reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Sep 2022

Stabilitatea sistemului energetic din România este garantată de producția de biomasă

Deși este o soluție viabilă pentru asigurarea securității energetice și cu efecte pozitive inclusiv în agricultură, producția de biomasă a fost prea puțin luată în seamă. Dar iată care sunt beneficiile economice și de mediu.

Producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative, relevă datele celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români (CFRO) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București. De altfel, studiul arată că „biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național, și este totodată o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă“.

De ce ar trebui fermierii să investească în biomasă

Potrivit CFRO, în prezent, biomasa contribuie cu cca 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice. „Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

România ar trebui să valorifice această resursă cât mai repede

De altfel, mai ales în aceste vremuri tulburi, accesibilitatea prețului este poate una dintre cele mai mari provocări ale sistemului energetic. „Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate“, a declarat Alexander Degianski, inginer agronom și consilier în domeniul agriculturii, deținător al unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș.

Câtă biomasă producem

Anul trecut, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%). Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii). În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Sistemul de irigații, o altă preocupare majoră a CFRO

CFRO și-a reafirmat susținerea privind modificarea legii irigațiilor și alocarea de către guvern a sumei de 1,5 miliarde de euro pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a sistemului național de irigații.

De altfel, Clubul Fermierilor Români a făcut numeroase demersuri pentru a convinge autoritățile naționale și europene de importanța alocării sumelor necesare pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor naționale de irigații și desecare-drenaj. CFRO a pus la dispoziția autorităților studii de fezabilitate, elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative. Totodată, inițiativele Clubului susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru o agricultură performantă și rezilientă.


  • „Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol“, a declarat Laszlo Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.
  • Din ce se poate produce biomasă

Biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (de exemplu plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (de exemplu trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia etc.), dar și culturi perene.

Din punctul de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

  • CFRO apreciază prevederea legislativă prin care se vor subvenționa de către ANIF, în cotă de până la 50%, cheltuielile aferente consumului de energie electrică necesar asigurării apei pentru irigații de către deținătorii de sisteme de irigații locale independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare, pe baza principiilor deja aplicate de către fermieri. Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI, și prin investiții în amenajări hidroameliorative, cu rol important în zona de desecare și drenaj.

Simona-Nicole David

Producția de biomasă, alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic din România, cu beneficii pentru agricultură

Conform celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București, producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național, și este totodată o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

“Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, Președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

“Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură.”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

“În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate.”, a declarat Alexander DEGIANSKI, inginer agronom și consilier în domeniul agriculturii, deținător al unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia, etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Despre studiul ”Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor”

Studiul a fost elaborat de o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și din cadrul Academiei de Științe Economice din București, în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august – 13 decembrie 2021.

Obiectivul acestui studiu a fost să ofere autorităților din România responsabile pentru sectoarele de agricultură și mediu un material documentat din punct de vedere tehnic și economic, realizat de către profesori universitari și experți în domeniu, care să poată reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finanțare pentru următoarea perioadă a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea prețurilor actuale în domeniul gazelor naturale și energiei electrice.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților studiul integral și materialele de prezentare a proiectului.

Conferinta Biomasa, Biogaz & Cogenerare 2015: “Platforma de networking intre furnizori si beneficiari”

Bucuresti, 25 Mai 2015 - „Biomass, Biogas & Cogeneration 2015”, conferinta nationala consacrata energiei produse din biomasa, biogaz sau in centrale de cogenerare, organizata de Asociatia Romana pentru Promovarea Eficientei Energetice si GOVNET Conferences, va avea loc Joi, 11 Iunie 2015, incepand cu ora 9 a.m. la Hotelul InterContinental Bucuresti.

GOVNET Conferences continua astfel seria evenimentelor dedicate industriilor cu potential de dezvoltare si impact economic insemnate, aducand de aceasta data in prim plan biomasa, biogazul ca surse de energie verzi si sistemele care functioneaza in congenerare.

Dezbaterea interactiva aflata la a doua editie va reuni in sala reprezentanti la nivel decizional din: Ministerul Energiei, ANRE, Ministerul Agriculturii, Turismului si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, reprezentanti ai comunitatii locale - primarii, sefi de consilii locale, companii de termoficare locale, producatori si traderi de biomasa - nationali si internationali, dezvoltatori de centrale si operatori, companii producatoare de echipament si tehnologie din industrie, traderi de energie, experti financiari si juridici din energia regenerabila, mari proprietari de ferme agricole din Romania, hoteluri sau cladiri de birouri, companii de procesare a deseurilor din lemn si peleti, companii ce detin silozuri de depozitare si procesare pentru cereale etc.

Se vor prezenta proiecte de succes dezvoltate in tara si in strainatate, solutii concrete in vederea eficientizarii anumitor businessuri care si-ar putea dezvolta capacitati de biomasa sau biogaz in businessul pe care il desfasoara, dar si ce ar putea fi imbunatatit in partea de sustinere a sectorului de catre autoritati.

Conferinta ofera cea mai relevanta platforma interactiva de discutii, intalniri, networking direct si dezbateri interactive intre furnizori si beneficiari, si este organizata luand in considerare faptul ca piata este inca la inceput si prezinta un potential foarte mare de dezvoltare – Romania are putin peste 100 MW instalati in biomasa (de 40 de ori mai putin decat capacitatile insumate instalate in eolian si fotovoltaic).

Partenerii evenimentului sunt Adrem Invest, Aggreko, Bepco, B-Team, BWE Biogas Weser-Ems, Ener-G Tehnologii Energetice, Noerr.

Despre GOVNET

GOVNET este un canal media independent ce furnizeaza informatii concentrate pe realitatea economico-politica si pe climatul de afaceri ale Romaniei si totodata, organizator de evenimente, prin GOVNET Conferences. Obiectivul nostru este sa fim o sursa reala de informatii si de analize specifice din zona de business pentru cei interesati sa investeasca in Romania si cautam sa promovam parteneriate prin intermediul unei platforme ce vizeaza evenimente de inalt nivel si conferinte de afaceri.

Agenda evenimentului poate fi vizualizata aici: http://govnet.ro/Biomass-Biogas-and-Cogeneration-2015--National-Conference

Pentru detalii suplimentare, va rugam contactati:

Adrian Ion
Publisher

Tel: 0372.900.670
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Un proiect Green Energy. Biomasa - o afacere verde

Asociaţia Green Energy a organizat la începutul lunii octombrie lansarea oficială a proiectului „Biomasa – o afacere verde“. Proiectul este implementat în parteneriat de către Asociaţia Green Energy (în calitate de beneficiar) şi Oxford Research AS din Norvegia. Acesta se desfăşoară în perioada septembrie 2014 – aprilie 2016 şi este cofinanţat din Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, programul „Inovare Verde în Industria din România“.

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 20 de luni, având o valoare totală de 219.500 euro, din care grant 190.000 euro. Obiectivele principale ale proiectului sunt dezvoltarea şi promovarea unui sistem de încălzire la nivel comunitar bazat pe biomasă şi încurajarea dezvoltării ecoîntreprinderilor de-a lungul lanţului valoric al biomasei.

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. (Definiţie cuprinsă în Hotărârea nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport.)

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.

Activităţile proiectului

Este avută în vedere dezvoltarea de idei de afaceri în vederea generării de noi ecoîntreprinderi de-a lungul lanţului valoric al biomasei. Proiectul presupune şi vaste activităţi de informare.

Se urmăreşte armonizarea intereselor actorilor în domeniu şi dezvoltarea Clusterului Inovativ al Biomasei Green Energy prin intermediul expertizei norvegiene. În cadrul lansării proiectului, reprezentanţii asociaţiei Green Energy au explicat în detaliu importanţa dezvoltării unor sisteme de încălzire bazate pe biomasă la nivel comunitar. Asociaţia face primul pas în acest sens prin implementarea unui model-pilot în judeţul Covasna, Regiunea Centru. Urmează a fi identificată administraţia publică locală unde va fi realizat acest model şi, mai apoi, încheierea unui acord privind implementarea şi sustenabilitatea modelului creat.

Sistemul va integra verigile-cheie din lanţul valoric al biomasei lemnoase:

– cultivarea de salcie energetică cu scopul obţinerii de biomasă lemnoasă;

– colectarea şi măcinarea deşeurilor lemnoase cu scopul obţinerii de biomasă;

– instalarea şi punerea în funcţiune a unei centrale termice cu cazan pe biomasă.

Sistemul de încălzire pe biomasă la nivel comunitar va reprezenta un model de bună practică, care urmează a fi supusă atenţiei factorilor decizionali pentru a fi replicat în alte localităţi din ţară.

Asociaţia Green Energy

De la înfiinţarea sa în 2009, Asociaţia Green Energy activează în domeniul protecţiei mediului şi a promovării surselor de energii regenerabile.

Printre membrii asociaţiei se numără producători de biomasă (fermieri care cultivă plante energetice, firme din industria de prelucrare a lemnului şi producători de mobilă), producători de cazane, firme responsabile de gestionarea deşeurilor, firme care asigură logistica, mari şi mici consumatori de energie verde. 

Asociaţia Green Energy asigură totodată managementul pentru Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy. În anul 2013 Clusterul a obţinut calificativul bronz pentru management, o recunoaştere acordată de ESCA (Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor) şi Cluster Excellence prin iniţiativa Comisiei Europene.

Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy grupează reprezentanţi ai mediului economic din domeniul biomasei (membri ai Asociaţiei Green Energy), reprezentanţi ai mediului academic (cercetători în domeniul biomasei), reprezentanţi ai administraţiilor publice (factori decizionali care încurajează prin mecanisme adecvate dezvoltarea sectorului), precum şi alte organizaţii-catalizator care contribuie la dezvoltarea sectorului.

Oxford Research AS

Clusterele din Norvegia sunt recunoscute ca fiind unele dintre cele mai performante din lume. Prin intermediul parteneriatului, Clusterul Green Energy va beneficia de servicii de expertiză norvegiană în domeniul clusterelor şi va prelua know-how din partea clusterelor norvegiene din domeniul biomasei.

Oxford Research din Norvegia este o companie bazată pe cunoaştere specializată în domenii precum dezvoltare industrială şi regională. Printre temele pe care le abordează se numără sistemele de cunoaştere şi de inovare, planuri de dezvoltare a relaţiilor cu municipalităţi şi regiuni, politici sociale, educaţionale şi de piaţa muncii.

Oxford Research a fost înfiinţat în 1995 şi are filiale în Danemarca, Norvegia şi Suedia. Oxford Research realizează evaluări, analize şi oferă consultanţă pe strategii. Organizaţia a constituit un grup dedicat clusterelor, format din experţi şi organizaţii partenere. Organizaţia participă la numeroase proiecte transregionale şi europene pe tema clusterelor.

Forme de valorificare energetică a biomasei (bio-carburanţi):

– Arderea directă cu generare de energie termică.

– Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).

– Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) – în cazul fermentării produşilor zaharaţi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă.

– Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol. În etapa următoare biodieselul purificat se poate arde în motoarele diesel.

– ­Degradarea enzimatică a biomasei, cu obţinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivaţi glucidici, care pot fi ulterior fermentaţi la etanol.

Programul „Inovare Verde în Industria din România“

Programul „Inovare Verde în Industria din România“ este o arie de program din cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 (Granturile Norvegiene), care îşi propune să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European (SEE) şi la consolidarea relaţiilor bilaterale dintre Norvegia şi România.

„Inovare în Industria Verde din România“ este un program de dezvoltare a afacerilor, având drept scop creşterea competitivităţii întreprinderilor verzi, inclusiv ecologizarea industriilor existente, inovarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial verde. Viziunea programului este: „Bun pentru afacere şi bun pentru mediul înconjurător.“

Sorin STAICU

Biomasa, de la potenţial mare la producţie modestă

Producţia de energie din biomasă s-a mărit cu aproape 150% anul trecut, comparativ cu anul anterior, însă cantităţile sunt modeste raportat la energia fotovoltaică sau eoliană. O posibilă explicaţie ar putea fi costurile mai mari pentru centralele pe biomasă, dar şi reticenţa băncilor în susţinerea acestui tip de investiţii.

„S-au construit 2.500 MW pe eolian şi 1.200 pe fotovoltaic, dar mai nimic pe hidro sau pe biomasă. Producţia de energie pe bază de biomasă a fost anul trecut de 70 MW, dublu din punctul de vedere al capacităţii faţă de anul anterior. Este însă foarte puţin, practic nu prea există piaţă de biomasă“, a declarat Zoltan Nagy, membru în boardul de condu­cere al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în cadrul evenimentului Biomass, Biogas & Cogeneration 2014 organizat de Govnet.

Mihail Fâcă, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC), a precizat că această tehnologie este importantă pentru că rezolvă probleme „mari“ de mediu. Este vorba de resturile vegetale provenite de la exploataţiile forestiere, dejecţiile din zootehnie, nămolurile din staţiile de epurare, resturile din exploatarea lemnului şi gunoiul menajer.

„Din păcate, trebuie să recunoaştem că atât politica noastră internă, cât şi cea de la nivel european nu au încurajat această tendinţă. Tendinţa este acum ca noi să ajungem la zero depuneri în gropile de gunoi. Spun că nici Comisia Europeană nu ne-a prea încurajat şi mi-aduc aminte că, în 2009, am încercat să promovăm în sistemele integrate pentru managementul deşeurilor şi tehnologia valorificării energetice a gunoiului menajer.

Comisia a considerat, la acea vreme, că România nu este pregătită pentru acest tip de tehnologie. Acum optica s-a mai schimbat şi mergem către ţelul de a avea cât mai puţin gunoi la groapa de gunoi“, a afirmat oficialul MMSC.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, anul trecut 232 de fermieri au solicitat APIA subvenţii pentru plante energetice nonagricole, pentru o suprafaţă de 3.205 ha, în creştere uşoară faţă de anul anterior, când numărul solicitanţilor era de 104.

Evenimentul a fost primul de acest fel consacrat energiei produse din biomasă sau în centrale de cogenerare.

(Ioana Guţe)

Conferința Națională - Biomasă, Biogaz & Cogenerare România 2014

Biomasă, următorul trend în sectorul energiei verzi, o alternativă pentru echilibrarea capacităților de producție
 
București, 14 Aprilie 2014 – GOVNET Conferences continuă seria evenimentelor dedicate industriilor cu potențial de dezvoltare și impact economic însemnate, aducând de această dată în prim plan o nouă zonă a energiei regenerabile: biomasă, biogazul ca surse de energie verzi și sistemele care funcționează în congenerare.

„Biomasă, Biogaz & Cogenerare România 2014”, prima conferință națională consacrată energiei produse din biomasă sau în centrale de cogenerare, va avea loc Joi, 8 Mai 2014, începând cu ora 9 a.m. la Hotelul InterContinental din București.

Pe fondul avântului instalațiilor eoliene și solare (la finele anului trecut capacitatea totală instalată în parcuri eoliene era de aproximativ 2500 MW, respectiv 1150 MW, în cele solare), este nevoie de capacități de echilibrare a energiei. Biomasa este o soluție în acest sens, fiind nu doar regenerabilă, ci și accesibilă, potențialul mare neexploatat provenind în mare parte din terenurile agricole disponibile.

După o creștere de circa 140 la sută în 2013 din punct de vedere al capacității instalate, proiectele pe biomasă și derivați ai acesteia, cum este biogazul, (inclusiv cele care funcționează în cogenerare) au ajuns la 65 MW, rămânând singurele neafectate de modificările recente ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Astfel, energia electrică generată din biomasă este răsplătită cu câte două certificate verzi pentru fiecare MWh produs și livrat, pentru o perioadă de 15 ani. Dacă biomasa provine din culturi energetice (rapiță, soia, floarea soarelui, chiar și porumb), se mai adaugă câte un certificat verde pentru fiecare MWh, la fel și pentru energia electrică produsă în centrale de cogenerare pe biomasă calificate ca fiind de înaltă eficiență.

Evenimentul organizat de GOVNET Conferences vine în sprijinul dezvoltării acestui sector, devenind un punct de întâlnire pentru toți factorii implicați: autorități din zona de reglementare – Departamentul pentru Energie, Ministerul Agriculturii, ANRE; reprezentanți ai comunităților locale – Asociația Municipiilor din România; producători și traderi de biomasă, dezvoltatori și operatori de centrale pe biomasă, biogaz sau de cogenerare, producători de echipamente și soluții tehnologice, traderi de energie, experți din zonele financiară și juridică, mari proprietari de ferme agricole, precum și companii ce administrează depozite de deșeuri sau gropi de gunoi – deșeuri din care se extrage biogazul ulterior procesului de fermentare anaerobă.

Conferința oferă o platformă dinamică de discuții, întâlniri, networking direct și dezbateri interactive care vizează oportunitățile pe care această nișă a sectorului energiei verzi le oferă, provocările, actualitatea acestei piețe, susținând astfel progresul industriei – cei doar 65 MW instalați conduc la ideea unui potențial foarte mare, mai ales în condițiile în care se așteaptă anunțarea tarifului fix de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
 
Despre GOVNET

GOVNET este un canal media independent ce furnizează informații concentrate pe realitatea economico-politică și pe climatul de afaceri ale României și totodată, organizator de evenimente, prin GOVNET Conferences. Obiectivul nostru este sa fim o sursă reala de informații și de analize specifice din zona de business pentru cei interesați să investească în țara noastră și căutăm să promovăm parteneriate prin intermediul unei platforme ce vizează evenimente de înalt nivel și conferințe de afaceri. Agenda evenimentului poate fi vizualizată aici.

Pentru detalii suplimentare, contactați-ne la:

Adrian Ion

Publisher
 
Tel: 021 210 52 87
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.govnet.ro