Iată că Sărbătorile de iarnă au venit cu vești bune și pentru fermieri, acești fermieri trecuți deja prin toate furcile caudine: peste 900 de milioane de euro. Ne dorim să avem cât mai multe astfel de vești să vă dăm mereu, nu doar în prag de Sărbători. 

Despre ce este vorba mai exact? Ei bine, în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a autorizat la plată suma de 913,36 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și din Bugetul Național.

Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili. Este pentru prima dată când se înregistrează un număr atât de mare de fermieri autorizați la plată, raportat la această perioadă din an (23 decembrie).

Autorizarea la plată continuă în ritm susținut și în zilele următoare, până la sfârșitul anului. 

În ceea ce privește activitatea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program, se arată într-un comunicat transmis de MADR. 

Drepturile bănești cuvenite medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți în condițiile legii, în conformitate cu prevederile Legii 236/2019 și a OUG 117/2020, pentru acțiunile sanitare veterinare realizate în luna septembrie, au intrat în conturile Direcţiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) judeţene încă din data de 10 noiembrie, se arată într-un comunicat transmis de ANSVSA.

Prima solicitare, în acest sens, către Ministerul de Finanțe pentru deschiderea de credite în sumă de 24.527.403 de lei, a fost înaintată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) în data de 6 noiembrie.

Pentru această sumă, care a intrat în conturile a 39 de DSVSA județene, s-a solicitat Trezoreriei decontarea de urgență. Două DSVSA judeţene nu au primit bani – Sibiu (pentru că nu s-a întocmit complet documentaţia, conform cerințelor), Bihor (nu a solicitat decontarea), iar DSVSA a Municipiului Bucureşti nu are încheiate contracte de concesiune cu medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

În comunicat se mai arată că aceste precizări sunt necesare în condiţiile în care, luni, 9 noiembrie, medicii veterinari de liberă practică din mai multe judeţe au întrerupt activitatea, acuzând ANSVSA că nu respectă contractele încheiate şi nu a efectuat plăţile pentru acţiunile contractate, în conformitate cu prevederile Legii 236/2019 și a OUG 117/2020.

Întârzierea plăţilor a fost cauzată de un blocaj instituțional generat de Direcţia Economică și de Secretarului General al ANSVSA, situație care a fost soluționată prin implicarea președintelui instituției.

În acest sens, a fost sesizată Comisia de Disciplină pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu pentru mai mulți funcționari publici din cadrul Direcției Economice. Această situație, fără precedent la nivelul autorităţii, nu a făcut decât să blocheze, mai mult de două luni, aplicarea prevederilor legale privind plata medicilor veterinari de liberă practică, în condițiile legii.

Dr. Robert Chioveanu, prin toate demersurile întreprinse, în calitate de președinte al ANSVSA, a insistat ca medicii veterinari de liberă practică împuterniciți să primească suma de 10.000 de lei din bugetul Autorității, pentru fiecare contract și să se aplice prevederile legale.

La această dată, s-a solicitat tuturor DSVSA județene să transmită documentația necesară pentru a se face deschiderea de credite reprezentând contravalorea deconturilor privind acțiunile realizate în luna octombrie, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

În următoarea perioadă, se analizează documentația primită de la DSVSA județene, astfel încât să se realizeze plățile pentru luna octombrie, în condițiile legii, fără întârziere.

Totodată, s-a solicitat un control urgent din partea Ministerului Finanțelor Publice pentru clarificarea aspectelor care au cauzat blocarea plăților, precum și prevederile legale încălcate care au condus la imposibilitatea de punere în aplicare a prevederilor OUG 117/2020.

Președintele ANSVSA consideră că medicii veterinari de liberă practică trebuie să-și primească drepturile, așa cum prevede legea și că alături de medicii veterinari oficiali își vor face datoria, cu profesionalism, pentru apărarea sănătății animalelor și a sănătății oamenilor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează într-un comunicat de presă faptul că a fost publicat Regulamentul delegat (UE) 2016/1612 al Comisiei Europene privind acordarea unor ajutoare pentru reducerea producției de lapte. Este vorba despre un cuantum de 14 euro/100kg de lapte de vacă, cu o limitare la un volum total de reducere a livrărilor de lapte care corespunde sumei de 150 milioane euro.

Beneficiarii eligibili sunt producătorii de lapte care au livrat lapte la prim-cumpărători în luna iulie 2016 și care se angajează să reducă livrarea cantității de lapte într-o perioadă calendaristică de 3 luni -perioada de reducere, în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent - perioada de referință.

Pentru a solicita ajutorul, producătorii de lapte vor depune un formular de cerere de ajutor la care vor atașa copii ale contractelor cu prim-cumpărătorii, copii ale documente fiscale care atestă livrările –facturi, file din carnetul de comercializare, pentru livrările efectuate în perioada de referență și în luna iulie 2016. Depunerea se va face la sediul Centrului Județean APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul/sediul social, direct sau prin poștă.

Termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor complete, pentru cele patru perioade de reducere care acoperă câte 3 luni calendaristice, sunt stabilite astfel:

- 21 septembrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru prima perioada de reducere octombrie, noiembrie, decembrie 2016;

- 12 octombrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru a doua perioada de reducere: noiembrie și decembrie 2016, precum și ianuarie 2017;

- 9 noiembrie 2016, la ora 13:00, ora României, pentru cea de a treia perioada de reducere: decembrie 2016, ianuarie și februarie 2017;

- 7 decembrie 2016, ora 13:00, ora României, pentru cea de a patra perioada de reducere : ianuarie, februarie și martie 2017.

După încheierea perioadei de reducere în termen de maxim 45 de zile, beneficiarul va depune cerere de plată în limita cantității autorizate, iar plata se va efectua după realizarea controalelor, cel târziu în a 90-a zi după data încheierii perioadei de reducere.

În cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene, Phil Hogan a prezentat un pachet pentru sectorul laptelui, lăsând flexibilitate statelor membre pentru a distribui ajutorul şi către alte sectoare. Suma de 500 milioane de euro a fost împărţită în două, după cum urmează – 350 milioane de euro pentru a redresa problemele din sector şi 150 milioane pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte. Măsura va funcționa la nivel european, însă comisarul european a precizat faptul că se va ține cont de ordinea depunerii cererilor, iar pentru fiecare litru redus, crescătorul va beneficia de un ajutor vehiculat de 14 eurocenți.

În acest context, ministrul Achim Irimescu a declarat: „Cred că este o măsură foarte bună. Ştim cu toţii că sectorul laptelui se confruntă cu probleme grave de când s-a renunţat la cota de lapte. În România, în zona de munte s-a ajuns la un preţ de 40 bani/litrul de lapte – în timp ce în supermarketuri preţurile sunt în jur de 4 – 4,5 lei. E clar că sunt probleme pe lanţul alimentar, de aceea am şi cerut soluţii pentru echilibrarea riscului între actorii de pe lanţ, pentru că fermierii sunt cei care suportă riscul în prezent. Este foarte important ca legislaţia necesară să se adopte cât mai rapid, pentru că suntem deja în luna iulie şi, de asemenea, condiţiile care vor fi impuse să nu ducă la o creştere exagerată a birocraţiei. Pentru implementarea cât mai rapidă a măsurilor este nevoie de eforturi susţinute pentru ca banii să ajungă cât mai repede la fermieri”.

Ionel Chiriac este nu doar un cunoscut crescător de porci din România, ci şi un profesionist desăvârşit care crede cu ardoare, în ciuda tuturor dificultăţilor cu care se confruntă, în potenţialul sectorului de creştere a porcilor. Acesta este şi motivul pentru care continuă să investească în producţie, atât în ferme de reproducţie cât şi în unităţi de creştere şi îngrăşare a porcilor. Ultima investiţie este cea de la Mozăceni, judeţul Argeş, realizată cu bani europeni.

Omul de afaceri argeşean are o experienţă de mai bine de zece ani în sectorul zootehnic. După un stagiu de pregătire în Danemarca, care a durat vreo patru ani, Ionel Chiriac s-a întors în ţară împreună cu doi danezi, alături de care a pus bazele unei cooperative agricole care în câţiva ani avea să devină un jucător important pe piaţa locală. Ulterior, li s-a alăturat şi un alt fermier român, „şcolit“ tot în Danemarca. Astfel, a luat naştere cooperativa DanBred, care în prezent include mai multe unităţi: pe lângă ferma din comuna Mozăceni, satul Babaroaga (judeţul Argeş) – cea mai recentă investiţie în grup –, mai există o fermă de reproducţie, o alta vegetală, două ferme daneze, o unitate de creştere şi îngrăşare şi o alta de îngrăşare porcine. La acestea se adaugă ferma Degaro, o unitate care foloseşte tot genetica daneză.

„Degaro a intrat în Cooperativă deoarece activează în sudul României şi vinde la noi în zonă. Ei, având tot genetică daneză, putem să negociem împreună preţul de vânzare a porcului ca să avem aceleaşi preţuri. În cooperativă avem atât producţie vegetală cât şi silozurile de depozitare, apoi reproducţia şi creşterea. Noi producem 96.000 de capete, din care reuşim să îngrăşăm singuri vreo 75.000 de capete, iar alte 20.000 le vindem la alte ferme de îngrăşare“, a declarat Ionel Chiriac în cadrul unei vizite organizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pentru ziarişti la mai multe obiective economice realizate cu bani europeni.

Acesta spune că toate unităţile menţionate vând producţia prin intermediul cooperativei, deoarece este mai avantajos.

„Încercăm să implementăm un fel de brand (DanBred), pe care lumea îl cunoaşte, şi să obţinem un preţ mai bun decât nivelul mediu de pe piaţă. Încerc să ţin preţul sus, este un dezavantaj pentru mine, căci eu trebuie să fiu primul care negociez cu abatoarele. După mine vin ceilalţi fermieri să tragă de preţ“, povesteşte Ionel Chiriac.

Fermă de top

Ferma de porci de la Mozăceni reprezintă o investiţie de circa două milioane şi jumătate de euro, din care un milion de euro constituie finanţare europeană. Contractul cu APDRP a fost semnat în iulie 2011, investiţia fiind finalizată un an mai târziu. Unitatea are o capacitate de circa 24.000 capete de porc gras/an (patru serii pe an). Chiriac spune că vrea să mai construiască încă o hală (fermă de îngrăşare) în viitor, poate chiar în toamnă dacă se obţin avizele necesare, aceasta urmând să aibă o capacitate de 2.000 de capete. Planuri de investiţii există şi pentru ferma de reproducţie, intenţia fiind de a mări capacitatea de la 3.000 de scroafe în prezent la 5.000 de capete, mai ales că există cerere mare de purcei pe piaţă.

Ferma de la Mozăceni este una dintre cele mai moderne unităţi de gen din România. Halele, de exemplu, au un format mai ciudat faţă de cele standard, povesteşte Chiriac, care permit o circulaţie a aerului şi un microclimat interior mai bun faţă de modelele clasice de hale. Ea este structurată pe trei hale, fiecare are o capacitate de 2.000 de capete, cu două compartimente a câte 1.000 de capete. Aceasta este populată treptat, compartiment cu compartiment, ceea ce ajută foarte mult la livrarea animalelor la abatoare, deoarece se reduce presiunea la vânzare asupra crescătorilor.

„Când ieşi cu un număr mare de capete să-l livrezi tot odată abatorul te poate presa la preţ. Fermierul nu trebuie să fie doar un bun tehnolog, să ştie să crească porcul, trebuie şi să îl vândă ca să aibă profit, altfel nu poate să reziste pe piaţa românească. Şi aşa, în prima jumătate de an, din cauza unui preţ foarte prost, am pierdut circa 40 de lei pe cap. Noi producem kilogramul de carne de porc la un preţ de circa 5,4-5,5 lei, cel mai jos preţ a ajuns chiar la 4,8 lei. Acum am început să ne reglăm, pentru că au venit căldurile şi lumea a început să iasă la grătar, motiv pentru care s-a mărit şi consumul“, a precizat Chiriac.

Pentru primele şapte luni ale acestui an, Chiriac vorbeşte totuşi de un plus de 11-12 lei pe cap de animal, în condiţiile în care au fost vânduţi circa 10.000 de porci. Până la sfârşitul anului, fermierul speră să ajungă la un câştig de peste 50 lei pe cap de porc.

Purceii provin din ferma proprie de reproducţie, care are 3.000 de scroafe, genetica fiind daneză. Ferma de reproducţie îşi îmbunătăţeşte genetica, în fiecare an fiind aduşi vieruşi şi scrofiţe de rasă pură. Este vorba de un hibrid trilinear format din Yokshire, Landrace şi Duroc, după cum spune Chiriac. Acesta vorbeşte şi despre avantajele porcului danez: rasa cea mai productivă ca număr de purcei pe an pe scroafă (33 de purcei), precum şi calitatea superioară a carcasei – peste 50% în clasa S, 48% în clasa E, 2% în clasa U, ceea ce este foarte puţin. În plus, porcii au o viteză de creştere foarte bună.

Porcii sunt livraţi, la o greutate de până la 110 kg, către abatoare din Argeş, dar şi din Râmnicu-Vâlcea, Olt sau Bucureşti.

Furajare lichidă

Ionel Chiriac spune că, pentru a reduce costurile la furaje, este utilizată drojdia de bere lichidă, adusă direct de la fabrici, ceea ce a dus la o reducere a costurilor de furajare cu peste 15%. Astfel, a fost înlocuit produsul cel mai scump, şrotul de soia, care este importat la un preţ foarte ridicat, cu 40% mai scump decât anul trecut, spune fermierul. Cooperativa dispune şi de un FNC propriu. Capaci­tatea de depozitare a acestuia este de circa 16.000 tone, o parte din cereale provenind din producţie proprie (ferma vegetală are o suprafaţă de circa 1.100 hectare). Exis­tenţa acestei capacităţi permite achiziţionarea cerealelor la preţuri avantajoase, ceea ce ajută foarte mult la reducerea costurilor totale de producţie, ştiut fiind faptul că furajarea reprezintă 60-65% din cheltuielile totale. La nivel de cooperativă, necesarul de cereale se ridică la 18.000-20.000 tone.

Ioana GUŢE

Reducerea bugetului Uniunii Europene (UE) cu 100 miliarde de euro, în exerciţiul financiar european 2014-2020, va afecta desigur şi bugetul ce va fi alocat României pentru agricultură. Totuşi, ţara noastră va înregistra o majorare importantă, comparativ cu perioada 2007-2013, datorită creşterii graduale (phasing-in) din următorii ani, prevăzută în Tratatul de aderare, în 2016 urmând să fie atins plafonul maxim, de 183 de euro/ha, la plăţile directe. În cazul propunerii iniţiale a Comisiei Europene (CE), suma alocată ţării noastre ar fi mai mare cu 7 mld de euro faţă de perioada actuală, dar, în situaţia unor reduceri importante ale bugetului UE, creşterea va fi de aproximativ 5 mld de euro. În principal, aceşti bani vor merge către sprijinul pe suprafaţă. Aceste precizări au fost făcute de Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei discuţii recente.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012