Lumea satului 750x100

update 28 Oct 2020

De la beton la fermă piscicolă

Se spune că afacerile pornite din pasiune sunt cele care aduc şi cea mai mare satisfacţie. De acest lucru s-a convins şi Cornel Ivanov, tulceanul care a înfiinţat o fermă piscicolă modernă pe amplasamentul unei foste fabrici de zahăr.

Început curajos, rezultate pe măsură

Cu toate că activa în domeniul piscicol dinainte de anii ’90, Cornel Ivanov a început demersurile noii afaceri în anul 2000, atunci când a transformat o staţie de epurare a unei foste fabrici de zahăr într-o amenajare piscicolă: „Mă întrebați ce am găsit aici după ’90. Doar nişte betoane! Toţi s-au mirat când am cumpărat terenul şi credeau că am achiziţionat-o pentru betoane, însă o cumpărasem pentru bazinele în care aveam de gând să cresc peşte. Efectiv, am transformat o staţie de epurare, o zonă roşie, într-o amenajare piscicolă, o zonă verde.“

Dacă în acest moment ferma piscicolă de la Babadag dispune de condiții moderne de funcționare, la startul afacerii bărcile și motopompele au fost cumpărate în regim second-hand.

Modernizare prin fonduri europene

Cele 100 de hectare, suprafața de care dispune amenajarea, au parcurs un amplu proces de modernizare în urma aprobării unui proiect prin Programul Operațional de Pescuit. „Programul a fost ca o mană cerească pentru noi. Lucram numai cu motopompe termice, adâncimea bazinelor era mică, dar am accesat un proiect POP în valoare de două milioane de euro şi am reuşit să facem această amenajare care, zic eu, este una dintre cele mai bune din zonă. Am supraînălţat digurile, am procurat staţii de pompare, am tras linie electrică de medie tensiune, am construit depozite, magazii de furaje (şi mari şi mici), moară de furaje plus tot felul de utilaje. În concluzie, este o fermă dotată, cum şi-ar dori mulţi să aibă“, susține Ivanov.

Chiar dacă pentru mulți dintre fermierii care au accesat fonduri europene demersul până la obținerea banilor a fost unul greoi, pentru Cornel Ivanov acesta a decurs firesc, fără prea multe bariere, experiența de 15 ani la Institutul Delta Dunării în domeniul proiectării spunându-și cuvântul.

Obiectivul pepinierei: creșterea puietului de crap

Proprietarul pepinierei susține faptul că principalul obiectiv al acesteia este creșterea puietului de crap, care este vândut cu 10 lei/kg, cu 1 leu mai mult decât kilogramul de policultură. „Suntem în primul an de producţie de la terminarea programului, avem în acest moment ciprilin de crap, singer, novac și cosaşi. Ferma are în dotare şi aproximativ 90 ha de teren arabil. O parte neirigat, unde cultivăm cerealele care ne sunt necesare pentru furajarea peştelui, iar şrotul de soia îl cumpărăm. Producem furaje după tehnologia efectivă, făcută de Institutul de Cercetări şi Proiectări Delta Dunării. Rezultatele sunt relativ bune, peşte peste 3.500 kg/ha, şi mă bucur că, aplicând nişte tehnologii care păreau învechite, reuşim să facem producţia actuală“, a mai adăugat Ivanov.

Cu toate că are o producție bună care ar putea avea o creștere considerabilă, Cornel Ivanov susține că întâmpină și probleme: braconierii. O mare parte din producția de pește este sustrasă din bazine de către pescari.

Ferma de vaci – soluția pentru îngrășământ natural

Performanțele fermei piscicole de la Babadag sunt date și de utilizarea îngrășămintelor. În acest sens, înființarea unei ferme de vaci a fost cea mai la îndemână soluție. „Nu găsim cel mai bun îngrăşământ nicăieri în zonă şi astfel am fost obligaţi să ne creştem noi vacile, care vor face gunoiul de grajd pe care îl vom împrăştia în bazine pentru a ne garanta o producție în jur de 3.500-4.000 kg peşte/hectar. Astfel avem 80-90 de animale, însă nu avem rase pure pentru că nu creștem pentru producția de carne ori lapte, îngrășământul fiind produsul vizat“, conchide Cornel Ivanov.

Loredana Larissa SOFRON

Acord privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime: investiții într-un viitor sustenabil

Comisia Europeană și-a exprimat satisfacția cu privire la votul Parlamentului European cu privire la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), pentru perioada 2014 – 2020. Acest vot reprezintă o etapă esențială pentru realizarea unui acord politic până la sfârșitul anului, ceea ce ar permite ca fondul să fie operațional începând cu luna ianuarie 2014.

Comisia își exprimă satisfacția că Parlamentul European a respins ajutoarele de stat pentru construirea de nave și că au fost stabilite limite clare privind sumele pe care statele membre le pot acorda ca finanțare publică pentru flote.

Comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit, Maria Damanaki, a salutat rezultatul votului: „Sunt mulțumită de rezultatul general al votului. În particular, îmi exprim satisfacția cu privire la decizia de a respinge cheltuirea banilor contribuabililor UE pe construirea de nave de pescuit noi și de a limita fondurile pe care statele membre le pot cheltui cu flotele de pescuit. Aceasta va permite FEPAM să fie direcționat către proiecte care promovează un viitor sustenabil pentru industria pescuitului și pentru comunitățile din zonele de coastă. De asemenea, îmi exprim satisfacția că Parlamentul a decis că toate părțile interesate ar trebui să poată beneficia de sprijin care să contribuie la participarea lor în consiliile consultative”.

FEPAM va sprijini punerea în aplicare a recent adoptatei reforme a PCP, în particular refacerea stocurilor de pește, reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin și eliminarea progresivă a practicilor de aruncare în mare a capturilor, care generează risipă. Fondul va investi mai mult în pescuitul la scară mică și în acvacultură ca surse de creștere în viitor și va sprijini îmbunătățirea colectării datelor referitoare la pescuit, pentru a permite adoptarea deciziilor pe baza unor dovezi solide. Fondul va crește, de asemenea, sprijinul UE pentru programele de control în domeniul pescuitului, pentru a crea condițiile necesare ca normele privind pescuitul responsabil și sustenabil să fie respectate.

FEPAM va cofinanța proiecte împreună cu surse de finanțare naționale, fiecare stat membru primind o parte din bugetul total. Statele membre vor elabora un program operațional, precizând modul în care intenționează să cheltuiască banii astfel alocați și, după ce va fi aprobat de Comisie, autoritățile naționale vor decide care sunt proiectele pe care doresc să le sprijine.

UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Aproape 20 de milioane de euro, la dispoziţia comunităţilor din Delta Dunării

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă (FLAG - Fisheries Local Action Group) din Delta Dunării va lansa vineri, la ora 11,00, la Tulcea, Planul de Dezvoltare Integrată, bugetul acestuia de aproape 20 de milioane de euro urmând să fie accesat de comunităţile din Rezervaţie.

Preşedintele FLAG Delta Dunării, Marius Pavel, a declarat miercuri că lansarea apelului de proiecte din cadrul Planului de Dezvoltare Integrată este posibilă în condiţiile în care la finele săptămânii trecute Consiliul Judeţean Tulcea a alocat grupului 120.000 de lei, suma urmând să acopere cheltuielile de funcţionare a acestuia.

'Aşteptăm ca pe data de 29 martie să avem alături de noi cât mai mulţi beneficiari care să acceseze sumele disponibile, astfel încât la următoarea alocare bugetară a Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) să solicităm dacă nu o sumă la fel de mare ca cea obţinută până acum, de aproximativ 20 de milioane de euro, măcar o sumă egală cu aceasta', a afirmat preşedintele FLAG, Marius Pavel.

Acesta a mai spus că sumele alocate pe cele trei măsuri vor putea fi accesate de localnicii din Deltă începând cu luna mai, sesiunea de finanţare urmând să se închidă în luna august.

'Beneficiarii vor depune proiectele la FLAG, noi le vom verifica şi le vom transmite Bucureştiului, beneficiarii urmând să încheie contractele de finanţare cu Ministerul Agriculturii. Verificarea punerii în practică a proiectelor va fi atributul ministerului şi FLAG-ului', a menţionat preşedintele Marius Pavel.

Prima măsură a Planului de Dezvoltare Integrată vizează dezvoltarea turismului şi ecoturismului în Deltă, bugetul acesteia fiind de 9,8 milioane de euro pentru cel puţin 80 de investiţii.

A doua măsură are în vedere crearea unor alternative ocupaţionale pentru populaţia Deltei Dunării în vederea scăderii presiunii asupra resursei piscicole, bugetul acesteia fiind de 6,2 milioane de euro pentru 55 de proiecte.

A treia măsură îşi propune protejarea şi promovarea patrimoniului natural şi cultural al zonei, pentru cel puţin 23 de proiecte fiind alocat un buget de 2,408 milioane de euro.

Potrivit preşedintelui FLAG, pentru cheltuielile de funcţionare a grupului este alocată suma de 1,6 milioane de euro.

În luna februarie a anului 2010, Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a aprobat asocierea cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi asociaţiile Ro-Pescador, Black Sea şi Rechinul pentru înfiinţarea FLAG, CJ contribuind la patrimoniul noii organizaţii cu 5.000 de lei, Administraţia Rezervaţiei - cu 1.000 de lei, iar cele trei asociaţii - cu câte 3.000 de lei.

În cel de-al doilea trimestru al anului trecut, FLAG Delta Dunării a obţinut o finanţare de circa 20 de milioane de euro, aceasta fiind cea mai mare sumă alocată prin POP unei zone de pescuit din Europa.

Sursa: AGERPRES

  • Publicat în Pescuit

Direcţia Generală Pescuit AM-POP anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare

Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare pentru următoarele măsuri/acţiuni pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit:

- Măsura 1.3 : Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate, având alocată pentru această sesiune suma de 1.000.000 euro;
- Măsura 1.4 : Pescuitul costier la scară mică, având alocată pentru această sesiune suma de 500.000 euro;
- Măsura 2.1 : Acvacultură – Acţiunile 1, 2 şi 3, având alocată pentru această sesiune suma de 60.000.000 euro;
- Măsura 2.3 : Prelucrarea şi comercializarea peştelui, având alocată pentru această sesiune suma de 10.000.000 euro

Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul 8.30-16.30, până la 11 mai 2013. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care vor fi publicate pe site-urile www.madr.ro şi www.ampeste.ro

Achim Irimescu: 'Sperăm că în ianuarie vom avea primele transferuri prin Programul Operaţional de Pescuit'

Transferul de fonduri prin intermediul Programului Operaţional pentru Pescuit pentru România ar putea fi reluat în cel mai scurt timp, după ce autoritatea de audit va trimite la Bruxelles raportul de audit şi control pe anul în curs şi se va efectua o ultimă verificare, a declarat marţi, la Bruxelles, după prima reuniune de lucru a Consiliului AGRIFISH, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu.

'Am avut recent cu Comisia o discuţie şi în urma progreselor înregistrate au spus că în cel mai scurt timp că se va relua transferul de fonduri către România. Se mai aşteaptă raportul de audit şi control pe anul acesta şi după transmiterea lui se va mai face o verificare, un audit scurt, şi sperăm noi ca la începutul anului viitor să se poată transfera primii bani după deblocare', a afirmat Achim Irimescu.

Plăţile pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) au fost întrerupte la 13 ianuarie, după ce autoritatea de audit a semnalat mai multe deficienţe.

'Problemele cele mai mari au vizat nereguli, deşi este cam mult spus, pentru că de exemplu în cazul /reţelei/ Natura 2000 interpretarea autorităţilor naţionale a diferit de cea a Comisiei sau a autorităţii de audit. Pentru că în regulament era o formulă, respectiv proprietarii sunt despăgubiţi pentru 2 ani în 5 ani pentru peştele din acvacultură consumat de păsări. Şi au fost aplicanţi care au cerut într-un an pentru doi ani sau în doi ani pentru doi ani. Aici a fost interpretarea diferită şi noi, la solicitarea autorităţii de audit şi a CE, vom lua înapoi 4 milioane de euro', a precizat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că absorbţia a crescut de la venirea noului guvern, dar că se putea face şi mai mult dacă s-ar fi găsit fonduri pentru cofinanţare.

'Am reuşit să accelerăm absorbţia pe dezvoltare rurală de la 46% la 52%. S-au făcut progrese mari, e adevărat că nu am reuşit să creştem şi mai mult. Practic, în acest an noi puteam să plătim încă 600 de milioane de euro, dar Ministerul Finanţelor nu ne-a asigurat partea de cofinanţare. Mai mult, chiar am găsit în urma discuţiilor cu Comisia o soluţie să folosim din avansurile date de CE pentru a plăti partea de cofinanţare, dar ne-am lovit de procedurile birocratice, greoaie impuse de Ministerul Finanţelor', a mai spus Achim Irimescu.

Sursa AGERPRES

Întreruperea de plăţi pentru Programul Operaţional Pescuit va fi ridicată în ianuarie - februarie 2013

Întreruperea de plăţi pe Programul Operaţional Pescuit va fi ridicată în luna decembrie, cel târziu ianuarie - februarie 2013, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

'Plăţile au fost întrerupe la data de 13 ianuarie până pe data de 13 iulie a acestui an. Întreruperea plăţilor înseamnă că România poate să plătească de la bugetul de stat către beneficiari acele sume însă CE nu rambursează aceste sume până când nu vor fi reparate deficienţele constatate', a spus Constantin.
Potrivit acestuia, România a plătit, în acest an, nu mai puţin de 58 milioane de euro către beneficiari.

'Deci lucrurile au mers înainte pe acestă zonă de cheltuire a banilor, a celor 230 milioane de euro bani europeni din programul regional operaţional, dar nu am reuşit să recuperăm aceşti bani de la Comisia Europeană pentru că au fost plăţile întrerupe. Pe data de 13 iulie nu s-a trecut în etapa următoare de suspendate a plăţilor, ci s-a prelungit întreruperea acestora până în luna decembrie sau ianuarie a anului viitor. Discuţia de acum a fost o urmare a misiunii de audit care a fost săptămâna trecută în România, între 22 şi 26 octombrie, misiune de audit care, în concluzii, a punctat faptul că au fost remediate mare parte din deficienţele constatate, faptul că am identificat acei beneficiari care au primit în mod necuvenit sume care se ridică la 4,5 milioane euro, urmând în perioada următoare să întreprindem acţiunile pentru recuperarea acestor sume', a spus ministrul Agriculturii.

Ministrul a precizat că dacă raportul, aşa cum va fi scris va fi pozitiv, şi dacă autoritatea de audit din România va confirma existenţa acestor paşi importanţi care s-au făcut în luna decembrie, cel târziu în ianuarie - februarie 2013 întreruperea de plăţi va fi ridicată.

Sursa AGERPRES

Daniel Constantin: Sper să obţinem ridicarea întreruperii plăţilor la Programul Operaţional de Pescuit

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a afirmat, miercuri, la Bruxelles, că speră să obţină ridicarea întreruperii plăţilor la Programul Operaţional de Pescuit, în urma discuţiilor pe care le va avea cu comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki.

'Voi avea o discuţie cu doamna comisar Maria Damanaki pe o problemă sensibilă pentru România, la care m-am angajat încă de la începutul mandatului de ministru să o rezolv. (...) Aşa cum ştiţi, avem întrerupte plăţile din cauza unor deficienţe constatate, încă de la începutul acestui an. (...) Acesta este principalul motiv pentru care sunt astăzi la Bruxelles, mai ales că acum trei săptămâni am avut în România o misiune de audit exact pe programul operaţional de pescuit. Rezultatele sunt foarte bune, s-au constatat progrese importante şi sper ca după discuţia politică de astăzi să putem vorbi cu adevărat de ridicarea acestei penalităţi pe care o are România, şi anume întreruperea plăţilor', a declarat ministrul Agriculturii.

Vizita lui Daniel Constantin la Bruxelles a inclus şi o întâlnire cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS