abonament lumea satului

update 21 Jul 2017

Cronica unei cooperative de succes

Aderarea la Cooperativa Agricolă Vlaşca presupune achitarea unei taxe de înscriere, o cotizaţie de 2.000 de lei anual şi 2,5% din valoarea inputurilor achiziţionate.

Bântuiţi încă de „fantoma“ fostelor CAP-uri, asocierea pentru fermierii români pare să fie un subiect tabu. Mentalitatea greşită faţă de această formă de organizare, dar şi slaba promovare a avantajelor ce vin odată cu apartenenţa la cooperative privează agricultura de beneficii importante. Există, însă, şi excepţii. Cooperativa Agricolă Vlaşca din judeţul Giurgiu este dovada că asocierea aduce cu sine performanţa. Înfiinţată în 2009 din iniţiativa celor mai importanţi fermieri din Giurgiu, cooperativa a avut iniţial 25 de membri cu o suprafaţă totală de 18.000 hectare. Astăzi are 46 de membri cu o suprafaţă în exploatare de 33.000 de hectare. Secretele care au stat în spatele acestei reuşite, spune Nenu Tudor, directorul cooperativei, sunt seriozitatea, tenacitatea şi colaborarea foarte bună între fermieri. Speranţele sunt mari, iar ţinta supremă este dezvoltarea cooperativei la nivelul entităţilor similare din ţările din Vest.

Licitaţia, o formă de negociere transparentă

Cooperativa Agricolă Vlaşca are câteva direcţii de acţiune clar stabilite. Pentru început vom face referire la licitaţia cu strigare, care se practică atât pentru achiziţia inputurilor – pesticide, îngrăşăminte, seminţe –, dar şi la valorificarea fiecărei recolte în parte. Ideea a aparţinut chiar dlui Nenu care, economist de profesie, a înţeles că aceasta este singura modalitate prin care putea asigura inputuri de top şi seminţe de calitate fermierilor. Potrivit domniei sale, aceste licitaţii cu strigare reprezintă o practică foarte transparentă de negociere, care aduce cu sine avantajele obţinerii unor preţuri bune. O altă direcţie de acţiune a Cooperativei Agricole Vlaşca este asigurarea culturilor ca element de bază, prevăzută şi în actele normative referitoare la contractele de arendă. Se face tot prin licitaţie, obţinându-se cote şi francize rezonabile. Cei mai mulţi membri ai cooperativei deţin balanţe electronice, iar verificarea lor anuală se face tot în urma licitaţiilor. Cartarea terenurilor agricole este una dintre cele mai recente preocupări în cadrul cooperativei. În vară, după eliberarea terenurilor de păioase şi rapiţă, se va face o licitaţie pentru cartarea terenurilor. Obiectivul acestei cartări este acela de a minimaliza cheltuielile, de a maximiza producţiile de calitate şi profitul. Prin cartare fermierii vor putea utiliza eficient îngrăşămintele acolo unde trebuie şi doar în cantităţile necesare.

Organizarea licitaţiilor este foarte meticuloasă şi presupune întocmirea unor caiete de sarcini care cuprind locaţia şi data când se vor desfăşura, dar şi necesarul de inputuri pentru fiecare fermier. Marfa solicitată este distribuită la fiecare fermă în parte, indiferent de cantitate. Şi în cazul preluării recoltei se aplică aceeaşi regulă, aceasta fiind ridicată de către cumpărător din spaţiile depozitare ale fermei. Astfel sunt eliminate costurile de manipulare a mărfii.

Inputuri de calitate, recolte pe măsură

Graţie inputurilor de calitate achiziţionate, fermierii din Cooperativa Agricolă Vlaşca au reuşit să aibă recolte bune şi calitativ, dar şi cantitativ. Principalele culturi aflate în exploataţie sunt grâul, porumbul, orzul, rapiţa şi floarea-soarelui. În prezent, în cadrul cooperativei există şi şase fermieri care au început înfiinţarea unor culturi de soia şi au obţinut producţii între 3,1 şi 5 tone/hectar. Pe tona de soia se obţin aproximativ 227 de euro. La porumb, spre exemplu, s-au obţinut 10-12 tone la hectar, la grâu 5-6 tone, 7 tone la orz, 4 tone la rapiţă. Economic vorbind, în condiţiile anului agricol 2014, pentru kilogramul de porumb s-au obţinut 53-54 de bani, un preţ peste nivelul pieţei. În plus, membrii cooperativei sunt permanent informaţi cu privire la fluctuaţiile Bursei, astfel încât licitaţia la porumb, orz şi rapiţă se face în euro, iar la floarea-soarelui în dolari. Directorul cooperativei susţine că este foarte important pentru fermieri să fie conectaţi la ce se întâmplă în momentul întocmirii documentelor şi la cursul Bursei. În momentul de faţă cooperativa a creat un trend pentru că preţurile obţinute pentru valorificarea producţiei la licitaţiile organizate în cadrul ei reprezintă un punct de referinţă pentru ceilalţi fermieri din zonă.

Principalii cumpărători sunt marii traderi naţionali, dar şi din străinătate. Potrivit dlui Nenu, companiile din afara ţării sunt foarte importante în această strategie agricolă, întrucât capacitatea de prelucrare a ţării noastre este mică prin comparaţie cu producţia obţinută şi s-ar produce un blocaj.

Ferme de top

Dotarea tehnologică de care dispun cele 46 de ferme vegetale din cadrul cooperativei este una de top pentru că a crescut semnificativ numărul utilajelor agricole performante. Acest lucru a permis scăderea cheltuielilor şi efectuarea lucrărilor agricole în timp optim. În plus, fermele deţin platforme betonate, silozuri şi magazii de stocare care permit fermierilor să valorifice recolta atunci când este momentul potrivit. Apartenenţa la o cooperativă sau la alte forme de asociere este importantă şi pentru accesarea fondurilor europene, întrucât se acordă 10 puncte la procentajul celui care doreşte să beneficieze de bani europeni.

• Dacă anul agricol 2014 a fost unul foarte dificil din cauza ploilor abundente de la începutul primăverii care au afectat producţiile, pentru fermieri a apărut o altă problemă, şi anume distrugerile cauzate de rozătoare. Potrivit dlui Nenu Tudor, din cauza pagubelor provocate de şoarecii de câmp se estimează pentru anul 2015 o diminuare a producţiei cu 30% la grâu, orz şi rapiţă.

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS