La Jupiter, județul Constanța, a avut loc cea de-a doua ediție a Forumului Smart Village. Evenimentul și-a propus să conștientizeze conceptul de „sat inteligent“ în România și să îl aplice pentru comunitățile rurale ce au nevoie de strategii de dezvoltare sustenabilă, care să determine creșterea calității vieții la sat. La conferință au participat reprezentanți ai autorităților locale, ai ministerelor care implementează strategii și reforme legate de Smart Village, ai mediului academic, de cercetare și inovare, ai mediului de afaceri care dezvoltă soluții de dezvoltare economică modernă.

Au fost prezentate și discutate diverse teme ce au acoperit aspecte precum: soluții pentru satul românesc; tehnologii care vor schimba fermierii și agricultura; digitalizarea și tranziția verde, rolul centrelor de inovare digitală; soluții și servicii pentru creșterea eficienței energetice, telemedicina; Politici Publice în domeniul e-guvernării; programe de finanțare comunitară – PNRR; impactul investițiilor gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației prin PNRR asupra economiei, Turismului și Mediului; sustenabilitatea arhitecturală și urbanism; sistemele ionice și fotovoltaice; oportunități de finanțare, bune practici și scalarea unor modele de succes la nivel local; particularități privind accesarea Fondurilor Europene; dezvoltarea comunităților cu ajutorul GAL; proprietatea funciară; apa – sursa vieții, protejarea resurselor de apă etc.

„Open Village – Comuna noastră tradițională“

Ecosistemul USH Pro Business a adus contribuții importante la aspectele legate de definirea conceptului de Smart Village și importanța elaborări unei strategii și a unui sistem de indicatori privind performanțele unei comunități rurale. A fost prezentată tema „Soluții și servicii de tranziție verde și digitală pentru autorități și mediul de afaceri“.

De asemenea, evenimentul a avut două mese rotunde cu temele: „Digitalizare pentru creșterea atractivității localității și implicarea cetățenilor“, în cadrul căreia s-au discutat aspecte precum: Cum poate ajuta digitalizarea la creșterea imaginii pe plan local și regional? Cum pot fi incluși diferiți actori în dezvoltarea comunei? Studii de caz practice pentru a identifica și posibile oportunități de cooperare și tema „Open Village – Comuna noastră tradițională“, în care aspectele principale au fost cu referire la: conceptul despre oameni și pentru oameni. Este vorba despre revenirea la rădăcinile care s-au pierdut într-o mare măsură; vorbim despre sentimentul de unitate, despre cum putem oferi o voce comunității. Ideea principală din spatele conceptului a fost aceea de a încuraja liderii comunităților să-și prezinte potențialul local.

„Am insistat în dezbateri pe înțelegerea faptului că satul inteligent este un loc în care se prioritizează corect pe baza unei strategii, nu câte tehnologii digitale sau non digitale introduci într-un sat, ci dacă acestea au efecte concrete asupra bunăstării cetățenilor, stopării declinului demografic al localităților, atragerii forței de muncă, a investițiilor verzi în zonă. Ne lipsește un ghid național care să indice, pe de o parte, numeroasele opțiuni pe care pot miza autoritățile locale, precum și, pe de altă parte, modele de bună practică“, a declarat conf. univ. dr. Costin Lianu, director general USH Pro Business.

Exemplu de digitalizare a administrației

Pe de altă parte, Asociația Română pentru Smart City/Village susține că Uniunea Europeană promovează activ ideea „satelor inteligente“. Adoptarea noilor tehnologii – în special, utilizarea Internetului – este văzută ca o parte vitală a strategiilor pentru a combate declinul rural. În februarie anul trecut, asociația a și anunţat lansarea, alături de o serie de parteneri, a programului Kit Smart Village, dedicat comunităţilor rurale din România, un program dezvoltat în patru etape (Analiză, Proiectare, Implementare, Monitorizare şi optimizare), cu o durată totală de implementare de 90 de zile. Unul dintre primele exemple: celebrul centru de vinificație Jidvei. Primăria Comunei Jidvei din județul Alba a optat pentru digitalizarea aparatului administrativ public și s-a alăturat comunității Smart Village inițiate de Asociația Română pentru Smart City. Conform asociației, implementarea Kitului Smart Village a început cu verticala Smart Governance prin implementarea aplicației City Manager, furnizată de TNT Computers. Astfel, din 2020 cei aproximativ 5.300 de cetățeni din comuna Jidvei beneficiază de acces în timp real la informații de interes public, posibilitatea de a achita amenzile online și de a verifica statusul documentelor online.

În România au fost realizate până în prezent 70 de proiecte „smart“ în 59 de comune.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Satelor Inteligente, în cooperare cu USH Pro Business, alături de ecosistemul său (Asociația Inter-Bio, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export-ACEX, Wallachia eHub și Smart eHub, care au fost parteneri ai evenimentului).

(I.B.)                                                                                   

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit, până în acest moment, peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.

Astfel, în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). În 2016, primul an de plată a contractelor încheiate și intrate în implementare, au fost virați către beneficiarii PNDR 867,7 milioane €. Cea mai mare sumă plătită într-un an pentru actuala perioadă de programare a fost de 1,8 miliarde de €, în anul 2017. În anul 2018, suma plătită către beneficiarii PNDR 2014-2020 a fost de 1,4 miliarde de €, iar în 2019 fondurile europene nerambursabile plătite s-au ridicat la 1,2 miliarde euro. În 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde euro. Reamintim că plățile către beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia, pentru contractele încheiate și aflate în implementare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat contracte de finanțare prin PNDR 2020 cu 70.604 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice, pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural.

Numărul tinerilor fermieri care au semnat contracte de finanțare prin submăsura 6.1 se ridică la  12.024. Valoarea acestor contracte este de 463,5 milioane €, iar valoare plăților efectuate până în prezent către tinerii fermieri se ridică la 452,8 milioane €.

Pentru micii fermieri, în cadrul submăsurile 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, și 6.5 - Schema pentru micii fermieri, au fost încheiate 28.515 de contracte, în valoare de 244,2 milioane €. Plățile efectuate de AFIR către micii fermieri se ridică la 232,4 milioane €.

În total, prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.125 de investiții de utilitate publică cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,4 miliarde €. Fonduri nerambursabile plătite autorităților publice locale prin submăsurile 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică și 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, sunt de peste 1,1 miliarde €.

Pentru procesarea produselor agricole, linie de finanțare disponibilă prin submăsurile 4.2 și 4.2a (Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricol și pomicol) au fost contractate 696 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea plăților către procesatori fiind de 279,4 milioane €.

Un număr de 2.484 de fermieri au încheiat cu AFIR contracte în valoare de 1,29 miliarde € pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, fondurile fiind disponibile în cadrul submăsurii 4.1 și 4.1a. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii celor două submăsuri însumează peste 889 milioane €.

Pentru finanțarea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice (submăsura 4.3) s-au semnat 870 de contracte de finanțare în valoare de 705,7 milioane €, iar plățile efectuate de Agenție către beneficiari sunt în valoare de 471,4 milioane €.

Sprijin acordat celor 284 de fermieri care au semnat contracte pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi catastrofale (submăsura 5.1) este de 5,9 milioane €.

De asemenea, 3.086 de antreprenori din mediul rural au semnat cu AFIR contracte de finanțare în valoare de 276.5 milioane €. Suma plătită pentru înființarea și dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural (submăsurile 6.2 și 6.4) depășește 229 milioane €.

Pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol și pomicol (Submăsurile 9.1 și 9.1a), au fost încheiate 75 de contracte cu o valoare de 19,8 milioane de euro. Banii plătiți deja de AFIR pentru aceste acțiuni se ridică la 8,7 milioane €.

Fondurile plătite pentru a sprijini înființarea și funcționarea a 27 de grupuri operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și în sectorul pomicol (submăsurile 16.1 și 16.1a) se ridică la 163,5 mii €.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de 434 milioane de € pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locala, implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, activităților de cooperare și cheltuieli de funcționare și animare (submăsurile 19.1, 19.2, 19.3 și 19.4)

Suma plătită celor 8.782 de fermieri romani prin submăsura 17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor este de 14,5 milioane €.

În ceea ce privește plățile directe, prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură au fost acordate fonduri totale de 3,47 miliarde € către fermierii români care au semnat angajamente de agromediu.

Astfel, prin submăsura 8.1 (Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite) au fost semnate 106 angajamente, pentru care s-au plătit până în prezent 3,3 milioane €.

Prin submăsura 10 (Agromediu și climă) s-au plătit peste 816 milioane €, iar prin submăsura 11 (Agricultură ecologică) s-au plătit 318 milioane €.

Totodată, plățile aferente submăsurii 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice) se ridică la 1,5 miliarde de €.

Pentru submăsura 14 (Bunăstarea animalelor) au fost plătite fermierilor români 789,3 milioane € iar prin submăsura 15 (Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor) s-au plătit 26,9 milioane €.

Sursa: afir.info

Cu prilejul împlinirii a celor 10 ani de activitate în România a programului LEADER, la sfârșitul lunii septembrie, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost organizat un târg al producătorilor autohtoni „Produs în GAL“. La evenimentul organizat de MADR și federația LEADER au fost prezenți expozanți ale căror afaceri au fost finanțate prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).

În cadrului târgului bucureștenii și-au putut procura produse autohtone printre care miere, brânzeturi, conserve, lavandă ș.a. De asemenea, la eveniment a fost prezent și fostul ministru al Agriculturii, iar printre invitații speciali s-a remarcat Ministrul Agriculturii al Republicii Moldova, Viorel Gherciu. Acesta s-a arătat foarte interesat de activitatea GAL-urilor din România: „Vom fi bucuroși să preluăm experiența GAL-urilor din România și în Republica Moldova. Dorim să avem o cooperare cât mai strânsă între România și țara noastră în acest sens, să învățăm din experiența dumneavoastră. De aceea, consider că o astfel de colaborare ar putea fi benefică pentru o dezvoltare mai prosperă a produselor autohtone în ambele țări“, a declarat Ministrul Agriculturii al R. Moldova, Viorel Ghergiu.“

Producători de miere...

Deoarece sezonul rece se apropie, iar românii acordă o atenție deosebită sănătății, la standurile de miere vizitatorii au făcut coadă pentru un borcănel. Ovidiu Tilioi, apicultor din Băbeni, județul Vâlcea, ne-a declarat: „Fac parte din GAL-ul Horezu, Vâlcea, și pot spune că Grupurile de Acțiune au fost un sprijin enorm pentru noi în promovarea produselor. De exemplu, organizarea târgurilor sunt benefice atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori deoarece în acest mod ne promovăm și vindem mai ușor produsele. Administrez o exploatație apicolă de 140 de familii de albine, iar anul acesta cel mai vândut produs a fost mierea de pădure sau mierea de mană, produs pe care nu l-am avut în ultimii doi ani. Anul trecut, cea mai vândută miere a fost mierea de salcâm deoarece nu s-a făcut de câțiva ani. Toată mierea este benefică atât ca aliment, cât și ca medicament. Încercăm să producem o miere cât mai diversificată pentru a atrage atenția consumatorilor. De cele mai multe ori, consumatorul cumpără ce nu a mai încercat înainte, de aceea ținem cont să avem o gamă cât mai diversificată de miere, cum ar fi mierea de coriandru sau de cimbrișor de munte.“ 

...și brânzeturi

De asemenea, la târg au fost prezenți și reprezentanți ai micii afaceri de familie Ținutul Călimanilor din Șaru Dornei, Suceava, afacere specializată pe producția de brânzeturi maturate. Diana Țăranu, reprezentantul producătorului, a precizat: „Facem brânzeturi măturate, iar la stand avem specialitatea noastră, Șvaițărul, care este o brânză maturată cu o perioadă de peste 3 luni. La ora actuală nu deținem o fermă, însă colectăm laptele din zonă, din Vatra Dornei. Este un produs local și suntem foarte mândri. Prețurile brânzeturilor diferă în funcție de cantitatea cumpărată de client, începând de la 90 lei kilogramul. A fost un an dificil pentru noi din cauza contextului pandemic și a restricțiilor impuse de autorități și pentru că, în general, târgurile sunt cele care ne ajută în promovare. Încercăm să facem față și să ne promovăm și prin alte căi, pe Internet. Totodată, produsele noastre ajung și în băcăniile din toată țara.“

Produse din lavandă

Lavanda rămâne una dintre plantele preferate de români. Aceasta, pe lângă mirosul îmbietor care se face simțit din plin, posedă o multitudine de beneficii recunoscute inclusiv de industria cosmetică sau medicina naturistă. Un producător de produse din lavandă, Anca Șerpar din Cluj, a remarcat: „Uleiurile esențiale din lavandă au fost dintotdeauna cele mai întrebuințate în toate produsele de cosmetică. Totodată, aromaterapiștii recomandă uleiurile esențiale din lavandă pentru persoanele care suferă de anxietăți, insomnii, iar pentru piele este un cicatrizant și antiinflamator foarte bun. Gestionez o suprafață de un hectar jumătate de lavandă cu peste 50 de specii. Producția de lavandă îmi permite să mă dezvolt în mai multe direcții; de exemplu cu ajutorul uleiului esențial de lavandă producem creme de față și corp, săpunuri naturale, odorizante pentru cameră, elemente decorative. De asemenea, trebuie să spun că prețurile accesibile ale produselor cu lavandă atrag un număr mare de consumatori, acestea începând de la 5 lei, până la 95 de lei. Încercăm să ne facem vizibili și să ne promovăm produsele la târguri, pe Internet și, nu în cele din urmă, țin să menționez că avem o mulțime de vizitatori în cultura de lavandă. Aceasta permite consumatorilor o priveliște încântătoare și o zi de relaxare completă. Totodată, suntem susținuți de GAL Napoca Porolissum, ai cărui parteneri suntem.“

Gal-urile în România

Grupurile de Acțiune Locală, GAL-urile, sunt parteneriate între administrațiile publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri, sectorului Agricol și ai Societății Civile. Conform Ministerului Agriculturii, GAL-urile joacă un rol important în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locale și dezvoltarea zonelor rurale. Organizațiile sunt non-guvernamentale și se bazează pe micii antreprenori locali care doresc să-și dezvolte afacerile și zona de proveniență. Gal-urile sunt în dependență de zona și domeniul de activitate, la ora actuală, conform statisticilor, fiind peste 200 de Gal-uri în Români.

Liliana Postica

Platforma software de lucru este o platforma de tip Programatic Consulting, care facilitează interconectarea structurilor asociative de interes comunitar și a partenerilor acestora, în vederea standardizării proceselor şi eficientizării managementului proiectelor de dezvoltare locală și regională.

Platforma software este menită să eficientizeze și să îmbunătățească managementul proiectelor de dezvoltare locală și regională, derulate sau gestionate de către structurile asociative de interes comunitar din România (ex. Grupurile de Acțiune Locală, Asociațiile Municipiilor, a Orașelor, a Consiliilor Județene), prin interconectarea acestora și a partenerilor în cadrul unei rețele unice digitale.

Platforma software de lucru eficientizeaza munca depusă în procesul de evaluare si derulare a contractelor, asigurând trasabilitatea şi optimizarea managementului documentelor, atrage clienţi noi datorită standardizării procesului de desfăşurare a unei investiţii, este uşor de exploatat, fiabilă şi flexibilă şi permite integrarea şi raportarea situaţiei actuale precum şi dezvoltarea continuă şi eficientă a proiectelor de dezvoltare locală și regională. Întrucât structurile asociative de interes comunitar, cum ar fi de exemplu Grupurile de Acţiune Locală (GAL), au responsabilitatea de a selecta și gestiona proiectele și activităţile de dezvoltare ale regiunii de sub jurisdicția acestora, membrii lor au nevoie de informaţii corecte, exacte, relevante și integrate într-un singur sistem informatic, care să înglobeze facilități de proiectare programate și funcții de raportare riguroase. Acestă platformă informatică reprezinta o adevărată bază de date ce augmenteaza competenţele diferitelor structuri şi, în același timp, accelereaza luarea deciziilor pe bază de fapte concrete (culese în mod științific prin analiza atentă a factorilor sociali și economici din teren) și faciliteaza implementarea proiectelor de dezvoltare într-un mod eficient, unitar și bazat pe fundamente economice raționale.

Articolul complet poate fi vizualizat pe linkul: http://e-gal.ro/#documentatie

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în perioada 30 iulie – 28 decembrie 2018 se va desfășura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă aferentă Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare din cadrul sub-măsurii 19.3 este de 2.318.573,32 Euro pentru această sesiune.

Sprijinul privind asistența tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare poate fi acordat doar cu condiția ca Grupurile de Acțiune Locală să poată demonstra că au în vedere implementarea unui proiect concret de cooperare, ceea ce presupune identificarea obiectivelor și a tipului de proiect.

Ghidul Solicitantului pentru accesarea Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

70% dintre primarii cu care am stat de vorbă – și să fi fost în jur de 40 numai în Prahova –spuneau că vor folosi banii pe care-i pot accesa prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL) pentru a achiziționa buldoexcavatoare, utilaje pe care să le utilizeze inclusiv pentru deszăpezirea drumurilor de interes local pe timp de iarnă. De ce o asemenea preferință și de ce este extinsă la o scară atât de largă? Prima dată am gândit că o fi vreun intermediar ori „sus-pus“ care are de vânzare multe buldoexca­vatoare. Și, pe alocuri, se confirmă ipoteza! Dar alți primari au oferit o explicație mai la îndemână: sumele pe care le pot extrage sunt atât de mici încât banii nu ar ajunge pentru altceva în afară de utilaje. Ce nu știau ei la vremea respectivă (n.n. – inclusiv la începutul lunii mai) este că, mai nou, instituțiile statului au exclus de la finanțare, cel puțin pentru unitățile administrativ-teritoriale, achiziția de tractoare sau altele asimilate acestora.

De altfel, e o poveste întreagă și cu aceste GAL-uri pentru exercițiul financiar european 2014-2020. În primul rând, suntem în 2017 și niciun grup nu a început treaba efectiv, în sensul de a lansa sesiunile de proiecte. Motivul? Strategiile de dezvoltare locală (SDL), pe baza cărora au fost selectate pentru finanțare sute de GAL-uri, trebuie schimbate parțial. Adică trebuie modificate condițiile de acordare a finanțării proiectelor în sensul de a fi armonizate cu cerințele impuse de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) pentru măsurile similare. Anii trecuți, pentru că rolul unui GAL este de a duce fondurile europene mai aproape de beneficiar, oficialii de la București au fost de acord ca anumite condiții din SDL să fie mai accesibile fermierului sau primăriilor, mai neîncărcate de proceduri birocratice. Nu se știe cine, dar în 2017 s-a trezit cineva că nu e bună prea multă deschidere, așa că GAL-urile au fost obligate să aplice condițiile impuse de AFIR la selectarea/aprobarea proiectelor. Pesemne după ce va fi terminată și această etapă sunt libere să-și înceapă treaba entitățile asociate într-un GAL.

Autoritățile publice, acces limitat la fondurile GAL

Pe de altă parte, deși GAL-ul reprezintă, prin defi­niție, „un parteneriat public-privat, în care partea publică deține un procent de 49%, la nivel decizional și la nivel de alcătuire, iar 51% este deținut de partea privată“, unitățile administrativ teritoriale vor avea acces doar la 25% din fonduri. Grupurile au mers cu varianta de 50-50%, dar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a considerat că primăriile au și alte surse financiare, impunând limita de 25%. La un GAL cu suma totală aprobată de 2,8 milioane de lei și 13 administrații publice afiliate, suma pe care o poate accesa o primărie este de 54.000 de euro. În varianta unui proiect cu finanțare nerambursabilă de 50%, o unitate administrativ-teritorială se poate gândi la o investiție de 108 milioane de euro. Ce ar putea face cu o asemenea sumă? Nu foarte multe! Probabil din acest motiv s-au orientat primarii la buldoexcavatoare. Nu toți, evident. Sunt și semnale că ar fi existat „o sugestie“ în acest sens. Numai că, dacă a fost un asemenea plan, acesta este dat peste cap de AFIR, care a anunțat că nu va deconta achiziția de utilaje în cazul primăriilor. Reamintim că, pentru perioada 2014-2020, fondurile destinate GAL-urilor au crescut la aproape 700 de milioane de euro. Prin intermediul grupurilor pot fi accesate toate măsurile din PNDR.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 43

În ultimii ani a apărut tot mai des ideea dezvoltării satelor românești, iar unul dintre instrumentele prin care s-a vizat acest lucru a fost înființarea Grupurilor de Acțiune Locală.

La încheierea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2014, în majoritatea localităților care fac parte din GAL-uri au fost implementate proiecte, iar beneficiarii sunt mulțumiți de rezultatele acestei forme asociative. Unul dintre GAL-urile care au implementat peste 98% dintre proiectele finanțate este Ialomița Centrală Balaciu – Căzăneşti – Reviga. Cum a fost posibil acest lucru și care sunt prioritățile în actualul program ne-a detaliat domnul Dumitru Pop, directorul executiv al GAL-ului.

Start cu 12 localități

În anul 2007, 12 localități – Andrăşeşti, Balaciu, Ciochina, Căzăneşti, Cocora, Colelia, Grindu, Munteni – Buzău, Reviga, Sălcioara, Sărăţeni şi Sfântu Gheorghe, precum şi agenţii economici de pe raza acestor localităţi au înființat Asociația „Grupul de Acţiune Locală Ialomiţa Centrală Balaciu – Căzăneşti – Reviga“. După 3 ani, alte 5 localități – Miloșești, Grivița, Traian și Roșiori – judeţul Brăila s-au alăturat GAL-ului, iar activitatea propriu-zisă a început în 2012, atunci când a fost semnat acordul cu APDRP, actualul AFIR. „Activitatea GAL-ului a mulțumit pe toată lumea. Am lucrat proiecte ce au prevăzut toate măsurile care s-au putut implementa prin intermediul asociației. În programul precedent am avut contractat 99,27% și am implementat 98,25%. Cea mai accesată Măsură a fost 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, fiind implementate 29 de proiecte ce însumează valoarea de 1.300.000 de euro. Explicația pentru care această măsură a fost cea mai solicitată este una simplă: ne aflăm în câmpia Bărăganului, deci într-o regiune agricolă importantă a țării. O altă măsură accesată a fost 322, aici depunând proiecte 16 primării din totalul celor 17 câte erau înscrise, 15 dintre ele având în prezent și proiectele implementate“, a punctat directorul executiv.

Ce spun beneficiarii

De bunul mers al lucrurilor prin intermediul GAL-ului cei mai mulțumiți au fost, evident, beneficiarii care au făcut un pas înainte spre o activitate mai productivă. Un astfel de exemplu este Anghel Dănuț, fermier din Căzănești care lucrează aproximativ 600 ha și care mizează în cea mai mare parte pe culturile clasice: grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui și mazăre. „În anul 2005 mi-am înființat propria fermă; atunci am pornit cu 160 ha, iar pentru a mă putea dezvolta am accesat de-a lungul timpului bani europeni prin diverse programe de finanțare. Ultimul proiect implementat l-am accesat cu ajutorul GAL-ului Ialomița Centrală. Am achiziționat pe Măsura 121 o combină al cărei buncăr are capacitatea de 6 tone și lățimea de lucru de 6 metri la heder. Sunt mulțumit de alegerea făcută deoarece pot lucra aproximativ 40 ha în 14 ore. În primăvara anului 2014 am achiziționat utilajul, proiectul a demarat foarte rapid, cei din GAL ajutându-mă foarte mult cu sfaturi și indicații“, a declarat Anghel. Întrebat dacă intenționează să acceseze și alte proiecte prin intermediul GAL-ului, fermierul a precizat că deja a discutat cu reprezentanții acestuia pentru a pregăti un proiect ce prevede crearea unui spațiu de depozitare pentru cereale.

Un alt fermier care și-a dezvoltat ferma și prin intermediul GAL-ului Ialomița Centrală a fost ing. Vasile Chiru care are deja două proiecte implementate. „Lucrez aproximativ 500 de hectare pe care cultiv rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui și porumb. Evident că aveam nevoie de utilaje performate și primul proiect accesat prin GAL a vizat achiziționarea unui tractor. Apoi, pentru că una dintre cele mai arzătoare probleme ale fermierilor români este lipsa spațiilor de depozitare, am început să construiesc o hală ce are capacitatea de 2.500 de tone. Investiția depășește suma de 7 miliarde, iar prin GAL am obținut suma de 2 miliarde. Demersul obținerii banilor a fost destul de greoi, se cer multe hârtii, totul a durat aproape 3 ani, dar acum parcă am uitat aceste greutăți și sunt bucuros că am dezvoltat ferma cu aceste achiziții. Vrem să accesăm și alte programe, ne-ar mai trebui și alte utilaje: un încărcător, o basculă și un combinator“, a precizat ing. Chiru.

Așa cum menționa și domnul Dumitru Pop, o altă măsură accesată a fost și aceea dedicată primăriilor. Din acest motiv am vizitat comuna Sfântu Gheorghe, unde doamna prima Livia Gomez a ținut să aprecieze activitatea GAL-urilor. „Comuna are în componență 3 sate, aproximativ 2.000 de locuitori care lucrează în general în agricultură. Mereu vrem să implementăm lucruri noi în comuna noastră, iar prin intermediul GAL-ului am accesat pe Măsura 322 un proiect care a vizat asfaltarea unui străzi. Valoarea proiectului a fost de aproximativ 113.000 de euro, lucrările au început în martie 2015, au fost finalizate în noiembrie, iar banii i-am recuperat în decembrie. Noi am încercat încă din 2013 să accesăm astfel de proiecte, însă birocrația ne-a cam încetinit din elanul cu care am pornit, însă cu ajutorul celor din GAL acest proiect a fost aprobat și implementat într-un timp foarte scurt. Din acest motiv nici nu încheiasem proiectul că deja puneam pe hârtie următoarele proiecte pe care vrem să le accesăm tot prin GAL. Primul proiect vizează centrul de copii ce provin din familii defavorizate care momentan are capacitatea de 40 de locuri. Ne dorim să transformăm acest centru într-un after-school și în același timp să cuprindă și un spațiu pentru persoane vârstnice cărora să le oferim o masă caldă și un loc unde să poată socializa și eventual să transmită și celor tineri din experiențele acumulate de-a lungul vieții“, a declarat doamna primar.

Perspective

Reprezentanții GAL-ului Ialomița Centrală au planuri mari pentru următorii ani. În primul rând vor să cuprindă în strategie și măsuri pentru tinerii fermieri, dar și măsuri nonagricole care să conducă la crearea unor noi locuri de muncă. O altă prioritate este atragerea tinerilor să investească în afaceri în mediul rural. În acest moment, GAL-ul cuprinde 21 de localități deoarece s-au mai adăugat de curând alte 3 comune – Albești, Buiești și Perieți, precum și orașul Amara.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță, în perioada 10 martie – 08 aprilie 2016, deschiderea sesiunii de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL), din cadrul Măsurii 19 Dezvoltarea locala LEADER– Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, depuse de potențialii beneficiari.

Selectarea SDL-urilor se va realiza în baza unei singure proceduri publice de selecție.

Alocarea publică totală pentru sesiunea de selecție a SDL-urilor 2014-2020 este de 563.516.557 Euro, fiind compusă din următoarele:

- Sub-măsura 19.2 “Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” – 440.116.655 Euro;

- Sub-măsura 19.4 “Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare ” - 123.399.902 Euro.

Depunerea SDL-urilor, cu anexele aferente, se va face la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din București, B-dul. Carol I, nr. 2-4, Sector 3, în intervalul orar 08.30 – 16.30.

Termenul limită de depunere a SDL-urilor este 08.04.2016, ora 16.30.

Strategiile de Dezvoltare Locală sunt întocmite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL) potențiale/ existente, parteneriate privat-publice, în baza analizei nevoilor și priorităților specifice teritoriului acoperit de parteneriat.

Anunţarea rezultatelor selecţiei SDL-urilor se va face prin publicarea pe site-ul oficial al MADR a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al DGDR AM PNDR.

Informaţii detaliate privind selecţia Strategiilor de Dezvoltare Locală sunt cuprinse în Ghidul Solicitantului pentru participarea la selecţia Strategiilor de Dezvoltare Locală le găsiți pe site-ul : www.madr.ro

Programul LEADER, prin care Grupurile de Acțiune Locală (GAL) pot beneficia de finanțare, a devenit a cincea roată la căruță, din cauza abordării Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, până în prezent fiind consemnate 3.700 de proiecte în valoare de 92 de milioane de euro dintr-o alocare de peste 300 de milioane de euro, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferință de specialitate.

'Importanța GAL-urilor este mare. Sumele sunt consistente, iar în total pe Strategia de Dezvoltare Locală avem în PNDR suma de 563 milioane de euro, avem și pe partea POP sume destul de bune, iar în total depășim 650 milioane de euro. Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat până acum, nu putem fi foarte mulțumiți, deși ține și de abordarea noastră. Din păcate, abordarea în Agenția de Plăți (APIA) vizavi de LEADER a dus ca acesta să fie a cincea roată la căruță. Nu putem fi mulțumiți la 3.700 de proiecte cu 92 milioane de euro din peste 300 de milioane de euro. Deci, absorbția nu este pe măsura dorințelor noastre. Este cert că GAL-urile trebuie să devină motorul dezvoltării la nivel local. Acestea au și sarcini extrem de complexe și delicate, ținând cont că GAL-urile sunt AM-uri la nivel local. Dacă dânșii nu se ajută, vom avea probleme', a spus Irimescu.

Potrivit ministrului Agriculturii, România s-ar putea să nu respecte termenul referitor la procesul de selecție a Strategiei de Dezvoltare Rurală, programat pentru 6 august 2016.

'În procesul de selecție a strategiei de dezvoltare locală, care trebuie finalizat în maximum doi ani de la semnarea Acordului de Parteneriat, ne duce cu termenul la 6 august 2016. În această situație, s-ar putea să nu respectăm acest termen. Ar fi bine ca GAL-urile să revigoreze proiectele abandonate dintr-un motiv sau altul. Din păcate, avem o carență la Ministerul Agriculturii, în sensul că nu am tras învățămintele necesare din aceste cazuri și greșim în continuare', a subliniat oficialul.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a precizat că este nevoie de identificarea de noi de produse autohtone pentru a fi protejate la nivel european, cu scopul de dezvoltare economică a zonelor montane.

'Încă avem decalaje mari de dezvoltare în mediul rural în comparație cu celelalte state-membre. Cred că trebuie să ne mobilizăm efectiv. Toate solicitările dvs. de simplificare a procedurilor vor fi luate în considerare. Am renunțat la foarte multe cerințe care ridicau probleme. Sunt mari probleme în ceea ce privește coșul de produse locale. Aici este un domeniu enorm, vast, în care GAL-urile se pot implica. Recent, am protejat Salamul de Sibiu, urmează brânza de Ibănești, dar și alte produse. Trebuie neapărat să venim cu identificarea de noi produse, de calitate extraordinară pentru că nu există alte posibilități de dezvoltare a zonelor montane', a afirmat Achim Irimescu.

Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România (FNGAL) a organizat, vineri, cu susținerea Consorțiului Programului Dezvoltare Rurală prin Antreprenoriat și Asociere și a Nevo Parudimos — membră a rețelei europene ERGO Network, conferința cu tema 'Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 — 2020 a Uniunii Europene'.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL), entități care își desfășoară activitatea pe un teritoriu rural, cu o populație cuprinsă între 10.000 și 100.000 de locuitori și densitatea de maximum 150 de locuitori pe kilometru pătrat, sunt beneficiare ale programului LEADER, inițiativă europeană apărută în anul 1990, în momentul când programele publice pentru dezvoltare rurală din multe țări erau limitate.

GAL-ul are sarcina de a identifica și implementa o strategie de dezvoltare locală, de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare și de a le administra, cu scopul de a asigura dezvoltarea durabilă a teritoriului pe care îl reprezintă. Dintr-un GAL pot face parte atât primăriile, cât și societățile comerciale, ONG-urile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și inclusiv persoane fizice, indiferent de domeniul de activitate.

AGERPRES

În anul 2011 Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Asociaţia Târnava Mică – Bălăuşeri – Sărăţeni“ din judeţul Mureş primea din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale autorizaţia pentru implementarea Planului Local de Dezvoltare a şapte comune (Bălăuşeri, Fântânele, Veţca, Neaua, Ghindari, Chibed, Sărăţeni) şi două oraşe (Sângeorgiu de Pădure şi Sovata).

Înfiinţarea acestei entităţi a însemnat o şansă pentru modernizarea teritoriilor cuprinse în GAL, care până atunci nu erau băgate în seamă de autorităţi. Cu uşile larg deschise spre toţi cei care le-au înţeles mesajul şi dorinţa de a contribui la dezvoltarea reală a zonei, Asociaţia Târnava Mică – Bălăuşeri – Sărăţeni a reuşit în perioada 2012-2015 să cheltuiască în proporţie de 99% cele peste 2,8 milioane de euro destinate proiectelor ce aveau ca scop modernizarea şi susţinerea microregiunii. „Comunele din zona noastră au pornit cu un handicap enorm faţă de celelalte zone din ţară. Vă dau un exemplu: la noi nicio comună nu a avut acces la alte fonduri, adică, şi dacă s-au depus proiecte pentru infrastructură, nu s-au câştigat. Nu ştim din ce motive şi astfel nicio comună nu a avut o stradă asfaltată, cum sunt de altfel multe comune din ţară. Este o realizare enormă pentru că s-au asfaltat străzile, s-au reabilitat şi dotat căminele culturale“, declară Emma Borbely, managerul GAL-ului.

Din cele 59 de proiecte depuse în cadrul Programului Leader, doar 33 au fost eligibile, cele mai multe fiind depuse pe Măsura 322 – Dezvoltarea Satelor. Explicaţia o dă tot managerul GAL-ului: „S-ar fi putut accesa mai multe proiecte. Cauzele insuccesului sunt obiective, dar şi subiective. Unul dintre impedimente este că oamenii încă nu au învăţat acel comportament pe care îl prescrie UE. Problema este că sunt foarte puţini oameni care respectă cerinţele, dar, din fericire, avem şi exemple de bune practici.“

Banii care au ajuns în teritoriu au fost cheltuiţi în principal de primării în folosul comunităţilor. „Cele mai mari sume au mers către administraţiile publice locale, ceea ce este un lucru bun, pentru că proiectele au fost în beneficiul tuturor, s-au asfaltat străzi, s-a construit un teren de sport, s-au renovat clădirile căminelor culturale. Avem în regiune şi 3 proiecte deosebite, a căror valoare creşte prin faptul că sunt păstrate şi promovate tradiţiile locale. Au fost cumpărate costume populare pentru ansamblurile folclorice, lucruri care până la acest moment nu s-au putut face. Confecţionarea portului tradiţional secuiesc a costat destul de mult, dar ne bucurăm că am putut finanţa acest lucru prin intermediul acestor proiecte.

Nici cei din mediul privat nu au lăsat să treacă pe lângă ei fondurile europene. Aceştia au investit în proiecte pentru activităţi de timp liber şi turism sau în agricultură. „Pe Măsura 141 am avut 10 proiecte, pentru ferme de semisubzistenţă care şi-au ridicat nivelul de performanţă prin achiziţionarea de utilaje, de animale de rasă. Apoi am avut pe Măsura 312 antreprenori care şi-au cumpărat tot utilaje. În felul acesta, spre exemplu, o firmă şi-a ridicat procentul de profit cu 35 %“, explică Emma Borbely.

Georgy Borbely este tânărul care a reuşit această performanţă prin achiziţionarea unui tractor cu care astăzi prestează servicii atât primăriilor, cât şi beneficiarilor privaţi. „Tractorul a costat 70.000 euro, din care eu am plătit 21.000 euro, restul venind din fonduri europene, dar drumul acesta de obţinere a banilor a fost foarte lung. Când am început proiectul în august 2013 nu am crezut că va dura 1 an până să primesc utilajul“, spune tânărul.

Despre noul exerciţiu financiar 2014-2020 se spune că dă mai multă libertate antreprenorilor, „totul este ca procedura să rămână bătută în cuie şi să nu se mai modifice nimic în timpul jocului“, precizează Emma Borbely.

Patricia Alexandra Pop

GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“ are sediul în oraşul Pogoanele. Oraş e un fel de-a spune, fiindcă respectiva urbe e mai mult un fel de comună... mai mare. Dacă n-ar fi devenit numai cu numele oraş în anul 1989, în fond rămânând aceeaşi localitate prăfuită de câmpie, Pogoanele ar fi fost azi eligibil din punctul de vedere al strategiei PNDR şi ar fi beneficiat cu siguranţă de fonduri europene derulate prin însuşi GAL-ul din localitate. Însă, până la lansarea noului PNDR, când oraşele sub 20.000 de locuitori devin eligibile, „Ecoul Câmpiei Buzăului“ rămâne doar „Romanţa fără ecou“ a unui oraş mărunt de provincie, unde nici măcar nu plouă „de trei ori pe săptămână“, ca-n versul minulescian.

Pe reprezentantul GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“, Georgeta Bisoceanu, am găsit-o la sediul asociaţiei, în incinta primăriei din Pogoanele. Ca manager de proiecte este mulţumită de activitatea GAL-ului, deşi are reale păreri de rău că nu a putut derula niciun proiect de investiţii pentru propriul oraş. „În Grupul de Acţiune avem 13 aşezări rurale şi oraşul Pogoanele. Activitatea a fost începută în anul 2009, prin constituirea parteneriatelor public-private, urmând ca asociaţia să fie autorizată în anul 2011. La momentul înfiinţării am primit 2.830.000 euro, din care 20% au revenit GAL-ului, respectiv echipei de implementare. Restul de 2.280.000 euro au fost folosiţi pentru implementarea proiectelor din PNDR. Banii au fost investiţi în teritoriu, accesându-se măsuri pentru beneficiarii publici şi privaţi. Cea mai accesată măsură a fost 121 pentru privaţi (modernizare exploataţii agricole), pentru beneficiarii publici primăriile având diferite proiecte pentru trotuare, drumuri şi canalizări. Accesată a fost şi Măsura 312 (întreprinderi mici şi mijlocii), prin aceasta reuşindu-se dotarea unui cabinet medical în comuna Padina şi, tot aici, achiziţionarea de utilaje pentru prestări servicii. Am avut depuse peste 80 de dosare, fiind contractate şi finanţate aproximativ 55 de proiecte. La ora actuală toată strategia noastră este contractată 100%“, afirmă cu mulţumire Georgeta.

Prin ţărâna oraşului

Inclus în ultimul an de comunism într-un program urbanistic ce transforma peste noapte comunele în oraşe, Pogoanele s-a trezit cu reguli administrative orăşeneşti aplicate unor cetăţeni cu un mod de viaţă eminamente ţărănesc. Nu mai amintim că până şi numele localităţii are conotaţii profund agrare. Dacă într-o vreme locuitorii s-or fi mândrit, poate, că sunt „de la oraş“, în ultimii ani li s-a cam turtit mândria, fiindcă trăiesc ca la ţară, dar plătesc taxe şi impozite ca la oraş. Asta dincolo de faptul că, oraş fiind, nu este eligibil din punctul de vedere al PNDR şi nu se pot derula bani pentru investiţii aici, deşi este parte din GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“. „Din păcate, oraşele nu au fost eligibile pentru Axa 3. Nici măcar Măsura 313, turismul, unde chiar mai speram că se poate face ceva nu a trecut, deşi o aveam inclusă în plan. Ulterior am fost nevoiţi să o anulăm. Singurul lucru pe care am putut să-l facem în Pogoanele a fost un festival al pepenilor, care deja a devenit o tradiţie. În viitoarea programare oraşele care sunt sub 20.000 de locuitori şi sunt incluse în GAL-uri vor beneficia de finanţări. Nu acelaşi lucru se poate spune despre măsurile care sunt la nivel naţional, oraşele neincluse în GAL-uri vor merge pe aceeaşi linie ca până acum şi nu vor fi eligibile în cadrul PNDR.“

Lungeşte-mi, Doamne, zilele…

În ceea ce priveşte viitorul apropiat, Georgeta Bisoceanu se plânge că vor fi perioade de discontinuitate în activitatea GAL-ului în care lucrează. „Conform contractelor de finanţare, la sfârşitul anului trebuie să ne încheiem activitatea. Dar, conform procedurilor în vigoare, ultima cerere de plată trebuie să fie maximum la data de 30 septembrie 2015. Ca urmare, vom avea o discontinuitate până la următoarea selecţie. Măsurile din cadrul noului PNDR vor putea fi accesate mai repede decât măsurile care vor fi în cadrul GAL, pentru că noi trebuie să ne reînnoim parteneriatele, să ne extindem sau să ne micşorăm teritoriile, să depunem alte strategii pentru selecţie şi atunci lucrurile acestea vor întârzia cel puţin un an, un an şi jumătate. Până nu vom fi autorizaţi din nou pentru 2014-2020, nu vom putea funcţiona. Aş vrea să fiu mai optimistă şi să spun că, până la sfârşitul anului se vor putea accesa din nou fonduri, dar nu va fi aşa“, afirmă Georgeta. Ca să dea din nou o notă optimistă discuţiei, de alături, Valeria Mirică, preşedinta GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“, intervine: „Banii pentru beneficiarii din mediul privat au mers către achiziţionarea de utilaje, s-au pus borduri, s-au amenajat trotuare şi s-a reparat o şcoală. În comuna Padina avem un cabinet medical care tocmai a fost dotat cu aparatură nouă, modernă.“

Cabinet medical de ţară, cu dotări de oraş

Dacă locuitorii din Pogoanele trăiesc la oraş, dar se simt ca la ţară, în comuna Padina e invers: locuitorii trăiesc la ţară, dar se simt ca la oraş atunci când vor să meargă la doctor. Şi asta pentru că, de curând, cabinetul medical din localitate a fost dotat cu echipamente ultramoderne achiziţionate cu bani europeni. Cea care a făcut demersurile şi s-a ocupat de aceasta este doctoriţa Gina Tatu, o tânără îndrăgostită de meseria ei, care, odată ce a ajuns în Padina, n-a mai plecat de aici. „Suma care ne-a parvenit este de 64.000 euro. Am achiziţionat un electrocardiograf, un ecograf 4D ultraperformant, un defibrilator şi mobilier pentru cabinet. Cum suntem la 50 km distanţă de cea mai apropiată unitate sanitară, nu aveam posibilitatea de a face investigaţii suplimentare pacienţilor, iar acestora le era greu să ajungă până acolo. Atunci am decis să le vin în ajutor dotând cabinetul. Cu această aparatură putem să facem ecografii sau EKG-uri, fapt care mă ajută destul de mult pentru a diagnostica anumite afecţiuni. A meritat să fac acest proiect de investiţie, chiar dacă am aşteptat câţiva ani până s-a definitivat totul şi au venit banii. Am încercat de mai multe ori câţiva ani la rând, pentru că n-am fost eligibilă în primele proiecte. Dar la jumătatea anului trecut, când credeam că nu se mai întâmplă nimic, am avut o surpriză plăcută că s-a aprobat. Acum am la consultaţii chiar şi câte 60 de pacienţi pe zi“, spune bucuroasă, cu emoţie în glas, medicul Gina Tatu.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Dacă multe primării care au beneficiat de fonduri europene derulate prin GAL-uri au investit în terenuri de sport, canalizări ori asfaltări de străzi, adică pentru oamenii unui timp prezent, iată că edilul din comuna Săhăteni, judeţul Buzău, investeşte curajos în viitor, construind de la zero o grădiniţă de nivel european pentru copiii consătenilor săi. Astfel, există un spaţiu anume, ca un tărâm fermecat al spiriduşilor, unde, începând de dimineaţa şi până spre miezul zilei, glasuri sprintene de copii se iau la întrecere cu ciripitul gureş al vrăbiuţelor şi rândunelelor. Acolo este grădiniţa din Vintileanca.

Am fost să vizităm grădiniţa la vremea când copiii înscrişi aici îşi făceau deja somnul de după-amiază în pătuţurile lor de acasă, după ce toată dimineaţa participaseră voios la activităţile desfăşurate după un program bine pus la punct. Nu mai înaltă decât casele din jur, aliniată şi încadrată de gospodăriile sătenilor, grădiniţa iese însă îndată în evidenţă prin eleganţa construcţiei şi curtea amenajată special ca teren de joacă pentru micii locatari. Bucuros că a avut ideea unei astfel de investiţii, primarul comunei Săhăteni, Valeriu Vişoiu, povesteşte: „Înainte, în vechea grădiniţă, copiii stăteau înghesuiţi într-o cameră de 4/4 m, fără să-şi poată desfăşura activităţile în bune condiţii. Atunci mi-a venit ideea să iau legătura cu cei de la GAL Drumul Vinului. Aşa am realizat această investiţie cu care ne mândrim, adică o grădiniţă de nivel european, un proiect de suflet şi al meu şi al celor de la GAL. Este vorba de o investiţie de 190.000 de euro valoarea proiectului, unde valoarea eligibilă a fost de 143.000 de euro. Construirea clădirii a început de la zero şi am avut tot timpul grijă să se aibă în vedere alegerea celor mai bune condiţii pentru prichindeii care-i trec pragul. În momentul de faţă sunt înscrişi 26 de copii, deşi schema ar putea permite să se ajungă până la 60 de copii înscrişi. Destul de puţini, dar, având în vedere condiţiile create, în anii viitori cu siguranţă că se va ajunge la atingerea capacităţii maxime. Programul grădiniţei este de la ora 8 dimineaţa până la ora 12. Apoi vin părinţii, îi iau şi-şi desfăşoară restul de activităţi acasă.“

Grădiniţa de copii, plină e de jucării

În grădiniţă totul miroase a nou şi străluceşte de curăţenie. În prima cameră sunt dulăpioarele numerotate şi aşezate de-a lungul pereţilor. În ele se ţin hăinuţele de schimb. Câteva băncuţe mici sunt numai bune pentru prichindeii care trebuie să se aşeze, să se descalţe şi să se dezbrace. În stânga este sala de activităţi şi biroul uneia dintre doamnele educatoare. Mulţimea de jucării, covoarele cu personaje din desene animate, masa şi scău­nelele de câteva şchioape dau senzaţia că te afli în camera piticilor din povestea cu Albă - ca - Zăpada. Lipseau (evident) felinarele şi aiho-aiho-urile celor 7 barbă-cot!

„Grădiniţa are 2 săli de clasă cu program normal, fiecare clasă însumând măsuţe şi scăunele adecvate vârstei lor. Este dotată cu xerox, cu proiectoare, cu 2 televizoare cu plasmă şi cu birouri cu scaune ergonomice pentru cele 2 doamne învăţătoare. Costurile de înscriere sunt foarte mici. Practic, pe părinţi nu-i costă mai nimic. Se face tot prin primărie, noi suportând tot ceea ce este legat de activitatea acestor copii. Totodată, grădiniţa este prevăzută şi cu un loc de joacă pentru cei mici, cu leagăne şi tobogane, un spaţiu special amenajat pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber“, mai adaugă edilul.

Hora asfaltărilor şi canalizărilor

Dacă proiectul cu grădiniţa a fost proiectul de suflet, primarul Valeriu Vişoiu ţine să amintească ce alte planuri de dezvoltare mai are pentru comună. „În comuna Săhăteni 90% dintre străzi sunt asfaltate. Am depus la Ministerul Dezvoltării un proiect prin care urmează să asfaltăm aproape toate străzile din satul Găgeni şi din Istriţa de Jos, adică să avem o comună asfaltată cât mai aproape de 100%. Urmează apoi să facem canalizare în fiecare sat şi o să începem cu Săhătenii. Ştiu că e pe dos să începem întâi asfaltarea şi apoi să spargem ca să facem canalizarea, dar deocamdată avem banii aprobaţi pentru asfaltare. Până se aprobă şi cei pentru canalizare, adică peste 4-5 ani, asfaltul deja cred că începe să se erodeze. Avem norocul că oamenii din comună nu sunt chiar aşa săraci. Asta pentru că avem investitori în producţia de vin, că doar suntem situaţi pe Drumul Vinului!, avem o secţie a Avicola Buzău pe raza comunei şi mai avem o fabrică de nutreţuri concentrate a unor investitori turci. Ultima reprezintă o investiţie în valoare de 7 milioane de euro. Aşa că locuitorii au multe locuri de muncă asigurate, plus că unii mai muncesc şi pe la alte instituţii şi fabrici din oraşul Buzău“, se mai laudă primarul.

Proiectele GAL Drumul Vinului

Domnul Cristian Constantin, reprezentant al GAL Drumul Vinului, ţine să adauge ce alte lucruri bune s-au mai împlinit prin Grupul din care face parte şi domnia sa, dincolo de mult lăudatul proiect cu grădiniţa. „Din momen­tul înfiinţării şi acreditării GAL-ului, în 2012, avem un total de 71 de proiecte contractate în valoare de 2.777.000 de euro, în momentul de faţă având o sesiune lansată pe Măsura 121 cu o valoare de 5.320 de euro. În afară de Măsura 322, care se adresează Autorităţilor Publice, cea mai accesată a fost Măsura 313 (construire de pensiuni, baze de agrement), adică proiecte de 520.000 de euro.

Reprezentativă a fost şi Măsura 312 (microîntreprinderile), cu 7 proiecte în valoare de 194.000 de euro. Aici s-a acce­sat pentru o tipografie în comuna Costeşti şi pentru producerea de boilere şi panouri tot în Costeşti, sat Spătaru. Pe Măsura 322 avem un total de 14 proiecte, dar foarte puţine pe infrastructură, majoritatea banilor canalizându-se pe construcţia de pieţe agroalimentare. Astfel, avem două pieţe în Breaza şi în Pietroasele şi construirea grădiniţei din Săhăteni, cu adevărat proiectul meu de suflet“, spune domnul Cristian.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Asociaţia GAL „Colinele Moldovei“, cu sediul în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, a devenit funcţională în aprilie-mai 2013, iar prima sesiune deschisă de proiecte a fost lansată tot în luna mai 2013. GAL-ul a plecat la drum cu 2.544.600 de euro (plus 300.000 de euro pentru funcţionare), iar la data la care scriem fondurile au fost în totalitate contractate / alocate, ultimele două proiecte fiind în procedura de evaluare la structurile de profil teritoriale.

Microregiunea „Colinele Moldovei“ cuprinde un număr de 13 localităţi, 12 din judeţul Botoşani (Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Copălău, Frumuşica, oraşul Flămânzi, Hlipiceni, Lunca, Răuşeni, Stăuceni, Suliţa şi Todireni) şi una (Deleni) din judeţul Iaşi. Populaţia stabilă din această zonă se ridică la 66.731 de per­soane. GAL-ul este format însă din 47 de membri: un oraş, 12 comune, 15 societăţi cu răspundere limitată, o întreprindere familială, cinci întreprinderi individuale, trei persoane fizice, o societate agricolă, două cooperative, trei asociaţii ale crescătorilor de animale şi cinci organizaţii nonguvernamentale.

34 de proiecte în 2 ani

Despre proiectele aplicate în cadrul GAL ne-a vorbit reprezentantul oficial al Grupului, directorul Irina Ursu: „În perioada mai 2013 - decembrie 2014, prin intermediul GAL „Colinele Moldovei“ s-au contractat 34 de proiecte, cu o valoare totală de 2.314.284 de euro, reprezentând aproape 91% din totalul banilor aflaţi la dispoziţie. În clipa de faţă nu mai sunt disponibile fonduri. Bugetul alocat măsurii de cooperare este alocat în întregime unui proiect aflat în evaluare la GAL (30.000 euro), iar un altul, de 200.000 euro, este în evaluare la CRFIR Iaşi.“

Investiţii de peste 900.000 de euro în 9 comune

Referindu-ne la proiectele derulate până acum, 11 au fost contractate de autorităţile publice, valoarea totală a fondurilor nerambursabile alocate pe Măsura 41.322 ridicându-se la 919.571 de euro. Beneficiare au fost nouă primării din cadrul GAL-ului, două comune desfăşurând câte două proiecte. Nu au accesat fonduri oraşul Flămânzi (din motive obiective, oraşele nefiind, în această perioadă, considerate beneficiari eligibili) şi localităţile Călăraşi, Stăuceni şi Blândeşti (nu au putut ori nu au intenţionat să acceseze fondurile puse la dispoziţie). Investiţia cu cea mai mare valoare (200.000 de euro) a fost câştigată de Primăria Deleni-Iaşi, proiectul constând în „achiziţie autogredere, amenajare parc şi achiziţie costume populare“. Interesant este că mai multe autorităţi publice s-au hotărât să cumpere utilaje de deszăpezire ori buldoescavatoare cu mai multe întrebuinţări, inclusiv de întreţinere a drumurilor comunale pe timp de iarnă. Alte proiecte au vizat construirea de grădiniţe (sat Cerbu, comuna Copălău), modernizare a unor cămine culturale (Hlipiceni, Deleni, Frumuşica), amenajarea unui târg de produse agricole (Suliţa) şi realizare unui centru rezidenţial pentru persoanele vârstnice (Lunca).

Investiţii în agricultură

Partenerii privaţi din GAL au obţinut finanţări de 1.394.713 euro. „Cele mai multe proiecte, ne spunea directorul Irina Ursu, respectiv opt, au fost depuse pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (n.n. - vom păstra titulatura consacrată a măsurilor, deşi aici este vorba despre Măsura 411 corelată cu Axa 1, Măsura 112, scrisă 411.12). Valoarea cea mai mare a fost adjudecată de proiectele din cadrul Măsurii 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, respectiv, 740.591 de euro. Cele mai multe proiecte, câte patru, au fost accesate de fermieri din comunele Copălău şi Suliţa, dar avem şi trei localităţi (Răuşeni, Frumuşica şi Todireni) fără nicio investiţie câştigată.“ Cea mai complexă investiţie (o fabrică de brichetare şi activităţi meşteşugăreşti) s-a desfăşurat la Deleni, valoarea fondurilor obţinute prin GAL fiind de 197.880 euro.

GAL-ul îşi va redepune candidatura pentru 2015-2020

Am întrebat-o pe Irina Ursu care i s-au părut cele mai importante proiecte desfăşurate şi care ar fi proiecţia activităţii GAL pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Aceasta ne-a răspuns: „Toate proiectele, atât cele ale beneficiarilor publici, cât şi cele ale beneficiarilor privaţi, sunt proiecte de succes în egală măsură. Prin puterea exemplului, acestea pot deveni un catalizator serios astfel încât, pe viitor, mai multe categorii de beneficiari să îndrăznească să acceseze fonduri europene nerambursabile, atât prin intermediul asociaţiei noastre, cât şi la nivel naţional. Scopul nostru comun acesta este: de a contribui împreună – sector public şi privat – la dezvoltarea rurală durabilă a microregiunii pe care o deservim. În ceea ce priveşte următoarea perioadă de programare, deocamdată urmărim cu real interes diversele documente care sunt transmise spre consultare publică şi, evident, intenţionăm să ne redepunem candidatura pentru a putea derula un program similar pentru orizontul de timp 2015-2020, cu obiective deja stabilite prin strategia de dezvoltare.“

Un exemplu de succes

Popa Karleta, din Deleni – Iaşi, a accesat un proiect prin GAL în valoare de 154.000 de euro, din care 62.920 de euro fonduri europene nerambursabile, diferenţa fiind acoperită dintr-un împrumut la bancă, pe care crede că-l va putea rambursa în doi-trei ani. Cu această sumă a achiziţionat un tractor de mare putere, două semănători şi un scarificator. Este primul proiect din fonduri europene pe care a reuşit să-l şi implementeze: „Am depus, în 2008, un prim proiect, pe care l-am mai redepus ulterior, şi de fiecare dată se întâmpla ca fondurile să se termine... deasupra mea! Cu GAL «Colinele Moldovei», grup din care şi eu fac parte, ca reprezentant al societăţii mele agricole, lucrurile au decurs extrem de operativ: în 5 martie proiectul a fost declarat eligibil, iar în 5 septembrie aveam utilajele în curte. Aceasta este diferenţa între o microregiune de dezvoltare, unde interesul pentru investiţii este maxim, şi a te rătăci într-un judeţ, regiune sau ţară.“ Popa Karleta are o fermă vegetală în suprafaţă de 400 ha pe care cultivă floarea-soarelui, porumb şi grâu. Veniturile obţinute din afacere sunt îndeajuns pentru un trai confortabil al familiei.

Maria Bogdan

Tânără, frumuşică, energică, olteancă încăpăţânată care nu lasă niciodată neisprăvit un lucru odată început, Crina Jurj este managerul GAL-ului „La noi în sat“. Dacă n-ai şti cu cine ai de-a face, la prima vedere ai crede că e o fătucă rătăcită prin birouri pentru o aprobare oarecare. Numai că, de câţiva ani, ea este cea care a schimbat destinul câtorva zeci de oameni,  învăţându-i şi ajutându-i să obţină fonduri europene, prin proiecte viabile, menite să aducă mai binele şi la ei în sat.

„Câte-s altfel, omul, leatul!/Neschimbat e numai satul,/Dup-atâţi Prieri şi toamne,/Neschimbat ca tine, Doamne!“, scria cândva Blaga. Localizate poate de câteva sute de ani în acelaşi spaţiu geografic şi încremenite de tot atâta timp în colbuite documente administrative, în general satele, „dup-atâţi Prieri şi toamne“, au rămas cam aceleaşi. Numai oamenii s-au schimbat, învârtiţi şi răsuciţi de noile vremuri, obligaţi să iasă din acea statornică rostuire a lucrurilor dictată de însăşi veşnicia satului. Dacă s-ar fi născut acum un secol, la vârsta ei, Crina Jurj încă ar fi jucat la horele din sat ori ar fi dus apă semănătorilor ca juna Rodică. Astăzi, cu facultăţi absolvite şi masterate luate, Crina „păstoreşte“, ca manager al GAL-ului „La noi în sat“, 13 comune din judeţul Olt şi una din Dolj. „Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2012, având până acum 6 sesiuni lansate şi un grad de contractare de 97%. Astfel, în momentul de faţă avem toată alocarea financiară utilizată, plăţile către beneficiari încadrându-se undeva la 45%. Prin măsurile pe Instalarea tânărului fermier avem un număr de 15 proiecte implementate, unele fiind deja finalizate. Pe Măsura 141 avem 11 beneficiari ai fondurilor UE. Avem proiecte şi în sectorul animal, şi în domeniul apicol.“

Proiecte de suflet pentru tineri

Dacă prima sesiune a fost una dedicată discuţiilor şi explicaţiilor pentru câştigarea încrederii oamenilor, deja a doua sesiune a atras 37 de proiecte depuse pe toate măsurile. În cadrul măsurilor nonagricole au fost achiziţionate utilaje pentru prestări servicii, în cadrul Măsurii 313 este în construcţie un complex cu piscină interioară şi exterioară în comuna Găneasa, iar prin Măsura 322 beneficiari au fost primăriile.

„Noul PNDR sperăm să vină în ajutorul beneficiarilor, mai ales în ceea ce priveşte diminuarea termenelor de contractare şi a celor de derulare a proiectelor. Recomandarea mea pentru deponenţi este să aplice şi să facă tot posibilul să ducă la bun sfârşit aceste proiecte care vin în ajutorul lor, cu atât mai mult cu cât este foarte greu să se dezvolte din propriile resurse. Este păcat să nu acceseze astfel de fonduri care, cu toate condiţiile impuse, tot în sprijinul lor vin. Încă avem multe proiecte, în special proiectele finanţate în cadrul Măsurii 322, unde avem finanţate baze sportive, pieţe şi achiziţii de utilaje pentru deservirea unităţilor pentru situaţii de urgenţă. Însă unul dintre proiectele la care eu ţin foarte mult este o bază sportivă construită în comuna Găvăneşti. Aşezat vizavi de şcoală, cu terenul în sine dimensionat la normele standard, cu vestiare modern construite, este un proiect pe care mulţi aş vrea să-l preia ca exemplu pentru ce se poate face pentru tinerii din comunitatea respectivă. Terenul este descoperit, iar valoarea ajutorului financiar a fost de 102.000 de euro. Poate fi folosit pentru multe sporturi, nu numai pentru fotbal, cum s-ar crede“, spune mândră de realizările ei Crina Jurj.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Localizat în nordul municipiului Braşov, incluzând comunităţi din judeţele Braşov şi Covasna (comunele Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu, Crizbav, Feldioara, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele), Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei se poate mândri cu aprecierea unanimă a tuturor beneficiarilor fondurilor UE, fapt ce duce la încrederea că, odată cu noul PNDR, proiectele vor fi mai multe şi mai repede finanţate.

Reprezentantul acestui grup, Cătălin Frangulea, este unul dintre cei mai respectaţi şi mai îndrăgiţi şefi de GAL din ţară. Absolut toţi deponenţii de proiecte, fie că au avut şansa de-a le fi fost finanţate sau nu, au numai cuvinte de laudă pentru sfaturile şi deschiderea pe care a avut-o pentru fiecare dintre ei în parte.

„Ne-am început activitatea la începutul anului 2012. Am avut foarte multe dosare depuse, însă, din păcate, doar 22 dintre ele s-au concretizat în proiecte. În clipa de faţă mai avem 5 proiecte în planul de evaluare sau precontractare“, spune Frangulea. Recunoaşte că a avut dificultăţi cu dosare incomplete, dar şi dezamăgiri faţă de calitatea consultanţilor. Au fost şi cazuri când unele proiecte au trecut de etapa de evaluare şi precontractare, însă nu reuşeau să prezinte dovada cofinanţării. Alte probleme au fost legate de statutul proprietăţii, fiindcă nu toate satele din Ţinutul Bârsei aveau rezolvată problema proprietăţii, asta însemnând că Măsurile de tipul 112 sau 141 n-au putut fi aplicate. „Un număr mare de solicitări l-am avut pe Măsura 312, pe crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi. Zona, fiind între municipiul Braşov şi municipiul Sf. Gheorghe, este propice pentru servicii şi activităţi nonagricole. Aici numai 6 proiecte s-au concretizat cu cofinanţare. Cum era de aşteptat, Măsura 112 a generat un interes ridicat din partea beneficiarilor şi aici vom avea, până la finalul activităţii noastre, un număr de 9 proiecte finanţate.“

Speranţe cu noul PNDR

În ceea ce priveşte noul PNDR, dl Frangulea este optimist. În primul rând se bazează pe promisiunea că Măsura 112 va avea un prag financiar crescut, ajungând până la 50.000 de euro, iar în al doilea rând pe intuiţia că se doreşte acoperirea întregului teritoriu naţional cu Grupuri de Acţiune Locală, fapt care ar conduce la o mai echitabilă distribuţie de fonduri în toate zonele ţării, astfel încât să existe peste tot mici nuclee de dezvoltare agricolă, nonagricolă, care să permită pe termen lung dezvoltarea sustenabilă a mediului rural.

„Avem norocul unor exemple de bună practică zonală a unor fermieri care au reuşit să-şi dezvolte exploataţiile în perioada 2007-2013 şi vrem să ne folosim de aceste persoane, de aceşti fermieri pentru a exemplifica partea bună. Faptul că am avut un succes destul de bun în această perioadă 2007-2013 ne face să credem că viitorii beneficiari vor avea multă încredere în noi. Avem relaţii de colaborare cu foarte multe GAL-uri din Europa şi am văzut acolo, unde Grupul de Acţiune Locală este de mai mult timp (de 10-20 de ani), că există o reală emulaţie la nivelul comunităţii privind direcţia dezvoltării locale. Privaţi, publici, fermieri, companii private par să meargă în aceeaşi direcţie. Sperăm ca în următorii ani să putem face din Ţinutul Bârsei un teritoriu similar şi să ne îndreptăm către o dezvoltare sustenabilă pentru întreaga zonă.“

Patricia POP
Paul ROGOJINARU

– Domnule Florin Ilie, reprezentaţi GAL Transcarpatica. Ştiu că aceste Grupuri de Acţiune Locală nu au beneficiat din primul moment de încrederea oamenilor. Cum a fost parcursul dumneavoastră?

– Drumul nostru cred că a fost asemănător majorităţii GAL-urilor, greu la început, din cauza neîncrederii oamenilor în posibilitatea de a atrage fonduri nerambursabile. Ne-am înfiinţat în 2013, dar uşor, uşor şi-au dat seama că a lucra cu noi este un mare avantaj, neconcurând cu restul ţării.

– Sunteţi sub titulatura Transcarpatica, dar ce zonă acoperiţi, mai exact?

– Comunele Bran, Moeciu şi Fundata.

– O zonă destul de restrânsă.

– Foarte mică, vreo 200 kmp şi 12.000 de locuitori.

– Totuşi, o zonă frumoasă şi cu potenţial turistic.

– Da, avem potenţial turistic, dar nu numai. Beneficiem de o zonă în care oamenii se ocupă pe lângă agroturism şi de creşterea animalelor.

– Care au fost măsurile cele mai accesate?

– Măsura 121, Măsura 112, unde doritori ar fi fost mai mulţi decât s-au depus până acum proiecte, dar mulţi nu au reuşit să-şi facă transferul de terenuri în timp util. Atunci pe această măsură avem doar 3 proiecte, unul este implementat, altul în curs de implementare, iar celălalt a fost depus chiar înainte de închiderea sesiunii.

– Proiecte destul de puţine. Au fost probleme legate de neconformitate, cofinanţare, condiţii artificiale...?

– Au fost puţine pe 112, pentru că în total au fost depuse peste 50 de proiecte pe GAL. Dar avem proiecte pe Măsura 313, dedicată agroturismului, şi, culmea, nu au fost proiecte de pensiuni, pentru că zona este destul de dezvoltată din acest punct de vedere, ci pentru activităţile de agrement (centru de închirieri biciclete, schiuri, un balon pentru un teren de sport).

– Care a fost suma investită în această zonă prin proiectele depuse prin GAL?

– În ultima sesiune suma maximă pentru GAL-uri a fost de 2,8 mil. euro, din care banii de funcţionare fiind 300.000 euro, aşadar 2,5 mil. euro pentru mediul privat, dar şi pentru primării. Acestea din urmă au semnat contracte pentru asfaltarea a două drumuri în Bran, 2 în Fundata, au fost achiziţionate 2 maşini de pompieri şi un echipament multifuncţional pentru comuna Moeciu.

– Cum vedeţi noul PNDR, ce perspective oferă el localităţilor pe care le reprezentaţi?

– Noul PNDR vine cu măsuri bune, foarte atrăgătoare, însă problema pe care o întâmpinăm noi e legată de noile condiţii de acordare a banilor. În forma actuală, GAL-ul Transcarpatica ar putea accesa foarte puţini bani. Dacă se vor face calcule ţinând cont de numărul de locuitori şi suprafaţa în kmp (12.000 locuitori şi 200 kmp) ar însemna 500.000 euro, bani care nu ar ajunge nici pentru funcţionarea GAL-ului timp de 5 ani. Suntem eligibili, ne încadrăm la limita de jos (min. 10.000 de locuitori), însă funcţionarea noastră nu va fi rentabilă.

– Acest criteriu este impus de UE sau este creat de autorităţile române?

– Dacă acest criteriu figurează în programul naţional nu cred că a fost impus de UE, ci mai degrabă gândit şi propus de noi.

– Ce faceţi în această situaţie?

– Am făcut demersuri la Ministerul Agriculturii. Problema este ştiută de conducerea AFIR şi aşteptăm un răspuns în acest sens.

Patricia Alexandra POP

Semne bune anul are pentru GAL Poarta Almăjului

Constituit la nivelul a două judeţe, cu un total de 51 de parteneri, dintre care 13 primării, GAL Poarta Almăjului se mândreşte a fi printre campionii României ai Grupurilor de Acţiune Locală, având contracte semnate în proporţie de 98%. Anul care abia începe mai aduce o veste bună: calculele făcute după regulamentul noului PNDR arată că ar putea avea o „zestre“ de 10 milioane de euro.

Înfiinţat în anul 2010, prins în prima tranşă pe axa Leader, iniţial cu 4 primării reprezentate, iar mai apoi extins la 51 de parteneri (dintre care 13 primării), GAL Poarta Almăjului are o arie de cuprindere ce include localităţile Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Iablaniţa, toată Valea Almăjului până la Bozovici, şi mai departe, până în judeţul Gorj, cu localitatea Padeş. În linii mari, preşedintele acestui Grup de Acţiune, Victor Terteleacă, se declară mulţumit de rezultatele obţinute, de la consti­tuire şi până la sfârşitul anului trecut. Dar o nemulţumire, o nedumerire, tot are şi dumnealui: „Am reuşit în timp record să accesăm 56 de proiecte depuse. Unul singur a fost neeligibil pe Măsura 312, o pensiune pe Valea Cernei, în localitatea Mehadia. Este vorba despre un centru Spa. Proiectul a fost depus o dată, a fost depus şi a doua oară, dar, în viziunea celor de la Centrul Regional Timiş, n-a părut eficient, deoarece, vezi Doamne!, erau prea multe panouri fotovoltaice care urmau să asigure energia electrică. Nedumerirea a fost cu atât mai mare cu cât în strategia noastră este un punct ce prevede folosirea energiei verzi“, spune, încă mirat, Victor Terteleacă.

Puterea GAL-ului

Acest caz, cu proiectul centrului Spa, îl face să creadă că ar trebui să se dea mai multă putere Grupurilor de Acţiune Locală. „În noul PNDR ar fi mult mai uşor pentru GAL-uri dacă li s-ar da mai multă putere. Să se poată face evaluarea tot la GAL, iar AFIR-ul să rămână numai pe contractare şi pe plăţi. Aşa ar ajunge mult mai repede la oameni fondurile europene. Putem spune că suntem printre campionii României ai GAL, având un procent de 98% contracte semnate în acest moment. Cele mai multe şi mai avansate sunt la tinerii fermieri pe Măsura 112. Au fost mai reticenţi la început, dar, la ora actuală, dacă mai aveam 3 milioane de euro, i-aş fi dat şi pe aceia tot pentru tinerii fermieri.“

Noul PNDR aduce mai mulţi bani

Cum zona are un mare potenţial turistic, se pune întrebarea cum de nu se pot accesa fonduri mai mari pentru pensiuni. „S-ar fi accesat mai mulţi bani pentru pensiuni dacă puteau să intre şi oraşele. Abia din noul PNDR, din ce discuţii am purtat cu Ministerul Agriculturii, vor putea beneficia şi oraşele de accesarea fondurilor prin GAL, cum ar fi cazul Băilor Herculane. În noul plan de dezvoltare vom fi atenţi să cuprindem sume importante pentru construirea şi modernizarea pensiunilor agroturistice şi turistice. Interesant este că de acum sumele vor fi alocate per kilometru pătrat şi per locuitor. Astfel, după calculele făcute la ora actuală, în funcţie de populaţia pe care o avem noi în GAL, de numărul localităţilor şi, bineînţeles, de kilometri pătraţi, preconizez că am putea ajunge la aproximativ 10 milioane de euro în următorul PNDR. Şi chiar ar fi ceva să ajungem de la 2,5 milioane de euro, cât am avut, până la 10 milioane de euro“, se declară mulţumit, de această dată, Victor Teteleacă.

Paul Rogojinaru

– Domnule Mihai Stoica, sunteţi managerul Grupului de Acţiune Locală (GAL) „Podişul de Nord al Bârladului“. Când a luat fiinţă şi ce aţi reuşit să faceţi până la acest moment?

– Am primit autorizaţie de funcţionare în februarie 2013. În baza unui dosar de candidatură pe care l-am depus, MADR a aprobat o alocare financiară de 1.900.000 euro. Până la această dată, am primit 56 de proiecte, dintre care 36 au fost selectate de către asociaţia noastră, depuse la Agenţia de Plăţi pentru Investiţii în Agricultură şi s-au realizat 36 de contracte, în valoare totală de 1.700.000 euro, ceea ce înseamnă 90% din valoarea alocării financiare selectate de către minister.

– Ce aţi reuşit să faceţi cu aceşti bani?

– GAL Podişul de Nord al Bârladului este un parteneriat public privat delimitat de teritoriile a 6 comune – 5 din judeţul Neamţ şi una din Iaşi. Partenerii noştri publici au depus proiecte pentru investiţii menite a dezvolta microregiunea noastră, cum ar fi: piste de biciclete, amenajarea unor parcuri, renovarea unor cămine culturale. Iar beneficiarii, persoane fizice sau societăţi comerciale, au depus proiecte cu valori între 50.000 euro şi 350.000 euro. Avem şi proiecte finalizate, care vizează modernizarea unor ferme vegetale, proiecte în derulare sau în stadii avansate de implementare.

– Care au fost măsurile cele mai accesate?

– În ceea ce priveşte beneficiarii privaţi, ponderea a fost, pe de o parte, pentru modernizarea fermelor, iar pe de altă parte s-au făcut proiecte pentru investiţii cu caracter nonagricol, cum ar fi instalaţie pentru fabricarea peleţilor susţinută de panouri fotovoltaice.

– Aveţi şi alţi investitori în zonă?

– Zona este puţin dezvoltată din punct de vedere economic, iar scopul nostru este de a mobiliza resursele existente în sensul unei revigorări economice. Populaţia este săracă, mijloacele sunt relativ scăzute.

– Care ar fi sectorul care ar putea mobiliza această zonă?

– Această zonă conţine o parte din teritoriu catalogată ca zonă defavorizată, iar susţinerea dezvoltării, în opinia noastră, este legată de încurajarea activităţilor turistice (cinegetic sau de week-end). Microregiunea este atractivă prin amplasarea ei în cadrul natural existent. Zona este localizată în Podişul de Nord al Bârladului, de unde izvorăşte Râul Bârlad. Are importante suprafeţe de păduri, pajişti, terenuri agricole bune, cu randament ridicat în ceea ce priveşte producţia de cereale. De asemenea, este o zonă cu tradiţie în creşterea animalelor. Sunt fermieri care au importante efective de animale şi, nu în ultimul rând, ar trebui menţionat şi faptul că apropierea de un municipiu creează unele oportunităţi legate de dezvoltarea economică, în sensul unor investiţii cu caracter nonagricol.

– Ce speranţe aveţi faţă de noul PNDR?

– Speranţele noastre sunt legate de faptul că implementarea noului PNDR se va putea face mai eficient, pentru că am avut şi avem probleme legate de implementarea proiectelor noastre – multă birocraţie, combinată cu multă lentoare şi dezinteres ducând la prelungirea absorbţiei fondurilor europene. Ideea nu este să contractăm, ci să absorbim aceste fonduri.

– Ce ar trebui schimbat?

– În opinia noastră, aşa cum există un Ghid al solicitantului, foarte bine elaborat, tot aşa ar trebui să existe un ghid al beneficiarului care a contractat proiectul, care să arate clar paşii şi termenii care trebuie urmaţi pentru implementarea proiectului.

Patricia Alexandra POP

Problemele crescătorilor de animale par a fi universal valabile, neţinând seama de graniţe. Preţul mic obţinut pe carne sau lapte de la procesatori, furajele scumpe, subvenţiile mici sunt şi nemulţumirile unor ciobani nomazi din localitatea Lasithi de pe insula Creta.

Am ajuns să le cunoaştem păsurile cu ajutorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor în Agricultură, care a dorit să ne prezinte exemple de bună practică din această ţară mângâiată de razele soarelui şi scăldată de mare.

După o bună bucată de drum parcursă cu autocarul pe drumuri înguste, dar bine asfaltate, am pornit la pas mai sus, la munte, pentru a face cunoştinţă cu familia Parasiris, tatăl şi cei trei fii, proprietarii unei turme cu 1.000 de oi din rasa autohtonă cretană.

Din autocar lucrurile par foarte frumoase. Într-un peisaj de vis cu mare şi munte eşti tentat să te simţi ca un turist, relaxat şi fără griji. Doar drumul abrupt, stâncos, golaş, fără vegetaţie, printre măslini te-ndeamnă la reflexie: oare cum cresc aceşti oameni animale aici?

De peste 40 de ani familia Parasiris se ocupă de creşterea animalelor, obţinând anual 100 tone de lapte şi 15 tone de carne, însă preţul cu care reuşesc să valorifice producţia nu este deloc mulţumitor.

„Primim doar 0,95 eurocenţi pe litrul de lapte, deşi un preţ corect ar fi de 1,5 euro pe litru. Suntem dezavantajaţi de costul transportului pe mare. Şi furajele sunt mult mai scumpe pentru noi, faţă de fermierii din nordul ţării. Noi dăm 35 eurocenţi/kg, faţă de 11 eurocenţi cât plătesc oierii din nordul Greciei. La fiecare două luni ajungem să plătim 15.000 de euro pe furaje. Preţul cărnii de oaie a rămas neschimbat de 30 de ani, în schimb furajele, combustibilul s-au tot scumpit. Carnea o vindem cu 5 euro/kg, dar un preţ corect ar fi de 7 euro/kg.“

Cu ajutorul Grupului de Acţiune Locală fermierul a reuşit să obţină fonduri europene în valoare de 84.000 euro cu care şi-a construit un adăpost pentru animale şi a fost achiziţionat un tanc de răcire a laptelui care ia calea procesării.

Privind în jur, nici pic de vegetaţie, doar măslinii îmbracă coastele stâncoase ale munţilor, asigurând un pic de umbră animalelor. Mihail Parasiris împreună cu familia deţine circa 5.000 de măslini din care reuşeşte să obţină 5 tone de ulei de măsline. Este singurul dar al naturii care mai îndulceşte viaţa acestor oameni, ajutându-i să supravieţuiască aici.

Patricia Alexandra Pop

Grecia, destinaţia preferată a românilor atunci când vine vorba de vacanţă, a fost şi ultimul obiectiv al campaniei Euro Agricultura demarată de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale ce a avut ca scop prezentarea unor exemple de bună practică în accesarea fondurilor europene şi înfiinţarea unei reţele de multiplicatori de informaţii. Vizita în Grecia a oferit celor prezenţi ocazia de a afla direct de la proprietarii afacerilor care au fost problemele pe care le-au întâmpinat de la depunerea dosarelor până la primirea banilor, ce investiţii au făcut şi cum i-au ajutat în dezvoltarea afacerii.

Vasillakis, în topul fabricilor de ulei din Creta

Prima oprire pe meleagurile elene a fost pe domeniile familiei Vasillakis, care deţine în localitatea Neapoli de pe insula Creta o unitate de producere a uleiului de măsline cu o capacitate de procesare a 12.000 kg de măsline pe oră, din care se obţin în acelaşi interval 2,5 – 3 tone de ulei de măsline. Fabrica a ajuns la această performanţă în urma unei investiţii de aproape 90.000 euro, obţinuţi prin Pro­gramul Leader, jumătate din sumă reprezentând bani europeni. Cu aceste fonduri a fost achiziţionată o unitate prototip, cu două linii de producţie, prevăzută cu o presă de ulei modernă, aparate de centrifugă în două faze ce garantează o prelucrare excelentă a măslinelor şi o linie de îmbuteliere dotată cu cele mai complexe aplicaţii tehnologice.

Materia primă provine de pe cele 800 hectare cu măslini pe care familia Vasillakis le deţine, dar şi de pe plantaţiile a peste 3.500 de fermieri din zonă cu care fabrica colaborează. La mijlocul lunii noiembrie, când măslinele sunt coapte, ele sunt culese cât mai rapid şi trecute printr-o unitate de presare, prevăzută cu două linii de procesare, una pentru obţinerea uleiului extra virgin şi alta pentru obţinerea uleiului organic.

Georgia Vasillakis, fiica patronului, spunea că actuala fabrică este una dintre cele mai mari din Grecia, cu o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro. Dacă în Creta există între 1.500 – 2000 de făbricuţe de ulei, doar 3-4 sunt asemănătoare fabricii familiei Vasillakis.

Există aşadar un întreg proces tehnologic care procesează circa 4-5 kg de măsline pentru fiecare litru de ulei îmbuteliat în diverse ambalaje, ce variază ca preţ de la 4,5 euro la 7 euro şi care iau de cele mai multe ori calea exportului către ţări precum Germania, Franţa, Anglia, Statele Unite, Canada, Australia şi chiar România.

170 euro/zi închirierea unei pensiuni

Un alt proiect finanţat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală al Greciei este şi pensiunea agroturistică Real Dreams, de pe insula Creta, aflată în Bali of Rethimno, care a necesitat o investiţie de 500.000 euro, dintre care 250.000 euro accesaţi din fonduri europene.

Un ansamblu de trei vile, fiecare având 70 de metri pătraţi şi cuprinzând câte un apartament cu living, dormitor, baie, bucătărie utilată, grădină, parcare, piscină şi care poate găzdui o familie cu 4-5 membri. Pentru turiştii care ajung pe insulă pensiunea reprezintă locul ideal pentru cazare, locaţia fiind situată în centrul Cretei, cu o privelişte deosebită atât spre munte cât şi spre mare.

Cu banii obţinuţi prin Grupul de Acţiune Locală proprietarul şi-a achiziţionat materialele necesare pentru realizarea şi dotarea pensiunii agroturistice. Acum, după finalizarea proiectului, îşi amintesc că accesarea fondurilor europene nu a fost atât de facilă, ba chiar consideră că procedurile au fost greoaie, iar birocraţia le-a dat bătăi de cap. Totul este însă compensat de faptul că pensiunea a fost mai tot timpul ocupată din aprilie, când au deschis, şi până în prezent, iar fiecare zi de cazare a unei familii le aduce un venit de 170 de euro. (Va urma)

Patricia Alexandra POP