezent sunt aproximativ 150 de capre plus iezii de anul acesta. De fermă se ocupă cumnatul meu, eu venind periodic acasă la 2-3 luni“, specifică administratorul Fermei lui Matei din județul Vaslui.

Până în momentul de față, cu achiziționarea de capre, adăpost și diverse cheltuieli, Cristian a depășit 70.000 de lei. Tânărul a mizat pe caprele Carpatine deoarece sunt foarte bune de lapte.

„Acestea sunt scoase doar la păscut, fără să le dăm nimic în plus. În toamna anului trecut am achiziționat 4 țapi de rasă (Alpine și Saanen) pentru a îmbunătăți cât mai mult producția de lapte la viitoarele capre și vreo 10 capre metise cu Saanen. Sistemul de furajare este unul simplu, făcându-se manual pe timp de iarnă cu baloți de lucernă/fân și porumb. Când ne mai permite vremea le mai scoatem pe deal la tot felul de mărăcini. În timpul verii caprele stau în gardul electric zi și noapte, mâncând tot ce doresc și cum doresc, fără să le deranjăm; le scoatem din gard doar la muls și pentru apă.“

Cerere foarte mare pentru produsele din lapte de capră

Distribuția produselor sale se face doar local, în satele din împrejurimi și în orașul Huși.

„Nu am avut marfă suficientă să ne ducem și la piața locală din Huși, fiind vândute de acasă sau prin intermediul paginii de Facebook Ferma lui Matei. Constat o cerere foarte mare pe piață pentru produsele din lapte de capră; de aceea ne-am mărit efectivul destul de repede și vom continua să-l mărim. În 2022, fiind și primul an în care am avut produse la vânzare, am avut clasicul caș de capră, urdă, lapte și telemea. Aceasta din urmă a avut un succes foarte bun pentru noi, fiind căutată foarte mult de clienții noștri, care au fost tot mai mulți de la o zi la alta. Nu ne-am așteptat să avem vânzări așa de bune chiar din primul an“, adaugă proprietarul fermei.

cresterea caprelor Epureni Vaslui

Kilogramul de ied, 30-32 de lei în viu și 45-50 în carcasă

Legat de situația fătărilor, anul acesta în ferma de la Epureni au avut loc mai multe mortalități la iezi, din cauza unor greșeli ale crescătorilor.

„Mergem înainte și anul viitor nu se vor mai repeta sub nicio formă. În preajma Sărbătorilor Pascale nu vom avea iezi pentru sacrificat deoarece sunt cam micuți, am avut fătările cam târzii. Pe grupurile de pe Facebook în care mai sunt înscris am văzut că anul acesta prețurile sunt foarte bune, în jur de 30-32 de lei/kg în viu și 45-50 de lei/kg tăiat; sunt niște prețuri bune pentru munca depusă și cheltuielile avute cu caprele. În zona noastră, anul trecut a fost cam dificil din cauza vremii, a fost secetă, iarba nu a mai crescut pe pășuni până în spre toamnă, fiind cam dificil pentru achiziționarea de mâncare pentru capre din timpul iernii. Anul acesta cred că va fi un an bun pentru agricultură, fiind ploi periodic, acuma doar să se încălzească și să crească iarba.“

Multe investiții...

Celor care doresc să investească într-o fermă de capre, oi sau vor să crească orice animal, administratorul Fermei lui Matei le spune să o facă fără a sta prea mult pe gânduri, o să fie greu la început, dar să nu renunțe sub nicio formă, rezultatele vor veni mai devreme sau mai târziu, să privească doar înainte.

„Ca planuri de viitor am foarte multe. În primăvara anului acesta vom achiziționa un aparat de muls mecanic ca să nu mai mulgem manual, fiind mai igienic din toate punctele de vedere. Vom mai face o sală pentru producerea și păstrarea brânzeturilor și sperăm să achiziționăm și un tanc de răcire. Vom mai construi până la sfârșitul anului acesta alt adăpost pentru capre deoarece dorim să ne mai mărim efectivul.

Din primăvara anului viitor vom începe și monta în extra sezon pentru a avea produse tot timpul anului. Anul acesta vom mai achiziționa niște ieduțe din rasele Saanen și Alpină franceză pentru o mai bună producție de lapte pentru viitor. Vrem să ajungem pentru moment la 350 de capre mulgătoare, să fie împărțite în felul următor: 250 pe timp de vară la muls și 100 pe timp de iarnă la muls. Și, dacă vom reuși, anul acesta vom mai lua și câteva vițele de Bălțată românească pentru a face și produse din lapte de vacă, pentru viitorul apropiat.

În următorii 5-10 ani doresc să-mi fac ferma cât mai cunoscută pe plan local și zonal cu niște exemplare de o valoare genetică foarte bună și nu voi renunța la ea indiferent de ce va fi în viitorul apropiat“, încheie proprietarul fermei de capre.

Beatrice Alexandra MODIGA

Avem o țară preponderent agrară, care are avantajul unor condiții de relief și de climă care permit dezvoltarea zootehniei în toate regiunile țării. În plus, în patrimoniul genetic pe care îl deținem există rase adaptate pentru toate formele de relief. Cu toate acestea, în anumite sectoare de activitatea, zootehnia a înregistrat un regres în ceea ce privește numărul de efective. În rândurile următoare vă prezentăm o sinteză statistică a zootehniei din ultimii ani, realizată de Institutul Național de Statistică.

A crescut numărul de capre și oi, dar avem mai puține păsări, vaci și porci

Potrivit rezultatelor cercetării statistice „Efectivele de animale și producția animală, în anul 2020“, întreprinse în cadrul Institutului Național de Cercetare făcută în publică în 2021, față de anul precedent, efectivele de ovine şi caprine au crescut, iar efectivele de bovine, porcine şi de păsări au scăzut.

animale fig3

Numărul total de bovine la 1 decembrie 2020, față de 1 decembrie 2019, a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a crescut cu 0,7%. Numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,1%. Atât numărul total de ovine şi caprine, cât şi efectivul matcă (oi, mioare şi capre) au crescut cu 1,2%, respectiv cu 0,6%. Numărul total de păsări şi numărul de păsări ouătoare adulte au scăzut cu 6,5%, respectiv cu 10,5%.

animale fig4

În anul 2020, comparativ cu anul 2019 s-au constatat următoarele:

– greutatea animalelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consum a scăzut cu 4,7% la ovine şi caprine, cu 3,4% la bovine, cu 2,7% la porcine şi cu 0,7% la păsări;image.png

– producția totală de lapte a fost cu 1,2% mai mare;

animale fig1

– producția de lână a scăzut cu 3,2%;

– producția de ouă a scăzut cu 2,4%.

Ce locuri ocupăm în topul Uniunii Europene

Statisticile emise de INSE arată că, în cazul efectivelor de bovine, la sfârșitul anului 2020, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20 din cele 22 de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria. La efectivele de porcine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Spania, Germania, Franţa, Danemarca, Polonia, Olanda, Italia şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul18, din cele douăzeci şi două de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia, Slovacia, Lituania şi Bulgaria. La efectivele de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre, după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi din cele 14 ţări prezentate, după Grecia.

animale fig5


  • În luna martie 2022, faţă de luna februarie 2022, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la toate speciile de animale și păsări.
  • În comparaţie cu luna martie 2021, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă au crescut la bovine și la păsări, iar la porcine, ovine și caprine au scăzut.
  • Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2006 – 2020 arată că numărul bovinelor a scăzut continuu din anul 2006 până în anul 2011, ajungând la 1988,9 mii capete. Din anul 2011 până în anul 2020, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând 65,1% în anul 2020, faţă de anul 2006. Efectivele de porcine au scăzut, ajungând la 55,0% în anul 2020 faţă de anul 2006. Efectivele de ovine şi caprine au început să crească, atingând în anul 2020 un nivel de 12.094,8 mii capete, respectiv cu 43,9% mai mult faţă de anul 2006.

Laura ZMARANDA

Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie – martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 de zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea- soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

OFERTĂ COMERCIALĂ

tabel oferta comerciala

Ing. Filip ILIESCU

Date contact:    E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;    Telefon: 0733.679.823

Mănăstirea Bârnova, aflată la o distanță de 7 km de municipiul Iași, în satul Bârnova și comuna cu același nume, adăpostește pe terenul său, de mai bine de un deceniu, o fermă de capre cu producție integrată.

„Am început cu această fermă de capre în anul 2005, deși noi am avut vaci mai tot timpul la mănăstire. În 2005 am cumpărat câteva oi și capre pentru a realiza și produse derivate de la acestea. Ajunsesem la un moment dat să avem chiar 100 de oi și 30 de capre, însă ciobanul nostru, fiind foarte în vârstă, nu ne-a mai putut ajuta. Într-un final am fost nevoiți să vindem efectivul. Ulterior ne-am documentat, prin urmare am ales să investim în rase specializate de lapte. Am cumpărat niște țapi din rasă pură și am început să facem ameliorare“, ne spune părintele Furdui Paisie, cel care se ocupă de buna orânduială a fermei de capre.

În prezent, în ferma Mănăstirii Bârnova există un efectiv de cca 180 de capre din rasele Saanen și Alpină Franceză. „Am ales aceste rase deoarece ne aflăm într-o zonă de deal, iar ele se pretează foarte bine în astfel de locuri. În ceea ce privește producția de lapte nu există diferențe prea mari între cele două rase. Obținem o medie de circa 2,5 litri. Caprele le hrănim cu fân de lucernă, plus un amestec de concentrate. De asemenea, în perioada de primăvară-vară ele pasc pe dealurile de aici, iar pe timp de iarnă le ținem în stabulație“, ne-a mai spus părintele Furdui Paisie.

Pentru a putea realiza produse cu valoare adăugată, călugării de la Bârnova au investit în două camere cu frig, precum și într-un tanc de răcire și un stand de muls.

„Am amenajat în mănăstire 4 camere, din care 2 cu frig în care se poate controla temperatura. Am cumpărat, de asemenea, o crintă din inox pentru telemea și un tanc de răcire de 600 de litri pentru păstrarea laptelui în zilele de sărbătoare, atunci când nu lucrăm și suntem la biserică. Am confecționat și un stand de muls capre cu 10 locuri, am procurat un aparat de muls capre și am amenajat un spațiu de creștere a iezilor cu biberonul“, ne-a mai explicat părintele.

Caprele crescute de monahii de la Bârnova au la dispoziție un teren de 8 ha, care urmează să fie certificat drept ecologic.

„De când sunt aici, de 20 ani, pe teren nu au fost date îngrășăminte chimice, animalele au un loc unde pot să pască fără probleme și ne asigurăm, totodată, că și produsele pe care le realizăm sunt naturale și sănătoase“, spune părintele Furdui Paisie.

Produsele din lapte de capră realizate la Mănăstirea Bârnova sunt telemeaua, cașul de capră, untul de capră, chefirul, iaurtul, precum și urda de capră și brânza de burduf.

„Ne dăm tot interesul pentru a face produse de calitate. Ceea ce mâncăm noi, călugării, asta oferim și oamenilor. Livrăm în Iași, în cadrul unei piețe agroalimentare. Avem de gând să mergem și în alte piețe, la solicitarea oamenilor. De asemenea, produsele sunt vândute și în incinta mănăstirii. Ne bucurăm că reușim să avem niște venituri la mănăstire prin care să ne acoperim cheltuielile“, ne-a mai spus părintele Furdui Paisie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Recent, Farmavet Group, în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari, a organizat evenimentul cu tema „Controlul principalelor parazitoze la rumegătoare“. Acesta a fost susținut de prof. univ. dr. Dumitru Militaru, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești“, București, și președintele Secției de Medicină Veterinară. Domnia sa a încercat să abordeze cele mai actuale probleme veterinare, determinate de parazitoze, în sectorul de creștere a rumegătoarelor.

Fără informații corecte niciun program de control nu este eficient

Aplicarea corectă a programelor de control pentru bolile parazitare presupune cunoașterea exactă a biologiei speciilor țintă deoarece fără informații corecte despre parazit niciun program eficient de control nu poate fi elaborat.

„Un tratament antiparazitar corect presupune identificarea și stoparea sursei de infestare, debarasarea organismului gazdă de paraziți, aplicarea unor tratamente simptomatice în funcție de evoluția parazitozei. Totodată, alegerea medicamentului se va face în funcție de ciclul biologic al parazitului, greutatea animalelor, prospectul produsului, tratamentul preventiv. Una dintre parazitozele pe care le putem găsi la rumegătoare este babesioza o boală pe care o transmit căpușele. Transmiterea parazitului la mai multe generații de căpușe se realizează transovarian și transstadial, fără a fi nevoie de o priză de sânge de la un animal infestat. Boala poate evolua clinic, la tineret mai puțin deoarece acesta este protejat de anticorpii maternali. Un lucru important este că distrugerea rapidă a populațiilor de căpușe din areal poate duce la pierderea imunității la gazdă definitivă cu perspectiva izbucnirii unor focare clinice grave. În cazul diagnosticului epidemiologic se observă simptomatologia clinică a bolii care include icter, anemie, hemoglobinurie, febră, dar se fac și teste de laborator, respectiv analize ale sângelui recoltat în faza febrilă a bolii. Tratamentul trebuie să fie unul specific, de aceea e necesar să acordăm atenție în funcție de categoria de animal, de direcția de producție (carne, lapte n.r.) a acestuia în care se ține cont de perioada de așteptare“, a menționat Dumitru Militaru.

Astfel, medicii veterinari recomandă chimioprevenția, respectiv cu imidocarb care protejează animalele timp de 6-7 săptămâni în perioada activă a căpușelor. Ca măsură generală de prevenție se recomandă evitarea introducerii animalelor în areale cu căpușe.

Bolile parazitare afectează capacitatea de producție și reproducție a rumegătoarelor

O altă boală pe care o putem identifica la rumegătoare este Criptosporidioza, protozoar semnalat în România din 1983 și care determină stările de diaree neonatală la viței, miei, iezi și evoluează în același timp cu Rota și coronavirusuri greu de diagnosticat. De aceea sunt necesare controlul și administrarea de antibiotice și chimioterapice.

Fasciolioza sau gălbeaza este o boală parazitară, consecutivă infestării cu Fasciola. Ovinele sunt receptive indiferent de vârstă, iar taurinele, în special tineretul, au o structură a ficatului neprietenoasă pentru fasciole. Animalele se pot infesta la pășune prin intermediul apei și hranei sau la grajd cu metarcercari din iarbă verde cosită sau din fânul recoltat în vară de pe suprafețe cu umiditate ridicată (cu gasteropode și metacercari). Această boală se manifestă în special în septembrie/octombrie – forme acute sau noiembrie/februarie – forme cronice. Diagnosticarea se face epidemiologic (sezon, precipitații), clinic (când este cazul) și coprologic (ouă de Fasciola).

„Parazitozele au implicații economice deosebit de importante, cum ar fi: morbiditatea și mortalitatea, tăierile de necesitate în cazul animalelor cu randament scăzut, carne și organe confiscate, valorificarea neeficientă a hranei/consum/digestie/absorbție, diminuarea capacității de producție și reproducție; în cazul producției de carne, de exemplu, procentul este de 37-49%, iar pentru lapte de 43-44%. De asemenea, natalitatea poate scădea cu 58-65%, iar rezistența organismului la boli este mai mică“, a subliniat prof. univ. dr. Dumitru Militaru

Liliana POSTICA

Fermierii și producătorii locali, crescătorii de animale botoșăneni și nu numai au răspuns pozitiv solicitării de a participa cu roadele muncii lor de 1 Mai la Târgul Expozițional de la Popăuți, organizat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor. Pentru noi a fost un prilej să stăm de vorbă cu crescătorii de animale și să luăm pulsul zootehniei românești.

„Intenționez să extind fermele și să accesez un proiect european“

Primul crescător cu care am discutat a fost Dan Asiminicesei, un tânăr de 23 de ani din localitatea Cotârgaci, județul Botoșani. Acesta deține un efectiv de circa 40 de bovine din rasa Bălțată românească, dar și o fermă vegetală de cca. 5 ha. „Am ales această rasă, Bălțata românească, pentru că are un procent bun de grăsime a laptelui și este rezistentă. Nu sunt animale chiar greu de întreținut, de fapt este o rasă care se adaptează ușor în orice zonă. În ceea ce privește perspectivele anului agricol, în 2021 au fost precipitații suficiente, ca urmare stocurile de furaje sunt suficiente. Stăm bine la acest capitol, încă avem stocuri de anul trecut. Vom vedea ce ne aduce anul acesta. În afara fermei de animale, avem și o fermă vegetală cu cca. 50 ha. Terenurile le cultivăm cu floarea-soarelui, porumb și lucernă, soia. Majoritatea cerealelor le folosim pentru furajarea animalelor, iar surplusul îl vindem. În acest sector nu este chiar ușor pentru că nu ai zi liberă, nu există un program fix. Pe viitor aș vrea să îmi extind atât ferma de animale, cât și cea vegetală, dar și să accesez un proiect european“, menționează tânărul botoșănean.

ferme mici 2022

„În cazul creșterii oilor e muncă grea“

Când sună trenul în gara Vaslui se aude până la Ion Țibireac acasă, la Văleni. Acesta este un crescător adevărat care spune despre sine că iubește oile de la vârsta de 12 ani. „Ce fac eu este pasiune! Lumea în ziua de astăzi se ferește de muncă, dar la noi în fermă ne culcăm la 12 noaptea și ne trezim la 4 dimineața. Din păcate, stăm prost la capitolul forță de muncă pentru că nu avem cu cine lucra. Am avut un efectiv de 5.000 de oi și în prezent am rămas cu 400 de exemplare din Karakul, o rasă cu care m-am acomodat ușor. Este un efectiv așa mic deoarece își fac simțiți prezența anii bătrâneții și lipsa forței de muncă. Iarna a fost blândă cu noi, iar fătările au decurs bine, campania de fătări începând în luna februarie. Mieii nu i-am vândut, sug la oi deoarece nu are cine să le mulgă. Se pare că în acest an mieii s-au dezvoltat mai greu, poate din cauza furajelor, a chimicalelor. Pe lângă ferma de animale am și 250 ha, cultură mare. În cazul creșterii oilor e muncă grea, de aceea trebuie să-ți placă, în primul rând, și să poți susține fizic activitatea“, adaugă crescătorul vasluian.

Beatrice Alexandra MODIGA

Alexandru Pașaniuc este un tânăr crescător de ovine și caprine din comuna Țibănești, județul Iași, care s-a întors din străinătate pentru a le oferi ieșenilor produse din cheag natural, ne spune acesta. Pentru el asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier, de aceea a și înființat o cooperativă împreună cu alți producători din zonă.

Produse naturale cu cheaguri de miel și ied

„Ne aflăm pe pășunea comunei Țibănești; aici avem un efectiv de 600 ovine și caprine, rasa de ovine fiind aproape la toate Țurcană; încercăm să ameliorăm rasa cu berbeci de calitate, care au certificate de origine. Vrem să arătăm că și la noi se poate; chiar dacă suntem tineri fermieri, încercăm să redăm produselor calitatea pe care o obțineau bunicii și, de ce nu, străbunicii noștri. Realizăm produse cu adevărat tradiționale și naturale, nu folosind cheaguri din comerț și aici mă refer la prafuri sau lichide, cele care se găsesc în farmacii. Noi chiar facem un produs natural, avem cheaguri de miel și ied; aici cred că sunt în jur de 60, pe care le-am strâns în primăvară, sacrificând animăluțe mici pentru a aduce pe masa consumatorului cu adevărat o brânză naturală, nu închegată cu prafuri. Practic, aici se vede munca și efortul nostru financiar; de exemplu, sacrificând mielul la câteva zile de când a fost fătat, pierzi profitul pe care poate să ți-l aducă sacrificându-l la trei luni, atunci când poți să iei 300 lei pe el sau chiar mai mult, totul pentru a obține un produs cât mai natural. Este o mândrie a noastră că de aici pleacă un produs natural. Anul acesta, de Paște, prețul unui miel la ferma mea a fost 23 lei/kg în carcasă. Majoritatea celor care au cumpărat au fost prieteni, cunoștințe; am vândut în jur de 200 miei“, ne spune crescătorul ieșean.

Un plus pentru comunitate

Alexandru spune că se ocupă relativ de puțin timp de oierit datorită faptului că a lucrat aproape 10 ani în afară, dar dorul de casă și familie l-au determinat să se întoarcă. „Am fost în Italia ca mulți alți români crezând o să se schimbe viața mea în mai bine, dar am revenit gândindu-mă să fac ceva cu adevărat important pentru comunitatea mea. Ce poate fi mai important decât să dai de mâncare oamenilor, prietenilor, apropiaților, familiei, comunității din care faci parte și cred că acesta este punctul forte al fiecărui fermier care vrea să facă producție, să realizeze ceva de calitate, nu doar pentru venituri economice imediate. Eu sunt convins că, producând de calitate, veniturile economice sunt oarecum mai lente, nu faci bani repede și mulți, ci faci bani pe termen lung și stabil, ca și cum ai construi o casă cu o fundație foarte bine clădită“, mai adaugă tânărul.

An ploios... cu probleme

Cu toate că 2020 a fost un an secetos pentru majoritatea fermierilor, tânărul din Țibănești ne spune că a fost mai bun decât anul acesta. „Deși au fost ploi, avem fâneață, dar s-a stricat foarte multă, ploile nu ne-au lăsat să recoltăm fânul, lucerna, avem pierderi, iarba pe pășune este destul de mare, implicit producția de lapte scade. În condițiile actuale facem în jur de 30 kilograme de brânză/zi, de la un efectiv de aproximativ 400 de oi și capre cu lapte.“

Cooperativa Natural – produse naturale pentru ieșeni

Pe viitor, Alexandru spune că își dorește să implementeze și un proiect european. „Acest lucru cred că o să ne ajute și pentru dezvoltare, și pentru a ne veni oarecum mai ușor; de asemenea putem mări și efectivul. Cred că asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier. Îi îndrum pe aceștia să se ducă spre ideea de asociere pentru că unitatea înseamnă forță; asociat fiind cu alți fermieri, este interesul fiecăruia să promoveze produsul, să producă ceva de calitate, dându-ne astfel posibilitatea să avem o piață de desfacere cât mai vastă. De aceea am înființat și o cooperativă în acest sens – Cooperativa Natural, pentru a ne fi mai ușor din punct de vedere economic și a publicității pentru a putea intra pe piața Iașului; momentan facem livrări la domiciliu, trei zile/săptămână. Interesul nostru este să scurtăm drumul dintre intermediari și să oferim un produs de calitate consumatorului“, a conchis Alexandru Pașaniuc.

Beatrice Alexandra MODIGA

Stabilirea și susținerea unor programe eficiente de creștere a animalelor sunt încă provocări majore pentru multe țări și, ca urmare, diversitatea animalelor domestice din lume rămâne în pericol. În momentul de față, potrivit FAO, există aproximativ 8.800 de rase de animale din 42 de specii diferite în lume care oferă o diversitate de produse și servicii. Cel mai recent raport al organizației arată că 7.745 de rase de animale din 8.803 s-au dovedit a fi rase locale și 26% dintre acestea sunt expuse riscului de dispariție. Potrivit raportului, intitulat „Starea Biodiversității Mondiale pentru Alimentație și Agricultură 2019“, aproximativ 100 de rase de animale au dispărut între 2000 și 2014. Pentru a limita riscul extincției raselor locale, amenințările la adresa resurselor genetice animale trebuie să fie mai bine identificate și efectele potențiale ale acestora să fie mai bine evaluate. Doar astfel, spun specialiștii, pot fi luate măsuri raportate la realitatea imediată.


Conform DAD-IS, materialul genetic al raselor locale este crioconservat doar într-o proporție foarte mică de 3% și doar aproximativ 1% este folosit pentru reconstituirea populațiilor de rase locale. În februarie 2020, statutul crioconservării era necunoscut pentru aproape 95% din rasele locale din DAD-IS. Pentru a elimina acest deficit de informații, FAO a colaborat cu coordonatorii naționali, iar rezultatul a fost că 58 de țări au furnizat informații cu privire la starea crioconservării populațiilor lor de rase naționale. Această cooperare a crescut numărul țărilor care au furnizat informații despre crioconservare de la 35 la 93.


Ce este DAD-IS și cum funcționează

Sistemul de informații privind diversitatea animalelor domestice (DAD-IS) este un sistem conceput de FAO ca măsură de implementare a Planului global de acțiune pentru resursele genetice animale și care are scopul de a monitoriza populațiile de animale de rasă locale. Programul permite analizarea diversității raselor de animale la nivel național, regional și global, inclusiv statutul raselor în ceea ce privește riscul lor de dispariție prin accesul la o bază de date cu informații și fotografii. În momentul de față în sistem sunt înregistrate peste 15.000 de animale de rasă, din 8.800 de rase, din aproximativ 40 de specii, din 182 de țări.

Coloana vertebrală a DAD-IS este baza globală de date privind resursele genetice animale, în care țările înregistrează informații despre rasele lor de animale, inclusiv date despre dimensiunea și structura populațiilor de rase. Datele sunt introduse în sistem de coordonatorii naționali pentru gestionarea resurselor genetice animale, care sunt nominalizați oficial de guvernele țărilor respective. Fiecare stat care se înregistrează în sistemul DA-IS își asumă întreaga răspundere pentru veridicitatea și calitatea datelor introduse. Practic, DAD-IS este centrul unei rețele globale extinse de sisteme de informații care schimbă date legate de rasele de animale. Un sistem regional (Sistemul european de informații privind diversitatea animalelor de fermă – EFABIS) a fost stabilit în Europa, iar sistemele naționale au fost înființate în mai multe țări europene.

Pe lângă baza de date a raselor, DAD-IS asigură accesul către alte surse web, oferă o serie de instrumente pentru analiza datelor despre populația rasei, prezintă știri despre evenimentele și evoluțiile înregistrate în gestionarea resurselor genetice animale și pune la dispoziția celor interesați informații de contact ale coordonatorilor regionali pentru gestionarea resurselor genetice animale.

Ponderea raselor locale în ultimul deceniu

Primele informații concrete despre diversitatea raselor locale au apărut în anii imediat următori realizării primului Raport de stat legat de resursele genetice animale pentru alimentație și agricultură din lume și după adoptarea Planului de acțiune pentru resursele genetice animale în 2007. Atunci a existat în sistemul DAD-IS o raportare importantă de nume de rase noi, dar, cu toate acestea, actualizările furnizate de țări cu privire la dimensiunea populațiilor raselor nou introduse au fost puține. Ca urmare, a rezultat o proporție semnificativ crescută de rase locale cu starea riscului necunoscut, de la 54% în 2007 la 70% în 2008. Situația s-a îmbunătățit ușor de atunci, proporția raselor locale necunoscute (inclusiv rasele dispărute) scăzând la 61% în 2018. Alte categorii de risc au rămas relativ stabile în timp.

În 2018 a fost raportat un total global de 8.803 de rase, comparativ cu 8.822 în 2016 și 8.774 în 2014. Din acestea, 7.745 sunt rase locale (comparativ cu 7.761 în 2016 și 7.718 în 2014) și 1.058 sunt rase transfrontaliere, comparativ cu 1.061 în 2016 și 1.056 în 2014. Dintre rasele transfrontaliere, 511 – comparativ cu 499 în 2016 și 510 în 201 – sunt rase transfrontaliere regionale (raportate într-o singură regiune) și 547 (comparativ cu 562 în 2016 și 546 în 2014) sunt rase internaționale transfrontaliere (raportate în mai multe decât o regiune). În prezent, 600 de rase – comparativ cu 643 în 2016 și 647 în 201 – sunt clasificate ca dispărute, dintre care 6 sunt rase transfrontaliere (comparativ cu 4 în 2016 și 4 în 2014). Anul de dispariție este necunoscut pentru majoritatea acestor rase. Dintre speciile aviare, găinile înregistrează cel mai mare număr de rase expuse riscului pe o scară globală. Proporția raselor aviare cu risc necunoscut este chiar mai mare decât pentru speciile de mamifere.


De ce este importantă menținerea raselor locale de animale?

Multe rase au caracteristici unice care le permite existența în regiuni unde alte rase nu se pot adapta. Practic, în aceste regiuni unde diversitatea raselor este limitată de condițiile pedo-climatice oamenii depind exclusiv de rasele locale.


Proporția raselor locale cu statut cunoscut a crescut la nivel global la 49% în 2020. În februarie 2021, proporțiile raselor locale cu material genetic insuficient și suficient pentru reconstituirea rasei în caz de dispariție sunt estimate la 6,2% (474 rase) și 2,6% (203 rase).

(D.Z.)

Irina Ciochină, antreprenoare din Iași care în urmă cu 10 ani a pus bazele afacerii „Caprele Irinucăi“, a decis să închidă ferma și magazinul din satul Șorogari, comuna Aroneanu. Principalul motiv care i-a determinat pe Irina și soțul său să închidă afacerea de familie, unde au investit peste 100.000 de euro, este lipsa constantă de personal. În anul 2020 firma se afla pe profit, spre deosebire de anul precedent, când era pe pierderi.

Până nu de mult, Irina Ciochină se ocupa de tot ceea ce înseamnă ferma „Caprele Irinucăi“ din satul Şorogari, comuna Aroneanu, județul Iași, o afacere pornită împreună cu tatăl său în anul 2012, care astăzi a ajuns la un efectiv de 120 capre cu lapte. Cu toate că a lucrat o perioadă bună în diverse corporații din Amsterdam și Bruxelles, a lăsat taioarele, tocurile, pauzele de cafea, team-building-urile, Excelul, PowerPoint-ul și analiza financiară pentru teiul de la poartă, țară și un vis devenit, între timp, realitate. „Această fermă s-a născut în primul rând din drag pentru natură și pentru animale, pentru dealurile verzi, pentru apropierea de tot ce e tradițional. Pot să zic că aceasta s-a născut din dorul meu de copilărie și de obiceiurile cu care am crescut. La țară, la bunicii mei în Vrancea, foarte departe de modernitatea zilelor de azi, de viteza lor nebună și de traficul aglomerat, am învățat că pământul e un dar de preț și că trebuie îngrijit și respectat. Animalele la fel, solicită multă muncă, dar te răsplătesc pe măsură. Nu era ușor de mers la fân sau la odaie, dar plecam la Iași mereu cu sacoșe pline de bunătăți. Apoi, părinții m-au luat la oraș, dar ani întregi de școală nu mi-au șters cu nimic atașamentul de locurile și obiceiurile din copilărie. Mulți ani am petrecut toate vacanțele acolo, verile nu erau tocmai ușoare, dar era foarte important pentru mine «să o ajut pe mamaia la treabă». Erau cu aer curat, cu cazemate prin pădure, cu alergături cu bicicleta, prins pește în pârâu, săniuș nu mai zic și câte și mai câte. Sincer, vorba lui Creangă, „îmi tresară și acum inima de bucurie“, ne spune Irina.

ferma capre

Fermă inspirată de meleaguri olandeze

Irina Ciochină și soțul său au înființat afacerea cu produse din lapte de capră în urmă cu 10 ani, după ce s-au întors din Olanda, unde erau plecați la muncă. Acolo au văzut că aceste produse sunt consumate de un număr mare de persoane și astfel le-a venit ideea să pună bazele unei afaceri și în România. S-au întors în satul Șorogari, comuna Aroneanu, județul Iași, au investit 100.000 de euro în fermă și în magazinul cu produse, iar interesul clienților pentru aceste preparate din laptele de capră nu a întârziat să apară. „Pe de o departe vindem lapte proaspăt, iar din lapte facem iaurt și chefir și o întreagă serie de brânzeturi simple sau în combinație cu verdeață și, mai inedite, cu dulceață de căpșuni sau ghimbir. În anii anteriori distribuția o făceam în oraș cu o mașină echipată și aveam diverse puncte de livrare prin toate cartierele Iașului, dar începând cu anul 2018 avem și un magazin.“

lactate capra

Faptul că erau preparate cu ingrediente naturale, erau sănătoase și puteau fi consumate și de copii a atras tot mai mulți clienți. Chiar dacă piața de desfacere nu a fost o problemă de-a lungul celor 10 ani de muncă în ferma din Șorogari, unde erau crescute 120 de căprițe, familia Ciochină a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește forța de muncă. Deoarece nu au reușit să acopere toate nevoile dintr-o fermă, au decis să închidă totul și să încerce altceva din punct de vedere profesional, Irina și soțul său fiind de meserie IT-iști.

„Ne-au obosit și ne-au determinat să ne retragem“

Postarea de pe pagina de Facebook a Irinei Ciochină a strâns sute de comentarii din partea clienților care le-au transmis numai mesaje de încurajare. „Aventura noastră cu natura, iubire și căprițe se apropie de final. Vă mulțumim pentru toată încrederea, încurajările și susținerea acordate, au fost aproape 10 ani foarte frumoși și provocatori, am învățat incredibil de multe lucruri, chiar dacă multe dintre lecții au fost mai mult amărui. Lipsa constantă de personal, dar și schimbările bruște în relaționarea cu acesta ne-au obosit și ne-au determinat să ne retragem. Este un domeniu frumos, un lanț complex, de la firul ierbii la caserolele cu brânză din magazin. Acum, la final, suntem bucuroși că am avut ocazia să creăm ceva din toată inima, că am trăit atât de multe emoții și că am avut parte de lecții care vor rămâne cu noi pentru întreaga viață. Am avut momente de un curaj, o forță și reziliență de care nu ne-am fi crezut în stare, de bucurie nemărginită și speranță, dar am și plâns din toată inima, ne-am luptat cu frica, furia, dezamăgirea și cu deznădejdea. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru fiecare clipă, suntem recunoscători că ne-a adus aici și nu vom uita lecția de smerenie primită din lucrul cu pământul și cu animalele și nici răsăriturile superbe cu care ne-am început zilele în toți acești ani. Căprițele vor mai fi la noi în curte până pe 15 iunie, după care vom încheia producția și vom închide magazinul. Vă mulțumim pentru tot“, se arată în postarea de pe pagina de Facebook „Caprele Irinucăi“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Continuăm să vă prezentăm situația comparativă a efectivelor de animale în perioada 1990-2019, ultima pentru care există date statistice oficiale. În ediția precedentă v-am familiarizat cu cifrele privind sectoarele de creștere a bovinelor, suinelor și ovinelor, iar în acest articol vă vom prezenta statistici referitoare la caprine, cabaline, păsări și familii de albine.

Creștere cu 63% a efectivului de caprine

Unul dintre puținele sectoare zootehnice care a cunoscut un progres substanțial este creșterea caprinelor. Efectivul a sporit cu aproape 63%, de la 1.004.810 de capete, în 1990, la 1.594.862 de capete, în 2019. Însă lucrurile nu au fost bune dintr-un început. Am avut și aici, în lunga tranziție de la agricultura comunistă la cea capitalistă, o prăbușire a sectorului, cu o scădere a efectivelor până în 2001, an după care, pe fondul popularizării proprietăților terapeutice ale laptelui și brânzei de capră, efectivul a crescut constant.

zootehnia romaneasca grafic 1

Cel mai mare număr de caprine se regăsesc în județul Constanța - 112.964 de capete, urmat la o oarecare distanță de Dolj - 90.998 de capete, Teleorman - 85.829, Tulcea - 70.272, Olt - 68.019 și Bacău - 59.936. Pe regiuni de dezvoltare, efectivele sunt distribuite în felul următor: regiunea Sud/Est - 425.834 de capete, Sud-Vest Oltenia - 302.346 de capete, Sud Muntenia - 279.415 de capete, Nord/Est - 238.639 de capete, Centru - 128.258 de capete, Nord/Vest - 120.134 de capete, Vest - 85.946 de capete și București/Ilfov - 14.290 de capete.

Județul Iași, campion la cai de muncă

Cabalinele reprezintă un sector care privește strict gospodăria individuală și, eventual, zona sportivă sau de agrement. Efectivele au scăzut de la 670.000 de exemplare, în 1990, la 406.702 de exemplare, în 2019 (minus 39,30%). În 2019, din numărul total, 383.025 de capete (94,18%) reprezentau cabaline de muncă. Cum era de așteptat, vorbind despre caii de muncă, poate nu întâmplător, cele mai multe exemplare se găsesc în regiunile mai puțin dezvoltate alte țării: Nord/Est - 114.645 de capete, Sud/Est - 68.162 de capete și Sud-Vest Oltenia - 57.322 de capete.

zootehnia romaneasca grafic 2

Pe județe, cele mai multe exemplare sunt în Iași - 23.223 de capete, Suceava - 20.832, Olt - 20.725, Vaslui - 19.797, Bacău - 18.485, Buzău - 17.784, Dolj - 15.781, Neamț - 13.228, Botoșani - 12.652, Galați - 12.478, Brăila - 12.084, Vrancea - 11.016 și Harghita - 10.022.

Buzău, cel mai mare crescător de păsări, Vaslui - primul în țară la păsări ouătoare

Creșterea păsărilor a înregistrat un regres însemnat. În fine, în vremea din urmă poate fi vorba despre o reglare a sectorului în funcție de cerere și ofertă, spre comparație cu perioada comunistă, când pesemne producția mergea masiv la export fiindcă nu ne aducem aminte să fi fost galantarele pline de carne sau de ouă! În 1990, în România, statisticile spun că existau 121.378.539 de capete de păsări, iar în 2019, efectivul a scăzut la 75.364. 575 (minus 37,91%). Din cele peste 75 de milioane de păsări, 40,7 milioane reprezintă păsări ouătoare; 32,7 milioane de capete de păsări ouătoare sunt crescute în exploatații agricole individuale.

Vorbind despre efectivul total de păsări, regiunea Sud Muntenia conduce detașat, cu 19.981.486 de capete, fiind urmată de Sud/Est - 13.754.726 de capete și Nord/Est - 13.182.686 de capete.

zootehnia romaneasca grafic 3

Un clasament pe județe ar arăta în felul următor: Buzău - 5.810.415 de capete, Călărași - 4.358.960, Vaslui - 3.742.547, Prahova - 3.657.435, Iași - 3.358.059, Bacău - 3.323.652, Dâmbovița - 3.061.877, Brașov - 2.745.058, Alba - 2.643.053, Argeș - 2.556.461, Giurgiu - 2.422.152, Brăila - 2.280.079, Vâlcea - 2.133.934, Galați - 2.059.372 și Dolj - 2.042.159.

În privința păsărilor ouătoare adulte, clasamentul este condus tot de regiunea Sud-Muntenia, cu 9,4 milioane de păsări, urmată de Nord/Est - 7,5 milioane de păsări și Sud/Est - 6,5 mil. de exemplare. Între ultimele două regiuni vedem o rocadă în clasament, iar cifre bune se regăsesc și în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 5,79 milioane de capete.

zootehnia romaneasca grafic 4

Pe județe, topul este substanțial modificat. Cel mai mare număr de ouătoare sunt în Vaslui - 2.433.661 de capete și Buzău - 2.140.052, urmate de Argeș - 1.974.617 de capete, Iași - 1.962.929, Vâlcea - 1.850.537, Dâmbovița - 1.767.301, Galați - 1.541.449, Teleorman - 1.444.214, Dolj - 1.360.699, Giurgiu - 1.299.665, Timiș - 1.173.618, Olt - 1.142.706, Maramureș - 1.096.210, Prahova - 1.065.400, Alba - 1.043.119, Ialomița - 1.034.855, Neamț - 1.020.741. Producția de ouă s-a ridicat, în 2019, la 5,564 miliarde de ouă. Tot în 2019 greutatea în viu a păsărilor destinate sacrificarii pentru consum a fost de 672.312 de tone.

Vâlcea, lider național în apicultură

Alături de creșterea caprinelor, apicultura este al doilea sector care s-a dezvoltat remarcabil în România ultimilor 30 de ani. Avem o creștere de 68,88% a numărului de familii de albine, de la 1.091.300 de stupi, în 1990, la 1.843.026 de stupi, în 2019. Ca statistică în timp, imediat după anii 1990 și 1991, sectorul a înregistrat o scădere continuă, cu un minim în anul 1999 (614.326 de familii de albine), pragul de 1 milion fiind atins abia în 2009.

zootehnia romaneasca grafic 5

Producția de miere, în consecință, a crescut și ea, de la 10.579,3 de tone, în 1990, la 25.269 de tone, în 2019, o creștere de 138,8%. Cea mai mare producție a fost înregistrată în 2017 - 30.177 tone, urmat de anii 2018 - 29.162 tone, 2015 - 27.893 tone și 2013 - 26.678 tone. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe familii de albine se regăsesc în Sud-Est și Sud-Vest Oltenia.

zootehnia romaneasca tabel

Pe județe, Vâlcea este de departe zona cu cei mai mulți apicultori care cresc, împreună, 126.122 de familii de albine, fiind urmat de Sălaj - 98.504 familii de albine, Tulcea - 96.167, Buzău - 93.703 și Argeș - 84.394.

Maria BOGDAN

Dacă tinerii din ziua de astăzi fug tot mai mult de zootehnie, de creșterea animalelor și iau drumul străinătății, sau aleg să se îndrepte spre corporații, Doina Tonca, în vârstă de 54 de ani, din comuna Cefa, judeţul Bihor, poate să fie un exemplu pentru noi toți. Aceasta împreună cu soțul ei se ocupă de un efectiv de 200 de capre ameliorate, Anglo-Nubiene şi Alpine franceze, şi de câteva Albe de Banat doar din dragoste pentru astfel de animale, spune aceasta.

Efectiv de animale ameliorat

„Ferma aceasta de capre o am din anul 2008; am început de la o ieduţă pe care am văzut-o la un vecin şi aşa de dragă mi-a fost că numai la ea mă gândeam. După multe rugăminţi, soţul meu a fost de acord să o cumpărăm. Am început să mă laud la prieteni că am fermă de capre; ei mă tot întrebau: «câte capre ai?» Şi eu spuneam cu mândrie «Una!». Apoi, ei râdeau! Dar au început problemele, ieduţa a început să nu mănânce, era singură, cumva am reuşit şi l-am convins pe Ovi, soţul meu, să mai cumpărăm capre; astfel am mai achiziţionat 13 exemplare dintr-un sat alăturat, am mai primit de la un bun prieten trei capre, patru de la altul, am mai cumpărat şi am intrat pe iarnă cu 25 de animale. A fost greu, nu ştiam nimic despre aceste animale, dar am citit şi învăţat. Noi, fiind mutaţi de la Oradea aici, nu știam nimic despre capre“, spune crescătoarea bihoreancă.

În micuța fermă de familie de la Cefa soții Tonca au început cu Carpatine şi trei exemplare de Albe de Banat, mai spune femeia. „În fiecare an alegeam ieduţele care îmi plăceau şi le lăsam pentru noi. Apoi, am început să cumpărăm ţapi şi câteva capre Alpine franceze. Am văzut că la caprele Alpine nu le mergea aşa bine, aveau nevoie de mai multă grijă şi nu am mai cumpărat, doar ţapi ca să amelioreze rasa. Pentru că îmi plac foarte mult caprele Anglo-Nubiene am cumpărat de la domnul Horia, medic veterinar din Piteşti, doi ţapi şi o ieduţă, apoi din Ungaria doi ţapi şi două capre, iar acum merg pe Anglo-Nubiene. În prezent avem 200 de capete ameliorate, Anglo şi Alpin, şi câteva Albe de Banat. Au o producţie foarte bună, dar au nevoie de multă grijă şi mâncare bună.“

Laptele din ferma familiei Tonca ajunge la fabrica de lapte Olympus

Cu valorificarea produselor la început a fost greu, mărturisește doamna Doina. „Făceam telemea ca vai de mama ei, am risipit zeci de litri de lapte pentru că nu era bună. Apoi, pas cu pas, am învăţat singură, nimeni nu spune ce şi cum, invidia şi răutatea e mare, dar am început să am clienţi şi era în regulă, umblam prin Oradea şi Salonta la clienţi şi instituţii şi încet-încet am început să avem tot mai mulţi cumpărători. Ne-am cumpăr aparat de muls, vase de inox, dar de trei ani avem contract pentru lapte cu Olympus şi este bine, nu mai stau toată ziua şi noaptea să fac brânză şi apoi să umblu să o şi vând, mai ales că acum sunt o mulţime de cerinţe pentru autorizare la brânzărie.“

Nu există concediu, zile libere sau sărbători

Multe cheltuieli sunt la fermă, atât pe hrană, cât și pe tratamente, dar gândul de a renunța nu există. „Vara este mult de lucru cu adunarea hranei pentru iarnă. Nu ştiu să vă spun ce raţie de mâncare le dăm, mult peste 500 de baloţi de lucernă şi fân în perioada de iarnă, plus porumb boabe. Noi nu avem teren arabil aici decât păşune, aşa că achiziționăm porumb de 7.000 lei pe an, plus tărâţe şi alte produse. Sunt multe cheltuieli, dacă mai punem şi tratamentele aplicate o dată la 6 luni, nu se ajunge la un profit mare, avem noroc că sunt capre bune de lapte şi avem producţie,  aşa supravieţuim. Am învăţat să le fac şi tratamente, dar deparazitările şi tratamentele mai complicate nu le fac fără medicul veterinar. Dacă ar fi să o iau de la început, nu aș sta pe gânduri, dar să fiu mai tânără să pot munci. Dacă cineva m-ar întreba dacă merită să-şi facă fermă de capre i-aş spune să renunţe la concediu, zile libere, sărbători. Consider că ochii stăpânului îngraşă animalul! Altfel, nu are rost să-ţi cheltui banii.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Crescătorii de ovine și caprine din Asociația Moldoovis își vând produsele, începând cu 10 aprilie, din cele patru rulote cumpărate de asociație și amplasate în centrul municipiului Botoșani. Ionică Nechifor, președintele Moldoovis și directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, a specificat faptul că achiziția rulotelor a durat câțiva ani, până când fermierii au reușit să strângă banii necesari, fără niciun sprijin din partea autorităților locale.

Până la Sărbătorile Pascale, cele patru rulote vor fi în centrul municipiului Botoșani pentru a putea fi cumpărate produse locale direct de la fermieri, după care ele vor merge și în alte localități din județ. Pe lângă produsele lactate și mieii vânduți de fermierii membri ai Moldoovis, lângă rulote sunt vândute și legumele, dar și delicioasele sortimente de miere de albine. Totul a fost posibil ca urmare a eforturilor depuse de Ionică Nechifor pentru a-i face pe fermieri să își dea seama de beneficiile investiției făcute în achiziția și personalizarea celor patru rulote, de a transforma tot județul într-o piață de desfacere pentru fermierii botoșăneni.

Asociația crescătorilor de ovine Moldoovis, care reunește cei mai buni crescători de oi, în special karakul, din județul Botoșani, a reușit să realizeze această piață mobilă pentru a-și vinde produsele tradiționale, achiziționând rulote speciale. Ideea i-a venit lui Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, după ce a văzut ceva asemănător într-o vizită în Olanda, investiție care a costat în jur de 28.000 de euro. „Vom face în așa fel încât această acțiune să fie la nivelul municipiului Botoșani, tocmai ca toți cumpărătorii să poată beneficia de produse locale botoșănene. Este un moment prielnic de a ne promova produsele. Va fi caș dulce, telemea, brânză sărată, smântână, lapte de vacă, ouă, miei, păsări și multe altele. Pot să-și valorifice tot ceea ce au în ferma proprie, odată ce sunt înregistrate în registrul agricol al unității care-și desfășoară activitatea“, a punctat Ionică Nechifor.

Beatrice Alexandra MODIGA

Modi Denes-Szilvester și fratele său Tamas, doi tineri din localitatea Băița, județul Cluj, au o micuță fermă de capre, investiție care a ajuns la cca. 10.000 de euro. Ce rase de capre au, dar și ce producție de lapte valorifică tinerii aflăm în cele de mai jos.

„Fratele meu a început toată treaba aceasta pentru că i-au plăcut animalele de când era mic copil, iar într-o zi a zis că o să cumpere o capră. Și așa, cu animalul lângă noi, m-am îndrăgostit și eu. Între timp el a terminat școala profesională agricolă la Răscruci, județul Cluj, iar eu liceul și în prezent sunt student la USAMV Cluj, pe lângă activitatea din fermă. Așadar, mă ocup de ferma de capre împreună cu fratele meu și cu părinții“, ne spune Denes-Szilvester.

Familia Modi din Băița a început cu creșterea caprelor din anul 2014, iar în prezent au un efectiv de 95 de exemplare, din mai multe rase, mai adaugă tânărul crescător. „Am pornit la drum cu o capră, toată inițiativa a fost a fratelui meu mai mic și așa încet-încet am mărit efectivul. În 2018 am achiziționat încă 35 de capre și am început să valorificăm produsele făcute de noi. În acest moment avem un efectiv de 95 de exemplare, capre din rasa Carpatină care sunt ideale pentru climatul nostru, avem Alpine Franceze și Sannen care sunt foarte bune de lapte, dar sunt mai sensibile la boli. Avem metișe din aceste capre care se comportă bine din punctul de vedere al randamentului și al rezistenței. Furajarea constă în fân de bună calitate și lucernă, de două ori pe zi, dar și porumb, câte 1 kg/cap de animal împărțit în două mese. Ca tratamente pot spune că le deparazităm de 4 ori într-un an, le vaccinăm pentru Agalaxia contagioasa, pentru antrax, vaccin antirabic și coglavax, în ultima perioadă a gestației. O astfel de investiție doar poate începe de la 8.000 până la 10.000 de euro pentru a achiziționa animalele și utilajele necesare în afară de terenul pentru furaje.“

Primăvara tinerii crescători vând iezii de tăiat în perioada Paștelui, iar valorificarea laptelui către clienți se face pe bază de abonament, precizează clujeanul. „Producem caș simplu sau cu diverse condimente, de exemplu cu mărar, chili, usturoi și caș cremă. Produsele se livrează la domiciliu, iar perioada anului în care se face distribuția este de la începutul lunii aprilie până în octombrie. Avem o medie între 320 și 420 de litri de lapte/cap de animal, în perioada în care mulgem, și în jur de 20.000 de litri de lapte, pe perioada de procesare.“


„Sfatul pe care pot să-l dau celor care vor să investească într-o asemenea fermă este să o facă doar dacă iubesc acest stil de viață și au devotament și răbdare pentru că este o investiție de lungă durată; durează ceva vreme până când ajungi să te cunoască cumpărătorii și să prindă încredere în tine.“


Beatrice Alexandra MODIGA

În ultimii ani, beneficiile consumului de lapte de capră au fost promovate intens, ceea ce a suscitat şi interesul multora pentru afacerile cu capre. În general, creşterea caprelor se face pur tradiţional, iar laptele obţinut este considerat un adevărat panaceu. În România, majoritatea fermelor de capre sunt mici, de subzistenţă, cu 30 până la 140 de capete, iar ca să merite comercializarea producţiei ferma de capre trebuie să numere cel puţin 25 de capete, ne spune Viorica Mircu, o crescătoare cu o astfel de fermă de subzistenţă din împrejurimile Aradului.

Creșterea caprelor a devenit una dintre principalele afaceri profitabile chiar după primul an de activitate. Poate şi pentru că laptele de capră este atât de sănătos pentru simplul motiv că acest animal îşi alege singur „meniul“. Din multitudinea de ierburi care cresc spontan pe păşuni, capra alege plantele medicinale şi fructele arbuştilor, ne spune arădeanca. „Noi suntem o familie extinsă, bunici, copii şi nepoți. Și, de când mă știu, în gospodărie am avut tot timpul animale. În urmă cu 10 ani am fost diagnosticată cu hepatită, apoi am urmat un tratament cu interferon timp de 1 an. În timpul tratamentului mi-am amintit că în copilărie aveam capre și că laptele acesta de capră este foarte sănătos. La un moment dat nepoții mei s-au gândit să cumpere o capră, dar mi-au adus și doi iezi. Laptele îl împărțeam toți, ne ajungea o cantitate foarte mică, apoi fiica mea a mai cumpărat câteva. Pe perioada tratamentului am băut lapte de capră și am mâncat diverse preparate; ulterior, la analize, virusul a fost nedetectabil“, ne mărturiseşte aceasta.

Ferma familiei Mircu este mai mult o fermă de subzistență, unde caprele sunt crescute natural, cu toate că producția este una redusă. „Viitorul fermei îl văd tot așa sau cu un efectiv mai mic de animale, cel mult 70. Soțul meu a spus că nu merge cu cinci capre la păscut și am mai cumpărat 20 de capre, ieduțe și un țap, dar ca preț erau mai scumpe decât acum. Și așa am ajuns la un efectiv de 140 de capete, pe care le iubim și le îngrijim întreaga familie. Produsele de la acestea le vindem local și pe comenzi, pot spune că este mai greu cu desfacerea pentru că suntem departe de oraș. Furajele le adună ginerele de pe terenul pe care îl cultivăm. Avem amenajată o mică stână într-un spațiu care nu ne aparține, dar când încep fătările le ducem acasă deoarece nu putem obține autorizație. Astfel spus, la un moment dat am dorit să vindem din ele, dar nu am avut cui. Avem mai multe rase, dintre care metiș Carpatină, Albă de Banat, Saanen, Anglo Nubiană, Alpină, recent și Boier“, adaugă Viorica Mircu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, la data de 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi).

Plățile s-au realizat după aprobarea suplimentării bugetului alocat acestei măsuri, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

Astfel, până la data de 31 decembrie 2020, din plafonul de 182,5 milioane de euro, APIA a autorizat la plată suma de 179,79 milioane euro pentru un număr de 122.447 cereri  unice, din care:

  • Suma de 51,57 milioane euro, pentru un număr de 148 cereri - sectorul legume fructe;
  • Suma de 85,1 milioane euro, pentru un număr de 691 cereri - sectorul bovine;
  • Suma de 43,12 milioane euro, pentru un număr de 946 cereri - sectorul ovine/caprine.

Conform fluxurilor procedurale din cadrul APIA și al instituțiilor financiare bancare, o parte dintre fermieri au primit în conturi sumele aferente acestei măsuri începând cu data de 30 decembrie, iar alimentarea conturilor fermierilor se va realiza și în perioada 4 - 8 ianuarie 2021, astfel încât fermierii să beneficieze cât mai repede de acest sprijin.

Sursa: apia.org.ro

Pagina 1 din 4
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti