Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor este situat în comuna Dorna Candrenilor, la 8 km de municipiul Vatra Dornei. Aici tinerii se pregătesc în domeniile Resurse naturale şi protecţia mediului – Agricultură – Tehnician în agroturism, Servicii – Economic – Tehnician în activităţi economice, prin cursuri de zi. Din anul şcolar 2019 – 2020 au fost autorizate două noi calificări: Resurse naturale şi protecţia mediului – Agricultură – Tehnician veterinar, respectiv Industrie alimentară – Tehnician pentru prelucrarea produselor de origine animală. Școala profesională cu durata de 3 ani oferă calificarea de mecanic auto, iar din anul 2018 calificarea de lucrător în agroturism.

Prima şcoală cu ateliere pentru Franţa şi America

Începuturile învăţământului pe teritoriul comunei Dorna Candrenilor sunt semnalate în documente în anul 1852. Cel care s-a preocupat de dezvoltarea învăţământului în această localitate a fost învăţătorul Gh. Popovici, care era şi cantor la biserica din sat, şcoala aflându-se sub conducerea Consistoriului Ortodox al Bucovinei. Şcoala, cunoscută sub denumirea de Şcoala Trivialae, a funcţionat până în 1871 într-o casă particulară, în perioada 1871-1872, fiind construit un edificiu destinat învăţământului. În anul 1891 şcoala era frecventată de 96 elevi, iar în anii 1907-1908 erau înscrişi 169 de români, 67 de germani, un rutean şi un polon.

Pentru dezvoltarea unor deprinderi practice la elevi, în anul şcolar 1912 – 1913 se introduce stoleria, ateliere în care se executau obiecte necesare gospodăriilor ţărăneşti şi materiale pentru şcoală. Tot în acel an, Samuil Ioneţ a pus bazele unei biblioteci ce conţinea cărţi din toate domeniile ştiinţei în limbile română şi germană. În 1914 şcoala dispune de un atelier de industrie casnică, unde lucrau permanent 50 de fete. Acest atelier executa comenzi pentru Franţa şi America. Mai târziu, prin strădania Eugeniei Ioneţ, au mai luat fiinţă două ateliere, unul de ţesătorie şi altul de cusături naţionale. La izbucnirea Primului Război Mondial, şcoala a fost închisă şi transformată în spital militar, aici fiind cantonat şi un corp de armată.

Multiple calificări

În cadrul învăţământului liceal de zi, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor oferă calificare în patru domenii: Tehnician în agroturism, specializare prin care elevii dobândesc competenţe în promovarea tradiţiilor şi marketing în agroturism; management şi legislaţie în agroturism; gestiune şi evidenţă economică; servirea preparatelor şi băuturilor; construcţii şi amenajări în agroturism; tehnologii de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor; întreţinerea şi exploatarea pajiştilor. La absolvire, pe baza certificatului de calificare, tinerii se pot angaja ca administrator, recepţioner, bucătar, ospătar sau tehnician calificat în companii agricole şi horticole, firme din industria alimentară, firme de turism şi agroturism, camere agricole, oficii de consultanţă agricolă. Pe baza diplomei de bacalaureat pot continua studiile la orice facultate, dar îndeosebi în domeniul turismului, industriei alimentare sau ştiinţelor agricole.

Liceu Dorna Candrenilor 43

O altă calificare este cea de Tehnician în activităţi economice, care oferă competenţe despre managementul şi marketingul afacerii; resurse umane şi planificare; contabilitate, finanţe şi fiscalitate; asigurări şi contracte economice; statistică; instrumente de plată şi operaţiuni bancare. Cu această specializare absolvenţii pot ocupa posturi la nivel de tehnician calificat (nivel 4) într-o mare varietate de domenii: operator ghişeu bancar; secretariat, referent resurse umane; comerţ (vânzător, recepţioner, gestionar, merceolog, agent vânzări etc.); marketing (referent, asistent cercetări marketing etc.); contabil, statistician; broker; agent de asigurări etc.

Se pleacă în viaţă cu o calificare de tehnician

Calificarea de Tehnician veterinar oferă competenţe în agropedologie, creşterea animalelor, maşini agricole şi zootehnice, examinarea şi tratarea bolilor la animale, expertiza sanitar-veterinară a cărnii şi produselor de origine animală. O altă calificare pe care o oferă învăţământul liceal este cea de Tehnician în prelucrarea produselor de origine animală, la absolvire elevii având cunoştinţele necesare despre executarea operaţiilor de bază în laborator şi industria alimentară, asigurarea calităţii produselor alimentare, aplicarea proceselor biochimice la fabricarea produselor alimentare (produse lactate, preparate din carne).

Învăţământul profesional de trei ani oferă specializări în domeniile lucrător în agroturism, comerciant – vânzător şi mecanic auto.

„Formarea personalităţii în anii de liceu şi dezvoltarea spiritului antreprenorial sunt două aspecte esenţiale pentru viitorii noştri absolvenţi. Suntem reuniţi într-o mare familie formată din profesori, elevi, părinţi, agenţi economici şi toţi împreună formăm satul românesc. Chiar dacă nu toţi absolvenţii noştri promovează examenul de bacalaureat, ceea ce ne diferenţiază de liceele teoretice este faptul că din şcoala noastră se pleacă în viaţă cu un certificat de calificare de tehnician – nivel 4“, a precizat prof. Valentina Pîrvu, director.

În topul naţional

Faptul că, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor este o şcoală de elită în învăţământul sucevean este dovedit de ratele anuale de promovabilitate, cuprinse între 99% şi 100% şi procentul anual de promovabilitate la examenul de bacalaureat mai mare de 50%, (66% în ultimul an), în contextul în care rata similară la liceele tehnologice este la nivelul mediu de 30%. În anul 2016, Daniel Ciobanu a fost singurul elev din ţară, de la un liceu din mediul rural, care a promovat acest examen cu media 10. Daniel a absolvit clasa a XII-a la Liceul Tehnologic din comuna Dorna Candrenilor, specializarea tehnician în activităţi economice, şi a susţinut probele la română, matematică şi geografie, reuşind să obţină la toate cele trei probe nota perfectă, zece.

Şi procentul anual de promovabilitate la examenul de certificare a calificării profesionale nivel 4 (liceu tehnologic) este de 100%, la fel şi nivelul 3 (şcoala profesională) – 100%. Acest lucru este obţinut la Dorna Candrenilor prin existenţa unui corp de cadre didactice cu un grad de acoperire 100% cu profesori calificaţi.


Stagiile de instruire practică sunt desfăşurate la ferma didactică pentru activităţile zootehnice şi de agrotehnică montană, folosind maşinile agricole specifice zonei de munte. Lucrările solului se fac în grădina didactică a şcolii sau în solar. Practica de specialitate pentru tinerii care se pregătesc în domeniul turismului se face la pensiunile agroturistice din zonă, cu posibilităţi de angajare pe timpul verii şi după absolvire, fiind organizate vizite de studiu „De la fermă la furculiţă“.


Silviu Buculei

Colectarea selectivă a deşeurilor, responsabilitatea personală a fiecărui cetăţean, exemplul propriu şi voluntariatul sunt elementele care au contribuit în mod decisiv ca Dorna Candrenilor să fie declarată cea mai curată comună din judeţul Suceava. Primarul comunei, Dănuţ Candrea, spune că meritul este al locuitorilor celor trei sate componente – Dorna Candrenilor, Dealul Floreni şi Poiana Negri pentru că au dovedit că sunt într-adevăr gospodari şi că merită acest titlu.

În urmă cu şapte ani, la Dorna Candrenilor s-a înfiinţat un Centru de educaţie pentru voluntari, în cadrul proiectului „Paşaportul Verde“, aproximativ 160 de tineri voluntari fiind implicaţi în proiectul educaţional Paşaportul verde, lansat de Asociaţia „Tăşuleasa Social“ şi Coca-Cola HBC România şi susţinut de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Parcul Naţional Călimani. Tinerii au mers din casă în casă pentru a-i informa pe localnici că zona Dorna Candrenilor trebuie să rămână curată.

În 2016, Dănuţ Candrea a venit la cârma comunei cu o bogată experienţă în mediul privat şi a decis împreună cu Consiliul Local să ofere locuitorilor mai multe posibilităţi de a avea şi a păstra o comună cât mai curată.

Cu un sistem de colectare a deşeurilor menajere pus la punct prin proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Suceava, cu numeroase activităţi de ecologizare susţinute de unul dintre cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România, cetăţenii comunei au fost de acord să facă toate eforturile pentru ca localitatea în care trăiesc să ajungă în topul celor mai curate din ţară.

Educaţia e esenţială şi poate schimba mentalităţi

„Înainte puteai să faci o vânătoare prin Dorna Candrenilor. Copaci necurăţaţi, iarbă necosită pe multe terenuri, garduri degradate la instituţii din subordinea Consiliului Local. Într-un an Dorna Candrenilor arată impecabil, este curată. Când am venit primar am spus că această comună trebuie să arate cum arată bisericile, şcolile, dispensarul, primăria şi gospodăriile cetă­ţenilor – frumoase, curate. Exemplul a fost Poiana Negrii, un sat foarte frumos, cu multe pensiuni. După ce am făcut drumurile, şanţurile, pentru ca cetăţenii comunei noastre sa aibă cu adevărat un «drum bun», după ce am pus bănci şi coşuri de gunoi, am modernizat staţiile de autobuz, am reabilitat iluminatul public, am avut curajul să îi rog pe dragii mei gospodari să vină jumătate de zi să facă și curăţenie. Cum eu i-am ajutat să circule în condiţii bune, aşa şi ei mă ajută să avem o comună curată.

Oamenii s-au autoeducat, muncesc să facă curat şi nu mai aruncă deşeurile. Curăţenie în comună fac şi cu angajaţii de la societatea pe care am administrat-o până a deveni primar, cu ei mătur. Am cerut ajutorul celor care administrează pădurile, sunt două ocoale silvice, unul de stat, unul privat, ei fac curat în zona lor de responsabilitate.

Şi cele câteva companii private mari şi-au educat angajaţii să recicleze deşeurile. Comuna este traversată de DN 17 care leagă Moldova de Ardeal şi sunt aruncate gunoaie din maşini. La acest capitol mai avem de lucrat, mai ales la Poiana Negrii, unde şoferii din tirurile care vin după apă minerală, pe lângă mizeria aruncată pe geam, o adaugă şi pe cea rezultată din curăţenia pe care o fac în maşini în timpul cât aşteaptă la rând pentru încărcare“, ne-a spus primarul Dănuţ Candrea.

O comună fără beneficiari ai Legii nr. 416 arată impecabil

Edilul comunei spune că este foarte greu de a menţine şi a face curat într-o localitate în care ajutorul social îl primeşte doar o singură persoană. În iunie 2016, când a venit primar, la Legea nr. 416, a venitului minim garantat, erau oameni care numeric puteau asigura curăţenia comunei. Când au fost puşi să efectueze orele de muncă conform legii şi să respecte normarea pentru fiecare lucrare realizată au renunţat la ajutorul primit de la stat. A rămas o singură persoană care goleşte mizeria din coşurile de gunoi în satul în care locuieşte.

După ce a fost amenajat muzeul satului într-o casă veche, cumpărată de fostul primar Maftei Candrea, şi vecinii au văzut că acesta este vizitat de turişti, fac curăţenie. Ei susţin că le este ruşine ca un om venit din altă parte să găsească mizerie. Şi la grădiniţa cu program prelungit, construcţie nouă realizată cu banii comunităţii, şi la dispensar oamenii vin şi fac curat pentru că ştiu că ei sau copiii lor folosesc aceste unităţi, iar dacă cumva este aruncat un ambalaj sau un rest de la un produs nu a făcut-o decât un copil de-al lor, un vecin sau o rudă. Comuna Dorna Candrenilor este printre singurele din judeţ în care domeniul public beneficiază de o amenajare peisagistică la fel ca la oraş. Din dorinţa de a avea o comună frumoasă, anul acesta s-au amenajat jardiniere stradale cu flori, cetăţenii ocupându-se de udarea şi îngrijirea florilor din zonele aferente gospodăriei acestora.

Munca prin voluntariat dă roade şi îi încurajează pe oameni

Pentru ca Dorna Candrenilor să fie un reper pentru judeţul Suceava, la intrarea în comună dinspre Vatra Dornei, cu ajutorul voluntarilor s-a amenajat, pe DN 17, o parcare cu loc de popas, mese şi scaune din lemn, toaletă ecologică şi s-a captat apă din munte de la 4 kilometri distanţă pentru ca cei care vizitează Bucovina să poată bea o cană de apă curată de munte. Tot cu voluntari s-a făcut curăţenie şi s-au marcat trasee turistice în Rezervaţia 12 Apostoli sau până la Vârful Ouşorul.

Voluntarii participă şi la campanii de curăţenie sau ajută bătrânii neputincioşi să-şi înfrumuseţeze curţile şi clădirile. Elevi de la Liceul Tehnologic şi angajaţi din mediul privat participă la curăţat cursuri de apă, trotuare, decolmatat rigolile şi şanţuri, cosit sau curăţat arbori.

„Am avut multe demolări, clădiri vechi din domeniul public care stăteau să cadă sau care necesitau reabilitare. Cu voluntariat, cu câte 50-60 de oameni pe zi, le-am demolat sau am realizat lucrări de renovare. Sunt lucrări de reparaţii care nu necesită specialişti; primăria a venit cu materialele, oamenii cu munca. Tot cu voluntari de la firmele de prelucrare a lem­nului curăţăm toţi arborii de pe marginea drumului, realizăm campanii de împădurire. Dacă acasă eşti gospodar, ai o curte îngrijită, o casă curată, ai flori etc., la fel trebuie să fie la instituţii, la primărie, la şcoli şi la biserici, impecabil. Acestea nu sunt nici ale primarului, nici ale preotului, nici ale profesorilor, sunt ale comunităţii. Comuna este o gospodărie mai mare, de aceea facem mereu întâlniri publice, în zile de sărbătoare, ne consultăm şi stabilim ce avem de făcut împreună sau dacă am făcut ceva greşit, cum putem să reparăm.

Mi-am dorit foarte mult ca Dorna Candrenilor să fie la fel de curată şi îngrijită ca un oraş, iar acest lucru se întâmplă, felul în care arată comuna spune ceva despre oamenii locului şi, de ce nu, şi despre cel care îi reprezintă. Ca să nu existe incidente am montat camere de supraveghere în toate locurile publice şi pe drumuri, pentru că mai aveam elevi, persoane aflate sub influenţa alcoolului etc. care mai dădeau cu picioarele în mobilierul stradal, făceau mizerie sau nu aveau un comportament civilizat. Văzând că imediat se află despre faptele lor la şcoală, află părinţii, află comunitatea în urma vizionării înregistrărilor de pe camere, situaţia s-a ameliorat foarte repede şi astfel de fapte au devenit foarte rare“, ne-a spus primarul Dănuţ Candrea.

GALERIE FOTO


Silviu Buculei

56 de elevi au obținut anul acesta la examenul de Bacalaureat media 10, unul dintre ei a absolvit liceul în mediul rural, în comuna suceveană Dorna Candrenilor.

Ciobanu A. Daniel, elev la specializarea Tehnician în activități economice din cadrul Liceului Tehnologic din Dorna Cândrenilor a susținut cele 3 probe la Română, Matematică și Geografie.

Deși comuna suceveană are în componență doar 3 sate, elevii dispun și de un liceu, unde asemenea lui Daniel Ciobanu, pot face performanță. Inițial, liceul a avut specific agricol, care dispunea și de propria fermă didactică cu pășuni, fânețe și animale, însă în conformitate cu cerințele actuale, a devenit liceu tehnologic.

Nu departe de Vatra Dornei, orașul emblemă al Bucovinei, se află comuna Dorna Candrenilor, o așezare strașnică, specifică de altfel zonelor de munte, cu oameni care păstrează tradițiile, arhitectura și specificul locului.

De la Candruț la... Dorna Candrenilor

Legendele din zona Moldovei arată adesea cum anumite întâmplări și-au pus amprenta asupra denumirilor de așezări, munți ori ape. Un bun exemplu este denumirea râului Moldova, care se presupune că provine de la numele cățelușei voievodului Dragoș – Molda – care s-a înecat încercând să traverseze apele repezi ale râului. Nici denumirea comunei din Ținutul Dornelor, despre al cărei specific vom detalia în cele ce urmează, nu este întâmplătoare, ci are la bază tot o legendă: se presupune că primul locuitor al acestor locuri se numea Candruț și venise pe meleaguri bucovinene de peste munte, din Transilvania; s-a stabilit aici și, în timp, s-au format familii întregi, luând naștere moșia Candrea. De aici și denumirea comunei. Numele Candrea este des întâlnit și astăzi printre locuitorii comunei, chiar și primarul, cel care ne-a fost ghid în incursiunea noastră, purtându-l.

Comuna are în componență 3 sate – Dorna Candrenilor, Dealul Floreni şi Poiana Negri – specific bucovinene, cu gospodării bine drămuite și localnici ospitalieri și mândri de originile lor. Ne-a atras atenția în mod deosebit arhitectura caselor care sunt construite din lemn, au adesea sculpturi florale ori geometrice, iar cele răsfirate pe dealuri par și mai frumoase, dând impresia că veghează peste candreneni. Domnul primar Mafetiu Candrea ne-a povestit despre comuna de astăzi apelând mereu la trecut, la ceea ce aveau sătenii cândva, la motivele de mândrie date de resursele naturale. Am aflat că numărul locuitorilor depășește cu puțin suma de 3.000 și că peste 300 de săteni, în principal tineri, au ales calea străinătății. „Media de vârstă a locuitorilor din comună este în jur de 55 de ani, tocmai pentru că cei mai tineri sunt plecaţi peste hotare. De ce sunt plecați? Tocmai pentru că s-au schimbat multe și la nivel de țară, nu doar la nivelul comunei. Dacă în trecut existau două mari unități de prelucrare a lemnului, cea mai de preț comoară a acestor locuri, astăzi lemnul pleacă încărcat în mașini și este descărcat în curtea austriecilor care au unitățile în comune învecinate. Nici animalele nu mai sunt câte au fost, de la peste 4.000 de capete, astăzi numărul lor s-a diminuat drastic, depăşind cu puțin 1.000 și asta mai ales din cauza prețurilor scăzute care au venit ca rezultat al importurilor masive“, ne-a declarat primarul Candrea.

Dacă mai pot exista persoane care nu au auzit de Dorna Candrenilor, cu siguranță mai toți am văzut sticle de apă minerală Poiana Negri, deci am auzit și de satul cu același nume. Pe raza comunei își desfășoară activitatea importante fabrici de îmbuteliere a apei. Până nu demult, candrenenii, mai mult de 1.000 la număr, contribuiau la realizarea distribuției, însemnate de altfel la nivel național; însă astăzi doar circa 250 de locuitori își mai câștigă pâinea lucrând pentru aceste fabrici și asta pentru că progresul a adus cu sine și automatizarea.

Domnul primar ne-a povestit și despre proiectele realizate prin finanțări europene: înființarea unei rețele de canalizare pe o rază de 5 km; construirea unei moderne stații de epurare; reabilitarea drumurilor forestiere și betonarea altor drumuri din cele 3 sate; achiziționarea de utilaje de deszăpezire şi pentru prevenirea incendiilor, dar și reabilitarea parcului au fost principalele realizări în vechiul program european.

Pădurea pare a fi cel mai de preț dar pentru candreneni, iar de îngrijirea acesteia se ocupă două Ocoale Silvice: unul privat, care are în subordine în jur de 17.000 de ha de pădure ce aparțin primăriilor a 3 comune și anumitor cetățeni particulari, și cel aflat sub administrarea RNP ROMSILVA, însă mai există și păduri administrate de Parcul Național Călimani. Cunoscătorii și iubitorii de drumeții știu că prin Dorna Candrenilor se poate ajunge la Rezervaţia Geologică „12 Apostoli“ din Parcul Naţional Călimani.

Învățământ, cultură, religie

În comuna ce are o suprafață totală ce depășește 22.000 ha învățământul a fost mereu una dintre principalele priorități. Tocmai din acest motiv am vizitat și noi două dintre unități, cea mai veche și cea mai nouă. Mai întâi ne-am oprit la liceul tehnologic unde am fost întâmpinați de domnul director Candrea Gheorghe, profesor de matematică. „Liceul a fost construit începând cu anul 1940, a fost inițial școală generală, iar din 1990 a fost Grup Școlar Agricol și nu de foarte mult timp a devenit liceu tehnologic. Specializările liceului sunt în acord atât cu cerințele pieței, cât și cu specificul locurilor, elevii putând opta și pentru profilul agricultură cu specializarea lucrător în agroturism, servicii cu specializarea tehnician în activități economice și profilul de mecanică care oferă specialişti în reparații și întrețineri auto. Este important de menționat faptul că, începând cu anul 1974, liceul dispune și de propria fermă didactică care are în subordine 20 ha pășuni și fânețe și 15 animale. Aici elevii pot face practică, fiind prima opțiune pentru desfăşurarea acestor ore, apoi copiii mai pot face practică și la pensiunile din zonă“, ne-a declarant directorul liceului.

Dacă liceul arată asemeni multor unități din țară, nu același lucru poate fi spus și despre școala generală din Poiana Negri, satul despre care și primarul spune că „este mai dezvoltat decât centrul comunei“. Școala cu clasele I-VIII este o construcție nouă, dată în folosință în 2014, dispune de dotări cum nu multe unități de învățământ din mediul rural se pot lăuda. Sălile de clasă sunt spațioase, frumos mobilate și dotate cu echipamentele necesare pentru desfășurarea unei bune activități didactice. Toți profesorii sunt titularii școlii, se lucrează într-un singur schimb, iar rezultatele elevilor se văd mai ales la afișarea rezultatelor Evaluării Naționale. Aici învață aproximativ 100 de copii, doar jumătate din capacitatea școlii fiind ocupată momentan. Tot în acest sat a fost construită și o bază sportivă multifuncțională, iar în Dorna Candrenilor a fost înființat un teren de fotbal care dispune și de vestiare moderne.

Pe când vizitam școala ne-a atras atenția și biserica din sat, o construcție situată pe un deal, acoperită cu draniță și vopsită-n alb care întregea măreția peisajului. Domnul primar Candrea a ținut să menționeze faptul că omul de la sat are credință și pe lângă acest lăcaș mai există unul mai nou, în satul Dealul Floreni, care a fost realizat și cu sprijinul primăriei.

O asemenea comună ar trebui să aibă tradiții și obiceiuri unice, drept urmare am vrut să aflăm mai multe despre cultura din vatra satului. Cu regret în glas primarul ne-a spus că activitățile culturale au mai avut de suferit în ultima perioadă și tot din cauza faptului că cei tineri aleg să plece din țară, dar că se fac eforturi pentru ca ansamblul artistic înființat în anul 1986, care prezintă la diferite sărbători ori evenimente suite de dansuri populare specifice zonei, dar și reprezentanții de cântec, să se mențină pentru a nu se pierde din specificul comunei.

Turismul nu putea să nu fie unul dintre elementele prioritare, mai ales că zona este cu adevărat înzestrată cu frumuseți naturale. De-a lungul timpului au fost construite pensiuni care păstrează vie gastronomia specific bucovineană și le pune la dispoziție turiștilor o ședere plăcută departe de zgomotul orașelor. Unul dintre cele mai importante obiective pe care și le-a propus primarul Candrea este acela de a repune în funcțiune aerodromul din Dealul Floreni care ar contribui și el la o mai bună dezvoltare a comunei și, implicit, a turismului. Multe sunt planurile de viitor dar, indiferent de realizări sau de neajunsuri, comuna Dorna Candrenilor va fi mereu una reper pentru județul Suceava.

Loredana Larissa SOFRON, Ion BANU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti