Consiliul Local Miroslava a aprobat, în vara anului trecut, înființarea Centrului de Excelență pentru Formare Profesională în Sistem Dual Miroslava. Înființarea centrului este un demers de foarte mare angajament la nivelul comunei Miroslava și se înscrie în strategia de dezvoltare durabilă valorizând avantajul competitiv și poziționarea strategică a comunei, dar și dezvoltarea pregătirii profesionale în domeniul agricol în cadrul unui proiect de 500.000 euro finanțat din fonduri nerambursabile pe programul POCU ce vizează implementarea de stagii de practică pentru elevii Liceului Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu“.

Avantajele și beneficiile înființării Centrului de Excelență:

centrul de excelenta miroslava

  • Promovarea conceptului de Școală Profesională – Școală de Excelență, Școală Fără Șomeri™, primul pas către o carieră profesională deschisă; integrăm indicatorii de performanță cu necesitățile locale identificate prin PRAI și PLAI.

Elaborarea de hărți cu privire la nevoia de muncitori calificați prin Școala Profesională în Sistem Dual.

Promovarea și sprijinirea în identificarea și selectarea elevilor și a partenerilor de practică (operatori economici).

  • Introducerea de calificări noi, cerute de operatorii economici în concordanță cu nivelul lor de dezvoltare.
  • Construirea unui curriculum adaptat nevoilor actuale de formare;
  • Elaborarea de standarde de acreditare pe cele două componente – resursă umană (specialiști) și logistică (bază material adecvată) atât la nivelul instituțiilor de învățământ, cât și la nivelul partenerilor de practică acreditați.
  • Elaborarea de strategii de analiză a performanței (Benchmarking, Balanced Scorecard (BSC) și indicatori de performanță (KPI)) la nivel strategic.
  • Înființarea de centre de informare și consiliere permanente pentru facilitarea comunicării cu autoritățile locale, mediul economic, părinți/elevi și alți actanți interesați.
  • Sprijinirea înființării de centre public-private pentru formarea și perfecționarea profesorilor/ maiștrilor/ instructorilor/ tutorilor de practică pe domenii.
  • Realizarea de studii de măsurare a gradului de satisfacție profesională atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și tutorii de practică.
  • Școala Profesională în Sistem Dual reprezintă un proiect de țară de mare angajament guvernamental și civic fiind, până în anul 1989, motorul dezvoltării economice și industriale a României, furnizând coerența și predictibilitatea investițiilor asigurate de industrie și susținute strategic de sistemul educațional prin asigurarea de muncitori calificați. Formarea profesională inițială în sistem dual reprezintă singura alternativă optimă pentru operatorii economici care au nevoie de forţă de muncă bine calificată în acord cu cerințele actuale ale posturilor și culturii organizaționale din companii.

Ce câștigă operatorii economici din comuna Miroslava:

  • Selectează elevii cu care semnează contract individual de pregătire practică și îi pregătește în conformitate cu cerințele actuale ale companiei;
  • Operatorul economic se implică în alegerea conținutului curriculumului (curriculum tehnic și curriculum la decizia locală), colaborează cu școala pentru stabilirea tutorilor de practică și se implică în pregătirea activă și la zi a profesorilor.
  • Operatorul economic participă activ la formarea tinerilor (atât din punctul de vedere al abilităților și cunoștințelor tehnice, cât și din punctul de vedere al culturii organizaționale proprii).
  • Elevii aflați în stagiul de practică pot fi angrenați în activitatea curentă a operatorului economic fără a intra sub incidența Codului Muncii (fără a fi nevoit operatorul economic de a le întocmi contract individual de muncă cu cel puțin minimum pe economie).
  • Primesc facilităţi fiscale (acordate prin normele metodologice ale Codului Fiscal) pentru bursa profesională suplimentară, cazare, masă și transport, dar și pentru investițiile realizate în atelierele școlii, acordate de statul român (deductibilitate 100%) prin acordul de parteneriat semnat cu școala și administrația publică locală.
  • Se reduce gradul de mobilitate a resursei umane din cadrul operatorului economic și se facilitează retenția și integrarea noilor angajați fără costuri suplimentare.
  • Se reduc costurile cu selecția și recrutarea forței de muncă deoarece aceasta este deja integrată în cadrul companiei.
  • Se elimină timpul de adaptare a viitorului angajat la locul de muncă și se mărește productivitatea în prima perioada de angajare.
  • Școala profesională în sistem dual contribuie la consolidarea, dezvoltarea și sustenabilitatea mediului de afaceri local și regional.

Ce câștigă elevii atrași în acest sistem:

  • Se adresează oricărui absolvent de gimnaziu cu vârsta până în 26 de ani.
  • Elevul alege calificarea şi operatorul economic unde va învăța o meserie căutată, cerută şi bine plătită.
  • Îşi pot continua studiile la liceu (seral), iar după promovarea bacalaureatului își pot continua studiile prin şcoala postliceală sau învățământ superior.
  • Semnează un contract individual de pregătire practică cu operatorul economic și școală, contract care se transformă în contract individual de muncă după absolvirea şcolii profesionale.
  • Primesc bursă profesională de stat lunară de 200 lei şi bursă suplimentară minim 200 lei, cazare și masă oferite de operatorul economic prin contractul individual de pregătire practică.

Conceptul Școala Fără Șomeri se fundamentează pe ideea cvadrupului helix bazat pe modelul German Dual Ausbildungssystem cu 4 actanți: elevul, compania, școala și autoritatea publică (primăria), promovând conceptul de Școală Profesională în Sistem Dual – Alternativă de Excelență pentru formarea profesională inițială, Școală Fără Șomeri™, primul pas către o carieră profesională deschisă prin strategii de analiză a performaței (Benchmarking, Balanced Scorecard (BSC) și Indicatori de performanță (KPI)) la nivel strategic, integrând indicatorii de performanță cu necesitățile companiilor din comunitatea locală.

Cornel Bertea HANGANU

Cunoscută prin existența pe teritoriul ei a importante investiții – să amintim doar faptul că aici funcționează firma cu capital american Delphi Diesel Systems, având aproape 1.800 de salariați – comuna ieșeană Miroslava s-a impus în top și prin accesarea fondurilor europene cu care au fost realizate sau sunt în curs de realizare importante obiective, între acestea proiectul de construire a primului parc fotovoltaic din județ.

Situată pe un teren de cinci hectare în satul Ciurbești, centrala fotovoltaică este compusă din 4.200 de panouri care pot urmări deplasarea aparentă a soarelui, astfel încât să poată coopta cât mai eficient energia solară. Cu o capacitate de 1 MW, centrala acoperă necesarul de consum al iluminatului public din comună și asigură necesarul de consum al primăriei și al instituțiilor subordonate acesteia. Mai mult, afirmă domnul primar Dan Niță, comuna va fi practic producătoare de energie electrică, o parte din producție urmând să intre în sistemul național. Împreună cu taxa de timbru verde pentru electricitatea produsă, primăria va beneficia și de aproximativ 40 de euro pentru fiecare megawatt livrat sistemului național. Toate acestea vor aduce comunei economii anuale de peste 300 mii de euro, oferind în același timp și șapte noi locuri de muncă.

Proiectul parcului fotovoltaic de la Miroslava, unic în județul Iași prin puterea și mărimea sa, a costat circa 26 milioane de lei, dintre care 20,6 milioane au fost din fonduri nerambursabile provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională și de la Guvernul României.

(S.C.)

De multe ori atunci când ne gândim la comunele din ţara noastră ne imaginăm localităţi cu câţiva locuitori, şi aceia bătrâni, sau sate în care elevii merg kilometri întregi pentru a ajunge într-o sală de clasă, dar, cu siguranţă, există şi comune mândre ai căror locuitori beneficiază de facilităţile unui sat european. Un astfel de exemplu este comuna Miroslava din judeţul Iaşi, o aşezare cu o istorie aparte, cu oameni harnici care păstrează tradiţia, dar care nu ocolesc tendinţele vremurilor.

Scurt istoric

Zona metropolitană a Iaşului cuprinde, pe lângă reşedinţa de judeţ, 13 comune care au un rol important în dezvoltarea economică a întregului judeţ. De departe, cea mai importantă comună este Miroslava. Atestată documentar în jurul anului 1500, comuna a devenit un model prin evoluţia sa continuă. Cele 13 sate – Ciurbeşti, Corneşti, Dancaş, Găureni, Horpaz, Miroslava, Uricani, Valea Adîncă, Valea Ursului, Voroveşti, Balciu, Brătuleni, Proselnici – se întind pe 8.270 de hectare şi oferă numeroase motive pentru a locui la ţară sau, măcar, motive pentru a vizita această parte de lume.

Obiective turistice

Dintre numeroasele obiective turistice ale comunei ne putem aminti de la monumente istorice şi până la daruri unice ale naturii. Mai întâi amintim Rezervaţia floristică Valea lui David – denumirea rezervaţiei provine de la numele profesorului Mihail David, un important naturalist şi geograf al zonei moldave, şi cuprinde 570 de specii de atofite, numeroase rarităţi floristice sau faunistice.

Apoi rezervaţia Pădurea Uricani este o arie protejată de interes naţional ce se întinde pe o suprafaţă de cca 70 de hectare unde întâlnim, pe lângă speciile ocrotite de lege, şi goruni, stejari sau tei argintii care oferă un peisaj forestier aparte.

Mai mult, aici întâlnim şi Podgoria Uricani atestată încă din anul 1588, ce oferă un vin deosebit, dar şi trei biserici încadrate în patrimoniul naţional.

De menţionat este faptul că la Miroslava se poate vizita Palatul Sturdza, construcţie realizată la începutul secolului al XIX-lea de către familia boierului moldovean Vasile Beldiman. Din anul 2004 palatul a devenit monument istoric, iar în prezent aici sunt amenajate Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei şi biblioteca Liceului Agricol „Mihail Kogălniceanu“.

Dezvoltare continuă

Despre comuna de astăzi am aflat mai multe detalii de la primarul comunei, Dan Niţă. Aflat la cel de-al doilea mandat ca primar, acesta a contribuit la dezvoltarea comunei din mai multe puncte de vedere: economic, social sau cultural.

Dacă în majoritatea comunelor populaţia este într-o continuă scădere, la Miroslava numărul locuitorilor creşte constant: „Se construieşte permanent, populaţia creşte anual cu 1.500 – 2.000 de locuitori şi aproximativ 650 de case noi. Populaţia întinereşte şi mulţi dintre locuitorii municipiului Iaşi se retrag în comuna noastră şi îşi construiesc case pentru a se odihni dincolo de zgomotul oraşului“, a declarat Dan Niţă, primarul comunei.

Prin faptul că este situată aproape de municipiul Iaşi, comuna beneficiază de nenumărate avantaje care contribuie la dezvoltarea constantă. Unul dintre principalele atuuri este acela că numeroşi agenţi economici aleg să îşi dezvolte afacerile la marginea Iaşului şi multe dintre marile centre comerciale care deservesc implicit locuitorii din mediul urban sunt situate pe raza comunei Miroslava. Însă există şi neajunsuri!

„La nivel comunal avem 370 de agenţi economici, de aici vin şi principalele resurse financiare. Suntem înstăriţi faţă de alte comune ale judeţului Iaşi, dar nu atât cât trebuie! Având în componenţă 13 sate, şi cheltuielile sunt mai numeroase. De exemplu, avem 308 km de drum care trebuie întreţinut şi modernizat constant. Şi lista de nevoi poate continua“, adaugă primarul.

Chiar dacă se află la marginea oraşului reşedinţă de judeţ, Miroslava nu beneficiază de utilităţile moderne de foarte mult timp, demersul pentru a avea apă, canalizare sau gaz fiind unul destul de greoi, după cum mărturiseşte Dan Niţă: „Am adus apa în comună în toate cele 13 sate – era un paradox până nu demult: toate conductele de apă şi gaz ale oraşului Iaşi treceau prin Miroslava, dar comuna nu avea acces la aceste utilităţi. La nivelul canalizării nu suntem nici măcar aproape de a acoperi cele 13 sate, fiind nevoie de foarte mulţi bani, în jur de 12 milioane de euro. Am realizat lucrările de canalizare în localităţile Miroslava, Baciu şi am început lucrările şi în satul Valea Adâncă“, continuă edilul.

În acest moment comuna pare a fi mai mult una industrială, dar, până de demult, şi agricultura reprezenta un reper. Nu puţini au uitat de vinul de Uricani, dar viile nu prea mai sunt. Nici creşterea animalelor nu ocupă acelaşi interes ca în anii trecuţi. „Zona este foarte potrivită pentru cultivarea viţei-de-vie, era renumit vinul de Uricani, dar locuitorii nu mai cultivă astfel de struguri, pentru că au dat pământurile în arendă din cauza faptului că nu aveau unde să-şi vândă produsele. O mare parte a populaţiei s-a ocupat cu creşterea animalelor. Ţăranii plecau la Iaşi să-şi vândă produsele, însă nu mai pot practica nici această activitate. Dacă în 2008 în comună erau 7.000 de vite acum sunt 270! Este mai mult decât îngrijorător, dar acest lucru se întâmplă pentru că localnicii nu pot valorifica produsele aşa cum trebuie pentru a nu ieşi în pierdere“, susţine Niţă.

Educaţie şi informare

În comuna Miroslava a fost înfiinţat primul liceu agricol din ţară. În anul 1831 a fost înfiinţat Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu“ care pregăteşte şi astăzi specialişti în domeniul agricol. Tot de la primarul comunei am aflat faptul că unele şcoli din comună au fost închise din cauza unui număr mic de elevi, dar că în acest moment se doreşte redeschiderea lor pentru o mai bună funcţionare a sistemului. Mai mult, o parte dintre elevii celor 13 sate învaţă în municipiul Iaşi, aceştia ajung la şcoală cu microbuzele făcând naveta.

În urma unei investiţii de 1 milion de lei din fonduri europene, în 2014 a fost inaugurat centrul de informare turistică de la Miroslava care are rolul de a-i informa pe cei interesaţi de bogăţiile României.

Pentru a afla noutăţile din comună, locuitorii au ziar local care apare lunar, având un număr de 8 pagini ce prezintă informaţii în diferite rubrici de interes.

Aşadar, cele 22.000 de suflete care locuiesc, permanent sau doar la sfârşit de săptămână, cum se întâmplă cu locuitorii Iaşului care şi-au construit case de vacanţă în satele Miroslavei, au numeroase motive de a fi mândre de comuna lor.

Centrală fotovoltaică unică în ţară

Prin faptul că Miroslava este o comună mare şi în continuă dezvoltare, oamenii de afaceri sunt tot mai interesaţi să investească în această zonă. De aici a pornit şi ideea construirii unei centrale fotovoltaice unice în ţară. Proiectul va fi realizat cu bani europeni şi va asigura iluminatul în instituţiile publice şi pe cel stradal. Centrala va fi construită pe un teren de 5 ha din satul Ciurbeşti şi va funcţiona cu ajutorul unor dispozitive unice denumite „trakere“. În urma finalizării acestei lucrări, membrii consiliului local susţin că se vor economisi, anual, până la 300 de mii de euro.

I. Banu,
Loredana Larissa SOFRON

Între instituţiile de învăţământ din Moldova, la loc de frunte se înscrie şi Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu“ din comuna ieşeană Miroslava, de la a cărui înfiinţare s-au împlinit, iată, 182 de ani.

• Lucrul pământului, o preocupare continuă

• Prima şcoală de sericicultură din România

• Distincţii la expoziţii naţionale şi internaţionale

• Şcoala Superioară de Agricultură

File de istorie

Actualul liceu îşi are începutul în Institutul de Educaţie pentru Fiii de Nobili înfiinţat în octombrie 1831 în palatul marelui boier moldovean Vasile Beldiman. În acest institut îşi găseşte originea învăţământul agricol din această parte de ţară, întrucât printre disciplinele ce se predau aici era Istoria naturală, în care plantele sunt grupate şi studiate după sistemul agronomic fitotehnic şi nu după cel propus de biologie.

În timp aici, la Miroslava, sunt atraşi copiii aparţinând şi oamenilor de rând, care studiază ştiinţa lucrării pământului, dar sunt înscrişi şi la Stabilimentul Sericicol „H. Vadimescu“, unde se pregăteau lucrători pentru creşterea sistematică a viermilor de mătase. Pregătirea deosebită a elevilor este ilustrată de faptul că, la Expoziţia Universală de la Paris din 1867, şcoala primeşte pentru produsele expuse aici medalia de bronz.

Tot în acelaşi an, la iniţiativa savantului agronom Ion Ionescu de la Brad, la Miroslava ia fiinţă Şcoala de Agricultură de la Galata Miroslavei, prima şcoală medie de stat din Moldova şi a doua din ţară, după Pantelimon.

Pe lângă ferma model ce cuprindea 11 sectoare – cultura mare, furaje, zootehnie etc., şcoala avea ateliere în care se fabricau unelte agricole şi se executau lucrări de reparaţii.

Calitatea procesului de învăţământ de aici este ilustrată de faptul că şi în 1900 şcoala de sericicultură primeşte la Expoziţia Universală de la Paris o nouă medalie de bronz pentru „coconi şi fire de mătase naturală“, iar în 1923 Şcolii Agricole Miroslava – înfiinţată de principesa Olga Sturza în fostul palat Beldiman, acum proprietatea sa – i se decernează, la Expoziţia Agricolă a României, medalia de aur pentru pomi şi viţă altoite şi medalii de argint şi bronz pentru creşterea animalelor.

Ca urmare a succeselor obţinute în timp, la 1 februarie 1937 în Miroslava se deschide şi Şcoala Superioară de Agricultură, curs scurt, unde se înscriu agricultori din toate regiunile ţării pentru a fi iniţiaţi în noutăţi privind lucrul pământului.

Vremuri noi, şcoală nouă

Ca urmare a reformei învăţământului din 1948, Şcoala Agricolă, organizată acum pe alte principii, se va numi Şcoala Profesională Agricolă, iar din 1974 ia fiinţă Liceul Agricol Miroslava. Seria succeselor în pregătirea elevilor continuă, Liceul Agroindustrial Miroslava evidenţiindu-se ca şcoala cu cei mai mulţi elevi ce continuă cu învăţământul superior dintre toate liceele agricole din ţară.

„Acum, ne relatează domnul director Liviu Ionescu, liceul nostru pregăteşte tehnicieni veterinari, în industria alimentară, specialişti în domeniul serviciilor, precum şi lucrători în protecţia mediului – ecologi –, iar de un an am reînfiinţat şcoala profesională cu o clasă de muncitori calificaţi pentru industria alimentară. Aşteptăm decizia care ne va permite să avem şi specialişti mecanizatori care să lucreze cu utilajele moderne din dotarea fermelor.“

Elevii dispun de o şcoală modernă dotată cu ateliere, trei laboratoare de informatică, un laborator de simulare auto cu şase posturi, iar pentru activitatea practică liceul dispune de o fermă cu 107 ha teren agricol şi de un sector zootehnic care cuprinde taurine, porcine, ovine etc. Recent a fost înfiinţat un club de echitaţie pus la dispoziţia elevilor şi nu numai. Tot aici se află un parc dendrologic şi un muzeu etnografic cu piese de mare valoare pentru ilustrarea universului artistic şi utilitar al ţăranului din această parte de ţară. Într-un cuvânt, sunt condiţii necesare unui proces de învăţământ de bună calitate.

Banii, eterna problemă

„Aşa este, ne spune domnul director. Din păcate, sunt încă multe de făcut. Fiind instituţie de stat, liceul nu poate accesa programe pentru dezvoltarea bazei materiale. Multe dintre utilajele de care dispunem sunt învechite. În ferma zootehnică am dori ca elevii să cunoască şi să îngrijească animale de înaltă performanţă, pe care nu le putem achiziţiona din lipsă de fonduri.“

Sunt, de asemenea, probleme legate de investiţiile necesare reabilitării corpului principal al şcolii, unde din 1965 nu s-a mai făcut nicio reparaţie. Acoperişul de ţiglă este deteriorat, apa s-a infiltrat şi au putrezit grinzile din pod „astfel încât, ne spune domnul director, există pericolul ca acoperişul să cedeze la un vânt puternic sau o ploaie mai mare“. Toate acestea ţin, conform legii, de obligaţiile primăriei Miroslava – cea mai bogată comună din judeţ – care, se pare, a uitat de existenţa acestei instituţii de mare tradiţie.

O parte din absolvenţii liceului, urmând tradiţia, devin studenţi, alţii pleacă la lucru în ferme din Danemarca, dar domnul director îşi aminteşte cu amărăciune că sunt destui elevi, chiar din ultimii ani, care părăsesc şcoala pentru că nu au banii necesari pentru cămin, cantină şi chiar autobuz. „Iată, din păcate, o tristă realitate şi eu cred că statul ar trebui să intervină pentru că avem nevoie în agricultura românească de oameni bine pregătiţi.“

Stelian CIOCOIU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti