Interviu cu Ion Machedon, responsabil relaţii publice Regia Naţională a Pădurilor

– Domnule doctor, ne vedem nu doar la Regie şi nu numai la simpozioane, şedinţe, conferinţe de presă ci şi, iată, la pădure. Cu ceva vreme în urmă a avut loc o întâlnire a silvicultorilor, ocazionată de Ziua Silvicultorului, ediţia a 24-a. Aţi început imediat după 1989. Cine a fost iniţiatorul?

– Iniţiatorii acestei sărbători a celor care poartă haina verde şi slujesc cu devotament şi credinţă pădurea românească au fost sindicatele din silvicultură, proaspăt constituite atunci. Ţinând cont şi de perioadele în care suntem mai prinşi cu activităţi în sector, s-a stabilit ca această sărbătoare să se ţină în fiecare an în a doua sâmbătă a lunii iunie. Anul acesta, cum spuneaţi, a fost a 24-a ediţie, iar la anul vom avea ediţie jubiliară – 25 de ani. Aceasta va avea o semnificaţie aparte şi, cu siguranţă, se va vorbi şi de istoria acestei zile a breslei silvicultorilor din România.

– Şi nu numai despre aceasta. Cred că se va discuta şi despre ce s-a întâmplat şi se întâmplă cu pădurea şi ce ar trebui făcut pentru menţinerea, protecţia, dezvoltarea şi susţinerea ei.

– Categoric va fi nevoie de un bilanţ ca pentru un jubileu, pentru că 25 de ani înseamnă ceva, chiar dacă raportăm această perioadă la ciclul pădurii, care este de 100 şi mai bine de ani.

– Ne aflăm acum în mijlocul naturii, al pădurii, mai exact. Respirăm un aer curat şi cât de important şi de benefic este pentru omenire să avem pădure, care ne dă acest aer ozonat şi care reglează mediul în care existăm!

– Aşa este. Se vorbeşte mult de funcţia economică a pădurii – poate şi din necesităţi stringente de ordin economic – şi mai puţin de cea de protecţie. Mă refer acum, efectiv, la protecţia mediului, iar, prin clasificarea ştiinţifică făcută de specialişti, aceasta implică cinci aspecte: protecţie a apelor, a solurilor şi a terenurilor,  protecţia psihicului (prin funcţia de recreere) şi, nu în ultimul rând, funcţia de rezervaţie ştiinţifică şi de conser­vare a genofondului forestier naţional (rezervaţiile, parcurile naturale etc.). Aşadar, este vorba de o multitudine de funcţii de protecţie şi este important să conştientizăm că, pe măsură ce se dezvoltă populaţia, mai ales cea urbană, dar şi industrializarea în ansamblu, cu toate componentele sale, aceste funcţii de protecţie ale pădurii trec din ce în ce mai mult pe primul plan.

– Este foarte important ceea ce spuneţi şi minunat ar fi ca toată lumea să conştientizeze şi să res­pecte aceste cinci funcţii la care făceaţi referire. Şi este iarăşi foarte important ca orice proprietar de teren, mai cu seamă cel de fond forestier, să respecte cu sfinţenie fiecare copac.

– Aveţi dreptate, însă conştientizarea pleacă de la câteva coordonate care sunt esenţiale. Eu sper ca în timp scurt ele să devină o realitate şi să se afle pe tapetul guvernanţilor, politicienilor şi, nu în ultimul rând, al administraţiei silvice. Este vorba, în primul rând, de crearea acelui cadru legislativ, absolut necesar şi eu sper ca noul Cod silvic să aibă în componentele sale o amprentă mai viguroasă decât până acum în legătură cu aceste funcţii de protecţie a pădurii.

După aceea, educarea tinerei generaţii. În acest domeniu RNP are câteva obiective distincte în strategia pe termen mediu pe care a adoptat-o. Atât în ceea ce priveşte cuprinderea elevilor şi studenţilor în acţiuni practice, dar şi în manifestări cu caracter educativ în legătură cu rolul şi importanţa pădurii, pentru formarea acelei conştiinţe forestiere de care marele nostru profesor Marin Drăcea vorbea încă de acum mulţi ani în urmă. Din păcate, a rămas un deziderat.

Apoi este vorba de capacitarea ONG-urilor de profil, care nu sunt puţine la număr. Directorul general al RNP, de la începutul mandatului său, tot face apel în această direcţie şi cred că într-un timp scurt vom asista şi la o revigorare a acestor ONG-uri şi la o strângere mult mai puternică a relaţiilor cu administraţia silvică.

– Sunteţi vechi lucrător în domeniu şi aş vrea să vă întreb: în perioada de după 1990 şi până acum – în timp, pe parcursul anilor, în temeiul legilor fondului funciar şi al altor acte normative – au fost retrocedate pădurile din reţeaua de stat în sistem privat. Ca silvicultor, ştiind că trec dintr-un patrimoniu în altul, neavând (cel puţin la începutul perioadei) siguranţa că vor fi bine administrate, aţi avut o strângere de inimă? Plecau dintr-o zonă sigură în una mai puţin sigură. Ştiu, e o întrebare delicată.

– Mă bucur să continuăm discuţia în aceeaşi zonă de sinceritate şi cred că nu ar servi nimănui ca, în legătură cu această întrebare, răspunsul meu să fie incomplet sau ocolitor. E firesc să fi avut strângere de inimă, mai ales pentru generaţia mea, care a prins şi perioada de dinainte de ’90. Noi aveam obligaţia, pădurile toate fiind ale statului, să avem grijă de ele. În momentul retrocedării, prin natura profesiei, mai ales când am văzut că ce se retroceda în foarte scurt timp dispărea, a fost multă strângere de inimă la mulţi silvicultori. Dar, printr-un efort, nu uşor, am conştientizat faptul că, cel puţin sub aspect principial, nu contează cine este proprietarul pădurii, ci cum este administrată şi gospodărită. Acum suntem vecini, în virtutea a tot ceea ce s-a retrocedat (mai mult de jumătate din suprafaţa forestieră a ţării), cu foarte mulţi proprietari, persoane fizice sau juridice. Vreau să vă spun că riscăm să cădem, la un moment dat, într-o altă extremă, văzând că sunt atâtea atacuri la adresa personalului silvic şi atâta confuzie. Ce se întâmplă negativ tot Romsilva este de vină, există pericolul ca personalul silvic al Romsilva să intre într-o anumită stare de nepăsare faţă de ceea ce se întâmplă în pădurile private. Cu alte cuvinte, personalul silvic să abandoneze misiunea profesiei, şi anume aceea de a lua atitudine faţă de tot ce se întâmplă cu pădurea. Oricare ar fi proprietarul ei.

– Dar există deja în zona privată ocoale silvice private. Nu este responsabilitatea lor?

– Ba da, dar eu mă refeream la acele suprafeţe care nu sunt încă administrate. La acei proprietari care nu au răspuns prevederilor legii. Pentru că şi asta este o problemă – modul în care proprietarii înţeleg să respecte prevederile legislaţiei silvice şi care se ridică la mult peste 500 ha la nivelul ţării.

– În noul Cod silvic, pe care îl aşteptăm cu toţii, dorindu-ne să avem o pădure sănătoasă, sunt prevederi speciale privind modul de organizare şi administrare a pădurilor din sectorul privat?

– În legătură şi cu subiectul din întrebarea anterioară, vreau să vă spun că şi actualul Cod Silvic are prevederi suficient de acoperitoare. Noul Cod Silvic va veni, în mod cert, cu prevederi suplimentare celor existente. La noi problema este alta. Nu numai referitor la silvicultură, ci la respectarea legislaţiei în general. Nu s-a creat acea mentalitate a respectului şi a fricii chiar faţă de lege, ceea ce există la ora actuală în statele Uniunii Europene. Acest lucru se poate realiza prin componenta educativă, dar şi prin partea coercitivă, pentru că instrumentele de control ale statului nu întotdeauna îşi fac datoria. La ora actuală sunt insuficient dimensionate şi ajungem la partea cea mai dureroasă în momentul de faţă: felul cum sunt instrumentate în instanţă cele mai multe dintre sesizările personalului silvic ori ale poliţiei. Aceştia constată actele ilegale, le instrumentează până în instanţă iar aici, din nefericire, se găsesc soluţii în favoarea celor care sunt certaţi cu legea.

– Aşa este, din păcate. Sperăm ca lucrurile să se aşeze pe adevăratul lor făgaş, pădurea să fie respectată de noi toţi şi să plantăm fiecare măcar câte un pom pe an.

Ion BANU

Cu prilejul celei de-a XXIV-a ediţiei a Zilei Silvicultorului, sărbătorită de această dată într-o zonă specifică activităţii celor care, îmbrăcaţi sau nu în haina verde, slujesc cu credinţă şi devotament pădurile (Cheile Grădiştei, Fundata-Braşov), directorul general al RNP ROMSILVA, dr. ing. Adam Crăciunescu, a rostit în faţa celor peste 200 de delegaţi o alocuţiune în care a punctat obiectivele principale ale Regiei din acest an. Redăm câteva dintre acestea.

Marcarea la nivel naţional a ediţiei din acest an a Zilei Silvicultorului a avut loc sub semnul restructurărilor şi transformărilor în curs de desfăşurare, la nivel naţional, în domeniul administrativ – teritorial, economic şi social şi, nu în ultimul rând, al celor de ordin legislativ, sub al căror spectru se află şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

Recalibrarea birocratică a Romsilva

În perioada imediat următoare se va demara acţiunea de reorganizare a structurilor organizatorice şi funcţionale ale regiei. Pentru început va fi restructurat aparatul central, în aşa fel încât să asigurăm o structură mai eficientă, care să răspundă mai bine realităţilor actuale. Astfel, principalele activităţi tehnice din silvicultură vor fi coordonate de departamente, constituite după criterii moderne.

Un alt element de noutate îl constituie înfiinţarea unui departament cu atribuţii în elaborarea de strategii şi de rapoarte, la nivelul decizional central, precum şi pentru nevoile de evidenţe statistice. În cadrul acestor departamente vor fi reorganizate serviciile şi birourile, astfel încât să fie acoperite mai eficient domeniile specifice.

Cabalinele, o prioritate

O altă modificare importantă o constituie organizarea structurii distincte de administrare a cabalinelor în rasă pură. Astfel, pe lângă unităţile cu personalitate juridică existente, se va înfiinţa o nouă unitate, cu atribuţiuni în creşterea, exploatarea şi ameliorarea cabalinelor de rasă, în cadrul hergheliilor tradiţionale şi al depozitelor de armăsari. Finanţarea acestei unităţi se va face centralizat, pe baza unui buget propriu de venituri şi cheltuieli.

Perdele forestiere

Tot în acest an vor fi demarate şi acţiunile de înfiinţare a sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie. În baza legislaţiei specifice, coordonatorul tehnic al acestui proces este autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, instituţie care asigură şi finanţarea activităţii. Prin hotărârea guvernului, Romsilva a preluat deja de la Agenţia domeniilor statului o suprafaţă de 24 hectare, în judeţul Ialomiţa, pentru înfiinţarea unor perdele forestiere de protecţie a autostrăzii A2 pe o lungime de circa 8 km.

Misiune

Romsilva nu poate şi nu va putea să existe şi să-şi îndeplinească menirea decât în condiţiile în care toţi angajaţii regiei, de la muncitori până la echipele manageriale din unităţile teritoriale şi ale centralei, vor conştientiza necesitatea responsabilităţii şi a profesionalismului, pe care le incumbă calitatea de salariat al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, iar pentru realizarea acestui obiectiv important în perioada următoare se va pune un accent deosebit pe formarea profesională a personalului.

În finalul discursului său, Adam Crăciunescu a adresat tuturor celor implicaţi în activitatea Romsilva urarea latinească VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!

A umblat vorba prin târg cum că Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva ar intenţiona să pună zimbrii în bătaia puştii, prin amenajarea unor ţarcuri destinate vânătorii. Zvonerii şi răspândacii, fără a se documenta, au făcut mare tam-tam pe această temă, inflamând spiritele până la nivel guvernamental.

„Este adevărat că în Polonia şi Ucraina vânătoarea limitată a zimbrilor este permisă. Însă în România nu s-a pus niciodată această problemă“, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei, în cadrul unei recente conferinţe de presă, menite să liniştească apele.

Domnia sa a menţionat că, în ultima jumătate de secol, România a făcut eforturi mari pentru a readuce zimbrul în pădurile noastre. Aşa s-a ajuns ca, în acest moment, acest brand de ţară de odinioară să ajungă să numere numai 95 de exemplare, dintre care 12 la Haţeg (judeţul Hunedoara), 49 la Bucşani (Dâmboviţa) şi 34 la Vânători (Neamţ) şi numai 11 sunt în libertate în Chitele, zonă sălbatică, izolată, necirculată. Câţiva zimbri, dar prea puţini, au ajuns la grădini zoologice (în general, neinteresate de aceste animale).

RNP cheltuieşte anual peste 170.000 de euro (aproape 1.800 de euro/exemplar) numai din fonduri proprii pentru întreţinerea zimbrilor, bani în care intră plata îngrijitorilor, hrana animalelor şi paza lor.

„Romsilva dezminte zvonurile apărute în ultima perioadă, potrivit cărora extragerea exemplarelor bătrâne şi bolnave se va face prin vânătoare, cu atât mai mult cu cât legea în vigoare interzice acest lucru. Exemplarele bătrâne şi bolnave reprezintă, într-adevăr, un pericol pentru întreaga comunitate de zimbri, de aceea Regia are în vedere extragerea lor pentru a evita punerea în pericol a speciei. Pe această cale, Romsilva înştiinţează ONG-urile, mass-media şi orice altă sursă de informare că nu s-a luat în discuţie niciodată varianta uciderii zimbrilor contra cost, prin vânătoare“ – a menţionat Crăciunescu.

„Neagra“, cea mai mare zimbrărie

Pentru a elimina orice suspiciune Romsilva a organizat o vizită la Bucşani, care aparţine de Direcţia Silvică Dâmboviţa, pentru a vedea la faţa locului care este situaţia animalelor. Aici există Rezervaţia „Neagra“, cea mai mare zimbrărie din ţară, situată aproape de Târgovişte. Crăciunescu a reamintit presei că această unitate a fost înfiinţată în 1983 pentru a se urmări, cu caracter experimental, procesul de reaclimatizare şi dezvoltare a zimbrului în condiţiile din zona de câmpie premontană, unde aceste animale au trăit până la dispariţie, la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Din păcate, ţarcul de la Bucşani, cu suprafaţa de 166 ha, a fost gândit pentru numai 30 de exemplare. Directorul general a spus că aceste animale superbe au nevoie de un areal mare, izolat, cu păduri întinse şi pajişti mănoase, cum erau cândva în Moldova.

„Problema noastră este ce facem cu exemplarele foarte bătrâne sau bolnave, care însumează 7-10%. De exemplu, a fost o situaţie în care un zimbru bătrân a alunecat iarna pe gheaţă şi s-a despicat în două. Pentru a-i curma suferinţa, a trebuit eutanasiat şi extras. Acest lucru nu se poate face decât cu avizul medicului veterinar“ – a adăugat Crăciunescu.

Extinderea rezervaţiei

Romsilva intenţionează să extindă rezervaţia de la Bucşani şi, în acelaşi timp, să o introducă într-un circuit turistic, să construiască o pasarelă de pe care turiştii să vadă şi să se bucure de frumuseţea unică a zimbrilor. În prima fază se va întocmi un studiu privind managementul populaţiei de zimbri de aici, pentru că mai există o problemă. În rezervaţie se află 25 de masculi şi 24 de femele, în timp ce raportul optim este de un mascul la cinci femele. Dacă sunt mai mulţi, masculii se luptă pentru femele şi se pot omorî. Pentru optimizarea raportului între sexe, se impune transferarea câtorva exemplare către alte rezervaţii şi grădini zoologice. De asemenea, se vor construi câteva ţarcuri mai mici, în care vor fi izolaţi masculii suplimentari, numai pe perioada împerecherii.

„Menţionez că extinderea ţarcului nu înseamnă că vrem să-l transformăm în ţarc de vânătoare. Niciodată nu s-a pus această problemă, pentru că zimbrul este protejat prin Legea nr. 407/2006, reactualizată, privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic“ – a precizat directorul general. În cazul în care numărul exemplarelor este suficient de mare, unele sunt recoltate/extrase şi redistribuite în ţară, la grădinile zoologice. Totodată, zimbrii fac obiectul unor schimburi cu alte ţări pentru a evita consangvinizarea.

Născuţi liberi

Adam Crăciunescu ne-a povestit că anul trecut, în Parcul Natural Vânători Neamţ, a avut loc un eveniment deosebit: s-au născut în libertate primii doi pui!

Domnia sa a menţionat că proiectul de reintroducere a zimbrului, derulat de administraţia acestui parc, a fost statuat ca unul dintre obiectivele planului de management al parcului, încă de la înfiinţarea acestuia, în cadrul proiectului „Managementul Conservării Biodiversităţii“ (1999-2006). Însă primii paşi consistenţi privind reintroducerea zimbrului s-au făcut începând cu 2003.

Parcul Natural Vânători Neamţ este sigurul loc din ţară în care zimbrul se întâlneşte în captivitate, la Grădina Zoologică din comuna Vânători, în semilibertate la Centrul de Management al Zimbrului din cadrul Administraţiei Parcului Natural şi în libertate în zona Chitele.

Iniţial, începând cu 22 martie 2012, au fost eliberaţi cinci zimbri cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani. Apoi li s-au alăturat alte exemplare, astfel încât acum s-a ajuns la un număr de 11.

Românii au uitat de zimbri

Anul trecut la „Neagra“ au fost doar vreo 200 de vizitatori, majoritatea elevi din Dâmboviţa, Argeş şi Prahova, în special în timpul săptămânii „Şcoala Altfel“.

Tot anul trecut rezervaţia a cheltuit 343.280 de lei şi a încasat aproape 58.000 de lei din vânzarea a doi zimbri la Grădina Zoologică din Reşiţa şi aproximativ 6.500 de lei din taxa de vizitare.

La Bucşani eu am stat aproape de zimbri, puteam să-i mângâi (ceea ce este interzis!) prin gardul care limitează ţarcul. Recunosc, am fost foarte emoţionat în faţa unor animale maiestoase, încărcate de istorie. Păcat că românii ajung în număr foarte mic la „Neagra“, chiar dacă biletul de intrare costă numai 4 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii…

Însă m-am întristat când am văzut un mascul bătrân care abia se mai ţinea pe picioare, preferând să stea mai mult culcat. „Acest zimbru va muri în scurt timp. Vedeţi cum zace? S-a izolat de turmă şi nu avem cum să-l ajutăm“ – mi-a şoptit unul dintre îngrijitori.

Traian DOBRE

Apariţia Strategiei forestiere a Uniunii Europene, la sfârşitul anului trecut, a determinat Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva să reactualizeze şi să adapteze la noile cerinţe Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost prezentată recent, în cadrul Simpozionului internaţional cu tema „Strategii forestiere în ţări din Europa“. Au fost expuse şi analizate aspecte privind situaţia pădurilor din câteva state europene şi strategiile lor.

Evenimentul a fost organizat la Bucureşti, de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Con­federaţia Sindicatelor Silvicultorilor din România – Consilva şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa (AGFEE).

Au participat reprezentanţi ai forestierilor din Bosnia, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi România. A fost de faţă Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

În deschiderea manifestărilor, Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, a urat bun venit celor prezenţi. De asemenea, a prezentat pe scurt evenimentul. Astfel, în prima parte a întâlnirii, a avut loc ceremonia de decernare a Diplomei de Merit şi a Trofeului de Cristal din partea AGFEE unor personalităţi din presă, care s-au remarcat în ţările lor, prin promovarea şi susţinerea intereselor pădurii, a rolului şi importanţei activităţii silvicultorilor.

Pentru ţara noastră, Diploma de Merit şi Trofeul de Cristal au fost acordate (pe merit!) cunoscutului gazetar George Nuţă de la Radio România Actualităţi.

Strategie proprie pentru dezvoltare

Nu insistăm pe strategiile altor state europene şi ne vom rezuma la Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost concepută şi pusă pe hârtie de dr. ing. Adam Crăciunescu şi de dr. ing. Ion Machedon. Se numeşte Strategia de dezvoltare a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. A fost prezentată de Ciprian Pahonţu, consilier RNP.

„Regia Naţională a Pădurilor şi-a elaborat propria strategie pe termen mediu, pentru dezvoltarea organizaţiei. Această strategie, apreciată ca având un impact major, de natură să asigure o orientare clară pentru dezvoltarea ulterioară, a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie al Romsilva, prin Hotărârea nr. 9/2012, şi a fost transmisă tuturor unităţilor teritoriale ale Regiei“ –, a spus Pahonţu.

Conform afirmaţiilor sale, pentru monitorizarea aplicării strategiei, la nivel central, a fost constituit un grup de lucru, prin decizia directorului general. Strategia a trebuit să fie reactualizată, pentru a fi pusă în concordanţă cu Strategia forestieră a Uniunii Europene, adoptată la finalul anului 2013, precum şi cu obiectivele prioritare din Programul de administrare pe următorii patru ani, al Consiliului de Administraţie al Romsilva.

„Obiectivul principal al Strategiei a fost identificat şi definit ca fiind Creşterea competitivităţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în condiţiile gestionării durabile a fondului forestier administrat şi ale valorificării superioare a produselor pădurii“ – a explicat consilierul RNP.

Domnia sa a precizat că au fost identificate 27 de obiective strategice principale şi 81 de măsuri şi acţiuni pentru aplicarea acestora, structurate pe principalele domenii de activitate ale Regiei. În continuare au fost prezentate măsurile şi acţiunile specifice, în vederea realizării fiecărui obiectiv în parte, în condiţii optime. Din păcate, este un document mult prea stufos, pentru a-l prezenta în totalitate.

CE nu are o autoritate forestieră

Marian Stoicescu, preşedintele AGFEE, a prezentat Studiu privind cadrul instituţional al organizaţiilor mondiale şi europene de elaborare a obiectivelor generale şi a strategiilor forestiere. A afirmat că, încă de la înfiinţare, în anul 2011, Consiliul Silvicultorilor Europeni şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa au solicitat Comisiei Europene şi Parlamentului European înfiinţarea unei autorităţi forestiere în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Menirea autorităţii ar fi elaborarea şi coordonarea strategiilor forestiere, politicilor forestiere şi activităţii din domeniul forestier.

„Răspunsul primit din partea instituţiilor europene se rezumă la asigurări că o autoritate forestieră va fi creată după completarea Actului de constituire a Uniunii Europene cu termenul păduri“ – a declarat Stoicescu. Menţionăm că, la nivel european, funcţionează un cadru instituţional pe domeniu, Forest Europe, iar la nivelul Uniunii Europene strategiile şi politicile comune forestiere sunt elaborate de Comisia Europeană. În schimb, la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite a creat instituţii care, reconsiderând rolul şi importanţa pădurilor, au ca obiective cooptarea tuturor statelor membre în procesul de conservare şi dezvoltare durabilă a pădurilor.

Stoicescu a adăugat că, în ultimele decenii, s-a constatat interesul organizaţiilor mondiale şi europene de a se implica în dezvoltarea durabilă a pădurilor, iniţiind în acest sens strategii forestiere. Necesitatea elaborării strategiilor forestiere şi aplicării politicilor forestiere la nivel global şi european este determinată, printre altele, de adâncirea crizei energetice, iminenţa crizei apei şi a hranei şi de potenţialul pădurilor de a atenua aceste crize.

Apel către instituţii internaţionale

La încheierea lucrărilor, participanţii au prezentat câteva concluzii care urmau să fie trimise instituţiilor Naţiunilor Unite, Forest Europe şi Uniunii Europene.

De exemplu, în apel se spune că rolul, activitatea şi expertiza silvicultorilor, a organizaţiilor regionale, naţionale sau internaţionale ale silvicultorilor în domeniul silvic trebuie luate în considerare la elaborarea strategiilor şi politicilor forestiere la nivel naţional şi internaţional.

De asemenea că propunerile silvicultorilor europeni către instituţiile şi autorităţile naţionale şi internaţionale sunt pentru a se asigura un management durabil forestier tuturor pădurilor şi să se ia în considerare, în egală măsură, funcţiile ecologice, sociale şi economice ale pădurilor.

În opinia forestierilor europeni, domeniul silvic, prin gospodărirea durabilă a pădurilor, poate să asigure locuri de muncă pentru toate categoriile socio-economice care au activitate în acest domeniu.

Nu în ultimul rând, învăţământul şi cercetarea forestieră trebuie consolidate prin strategii forestiere la nivel naţional şi internaţional, având în vedere contribuţia acestora la viitorul pădurilor.

Traian Dobre

Marcarea debutului Lunii Plantării Arborilor, desfăşurată în perioada 15 martie – 15 aprilie, a avut loc pe raza Ocolului Silvic Bolintin (Direcţia Silvică Giurgiu). Invitaţi de seamă au fost Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, şi Nina Carmen Crişu, prefectul Judeţului Giurgiu.

„Anul acesta codrii noştri vor fi refăcuţi pe 29.740 ha din fondul forestier naţional, din care 16.050 ha terenuri ale statului şi 13.690 ha particulare“, a afirmat Pană. Suprafaţa totală este de apreciat, dar nu este foarte mare, în contextul în care România are 27% din teritoriu acoperit cu păduri, în timp ce media europeană este de 32%.

Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, a precizat că, anul acesta, plantarea puieţilor a început cu două săptămâni înainte de deschiderea oficială a campaniei de împăduriri, pentru că timpul a fost favorabil. Dacă se întârzia, exista riscul să nu se mai poată lucra în unele şantiere, pentru că puieţii ar fi intrat în vegetaţie. Cu această ocazie, Crăciunescu a făcut un apel către toţi cetăţenii să contribuie la înverzirea României!

Viorel Mitroi, liderul Direcţiei Silvice Giurgiu, ne-a informat că şantierul de împăduriri Suseni, cu suprafaţa de 0,5 ha, face parte din trupul de pădure Căscioarele – Malu Spart. În această zonă specia de bază este stejarul pedunculat, în proporţie de 36%. Mai există tei (15%), cer (26%), la care se adaugă diverse specii tari şi moi.

Şantierul voluntarilor

Şantierul de împăduriri Suseni a fost destinat voluntarilor, ziarişti şi o clasă a VII-a cu 30 de copii de la Şcoala Gimnazială „Nicolae Crevedia“ din localitatea Crevedia, însoţiţi de profesori de biologie.

Prof. Valentina Antonescu ne-a declarat că, în mediul rural, se pune accent pe educaţia ecologică a elevilor. În acest scop, există un parteneriat între şcoală şi Romsilva.

Adam Crăciunescu a adăugat că RNP doreşte să se implice în educaţia ecologică a tuturor copiilor din ţară. De aceea vor fi create nuclee la nivelul ocoalelor silvice, în cadrul cărora elevii se vor putea implica direct în viaţa pădurii.

Lecţia de plantare

Ionel Predan, şeful Ocolului Silvic Bolintin, a prezentat pe scurt unitatea pe care o conduce. Apoi, a explicat paşii care trebuie făcuţi, tehnologia necesară pentru a planta puieţii în bune condiţii.

Compoziţia de împădurire adoptată: şase rânduri de stejar (specie principală), două de frasin (specie principală de amestec), unul de arţar tătăresc şi altul de sânger (ambele, specii ajutătoare).

Schema de plantare: distanţa între rânduri de 2,2 m, iar între puieţi, 0,7 m. Pe 0,5 ha, numărul total de puieţi a fost de 3.350 (6.700/ha). Plantarea puieţilor se face cu 2 cm deasupra coletului. Pământul mărunţit se pune în groapă peste rădăcini şi se presează cu piciorul.

După ce am fost învăţaţi cum să plantăm, Adam Crăciunescu a dat „tonul“ şi toată lumea a trecut la munca „de jos“, fără excepţie, în frunte cu conducerea Romsilva. Sub atenta observare a specialiştilor silvici, voluntarii au pus mâna pe lopeţi şi au început plantarea. Un rând, două, trei... După vreo oră, suprafaţa pregătită cu migală de pădurari era împânzită de puieţi.

Cu satisfacţia că am dat viaţă unui petic de pădure, noi, gazetarii, ne-am retras pentru a participa la o conferinţă de presă.

Extinderea suprafeţei împădurite

Adam Crăciunescu a declarat că, pentru întregul an 2014, programul de regenerare a pădurilor are prevăzută pe terenurile statului o suprafaţă de 16.050 ha, dintre care 10.025 ha sunt regenerări naturale şi 6.025 ha împăduriri. De asemenea, se au în vedere lucrări de completări curente pe 2.686 ha şi refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi pe 855 ha.

În primăvară, RNP va regenera pădurile pe 11.103 ha, adică 69,2% din programul anual, dintre care 7.242 ha prin regenerare naturală, iar 3.861 ha prin împăduriri.

„Necesarul de puieţi forestieri pentru lucrările ce se vor executa în campania de primăvară este de 31,3 milioane de bucăţi. Toţi provin din pepinierele Regiei, unde se găsesc peste 48 milioane de puieţi forestieri, obţinuţi pe plan local“ – a spus Crăciunescu.

Valoarea fondurilor necesare realizării lucrărilor de împăduriri integrale, completări şi refaceri în această primăvară este de 31,2 milioane lei din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor şi de 2,1 milioane lei din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

„Consiliul de Administraţie al Regiei a aprobat ca unităţile teritoriale să acorde, prin sponsorizare, un milion de puieţi din diverse specii şi să livreze, contra cost, încă circa două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali, pentru satisfacerea solicitărilor unor persoane fizice sau juridice, în vederea plantării“ – a menţionat directorul general.

Domnia sa a adăugat că, în premieră, anul trecut, Romsilva a preluat în administrare câteva terenuri ale unor persoane fizice, pe care le va împăduri în 2014 pentru că masa lemnoasă a fost recoltată integral. Este vorba de peste 700 ha. De exemplu, în judeţul Suceava vor fi împădurite vreo 400 ha ale persoanelor fizice. Mai sunt vizate şi alte suprafeţe, pentru care RNP aşteaptă să primească acordul proprietarilor.

Perdele forestiere, la toamnă

Aşa cum era de aşteptat, în cadrul discuţiilor care au urmat gazetarii au ridicat problema perdelelor forestiere, a căror plantare ar fi trebuit să înceapă în această primăvară.

Crăciunescu a explicat că au existat cauze obiective care au dus la amânarea acestor lucrări până la toamnă. Astfel, a fost pregătită o hotărâre de guvern care nu a putut fi semnată pentru că suprafaţa proprietate publică a statului, de aproape 24 ha, nu a avut cadastru şi intabulare, deci nu a putut fi dezmembrată pentru a fi predată la Romsilva. Cum chestiunea cadastrului e boală lungă, în ultimul moment s-a hotărât ca acea suprafaţă să fie aprobată în Guvern, urmând să se facă ulterior dezmembrarea.

Pană a mai precizat că, până acum, subvenţiile acordate pentru împădurirea terenurilor agricole nu acopereau cheltuielile de înfiinţare şi nici pierderile de producţie agricolă. Însă, în viitorul PNDR 2014-2020, este posibil să apară o măsură sau submăsură care să acopere integral aceste cheltuieli, stimulând astfel refacerea unor păduri şi înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a culturilor de câmp, precum şi a localităţilor din mediul rural.

Traian DOBRE

Interviu cu Adam Crăciunescu, dir. gen. Romsilva

Distinsul om de ştiinţă Marin Drăcea, întemeietorul silviculturii moderne, spunea: „Lemn se poate cumpăra, dar pădure nu“, un îndemn indirect la a proteja pădurea, aurul verde al unei naţiuni.

– Domnule director, cum asigură RNP protecţia pădurilor pentru că, ştiţi, pădurile sunt defrişate în masă pe unele suprafeţe?

– RNP şi-a luat nişte măsuri de autoapărare. Şi eu am constatat, în controalele dispuse, că în ultima perioadă s-au sustras cantităţi importante de masă lemnoasă din pădurile statului, fără documente legale. Am făcut demersurile necesare, plângere la instituţiile abilitate să facă cercetări, tocmai pentru a frâna această tendinţă. Sunt şi situaţii, în zone cu grad de sărăcie ridicată, unde mai atacă, dar nu acestea sunt problemele mari, ci faptul că din fondul forestier naţional, nu numai al Romsilva, se extrage lemn, uneori fără să se respecte regimul silvic. Eu sper că, prin înfiinţarea în cadrul Jandarmeriei Române a unei structuri specializate de jandarmerie forestieră (potrivit unei modificări a Codului Silvic), se va găsi o soluţie de a se reduce substanţial aceste sustrageri.

– O foarte mare suprafaţă din domeniul public, din domeniul statului – mă refer la suprafeţele de păduri – a fost retrocedată, a intrat în sectorul privat. Aceste suprafeţe trebuie sau nu exploatate în regim silvic?

– Normal. Tot fondul forestier naţional, care-l cuprinde şi pe cel de stat, şi pe cel privat.

– Ce trebuie să facă un proprietar de pădure în acest sens?

– În primul rând trebuie să aibă un proiect de amenajare care stabileşte regulile de respectare a regiunii. Aceste proiecte sunt realizate de firme specializate, inclusiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Proprietarii sunt obligaţi prin lege să facă aceste proiecte. Sunt obligaţi, în primul rând, să dea terenul în pază sau în administrarea unui structuri silvice, aceasta având acces la o asemenea firmă pentru a realiza proiectul.

– Ce i se poate întâmpla unui cetăţean care are în proprietate hectare de pădure şi taie din proprie iniţiativă?

– Aici este problema. Practic nu are voie să taie din proprietatea lui, pentru că trebuie respectat regimul silvic. În timp am întâlnit situaţii – şi pădurile se duc – în care, chiar ajunşi în instanţă, proprietarii aveau câştig de cauză declarând că ei au tăiat de pe proprietatea lor. Dar noul cod silvic va reglementa toate aceste situaţii.

Ştim foarte bine că, odată cu Legea nr. 1, când s-au retrocedat cca 500 mii ha, erau, la un moment dat, vreo 380 mii ha tăiate. O parte s-a regenerat natural, dar o parte…

– Să vorbim şi despre faună. Aţi discutat şi se discută despre protecţia zimbrilor. De ce numai a zimbrilor şi nu şi a altor specii care sunt ocrotite de lege şi chiar pe cale de dispariţie?

– Ştiţi, zimbrul este un brand pentru România. El este în captivitate şi s-a pus problema să extindem numărul exemplarelor pentru a fi recoltate prin împuşcare. Dar pentru că este specie protejată nu e supusă Legii nr. 407, căci e în captivitate, nu avem nicio reţinere privind gestionarea durabilă a acestor populaţii. Practic, Regia Naţională face un efort financiar deosebit să menţină aceste efective în regim de captivitate. Sunt şi situaţii în care apar animale îmbătrânite, bolnave, care trebuie extrase din populaţia respectivă pentru a nu crea probleme. Toate acestea sunt lucruri care se fac normal, sub protecţie sanitar-veterinară, într-o populaţie crescută în captivitate. Mulţi consideră că dacă această extragere se face prin tranchilizarea animalului folosind o armă aceasta înseamnă împuşcare. Împuşcarea, respectiv vânarea, definită în Legea vânătorii, înseamnă urmărire, capturare şi ucidere. Dar nu neapărat o tranchilizare. Nu e vânătoare. Asta nu s-a înţeles, au fost tot felul de speculaţii în presă, dar sper că se vor lămuri lucrurile.

– De ce nu şi la alte specii care sunt pe cale de dispariţie? Ursul brun, lupul, pisica, râsul?

– Aceste specii se extrag numai prin aprobare specială, prin ordin de ministru. Sunt în monitorizare şi normal că trebuie să ţinem populaţiile acestea sub control, pentru că avem de-a face cu multe situaţii de braconaj, ceea ce pune în pericol anumite specii aflate, cum spuneaţi, pe cale de dispariţie.

Ion BANU

Realizările tehnice şi economice ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva în anul 2013 şi perspectivele pentru 2014 au fost prezentate de Adam Crăciunescu, directorul general al acestei instituţii, în cadrul unei recente conferinţe de presă. Pe lângă subiectele anunţate, presa a fost interesată şi de alte aspecte, cum ar fi discuţiile purtate la nivel european în Finlanda, investiţiile în administrarea ariilor protejate sau tăierile ilegale.

Cheia succesului

„Anul 2013 a fost benefic pentru Romsilva. Chiar dacă nu avem încă toate cifrele finale, pot să vă spun că avem o cifră de afaceri cu depăşire de peste 115%, iar profitul este de trei ori mai mare decât fusese estimat iniţial. Acest lucru a fost posibil datorită reducerii cheltuielilor. (...) La împăduriri planul a fost depăşit cu 108%, fiind împădurite în toamnă 1.780 ha“, a declarat Crăciunescu.

În continuare domnia sa a explicat că buna organizare a licitaţiilor de masă lemnoasă, începută în toamna anului 2012, a constituit cheia succesului, fiind principalul element care a dus la creşterea economică. Astfel, s-a obţinut un coeficient de creştere a preţului la lemn de 1,23%. În acest fel, în 2014 apare perspectiva exploatării unei cantităţi mai mici de masă lemnoasă, dar cu obţinerea unor venituri mai mari decât cele planificate.

Directorul general a menţionat că ideea valorificării superioare a masei lemnoase a fost discutată la Săptămâna forestieră, organizată în toamna anului trecut în Finlanda. Aici s-a pus un mare accent pe rolul materiei prime în economie. În cazul lemnului, resursă regenerabilă existentă din belşug în Europa, acesta este de preferat să se folosească mai mult în construcţii şi în alte domenii. La întrunire s-a stabilit ca toate ţările membre să creeze o bază comună de date, pentru a se şti ce se întâmplă la nivelul managementului forestier în Uniunea Europeană.

Nu vom insista asupra altor detalii economice, întrucât cele mai importante au fost publicate într-un număr anterior al revistei.

Sustragerea de lemn, neclară?

În timpul conferinţei de presă a apărut o neclaritate referitoare la tăierile ilegale. Chestiunea s-a învâr­tit în jurul cantităţii de masă lemnoasă şi a perioadei în care a fost furată.

„În ultimul timp s-au sustras cantităţi însemnate de lemn atât din pădurile statului cât şi din cele private. Cred că am reuşit să facem ordine şi în această problemă. În acest sens am ordonat efectuarea unor controale, în urma cărora cei care au greşit răspund în faţa legii. Este vorba de 114 plângeri penale şi 834 de sancţiuni“, a afirmat Crăciunescu. În opinia sa, în anii 2011-2013 tăierile ilegale au însumat 71.000 de metri cubi din pădurile statului (245 de milioane de hectare) şi 24.000 mc din pădurile particulare administrate de Romsilva (1,1 mil ha).

În schimb, presa a scris că ar fi vorba de 840.000 mc sustraşi numai în 2013. Menţionăm că această valoare a fost prezentată cu puţin timp înainte de Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în cadrul unei întâlniri cu gazetarii. Datele au provenit de la inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV).

Directorul general al RNP nu a contestat evaluarea doamnei ministru, dar a menţionat că acel volum de lemn a fost tăiat ilegal într-o perioadă mai lungă, începând cu anul 2005, nu doar în 2013.

Costuri mai mici cu înfiinţarea pădurii

Crăciunescu a declarat că suprafeţele de pe care s-a sustras masă lemnoasă în anii precedenţi au fost identificate şi urmează să fie împădurite în 2014 şi 2015. Pentru a asigura puieţii necesari au fost extinse suprafeţele însămânţate în 2013.

În acest scop au fost demarate trei proiecte mari, unul în zona Banatului, altul în Zona de Sud, iar al treilea în arealul Bucovina-Suceava, unde se produc – în premieră – puieţi la container.

„Este o tehnologie mai eficientă, care reduce foarte mult pierderile în urma plantării. Aceasta se practică în Europa, iar noi am adoptat-o, pentru a nu ne mai complica cu completările rezultate în urma uscării naturale a unora dintre puieţii plantaţi“ – a menţionat directorul general.

În urma intervenţiei noastre, domnia sa ne-a explicat că însămânţarea se face într-un fel de eprubetă mare din plastic, în care se formează rădăcina viitorului arbore. Când puietul poate fi plantat este pus în pământ cu acel container care este biodegradabil.

Avantajul este că rădăcinile nu mai sunt afectate, iar prinderea este garantată 100%. De aici rezultă costuri mai mici cu înfiinţarea unei păduri.

Investiţii realizate integral

Conform celor spuse, în 2013 Romsilva a realizat integral investiţiile propuse, inclusiv în domeniul infrastructurii. „Ca şi în 2012, am reuşit să folosim toţi banii alocaţi pentru drumuri. Nu au fost foarte mulţi. Însă, prin efortul Regiei, am avut aproximativ 60 de milioane de lei. În 2014 vom mări această sumă datorită rezultatelor financiare bune din anul anterior. Pentru alte investiţii, tot din resurse proprii, am beneficiat de circa 50 de milioane de lei care au fost direcţionaţi către diferite obiective începute cu ani în urmă şi nefinalizate“, a adăugat Adam Crăciunescu.

Totodată, a afirmat vorbitorul, RNP a fost interesată de achiziţia de maşini şi utilaje destinate recoltării masei lemnoase. De asemenea, mecanizarea ajută ocoalele silvice şi la regenerarea naturală, fără a deranja producţia seminceră.

O altă investiţie importantă a fost modernizarea reţelei informatice rămase la nivelul anului 2005, pentru un sistem informatic integrat. Este vorba de echipamente, servere, staţii de comunicare pentru întreaga rază de activitate a Regiei.

Crăciunescu a afirmat că Romsilva investeşte anual aproximativ 12 milioane de lei pentru administrarea celor 23 de parcuri naturale aflate în structura sa. La aceşti bani se adaugă fondurile europene.

„În mai puţin de 10 ani s-au accesat peste 100 de milioane de euro, s-a creat o infrastructură în aceste administraţii, dar mai sunt şi zone în care nu mai avem păduri ale statului. De exemplu, în Parcul Munţii Rodnei toate pădurile sunt private sau proprietăţi ale UAT (unităţi administrativ teritoriale – n.n.). În aceste condiţii, nu mai avem interes să investim. Deocamdată aşteptăm să vedem cum va ieşi, în 2014, actul normativ privind ariile protejate“ – a conchis directorul general.

RNP, certificată FSC

În anul 2013 Romsilva a obţinut certificatul FSC pentru managementul durabil al exploatării masei lemnoase pentru 2,38 de milioane de hectare de pădure. Astfel a fost îmbunătăţită activitatea RNP pe piaţa lemnului, deci s-au obţinut preţuri superioare în cadrul licitaţiilor organizate de Regie. Menţionăm că FSC (Forest Stewardship Council) este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit apărută în anul 1993, cu sediul la Bonn (Germania). Prin cumpărarea de produse din lemn independent certificate se garantează că lemnul utilizat în produsul respectiv provine din păduri gestionate durabil, pe criterii sociale, economice şi ecologice.

Traian Dobre

Au fost voci care au afirmat eronat că Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva nu-şi face curăţenie în propria ogradă. Drept dovadă, în urma controalelor dispuse de Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, RNP a sancţionat sute de angajaţi şi au fost întocmite dosare penale. Informaţia a fost făcută publică de directorul general, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Din august 2012 şi până în prezent au fost sancţionaţi, în urma controalelor pe care le-am demarat, 870 de angajaţi ai Regiei. Însă mai avem controale nefinalizate, pentru că în pădure acestea se desfăşoară greoi. Sancţiunile au fost cele prevăzute în Codul Muncii, respectiv reţinerea a 20-30% din salariu, schimbarea din funcţie sau desfacerea contractului de muncă pentru aproape 30 de angajaţi, dar cu unii suntem în procese, pentru că avem 108 dosare penale“ – a spus Crăciunescu.

Domnia sa a afirmat că, din momentul în care a preluat conducerea Regiei, în august 2012, a demarat o evaluare a situaţiei în care se aflau pădurile de stat.

„Am vrut să vedem ce se întâmplă cu pădurile de stat. Am analizat ortofotoplanurile existente la nivelul RNP pentru pădurile statului din 2005 şi până în prezent, pentru a vedea ce consistenţă aveau aceste păduri şi am început mai multe controale, care cred că au deranjat destul de mult. Am luat măsuri pentru a opri jafurile din păduri şi efectul economic s-a văzut imediat. Cei care se ocupă de exploatarea masei lemnoase s-au adresat Regiei pentru cumpărarea materialului lemnos cu provenienţă certă, care poate fi extras din pădurile statului“ – a adăugat directorul general Crăciunescu. În opinia sa, pădurarii nu se ocupă doar de gestionarea pădurii, ci şi de paza şi protecţia acesteia, deşi de multe ori nu sunt dotaţi şi asupra lor se fac abuzuri.

„Avem deja 12 cazuri de ultraj asupra pădurarilor. Am făcut o evaluare a resurselor umane, am creat posturi de maiştri silvici, ca să se ocupe de gestionarea lemnului, iar pe unii pădurari i-am calificat şi i-am dotat cu echipamente necesare pentru paza pădurii. Fiecare judeţ are o echipă mobilă de verificare a materialului lemnos, care circulă pe drumurile forestiere şi, împreună cu poliţia, verificăm drumurile publice“ – a menţionat Crăciunescu.

În urma analizei efectuate la nivelul ocoalelor silvice, s-a constatat că 297 din cele 314 ocoale silvice pot să devină centre de profit şi se pot gospodări local. „Acestea pot să aibă structuri de coordonare judeţene, regionale şi naţionale, pot deveni centre de profit şi se pot gospodări local, fără să fie nevoie de o centralizare. Mai sunt unele ocoale în sudul ţării, cu probleme, unde au fost calamităţi. Mai avem şi păduri private, de unde nu se încasează contravaloarea serviciilor, dar sunt toate monitorizate. De asemenea, am pus la punct şi un sistem informatic pentru a monitoriza orice lemn care pleacă din pădure, unde se duce şi cu ce preţ se valorifică“, a explicat directorul general.

Cazul Gârda

O situaţie deosebită a apărut la Ocolul Silvic Gârda, din cadrul Direcţiei Silvice Alba, în urma controlului efectuat, în perioada ianuarie 2011 – septembrie 2013, de o comisie numită prin decizia conducerii RNP.

„În vederea verificării stării actuale privind nivelul tăierilor ilegale de arbori au fost efectuate controale de fond, în cele 19 cantoane silvice din structura ocolului, de către specialişti de la direcţiile silvice Argeş, Caraş-Severin, Vâlcea şi Alba. În patru cantoane silvice – Iarba Rea, Buciniş, Ştei şi Vârciog – au fost identificate probleme deosebite privind tăierile ilegale de material lemnos. Ca urmare, controalele de fond în aceste cantoane s-au desfăşurat pe o perioadă lungă, respectiv până la sfârşitul lunii octombrie. Comisia de control a constatat existenţa unor tăieri ilegale, începând cu anul 2005, dar care au avut intensitate mai mare, în perioada 2008-2012“, a spus Crăciunescu. Conform afirma­ţiilor sale, în urma definitivării Raportului, s-a constatat tăierea ilegală a 7.990 de arbori, cu un volum total de 8.422,5 mc.

Prin acţiunile de tăiere ilegală, s-a produs destructurarea sau chiar dispariţia unor arborete, Astfel, va fi necesară reîmpădurirea prin plantarea unei suprafeţe de 447 ha, valoarea acestor lucrări fiind estimată la aproximativ 900.000 de euro. În cazul arboretelor tăiate anterior anului 2011, pentru estimarea volumului exploatat ilegal, a fost necesară utilizarea informaţiilor furnizate de ortofotoplanuri pentru anii 2005, 2009, 2010 şi 2011, precum şi informaţiile din amenajamentele silvice. Astfel s-a aflat că, în acea perioadă, s-au tăiat ilegal 257.688 mc, cu o valoare a pagubei de peste 5,3 milioane de euro.

„Cu ocazia controlului s-au constatat grave nereguli cu privire la toate activităţile tehnice şi comerciale ce s-au desfăşurat în perioada controlată. Pentru abaterile constatate, în funcţie de gravitatea faptelor, s-a dispus aplicarea unor sancţiuni personalului silvic implicat în săvârşirea acestora“ – a adăugat directorul general. Crăciunescu a precizat că – în cazul a trei foşti şefi de ocol (dintre care unul şi fost director al direcţiei silvice), doi tehnicieni silvici şefi de districte, inginerul responsabil cu probleme de cultura pădurilor şi trei pădurari, titularii cantoanelor silvice cu cele mai mari pagube – au fost înaintate plângeri penale şi li s-a suspendat contractul individual de muncă. De asemenea, s-a luat măsura diminuării salariului cu 10% până la 30% pe perioade de una la trei luni, conform prevederilor contractului colectiv de muncă şi statutului personalului silvic. Este vorba de directorul tehnic al direcţiei, un fost director şi fost director tehnic al direcţiei, fostul director economic al direcţiei, revizorul contabil al direcţiei, patru ingineri din cadrul direcţiei, responsabilii activităţilor de fond forestier, cultura pădurilor, paza pădurilor şi producţie. Aceeaşi sancţiune au mai primit-o un inginer din aparatul direcţiei, contabilul-şef şi doi ingineri de la ocolul silvic, responsabilii activităţilor de fond forestier şi paza pădurilor.

Au scăpat doar cu avertisment scris un inginer, şef de district de la ocolul silvic. În total s-au aplicat 22 de sancţiuni pentru tot atâtea persoane implicate. Totodată, pentru remedierea deficienţelor constatate şi pentru îmbunătăţirea activităţii Ocolului Silvic Gârda s-au dispus 14 măsuri, cu termen de realizare şi responsabilităţi.

Traian Dobre

În ultimul an, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a reuşit să depăşească toţi indicatorii de plan, în unele cazuri de peste trei ori. În plus, a izbutit să recupereze peste 34.000 ha de păduri retrocedate ilegal. Datorită acestei performanţe, RNP poate fi considerată din punct de vedere economic cea mai rentabilă regie a statului. Datele au fost prezentate recent, în cadrul unei conferinţe de presă, de către Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.

Păduri regenerate pe 14.840 ha

În acest an, programul de regenerare a pădurilor, aprobat de Consiliul de Administraţie, prevedea refacerea fondului forestier pe 14.840 ha, din care 9.040 ha (60,9%) prin regenerări naturale şi 5.800 ha (39,1%) prin regenerări artificiale. Însă, în campania de primăvară s-au efectuat lucrări pe 11.854 ha (113,7% din program), dintre care regenerări naturale pe 7.550 ha, iar regenerări artificiale pe 4.304 ha.

„În această toamnă programul prevede parcurgerea cu lucrări a suprafeţei de 3.518 ha, astfel: 1.807 ha regenerări naturale şi 1.711 ha împăduriri. De asemenea, sunt prevăzute a se realiza, pe 590 ha, completări curente în plantaţii, iar pe 695 ha, refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi“, a declarat directorul general.

Domnia sa a adăugat că, în ceea ce priveşte regenerările naturale prevăzute în programul campaniei de toamnă, suprafeţe mai mari se regăsesc în fondul forestier din zone de dealuri joase şi de câmpie, la direcţii silvice (DS) precum Arad – 122 ha, Buzău – 220 ha, Călăraşi – 120 ha, Constanţa – 200 ha, Giurgiu – 121 ha sau Ialomiţa – 147 ha. În aceste zone vor fi regenerate pe cale naturală arborete în a căror compoziţie se întâlnesc cvercinee şi diverse specii de amestec ori arborete de salcâm.

„Apreciem că programul de regenerări naturale, stabilit pentru toamna 2013, va fi realizat de toate direcţiile silvice, în unele situaţii cu depăşiri“ – a precizat Crăciunescu.

În continuare, directorul general a afirmat că, în staţiunile forestiere din zona montană şi de dealuri înalte, unde se plantează cu deosebire primăvara, cele mai multe DS au realizat programul anual încă din primăvară. În această toamnă numai 17 dintre acestea vor mai avea de plantat. Suprafeţele cele mai mari se regăsesc la DS, care administrează fond forestier proprietate publică a statului în zonele de câmpie din sudul ţării: Tulcea – 452 ha, Dolj – 263 ha, Ialomiţa – 188 ha, Olt – 166 ha, Călăraşi – 130 ha, Brăila – 128 ha, Constanţa – 103 ha.

Împăduririle din toamnă, 24 milioane de lei

Pentru realizarea lucrărilor de împăduriri, completări şi refaceri ale plantaţiilor, în campania din această toamnă se vor folosi specii precum plop euramerican pe o suprafaţă de aproximativ 1.650 ha, plop alb – 350 ha, salcie – 300 ha, salcâm – 200 ha.

Pentru lucrările de regenerare din toamna 2013 se vor utiliza peste 14 milioane de puieţi forestieri, regia dispunând de cantităţile necesare din speciile care se plantează în această toamnă.

Valoarea lucrărilor de regenerare a pădurilor (împăduriri, completări, refaceri), care urmează să fie efectuate în acest sezon, sunt estimate la 24 milioane de lei, bani proveniţi din fondul de conservare şi regenerare.

Profit brut de 120 milioane de lei în nouă luni

În primele nouă luni ale acestui an Romsilva a obţinut un profit brut de 120 milioane de lei, de peste trei ori mai mare decât estimările iniţiale (!) şi o cifră de afaceri de peste 1,15 miliarde de lei, în creştere cu aproape 31% faţă de program.

„2013 a fost un an benefic pentru Romsilva. Am reuşit să realizăm, faţă de bugetul planificat prin Hotărâre de Guvern, o cifră de afaceri pe care am depăşit-o cu 30%, ţinând cont că suntem o instituţie cu capital de stat. Totodată, profitul pe care l-am reuşit la nouă luni se cifrează la 120 milioane de lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 365%. Toate aceste cifre par abstracte, dar ca să le realizezi înseamnă organizare, muncă, preocupare şi disciplină în sistem“ – a declarat Crăciunescu.

În opinia sa, aceste rezultate se datorează în primul rând modului în care au fost organizate licitaţiile de masă lemnoasă, care au adus regiei un plus la preţurile de vânzare.

„Am reuşit în acest an să obţinem o creştere a preţului mediu la lemn între 25 şi 35 de lei pe metru cub datorită acestor licitaţii, iar prin măsurile întreprinse a dispărut de pe piaţă acel lemn care avea provenienţă incertă“ – a menţionat directorul general.

Peste 34.000 ha de pădure, recuperate

În aceeaşi conferinţă de presă, s-a anunţat că, după procese care păreau fără sfârşit, RNP a recuperat în acest an peste 34.000 ha de păduri retrocedate ilegal.

„Am recuperat o pădure retrocedată ilegal, cu suprafaţa de 9.000 ha, şi alta de 25.100 ha, în judeţul Mureş. Sperăm ca în luna noiembrie să mai recuperăm şi alte suprafeţe, pentru că urmează să se pronunţe instanţa şi în alte procese“ – a spus Crăciunescu.

Domnia sa a amintit că Romsilva a pierdut, prin altă sentinţă, 43.000 ha în judeţul Bacău, iar 63.000 ha sunt cerute în judeţul Bihor.

„Sperăm să obţinem acele 43.000 ha de pădure de la Bacău, pentru că am cerut o revizuire pe sentinţa primită şi încă nu s-a finalizat. Mai avem o solicitare pentru retrocedarea a 63.000 ha în judeţul Bihor. Cred că nici nu avem atâta pădure cât se cere“ – a precizat directorul general.

Conform celor afirmate, RNP mai are în instanţă procese pentru multe alte păduri. Suprafaţa totală aflată în litigiu şi pentru care mai există solicitări de retrocedare se ridică la peste 450.000 ha.

Cea mai mare suprafaţă de pădure, de aproape 167.000 de ha, se regăseşte în judeţul Suceava, subiect pe care l-am prezentat pe larg într-un număr anterior al revistei noastre. Vă reamintim doar că litigiul este cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), cu care Romsilva se judecă de mai bine de 10 ani.

„Fondul bisericesc vrea să obţină calitatea de proprietar, deşi a avut doar în folosinţă acele 167.000 ha de păduri, nu în proprietate. Pe lângă această suprafaţă, mai cere şi 100 de clădiri“ – a menţionat Crăciunescu.

Ce mai trebuie rezolvat până la sfârşitul anului

Crăciunescu a explicat că, până la sfârşitul acestui an, RNP mai are de soluţionat suportarea cheltuielilor cu administrarea parcurilor care ar trebui finanţate de la bugetul statului, şi nu din veniturile proprii ale Romsilva, precum şi creşterea activităţii productive şi diminuarea cheltuielilor indirecte, atât la nivelul direcţiilor silvice, cât şi al ocoalelor silvice.

De asemenea, se urmăreşte eliminarea cheltuielilor ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti şi mobilizarea tuturor factorilor în reducerea valorii clienţilor neîncasaţi şi în special a celor incerţi. Având în vedere sumele neîncasate pentru pază şi administrarea pădurilor private, conducerea fiecărei direcţii silvice va urmări respectarea clauzelor contractuale şi aplicarea de penalizări, atunci când este cazul.

Realizarea principalilor indicatori la finalul trimestrului al treilea din 2013

● Cifra de afaceri: programat 766.286,7 mii lei, realizat 1.156.802,3 mii lei (130,7%). Realizări deosebite:

• DS Argeş (125%),
• DS Botoşani (125,6%),
• DS Caraş-Severin (128,9%),
• DS Hunedoara (135,2%),
• DS Prahova (112%),
• DS Suceava (112%).

● Profit: programat 33.030,2 mii lei, realizat 12.0017 mii lei (363%). Realizări deosebite:

• DS Caraş-Severin (475%),
• DS Dâmboviţa (238%),
• DS Hunedoara (459,8%),
• DS Maramureş (405%),
• DS Vâlcea (900%).

● Cheltuieli per 1.000 de lei venituri: programat 963,9 lei, realizat 896 lei.

Traian Dobre

Noul Cod Silvic a ajuns la o formă considerată finală, care urmează să primească semnăturile altor ministere. Din păcate, unele aspecte deosebit de importante au fost uitate sau pur şi simplu neglijate de autor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP) consideră necesar noul act legislativ, iar iniţiativa conducerii MMSC pentru elaborarea acestuia, binevenită. Doar că...

S-a urmărit numai interesul economic

„Din proiectul de Cod Silvic lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor. La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a declarat Marian Stoicescu, preşedintele FAP, într-o recentă conferinţă de presă.

În opinia sa, în baza acestui acord trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei date de toate cele 46 de ţări europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

„Nici actualul Cod Silvic şi nici noul proiect nu constituie cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii. Din contră, se pune un accent şi mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării“, a afirmat Stoicescu.

Domnia sa a spus că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

De ce nu intervine statul?

„Proiectul de Cod Silvic nu creează cadrul legal necesar şi suficient pentru oprirea distrugerii pădurilor. România este în criză forestieră din 1991. Aceasta s-a accentuat în ultimii ani. În prezent, aproximativ 400.000 ha de pădure au fost distruse, iar alte sute de mii sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 ha sunt lăsate de izbelişte, nu sunt păzite şi nici administrate“ – a menţionat preşedintele FAP.

Potrivit celor prezentate, noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie.

Stoicescu este de părere că cea mai importantă măsură de stopare a distrugerii pădurilor, care ar trebui să se regăsească în proiectul de lege, este intervenţia directă a statului, prin preluarea în administrare, de către RNP – Romsilva, a pădurilor particulare distruse şi/sau expuse distrugerii prin nerespectarea amenajamentelor silvice ori neadministrate.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

În ultima perioadă, au fost gândite schimbări majore în activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (RNP), inclusiv implementarea unui nou concept, de cultură forestieră.

Valorificarea superioară a lemnului a început să respecte cerinţele europene, pentru urmărirea trasabilităţii. De asemenea, Regia şi-a adus un aport substanţial la elaborarea noului Cod Silvic.

Din păcate, în lipsa unui cadastru forestier, retrocedările de păduri au fost făcute, în multe situaţii, în funcţie de documente vechi, fără să se ţină cont de legile şi tranzacţiile ulterioare. Din acest motiv, de exemplu, au apărut mai multe persoane care au revendicat aceeaşi pădure. Astfel statul a pierdut suprafeţe importante din fondul forestier.

Aceste preocupări şi problemele prioritare ale RNP au fost prezentate recent în cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurate la sediul instituţiei.

„Acum un an, când am revenit în sistem, la Romsilva, a trebuit să identific problemele existente, ce s-a făcut în ultimii ani şi să demarez acţiunile prioritare pentru perioada actuală. În primul rând, am constatat că RNP nu mai administrează decât puţin peste 3,2 milioane de hectare de pădure a statului, faţă de vreo 4,7 mil ha, câte erau în urmă cu câţiva ani. De asemenea, Regia mai administrează 23 de parcuri naţionale şi naturale. Totodată, gestionează 16 unităţi cu cai de rasă, dintre care patru depozite de armăsari şi 12 herghelii, cu 12 rase. Este vorba despre un patrimoniu genetic, important pentru România, dar şi pentru Europa“ – a declarat Adam Crăciunescu (foto), directorul general al Romsilva.

Cheltuielile anuale pentru administrarea parcurilor se ridică la vreo 12 mil. lei, iar pentru caii de rasă, la 27 mil. lei.

Cum îşi fură statul căciula

Pentru a putea susţine administraţia parcurilor, caii de rasă şi activitatea în silvicultură, RNP foloseşte, în principal, veniturile provenite din exploatarea masei lemnoase.

„Problema este să reuşim ca aceeaşi cantitate recoltată de masă lemnoasă, de aproximativ 9,7 milioane de metri cubi pe an, să o valorificăm cât mai bine pe piaţă. Printr-un management corespunzător, sper să reuşim să trecem peste momentele dificile“, a afirmat Crăciunescu.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, a menţionat directorul general, virările RNP la bugetul statului, aferente anului 2012, reprezintă 85% din profitul net, aproximativ 56 de milioane de lei. Mai rămân 10% pentru dezvoltare şi 5% pentru susţinerea managementului.

Pe lângă taxele şi impozitele obişnuite, tot către stat, din valoarea masei lemnoase, Romsilva plăteşte 2% pentru fondul de mediu şi o redevenţă de 0,5% pentru resurse naturale, conform Codului Fiscal.

„Pentru a obţine rezultate foarte bune, suntem preocupaţi, în primul rând, să punem pe piaţă lemn certificat, din punctul de vedere al provenienţei, potrivit cerinţelor europene. Adică orice lemn plecat din pădure trebuie să fie însoţit de un document emis de administratorul fondului forestier“, a spus Crăciunescu.

Trasabilitatea reduce tăierile ilegale

Trasabilitatea lemnului este prevăzută în noul Cod Silvic. Acest lucru implică eliminarea lemnului pe picior, adică aproximarea cantităţii de masă lemnoasă înainte de tăiere. Se consideră că o astfel de măsură va reduce foarte mult tăierile ilegale.

Directorul general a afirmat că valorificarea numai a lemnului certificat, pentru a fi urmărită clar trasabilitatea, a început deja. Numai că procesul este de durată şi va putea ajunge la 2-3 ani de zile.

„Un sistem funcţional şi controlat s-ar putea introduce progresiv în 2-3 ani de zile, la nivelul întregii ţări. Aici există o contradicţie cu propunerea ministerului, care vrea să aplice această măsură începând cu 1 ianuarie 2014. Este foarte greu şi vor fi presiuni şi din partea agenţilor economici, pentru că nu ne putem organiza să-l punem în funcţiune cu această dată, deşi este necesar şi oportun. La ora actuală, din volumul total de masă lemnoasă pe care RNP îl pune pe piaţă, 33% este fasonat în regie proprie sau cu agenţi economici prestatori de servicii. Noi am făcut un prim pas şi vrem să introducem acest sistem. În 2013, ne-am propus să ajungem la peste 40% lemn fasonat din totalul masei lemnoase, iar, în funcţie de ce va prevedea noul Cod Silvic, să ne organizăm şi să punem pe piaţă întreaga cantitate de masă lemnoasă fasonată şi măsurată“, a menţionat Crăciunescu.

Modificări ale Codului Silvic

Specialiştii Romsilva au rescris o bună parte din noul Cod Silvic, având modificări care se întind pe mai mult de zece pagini.

„Sunt multe articole în contradicţie cu principiile noastre de gospodărire a pădurilor, dar sunt convins că, odată ajuns Codul Silvic în Parlamentul Românei, toate aceste lucruri se vor clarifica, pentru că majoritatea deputaţilor au contactat şi partea tehnică din minister şi pe cea din RNP şi cred că putem rezolva toate aceste probleme“, a adăugat directorul general.

Conform opiniei sale, printre noile prevederi ale Codului silvic se află şi măsurile de încurajare a prelucrării lemnului în România, pentru că se doreşte să se aducă plusvaloare acestei resurse, creându-se, astfel, şi venit la bugetul statului, dar mai ales locuri de muncă pentru cetăţeni.

Domnia sa consideră că modificarea radicală a Codului silvic era necesară, mai ales că, din nefericire, sunt foarte multe judeţe din ţară unde se taie necontrolat pădurile.

Peste 3.100 de litigii

Crăciunescu a informat presa că, la nivelul RNP, există peste 3.100 de litigii, cu prezumtivi sau urmaşi de drept ai proprietarilor de păduri. Aceştia au prezentat în instanţă tot felul de documente, pe baza cărora s-au dat sentinţe judecătoreşti de punere în posesie, astfel încât suprafaţa pădurilor statului s-a înjumătăţit.

„Dacă se punea în aplicare studiul de fezabilitate realizat cu Banca Mondială în 2005, practic înainte de a apărea Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniul proprietăţii – n.n.), evitam toate litigiile şi problemele RNP. Practic, Legea nr. 247 a creat multe probleme, pentru că a obligat Romsilva să pună la dispoziţia proprietarilor 998.000 ha de pădure, fără să aibă, în toate situaţiile, delimitată suprafaţa unde trebuia să fie pusă în posesie această pădure. Şi aşa au apărut o serie de litigii, avem peste 3.100, cu tot felul de adevăraţi sau prezumtivi urmaşi ai foştilor proprietari care ne creează probleme. S-a venit în instanţă cu tot felul de documente scrise şi dinainte de Primul Război Mondial, şi din 1912, documente pe baza cărora s-au dat sentinţe în favoarea foştilor proprietari, astfel încât suprafaţa fondului forestier de stat a scăzut foarte mult“, a declarat Crăciunescu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

În cadrul simpozionului „Contribuţii ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva la gestionarea durabilă a fondului forestier administrat şi la valorificarea superioară a produselor şi funcţiilor pădurii“ a fost analizată starea actuală a codrilor noştri. Eveni­mentul a fost organizat recent de Romsilva şi de Consiliul Ştiinţific Consultativ (CSC) al RNP, la sediul central al Regiei. Au participat directori de direcţii silvice, cercetători, membri marcanţi ai CSC, reprezentanţi ai societăţii civile, ai ONG-urilor implicate în conservarea şi susţinerea pădurii.

O nouă organizare la RNP

„Astăzi, faţă de alte momente istorice, Regia trebuie să-şi îndeplinească rolul de administrator“, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, la deschiderea lucrărilor simpozionului. Domnia sa a spus că se pune tot mai mult accentul pe schimbarea Codului Silvic, care să ducă la o bună gospodărire a pădurilor, dar care să respecte şi directivele europene privind gestionarea durabilă a resurselor forestiere. De aceea, a fost necesară elaborarea unei noi strategii referitoare la administrarea pădurilor. Aceasta prevede adaptarea RNP la condiţiile actuale.

Directorul general a adăugat că, pentru asigurarea unui management sustenabil, este nevoie de mai multă comunicare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. În acest scop, se va dezvolta un sistem informaţional, care să reducă maculatura actuală.

Pe piaţă, numai lemn fasonat

Noul Cod Silvic prevede că, în viitor, lemnul introdus pe piaţă va fi fasonat, măsurat, cu provenienţă controlată şi va dispărea forma de lemn pe picior. Din acest motiv, Romsilva trebuie să se reorganizeze, să vină cu un nou concept privind valorificarea resurselor lemnoase. În prima etapă va fi pregătit personalul necesar, care va proveni din rândul pădurarilor, începând de la nivelul ocolului silvic, mai ales în cazul lemnului cu valoare ridicată.

„În noul Cod silvic se propun lucruri importante pentru pădurea românească. Problema se pune pentru a avea pe piaţă lemn controlat din punctul de vedere al provenienţei. Este bine ca administratorul, respectiv proprietarul, să valorifice lemn fasonat şi este foarte important acest lucru. Singura problemă este legată de termenul de aplicare, 1 ianuarie 2014, pentru că trebuie să realizăm infrastructura necesară, astfel încât administratorul să o pună în aplicare. Din punctul de vedere al Romsilva, sperăm că putem să o aplicăm în 2-3 ani. Însă mă gândesc la proprietarii pădurilor private, care nu au posibilitatea să se organizeze atât de rapid“, a menţionat Crăciunescu.

Conform domniei sale, infrastructura presupune, în primul rând, depozite intermediare, depozite de lemn la toate ocoalele silvice, care deocamdată nu există. Lemnul fasonat trebuie mai întâi triat pe sortimentele cerute pe piaţă, iar sortarea nu poate fi făcută în pădure.

Fără o gospodărire raţională, ecosistemele vor fi afectate

Reprezentantul Comisiei pentru amenajarea pădurilor, biometrie şi cadastru forestier, Ovidiu Badea, a propus instalarea unor „Reţele de cercetare/monitorizare ecologică“ pe termen lung. Menirea acestora ar fi să urmărească starea de sănătate a pădurilor şi cercetarea ecologică a ecosistemelor forestiere.

„În urma monitorizării, sunt furnizate informaţii ştiinţifice pe termen lung despre starea ecosistemelor şi a componentelor acestora, sub acţiunea diferiţilor factori de stres, cum ar fi poluarea atmosferică, schimbările climatice etc.“, a declarat Badea.

Domnia sa a afirmat că, în ultimii ani, România a fost încadrată în cate­goria ţărilor cu păduri slab afectate, starea de sănătate a pădurilor înregistrând o sensibilă ameliorare. În regiunea de sud şi sud-est a ţării, pădurile prezintă o intensitate mai ridicată a procesului de vătămare, fapt ce impune o atenţie deosebită asupra acestei ultime bariere vii împotriva extinderii spre vest a stepei eurasiatice.

Foioasele sunt mai afectate decât răşinoasele, prezentând totuşi o stare de sănătate relativ stabilă; 24% din totalul factorilor vătămători sunt insectele defoliatoare şi factorii abiotici (rupturi produse de vânt şi zăpadă).

Concluziile cercetării arată că poluarea atmosferică şi depunerile poluante în păduri şi în solurile forestiere constituie o ameninţare evidentă asupra stării ecosistemelor. De asemenea, creşterea temperaturilor şi reducerea precipitaţiilor pot determina schimbări semnificative, cum ar fi creşterea frecvenţei producerii evenimentelor extreme, a secetei, a fenomenelor catastrofale. Calea cea mai sigură pentru a garanta că pădurile vor fi capabile să se adapteze prezentelor şi viitoarelor modificări climatice este asigurarea unei biodiversităţi optime a pădurilor.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

În contextul crizei financiare şi al neperformanţei unor întreprinderi publice sau unor echipe manageriale, Guvernul a promovat OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

„Guvernanţa corporativă este soluţia de salvare de la faliment a unor companii ale statului, implementată de la sfârşitul secolului al XX-lea. Obiectivul guvernanţei corporative, declarat de unii susţinători ai acesteia, ar fi eficientizarea activităţii unei companii sau unei regii, dar poate ascunde şi unele interese particulare“, a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP).

Domnia sa ne-a informat că, la implementarea OUG nr. 109/2011, în loc să fie luate în considerare, prioritar, cele 59 de întreprinderi publice (regii, companii cu capital majoritar de stat) care au pierderi an de an, sunt vizate cele foarte puternice, care au avut an de an profit, precum Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva.

Rentabilitate încă de la înfiinţare

Stoicescu a precizat că, de la înfiinţarea sa până în prezent, Romsilva nu a înregistrat niciodată pierderi, fiind una dintre cele mai profitabile regii ale ţării. RNP menţine integritatea pădurilor, asigurând paza şi administrarea acestora pentru 3,1 milioane ha proprietate a statului şi 1,1 milioane ha private.

Regia are un potenţial economic deosebit, care poate să crească prin dezvoltarea unor activităţi de prelucrare atât a lemnului, cât şi a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale, dezvoltarea activităţii de vânătoare şi salmonicultură, prestarea de servicii de consultanţă silvică, măsurători topografice etc.

În opinia sa, Romsilva este principalul factor de menţinere a integrităţii pădurilor şi singura soluţie de a stopa distrugerea din sectorul privat, preluând aceste păduri în administrare.

România, colonie forestieră?

„Deşi sunt grupuri interesate, din ţară sau străinătate, pentru ca Regia Naţională a Pădurilor să-şi restrângă activitatea de pază şi administrare a pădurilor din sectorul privat, de administrare şi valorificare superioară a masei lemnoase din sectorul de stat, considerăm că este în interesul României ca Romsilva să continue şi să dezvolte aceste activităţi. Mana­gementul forestier durabil care se practică este adaptat condiţiilor socio-economice ale ţării. Manageriatul regiei a fost întotdeauna performant, iar în multe perioade rezultatele au fost deosebite“ – a afirmat Stoicescu.

Preşedintele FAP a spus că distrugerea RNP, printr-o aşa-zisă reformă legată de implementarea OUG nr. 109/2011, va aduce deservicii imense pădurii, aservind pădu­rile statului unor grupuri de interese şi transformând România într-o colonie forestieră.

„Cine are interes ca, la Romsilva, să se implementeze OUG nr. 109/2011? Probabil acele grupuri din ţară sau din afara ei, care au interes pentru pădurile Statului Român. Probabil cei care doresc masă lemnoasă recoltată din pădurile Statului Român într-un volum cât mai mare şi la un preţ cât mai mic. Probabil cei care sunt interesaţi de un profit cât mai mare, fără să ia în considerare că pădurile sunt un bun de interes naţional, că, fără ele, România devine o ţară expusă inundaţiilor, alunecărilor de teren, deşertificării. Probabil acele grupuri din ţară sau străinătate care vor să beneficieze cât mai mult de pădurile Statului Român, protejând astfel pădurile din ţările lor. Din nefericire, totul este posibil prin aplicarea OUG nr. 109/2011“ – a mai spus Stoicescu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva organizează marţi prima acţiune de împădurire din acest an, eveniment care se va desfăşura pe raza Ocolului Silvic Snagov din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov.

'Lunii Plantării Arborilor' are loc în fiecare an, în perioada 15 martie - 15 aprilie, cu acest prilej Romsilva demarând o serie de activităţi de împădurire şi alte manifestări dedicate formării conştiinţei forestiere în rândul cetăţenilor.
Această perioadă coincide cu lucrările specifice campaniei de împăduriri de primăvară, în cadrul căreia se vor realiza 3.713 hectare, din cele 6.120 hectare programate a se împăduri în anul 2013.

'În afara lucrărilor de împădurire ce urmează să fie realizate în suprafeţele de fond forestier administrate, în acest an Romsilva este pregătită să sponsorizeze cu circa un milion de puieţi forestieri, persoanele fizice şi juridice care doresc să-şi împădurească suprafeţe proprii şi să valorifice, prin vânzare, la preţuri accesibile, alte două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali', a anunţat recent Romsilva.

La eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor de profil şi mass-media.

Sursa AGERPRES

Datele preliminarii arată că, în 2012, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a obţinut un profit brut de 85.729,4 mii lei, cu 260% mai mare faţă de suma propusă iniţial de 32.996 mii lei. De asemenea, comparativ cu 2011, profitul brut a crescut cu 228% (37.642 mii lei), a declarat dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al acestei instituţii, în cadrul unei recente conferinţe de presă, susţinute la noul sediu.

Domnia sa a afirmat că şi cifra de afaceri a crescut spectaculos, cu 131% faţă de programarea de la începutul anului în curs, şi cu 120%, raportat la anul trecut, când s-au realizat 1.216.515 mii de lei.

„Din valorificarea produselor pădurii, lemnoase şi nelemnoase, precum şi din celelalte servicii şi activităţi aducătoare de venituri, se preconizează realizarea unei cifre de afaceri de 1.463.824 mii lei, în 2012. Aceasta reprezintă 131% faţă de cifra de afaceri programată, de 1.114.199 mii lei“ – a menţionat directorul general.

Potrivit domniei sale, sumele au fost mai mari, în principal ca urmare a majorării preţului masei lemnoase, practic o adaptare la cerinţele pieţei.

„În ultimele şapte luni, am creat o disciplină în ceea ce priveşte valorificarea lemnului, prin licitaţii. Acest lucru s-a văzut în semestrul al II-lea, printr-o creştere a preţului mediu de valorificare. Practic, cifra de afaceri pe care o realizăm în plus anul acesta, în creştere cu 20% faţă de 2011, se datorează valorificării la preţuri mult mai bune a masei lemnoase“ – a spus Crăciunescu.

Suprafaţa împădurită, mai mare

Directorul general al RNP a informat presa că programul de regenerare a pădurilor, în 2012, în fondul forestier proprietate publică a statului, a prevăzut refacerea pădurilor pe o suprafaţă de 14.575 ha, din care 8.455 ha prin regenerări naturale şi 6.120 ha prin regenerări artificiale (plantări).

Programul aprobat a urmărit asigurarea integrităţii şi permanenţei pădurilor, exercitarea cu continuitate a funcţiilor de protecţie şi de producţie, precum şi extinderea suprafeţei fondului forestier, prin împădurirea de terenuri degradate, preluate în fondul forestier în anii anteriori de către Romsilva.

Faţă de acest program, prin mobilizarea unor importante resurse financiare, materiale şi umane, s-a asigurat depăşirea acestuia şi s-au realizat regenerări naturale pe 9.262 ha (110%) şi împăduriri pe 6.414 ha (105%), rezultând un total de 15.676 ha (108%).

„Pentru asigurarea condiţiilor normale de vegetaţie, în arboretele tinere s-au prevăzut lucrări de îngrijire. Programul stabilit pentru anul 2012 s-a cifrat la 90.621 ha, iar suprafaţa parcursă cu astfel de lucrări a fost de 97.991 ha“, a adăugat Crăciunescu.

Recoltarea lemnului, sub nivelul programat

Directorul general a spus că, pentru anul 2012, Consiliul de Administraţie al RNP a aprobat un program de recoltare a masei lemnoase de 9.865.000 de metri cubi. Faţă de acest program, s-a exploatat un volum de 9.522.600 mc, ceea ce reprezintă 97%. „Recoltarea s-a făcut cu respectarea prevederile legale referitoare la încadrarea în posibilitatea pădurilor, stabilită prin amenajamentele silvice, precum şi a cerinţelor impuse de starea de dezvoltare a arboretelor“, a afirmat directorul general.

Domnia sa a amintit că, în calitatea sa, conferită de Codul Silvic (Legea nr.46/2008), de administrator al fondului forestier naţional proprietate publică a statului, RNP gospodăreşte o suprafaţă de 3.266.494 ha. De asemenea, administrează sau asigură servicii silvice, în baza a 147.937 de contracte, pentru o suprafaţă de 1.123.378 ha, fond forestier proprie­tate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor, persoane fizice şi juridice.

Alte surse de venit

Conform celor spuse, Romsilva are în gestiune 308 fonduri cinegetice şi zece complexe de vânătoare. Prin acţiunile organizate, s-au valorificat, pe piaţa internă şi pe cea externă, 154 t de carne de vânat şi 43.990 de exemplare de vânat viu.

Din activitatea de salmonicultură, s-au valorificat 561 t de păstrăv pentru consum.

De asemenea, în cursul anului 2012, s-au valorificat 4.520 t de fructe de pădure, 638 t de ciuperci comestibile şi 924 t de plante medicinale din flora spontană.

Activitatea de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor de rasă se desfăşoară în 17 secţii de creştere. Rezultatele acesteia se reflectă în realizarea a 1.538 de capete în patrimoniul genetic naţional, faţă de un program de 1.508 capete (102%). Totodată, s-au valorificat 325 de cabaline.

„Romsilva nu poate face o strategie în sectorul de creştere a cabalinelor, dar solicităm Ministerului Agriculturii să vină cu o strategie clară în acest domeniu. Avem un material genetic care trebuie folosit, iar partea ecvestră trebuie să o dezvoltăm mult mai mult. După întâlnirile pe care le vom avea după 1 ianuarie 2013 cu reprezentanţii MADR, trebuie să găsim o soluţie ca să avem posibilitatea de a atrage şi alte surse de finanţare a acestei activităţi, nu numai bugetul RNP“ – a declarat directorul general.

Pentru asigurarea hranei efectivelor de cabaline, s-au obţinut 20.374 t de producţie vegetală, pe o suprafaţă totală de 7.863 ha de teren agricol, din care 5.441 ha de teren arabil.

Investiţii

Programul de investiţii al Romsilva – a afirmat Crăciunescu – a avut în vedere asigurarea de condiţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime. Astfel, au fost vizate necesitatea modernizării bazei tehnico-materiale în capacităţile proprii de producţie, a tehnologiilor utilizate, precum şi asigurarea accesibilităţii la fondul forestier, prin modernizarea şi extinderea reţelei de drumuri forestiere şi realizarea unor lucrări de curăţare a bazinetelor hidro­logice torenţiale sau a celor de reconstrucţie ecologică.

„Accesibilizarea fondului forestier este foarte importantă pentru regie, deoarece consider că nu ar trebui să mai avem zone inaccesibile. Avem bani pentru realizarea de drumuri forestiere, iar în 2012 am îndeplinit întreg programul, respectiv am cheltuit toată suma de 48 milioane de lei, pe care am alocat-o. La ora actuală, avem şi lucrări în avans“ – a adăugat Crăciunescu.

În limita resurselor constituite în baza prevederilor legale, precum şi a prevederilor Bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, programul de investiţii a fost realizat integral. S-au folosit 77.052 mii lei din fonduri bugetare şi 48.022 mii lei din fonduri extrabugetare.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva va renunţa, în 2013, la activităţile neprofitabile desfăşurate la nivelul direcţiilor silvice, însă va investi în modernizarea unor capacităţi de producţie necesare producerii hranei pentru animale şi în acele activităţi care produc pentru piaţă.

"Am făcut o analiză cu directorii direcţiilor silvice şi am decis să închidem în 2013 toate activităţile nerentabile, unde se fac produse care nu mai sunt cerute pe piaţă. În schimb vom dezvolta activităţile care s-au adaptat economiei de piaţă. Vom lua măsuri de modernizare a unor păstrăvării pentru creşterea producţiei de peşte de calitate, dar şi a unor fazanării", a declarat, recent, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

Acesta a subliniat că unele fazanării şi păstrăvării gestionate de Romsilva nu mai corespund din punct de vedere al amplasamentului sau din cauza reducerii debitului de apă, acestea urmând să fie desfiinţate sau închise. Pe de alte parte, altele vor fi modernizate pentru reducerea preţului de cost.

"Vor fi mai puţine fazanării, vor fi zonale, pentru reducerea preţului de cost în producerea fazanilor astfel încât asociaţiile de vânătoare, chiar şi cele private, să-şi permită popularea fondurilor de vânătoare cu fazani. La ora actuală, costurile sunt ridicate pentru că lucrăm încă cu tehnologia anilor '90", a spus Crăciunescu.

Romsilva se confruntă la ora actuală cu probleme legate de achiziţia hranei pentru animale, din cauza contestaţiilor depuse în urma licitaţiilor, în acest sens intenţionând să modernizeze o capacitate de producţie de hrană concentrată pentru unităţile proprii de producţie.

În ceea ce priveşte acţiunile de vânătoare, Romsilva a înregistrat în ultimul an o scădere considerabilă a încasărilor din cauza crizei financiare, dar şi din cauza cedării unui număr de peste 200 de fonduri de vânătoare, de la circa patru milioane de euro anual, la sub un milion de euro în prezent.

"La ora actuală piaţa a scăzut foarte mult pe vânat, criza economică şi financiară afectând activitatea de vânătoare, care şi aşa era destul de scumpă. Numărul de vânători a început să scadă şi cei care mai sunt nu mai cheltuie cât cheltuiau anii trecuţi. Dacă înainte stăteau 5 zile la vânătoare, acum poate stau 2-3 zile. Nu mai este o cerere atât de mare pe piaţa pentru vânat, deşi noi oferim prin fondurile regiei vânat din fauna sălbatică, mai puţin cel produs în crescătorii. Încasările din activitatea de vânătoare au scăzut sub un milion de euro pentru că am cedat foarte multe fonduri. Din cele peste 500 mai avem doar 308 şi am pierdut fondurile cu vânat de valoarea mare", a adăugat şeful Romsilva.

RNP - Romsilva are în gestiune 308 de fonduri cinegetice, precum şi un număr de 10 complexuri de vânătoare. Prin acţiunile de vânătoare organizate în 2012 s-au valorificat pe piaţa internă şi pe cea externă 154 tone carne vânat, precum şi 43.990 exemplare vânat viu. De asemenea, din activitatea de salmonicultură s-au valorificat 561 tone păstrăv pentru consum.

Regia Naţională a Pădurilor estimează pentru 2012 o cifră de afaceri de 1,46 miliarde de lei, în creştere cu 20% faţă de anul trecut şi un profit brut de 85,72 milioane lei, de peste două ori mai mare decât în 2011.

RNP-Romsilva funcţionează din 2010 sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi administrează 3.266.494 hectare de pădure aflată în proprietatea statului şi asigură servicii silvice, în baza a 147.937 contracte, pentru o suprafaţă de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi, persoane fizice şi juridice.

Sursa AGERPRES

Conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva îşi doreşte o strategie clară în sectorul creşterii şi întreţinerii cailor de rasă pentru o gestionare corespunzătoare a acestei activităţi, precum şi atragerea unor resurse financiare, altele decât bugetul regiei.

"Romsilva nu poate face o strategie în sectorul de creştere a cabalinelor pentru că regia nu se ocupă de strategii. Solicităm Ministerului Agriculturii să vină cu o strategie clară în acest domeniu. Avem un material genetic care trebuie folosit, iar partea ecvestră trebuie să o dezvoltăm mult mai mult. După întâlnirile pe care le vom avea după 1 ianuarie 2013 cu reprezentanţii MADR trebuie să găsim o soluţie ca să avem posibilitatea de a atrage şi alte surse de finanţare a acestei activităţi nu numai bugetul RNP", a declarat, joi, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

Activitatea de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor de rasă se desfăşoară în prezent în cele 17 secţii de creştere din subordinea regiei, la ora actuală existând 1.538 de cabaline în patrimoniul genetic naţional, în creştere cu 2% faţă de programul estimat la începutul anului, respectiv 1.508 capete (102%). Totodată s-au realizat un număr de 325 capete cabaline valorificate. Pentru asigurarea hranei efectivelor s-a realizat o cantitate de 20.374 tone producţie vegetală, pe suprafaţa totală de 7.863 ha teren agricol, din care 5.441 ha teren arabil.

RNP-Romsilva a preluat activitatea de întreţinere a cabalinelor în 2002, anual cheltuind circa 6-7 milioane lei pentru administrarea acestei activităţi. AGERPRES