Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat săptămâna trecută încă șapte atestate pentru produse tradiționale din județele Galați, Caraș-Severin și Buzău.

În județul Galați, producătorul S.C. VERDESI&CO SRL a primit atestat pentru patru produse tradiționale obținute din carne de porc provenită din fermele proprii: Mușchiuleț de porc Ilinca, Cotlet haiducesc a lui Zamfir, Costiță afumată Ilinca, Cârnați de porc a lui Ignat.

Denumirea de ”Mușchiuleț de porc Ilinca” s-a transmis din generație în generație, iar rețeta este una specifică ce presupune prepararea bucăților de carne prin maturare și condimentare cu cimbru și alte condimente, înainte de afumare.

”Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obținut din cotlet de porc, maturat în baiț de condimente, timp de 6-14 zile. Calitatea materiei prime, prelucrarea cărnii prin metode tradiționale conduc la obținerea produsului ”Cotlet Haiducesc a lui Zamfir”, care se caracterizează printr-un gust deosebit și mai ales printr-o savoare specifică produselor de casă.

”Costița afumată Ilinca” este un produs obținut din piept de porc dezosat maturat timp de 6-14 zile în baiț de condimente naturale tradiționale și sare. Rețeta are o vechime de peste 25 de ani.

”Carnații de  porc a lui Ignat” afumați tradițional se obțin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obținut se supune operației tehnologice de afumare.

În județul Caraș Severin a fost acordat un atestat de produs tradițional pentru ”Cârnați din carne de capră ca la Soceni”. Aceștia se obțin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat  și  pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumați la fum natural.

În județul Buzău a fost acordat atestat de produs tradițional pentru ”Salamul Casa Râmniceană” și pentru ”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană”.

Salamul este un preparat culinar din carne de porc și vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual.   Combinația celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite urmate în final de  procedeul de afumare evidențiază valoarea tradiţională a produsului finit.

”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană” sunt preparați din carne de oaie și porc preluată  de la crescători din zonă, cît și de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-și înregistreze produsele tradiționale nu doar pentru a diversifica producția, dar și pentru a oferi consumatorilor siguranța calității. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordat în 2015 un număr de 204 de atestate pentru „produse tradiţionale”, totalul acestora ajungând astfel la 513, de când a fost modificată legislaţia în acest domeniu, conform Ordinului 724/2014.

Elaborarea acestui act normativ a avut drept scop diferenţierea clară dintre un produs tradiţional şi unul industrial. În acest sens, legislaţia în vigoare defineşte produsul tradiţional, restricţionează capacităţile de producţie, fiind introduse prevederi referitoare la operaţiuni efectuate manual. De asemenea, se defineşte caietul de sarcini şi sunt introduse prevederi referitoare la date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu privire la vechimea produsului care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta.

O altă noutate pe care o aduce Ordinul 724/2014, faţă de legislaţia anterioară este logo-ul dedicat produselor tradiţionale, care trebuie inscripţionat pe eticheta produsului, precum şi introducerea modelului-tip de ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL, care se afişează la locul de comercializare al produsului. Legislaţia introduce prevederi clare în ceea ce priveşte documentaţia necesară pentru înregistrarea produsului în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. A fost implementată o procedură certă de atestare care este aplicată de specialiştii din cadrul Direcţiilor Agricole Judeţene şi MADR. În ce priveşte sancţiunile şi controlul au fost prevăzute atribuţii pentru instituţiile co-avizatoare ale Ordinului. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale actualizează lunar Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) pe site-ul MADR.

Informaţii suplimentare

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile teritoriale de inspecţie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii prin personalul împuternicit au atribuţii de control privind îndeplinirea condiţiilor şi a criteriilor care au stat la baza acordării atestatului de produs tradiţional.

Consilierii cu atribuţii de inspecţie în domeniul industriei alimentare din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, desfăşoară inspecţii în unităţile de producţie. Controalele efectuate în unităţile de producţie au ca scop verificarea legalităţii atestatului şi a logoului de produs tradiţional. Controalele se efectuează conform tematicilor şi procedurilor de inspecţii, aprobate de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin personalul de specialitate, desfăşoară controale în reţeaua de comercializare pentru verificarea conformităţii etichetării şi logoului produselor tradiţionale.

La primirea unei reclamaţii, fiecare instituţie efectuează operaţiuni de control pe fluxul de fabricaţie pentru a verifica conformitatea produselor tradiţionale cu cele prescrise sau declarate, conform competenţelor legale.

În funcţie de specificul neconformităţilor constatate în timpul inspecţiei, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti notifică instituţiile abilitate cu privire la situaţia constatată şi luarea măsurilor ce se impun, conform legislaţiei în vigoare.

Ministerul Sănătăţii, prin personalul împuternicit de acesta din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti efectuează controlul oficial, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor şi dispune măsurile legale care se impun.

Nerespectarea condiţiilor şi criteriilor pentru atestarea produselor tradiţionale atrage luarea de măsuri administrative prin anularea atestatului de produs tradiţional, radierea din RNPT şi retragerea logoului de către personalul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în urma notificării trimise de către direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Ministerul Sănătăţii.

Actorii implicaţi în consolidarea produsului tradiţional pe piaţa românească:

• Federaţia Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Asociaţiile de profil din ţară;
• Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin direcţiile de specialitate;
• Direcţiile Agricole Judeţene prin structurile de specialitate;
• Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor cu oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor;
• Ministerul Sănătăţii;

Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din cadrul Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară, verifică, conform atribuţiilor pe care le au, toate produsele alimentare, inclusiv produsele tradiţionale şi produsele alimentare obţinute conform reţetei consacrate, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al siguranţei alimentare.

Conform Anexei nr. 3 din Ordinul nr. 724/2013 “ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL” eliberat produsului înregistrat în RNPT este menţionat că “Prezentul atestat nu exonerează operatorul economic de răspunderile ce-i revin potrivit legii, pentru fabricarea şi comercializarea acestui produs. Atestatul îşi păstrează valabilitatea atât timp cât operatorul economic îndeplineşte criteriile şi cerinţele pentru care a primit atestatul.”

Reamintim ca în anul 2013 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Industrie Alimentară, Serviciul Politici de Calitate, Compartimentul Produse Tradiţionale şi Dezvoltare Durabilă, în baza analizei de pe piaţă a “produsului tradiţional”, în colaborare cu reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Produselor Tradiţionale, Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - ROMALIMENTA şi cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor au modificat Ordinul nr. 690 din 28 septembrie 2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale separând „produsul tradiţional” de cel realizat de “sectorul industrie”, şi au elaborat două acte normative:

• Ordinul nr.724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale;
• Ordinul nr.394/2014 privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2014 care reglementează modul de comercializare al produselor agricole în pieţe a născut frustrare atât în rândul micilor producători cât şi al cumpărătorilor. Cei mai mulţi dintre cei care până acum dădeau culoare pieţelor prin produsele lor au preferat să-şi ţină marfa acasă de teama amenzilor aplicate de autorităţi, care nu acceptă nici o derogare de la noile măsuri impuse.

„Am rămas cu producţia în grădină, încă nu avem atestatul de producător. Fac ce fac politicienii noştri şi ne desfiinţează cu toată birocraţia şi taxele pe care ni le impun. Din fiecare bănuţ obţinut pe un fir de ceapă sau pătrunjel muncit de un amărât de ţăran vrea şi statul să încaseze ceva. Să recupereze mai bine banii furaţi de la hoţii care ne-au distrus ţara în ultimii 20 de ani“, ţipă cu năduf un producător din piaţa bucureşteană Râmnicu-Sărat.

Autorităţile, în schimb, argumentează noile decizii de introducere a carnetelor de comercializare şi a atestatelor de producător ţinând partea consumatorilor şi susţinând că aceştia „vor cunoaşte mult mai multe lucruri despre produsele pe care le cumpără din piaţă, despre calitatea acelor produse şi a locului de provenienţă a acestora“, după cum a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Tot acesta susţine că, prin noua lege, producătorii agricoli nu vor fi impozitaţi de două ori pentru munca lor.

„Nu va exista o dublă impozitare prin această lege. Nu ne interesează cantitatea vândută de un producător, se plăteşte impozit pe norma de venit. De exemplu, ne interesează foarte clar ca un cioban care are 20 de oi să vândă marfa de la 20 de oi, iar un cioban cu cinci oi să nu poată vinde marfa ca şi cum ar avea 200 de oi, el fiind de fapt un comerciant intermediar“, a conchis Constantin.

Până la eliberarea documentelor şi convingerea producătorilor agricoli că noile măsuri nu le vor micşora substanţial veniturile, consumatorii rămân să se uite lung spre pieţele goale şi să ia, vrând-nevrând, drumul supermarketurilor. „Piaţa e cam goală şi, din păcate, eu doar de aici cumpăram legume proaspete, pentru că am certitudinea că sunt mai sănătoase decât cele de import. Or vrea să desfiinţeze pieţele? Uite aşa ne forţează să cumpărăm marfă din import“, comentează Floarea Iliuţă, venită la cumpărături.