Matei Titianu, un tânăr de 26 de ani din Brăila, este licențiat în Agricultură și Istorie, are două masterate în Agribusiness, unul în România, altul în Olanda. În vederea completării studiilor deja absolvite, dar și din dorința de a rămâne ancorat în noile tendințe din domeniu, a urmat o serie de alte cursuri de formare precum Tineri Lideri pentru Agricultură, Antreprenor în Agricultura 4.0, Greenfields și Smartfields. Acesta administrează împreună cu tatăl său o fermă de aproximativ 600 de hectare, cultură vegetală, ferma fiind situată pe raza județului Brăila, cu ponderea cea mai mare a suprafeței în cadrul incintei îndiguite Insula Mare a Brăilei.

„Viața este prea scurtă pentru a fi trăită pe câmp“

Povestea lui Matei în agricultură nu are multe puncte de inflexiune, deoarece nu a vrut inițial să urmeze această carieră.

„Pentru mine, aspirațiile migrau mai degrabă către ideea unei cariere în diplomație, agricultura nefiind nici măcar o variantă de rezervă. Încă de mic, tatăl meu a pictat un tablou mai rece agriculturii, descriind-o într-un mod aparte: «Viața este prea scurtă pentru a fi trăită pe câmp.» Ulterior, timpul trecând, am ajuns să descopăr pasiunea pentru glie și agricultura s-a transformat dintr-o ultimă redută într-o certitudine. Nu trebuie omis nici faptul că această pasiune a fost completată și de ceea ce eu am considerat a fi o datorie morală față de tatăl meu și, totodată, o onoare. Sunt licențiat în Agricultură la Universitatea de Științele Vieții din Iași, în Istorie la Universitatea «A.I. Cuza» din Iași, am absolvit două masterate, unul în Management și Audit în Agricultură la USV Iași și altul în Agribusiness în cadrul Universității Aeres din Olanda. În momentul de față, sunt doctorand în domeniul Agronomie. Concomitent cu aceste studii, dar și din dorința de a rămâne ancorat în prezent, am urmat o serie de cursuri de formare precum: Tineri Lideri pentru Agricultură, Antreprenor în Agricultura 4.0, Smartfields și Greenfields“, punctează tânărul.

O agricultură a trecutului care face pași mari spre Agricultura 5.0

„Tatăl meu a înființat firma în anul 2006 și treptat am început să ne extindem. Totul a pornit de la zero, tatăl meu lucrând anterior în Insula Mare a Brăilei, fără a avea vreun hectar de pământ în proprietate. Pasiunea mea pentru agricultură a apărut destul de târziu. Eu nu mă visam agronom, voiam să fiu diplomat. Cu toate acestea, am considerat că este o datorie morală față de familia mea și am îmbrățișat acest domeniu. Treptat, afinitatea mea față de acest domeniu a început să sporească și pot spune că a ajuns într-un punct în care eu mă identific cu el. Nu m-aș vedea vedea făcând altceva, pentru mine agricultura a devenit un motor al evoluției, întrucât mă dezvolt odată cu businessul. Culturile ce alcătuiesc portofoliul fermei sunt: lot semincer de porumb, porumb de consum, soia, grâu, orzoaică pentru bere și, într-o pondere destul de redusă, floarea-soarelui. Unitatea economică beneficiază de un mare avantaj, având capacitatea de a iriga integral suprafața cultivată.“

Pe tractor… din pasiune

Tânărul în cadrul fermei se concentrează asupra a tot ce ține de activitatea din câmp.

„Din postura de inginer agronom, încerc să observ nevoile plantelor și să adaptez tehnologia. De asemenea, în foarte multe situații eu sunt persoana care se urcă pe utilaj și efectuează anumite lucrări. Trebuie menționat că nu mă urc pe tractor de nevoie, o fac din plăcere. De asemenea, atunci când am pășit în fermă, acum 3 ani, am regăsit o unitate economică rezilientă, adaptată totuși la o agricultură a trecutului. Nu aveam elemente de digitalizare în fermă și cum să nu avem dacă în momentul de față ne aflăm în era Agriculturii 4.0 și migrăm rapid către 5.0 (agricultură autonomă)? Așadar, am pornit de la un GPS performant, am înaintat cu utilizarea dronelor pentru tratamente, am adus stații meteo, am început să folosim imagini satelitare și, nu în ultimul rând, aplicații de monitorizare a sistemelor de irigat“, specifică tânărul fermier.

Ghid gratis de digitalizare în agricultură

Activitatea inginerului agronom nu s-a rezumat totuși doar la fermă, ca parte a Clubului Fermierilor Români, ci împreună cu o serie de colegi din cadrul ThinkTankului Agrinnovator a creat un Ghid al Digitalizării în Agricultură.

„Un alt element vital în dezvoltarea mea atât pe plan profesional, cât și personal este reprezentat de toată experiența din cadrul Clubului Fermierilor Români. Acolo am întâlnit o platformă care mi-a permis să mă dezvolt enorm, să cunosc oameni, să mă cunosc pe mine și să văd că există multă diplomație și în agricultură. Este un ghid care poate fi considerat un abecedar al digitalizării cu aplicații. Din câte știu, nu prea mai sunt multe ghiduri de acest fel la nivel european și acesta este și gratis“, punctează Matei Titianu.

Agricultura, o verigă pentru viitor

Agricultura promite un mediu foarte dinamic și comportă o valență esențială, fiind o verigă foarte importantă pentru viitor. Astfel mereu o să fie nevoie de specialiști în domeniu, mai menționează acesta.

„În ultimă instanță, afirm cu tărie faptul că facultatea mi-a oferit pârghiile necesare înțelegerii acestui domeniu, programul de masterat din Iași m-a făcut să înțeleg mai bine faptul că într-o fermă de foarte multe ori a fi un manager bun e mai important decât a fi un tehnolog bun, programul de masterat din Olanda

m-a făcut să am o altă deschidere față de nou și, totodată, să apreciez mai mult valoarea sistemului nostru educațional și, nu în ultimul rând, programul de doctorat simt că mă ajută în desăvârșirea mea ca inginer.“

Drona DJI T30 a reușit să aducă o diminuare cu aproximativ 12% a cantității de insecticid aplicată culturilor

Apetitul pentru digitalizare în fermă a fost indus de Matei, întrucât la momentul în care a început să activeze unitatea economică nu dispunea de mijloace digitale relevante.

„Treptat, am plecat de la un GPS foarte performant, am mers mai departe către folosirea dronelor pentru a efectua tratamente, am introdus stații meteo, am eficientizat irigatul printr-o aplicație de monitorizare a echipamentelor și, nu în ultimul rând, am început să fructificăm cu informațiile satelitare prin intermediul unei aplicații. Dacă ar fi să preiau doi exponenți ai digitalizării din fermă, aș face referire la drone și la aplicația de monitorizat sistemul de irigat. Dronele au reprezentat o mare incertitudine pentru mine, dar mai ales pentru tatăl meu. Grație cursurilor din cadrul Clubului Fermierilor Români, am avut ocazia de a interacționa cu anumite persoane care au mai fructificat echipamente de acest gen și am reușit să îmi conturez o imagine mai clară asupra lor. Cu toate acestea, incertitudinile au rămas în continuare. Într-o zi, în plină campanie de irigat, am constatat că trebuie în scurt timp să planificăm o intrare cu insecticid la cultura de porumb, întrucât se prefigura apariția curbei de zbor pentru Helicoverpa armigera. Ca urmare a constrângerilor generate de parcul de utilaje din fermă și fenofaza în care se afla cultura de porumb, a trebuit să recurgem la prestări de servicii. A apărut un concurs de evenimente care nu doar că a favorizat aplicarea insecticidului cu drona, ci ne-a forțat să recurgem la această opțiune. Trebuie să spun că, prin utilizarea dronei DJI T30, am reușit să aducem o diminuare cu aproximativ 12% a cantității de insecticid aplicate, cu rezultate similare ca și cele pe care le-am fi avut prin aplicarea cu o autopropulsată“, mărturisește fermierul din Brăila.

Digitalizarea, un aliat de nădejde pentru agricultura zilei de azi

Digitalizarea nu este doar o simplă evoluție a agriculturii, ea este fără doar și poate o revoluție, întrucât atrage după sine un nou mod de a face agricultură.

„Consider că reducerea mare de costuri pe care digitalizarea o implică este coroborată cu o creștere exponențială a productivității. Reticență există, aceasta vine din faptul că domeniul nu a comportat niciodată o schimbare atât de semnificativă, dar, având în vedere suma de constrângeri cu care noi, fermierii, ne confruntăm (problema prețurilor, noile realități și rigori tehnologice impuse de UE, probleme geopolitice), digitalizarea trebuie îmbrățișată și percepută ca un aliat de nădejde pentru agricultura zilei de azi“, încheie ing. agronom Matei Titianu, tânăr fermier din Brăila.

Beatrice Alexandra MODIGA

Hibrizii de rapiță Pioneer au oferit producții ridicate și în județele Brăila și Galați, motiv pentru care Corteva Agriscience a desemnat mai mulți fermieri campioni. Unii dintre ei și-au exprimat mulțumirea cu privire la producția obținută și au împărtășit secretele din fermă în cele ce urmează.

Primul fermier campion din această zonă este domnul Bogdan Nicușor, care a ales hibridul PT298/Agile și a recoltat 4.170 kg/ha. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Tudor Vladimirescu, județul Brăila, lucrează 300 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după orz. „Terenul a fost dezmiriștit, apoi am arat și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat la început de septembrie, atunci am și fertilizat cu sulfat de amoniu – 200 kg/ha. Toamna a fost fără tratamente, în schimb în primăvară am avut mai mult intervenții. Prima, în data de 10 martie, cu insecticidul Inazuma, aminoacizi și îngrășământ foliar pe bază de azot. Apoi, în jurul datei de 23 martie, am administrat azot – 125 kg/ha, după care, pe 7 aprilie, am administrat al doilea tratament cu fungicid, regulator de creștere și insecticid de contact. La final de aprilie am mai aplicat un insecticid sistemic și unul de contact; pot spune că a fost o intervenție esențială. Ultima intrare în cultură a fost cu îngrășământ, respectiv 125 kg/ha de azot la începutul lunii mai. Cultura a fost în neirigat, am avut noroc de ploi la momentul potrivit, iar producția a fost bună. Cât despre hibridul PT298, pot spune că am fost mulțumit, l-am ales și în această toamnă pentru 30 ha, iar pentru 15 ha am ales hibridul PT315“, a declarat fermierul campion.

bogdan nicusor

Tot în județul Brăila, în localitatea Gropeni, își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, domnul Marian Cireașa. Acesta lucrează 600 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după culturi de grâu și fasole. A ales hibridul Pioneer PT298/Agile și a obținut o producție de 4.070 kg/ha. „Terenul a fost arat, fertilizat cu 180 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0, apoi am discuit, am intervenit cu combinatorul și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă, acolo unde am putut iriga, am udat de două ori – 22 l/ha și am aplicat un insecticid. Apoi, în primăvară, am administrat un fungicid, un insecticid la intrarea în vegetație. A doua intrare, tot cu insecticid și fungicid, a avut loc la apariția butonului floral, după care am fertilizat cu azot – 150 kg/ha și am mai udat o dată, aproximativ aceeași cantitate de apă – 22 l/ha. Am avut acest hibrid și anul trecut, îl aleg și pentru această toamnă pentru că am fost mulțumit de producția obținută“, a precizat domnul Marian Cireașa. 

cireasa marian

Un al fermier campion din județul Galați este domnul Cornel Basalic. Acesta lucrează 264 ha, dintre care 100 ha au fost destinate în acest an culturii de rapiță, iar hibridul Pioneer PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit acestuia o producție de 4.080 kg/ha. „Am semănat acest hibrid după cultura de grâu, astfel că terenul a fost arat la adâncimea de 30-32 cm, apoi, după 1-2 zile a fost discuit. Semănatul a avut loc în 20 august și am fertilizat cu îngrășăminte complexe 200 kg/ha. În toamnă am aplicat un insecticid, iar în primăvară, pe 8 martie, am administrat 150 kg/ha de uree; în jurul datei de 15 martie, la începutul alungirii tijei, am administrat primul tratament cu fungicid și insecticid, iar ultimul tratament a constat în aplicarea unui fungicid cu trei substanțe active și insecticide sistemice și de contact, la apariția butonului floral. A fost un an bun și în precipitații, iar hibridul s-a comportat foarte bine, este rezistent la boli și nu am întâmpinat probleme cu el“, a afirmat fermierul campion. Acesta a mai adăugat că pentru această toamnă a ales hibrizii Pioneer PT303, PT314, PT315, fiecare pentru câte 30 ha și PT298 pentru 10 ha.

basalic cornel

Domnul Dumitru Păun, din localitatea Chiraftei, județul Galați, a devenit fermier campion datorită hibridului PT303 Sclerotinia Protector, care i-a oferit o producție medie de 3.860 kg/ha. „Lucrez 800 ha, rapiță am avut pe 158 ha și am semănat după grâu. După recoltatul grâului am pregătit terenul corespunzător cu Tiggerul și Jokerul și am semănat în perioada 10-15 august. În toamnă am avut o singură intervenție în cultură cu un insecticid și un erbicid. Am fertilizat doar în primăvară, mai întâi cu 286 kg/ha de uree și apoi cu azot – 100 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele de primăvară, am administrat un fungicid, un îngrășământ foliar și insecticidul Inazuma. Am recoltat în perioada 24 iunie – 5 iulie și pot spune că a fost un an bun pentru rapiță“, a declarat domnul Păun. Acesta a mai precizat faptul că a fost foarte mulțumit de hibridul PT303 și intenționează să semene în această campanie cca 200 ha cu rapiță.

paun dumitru

În localitatea Brănești, din județul Galați, își desfășoară activitatea următorul fermier campion, domnul Ilie Banu. Acesta lucrează 800 ha de teren. A semănat rapiță pe 155 ha, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit 3.800 kg/ha. „Am semănat acest hibrid după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul în 2-3 treceri și combinatorul, apoi am semănat după data de 20 septembrie. În toamnă nu am administrat nimic, iar în primăvară am fertilizat cu azot 200 kg/ha, am administrat și două tratamente formate din fungicid, insecticid și îngrășământ foliar, primul a fost administrat înainte de îmbobocire și al doilea la scuturarea florilor. Aceasta a fost toată tehnologia, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie“, a punctat fermierul campion. În această campanie domnul Banu intenționează să semene rapiță pe 200 ha.

banu ilie

Devenit deja o tradiție pentru Mecanica Ceahlău, DEMO TOUR-ul STEYR a fost organizat anul acesta în județul Brăila, unde compania a deschis cel de-al patrulea showroom. Astfel, la finalul lunii septembrie la ferma Gerb Agri din localitatea Cazasu, Mecanica Ceahlău, alături de partenerul său CNH Industrial, a prezentat fermierilor invitați la eveniment gama completă de tractoare STEYR, soluțiile agricole de precizie S-Tech, precum și cele mai noi utilaje agricole realizate în concept 100% românesc în fabrica de la Piatra Neamț.

Care sunt noutățile toamnei prezentate de Mecanica Ceahlău?

„Suntem prezenți la eveniment cu toată gama de utilaje realizată integral de echipa Mecanica Ceahlău la fabrica din Piatra Neamț. Astfel, avem utilaje pentru pregătit solul, pentru semănat, întreținerea culturilor, irigat, prese de balotat și greble pentru adunat fânul. Începând cu această toamnă, am lansat o nouă gamă de semănători pneumatice universale – gama TOPAZ. Disponibilă în 2 variante tractate – Topaz 5000 pe 40 de rânduri și lățime de lucru de 5 metri și TOPAZ 6000 pe 48 de rânduri și lățime de lucru de 6 metri – este utilizată pentru semănatul semințelor cu dimensiuni între 2 și 10 mm precum cele de cereale păioase, respectiv grâu, orz, ovăz, secară, semințe mari precum porumb, mazăre, fasole, soia și semințe mici, respectiv ierburi, trifoi, rapiță. Dotată cu buncăr de 2.000 litri (1.200 litri pentru semințe și 600 litri pentru îngrășăminte), are distribuitori de semințe și îngrășăminte tip „cilindru caneluri drepte“ și roți de tasare pe brăzdar, iar adâncimea de lucru se reglează mecanic (cu șurub) și independent din roata de tasare.

Ne mândrim cu experiența de peste 100 de ani și suntem preocupați permanent de realizarea de echipamente noi și moderne, cât și de modernizarea produselor existente în portofoliul companiei, astfel încât să răspundem constant cerințelor agriculturii din România și nu numai“, a declarat Sorin Moleșag, director general.

Pe lângă utilajele care au participat la lucru în teren, fermierii prezenți la eveniment au avut ocazia să vadă și mașina de erbicidat PRIMA cu capacitate de 2.000 litri, rampe de 18 metri și tamburul de irigat RUBIN 400, lansat de companie anul trecut.

Flota de tractoare STEYR prezentă la testare a cuprins modele din toată gama de puteri, începând de la 75 CP și până la 300 CP. Modelele Expert CVT, Impuls CVT și Terrus CVT au constituit elementele cheie ale prezentării, fiind cele mai noi modele lansate de producătorul austriac, echipate standard cu transmisia variabilă continuă CVT, care asigură o deplasare continuă și permite turația motorului să funcționeze independent de turația înainte și invers.

Mecanica Ceahlău deține în prezent 4 showroom-uri proprii în Piatra Neamț (Neamț), Giarmata (Timiș), Iernut (Mureș) și Brăila, urmând să deschidă în perioada imediat următoare un nou showroom la Lilieci în județul Ialomița.

În nord-vestul județului Brăila, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), găsim comuna Măxineni. Aceasta are în componența sa încă 4 sate, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu și Voinești. De asemenea, comuna este traversată de șoseaua DN23, care leagă orașele Brăila și Focșani.

Ionuț Daniel Postolache, tânărul primar al comunei Măxineni, se află de doi ani la conducerea primăriei și consideră că, în pofida faptului că nu este o comună foarte mare, aceasta are potențial de dezvoltare și, mai mult, poate deveni una dintre cele mai moderne din județ.

Proiecte în derulare

„Comuna are cca 3.700 de locuitori, dar sperăm că în viitor, prin proiectele implementate, vom reuși să readucem localnicii în satul lor natal. Aceasta este amplasată pe o suprafață de 13.700 hectare, iar localnicii se ocupă preponderent cu agricultura. De asemenea, există și o fabrică de încălțăminte în zonă, unde sunt angajați cca 300 de oameni din comună“, a mărturisit primarul.

La momentul actual, în comună au fost deja implementate câteva proiecte prin care se dorește dezvoltarea zonală. Unul dintre acestea este asfaltarea satului Latino, dar și a unora dintre străzile satului Corbu Vechi. De asemenea, prin asocierea cu Consiliul Județean urmează modernizarea trotuarelor și a drumurilor de acces auto. În satul Corbu s-a implementat un proiect pentru reconstruirea acoperișului bisericii, dar și pentru construirea unei biblioteci la biserica din Măxineni.

„Avem multe proiecte în desfășurare. La grădinița de la Măxineni am început să facem împrejmuirea și urmează să construim un spațiu de joacă. Pentru acest proiect au fost alocați din bugetul primăriei cca 70.000 lei. Cea mai mare investiție la nivelul comunei (implementată împreună cu Administrația Națională «Apele Române» și Administrația de Apă Buzău – Ialomița) este consolidarea malului drept al râului Siret. Infrastructura veche a cauzat probleme încă din 2005, iar până în 2023 acest proiect va fi finalizat. De asemenea, investițiile de anul acesta vizează modernizarea căminului cultural, construirea terenurilor sintetice de sport, ne dorim să deschidem câteva secții de sport pentru activitățile extrașcolare și restaurarea bisericii din satul Voinești. De asemenea, vom încerca să implementăm și câteva proiecte pentru tinerii din localitate. Suntem singura comună din județul Brăila care are un liceu tehnologic «Matei Basarab», cu profilul Industrie alimentară și Pielărie“, a declarat Ionuț Postolache.

„Încercăm să sprijinim fermierii“

Deoarece activitatea principală a localnicilor este agricultura, primăria încearcă să-i sprijine pe fermieri. De aceea, spune primarul, se vor realiza și drumuri agricole. Ionuț Postolache a menționat: „Încercăm să venim cât mai mult în sprijinul fermierilor și să-i punem în contact, spre exemplu, cu diferiți consultanți pentru accesarea fondurilor europene. Avem mulți fermieri în zonă care au accesat fonduri europene și le-au și implementat. Avem, spre exemplu, 5 stații de irigații renovate. În plus, primăria poate inchiria fermierilor 960 ha pe o perioadă de 10 ani.

Primăria deține și o suprafață de teren câștigată în urma unui proces cu statul, respectiv 700 ha dintr-o fostă amenajare piscicolă. Aceasta se întinde pe 2.000 ha, de aceea lucrăm la momentul actual la un proiect pentru concesionarea acestui teren și exploatarea lui în folosul fermierilor. Ne dorim, spre exemplu, să putem închiria mai mult teren de pășunat. La nivelul comunei există 17.000 de ovine, dar densitate pe hectar la pășunat nu permite mai mult de 500 de capete. De asemenea, ne dorim ca 90 ha să le folosim pentru instalarea unor panouri fotovoltaice astfel încât iluminatul public să fie gratis. Iar o altă parte, cca 300 ha din fosta piscicolă, vom încerca să le scoatem la licitație“.

90% din drumurile comunei ar putea fi asfaltate prin proiectul Anghel Saligny

Primarul comunei Măxineni a mărturisit că una dintre principalele probleme ale comunei este infrastructura deoarece doar 30% din comună este asfaltată. În acest sens, cel mai mare proiect pe infrastructură la ora actuală este Anghel Saligny prin care se vizează modernizarea comunei Măxineni. Cu ajutorul fondurilor obținute se va implementa proiectul „Modernizare drumuri comunale Măxineni, Corbu Vechi, Corbu Nou și Oancea-Voinești“, în valoare de 22.430,161 lei, și „Modernizare străzi în satul Corbu Nou, comuna Măxineni, județul Brăila“, în valoare de 22.431,502 de lei. Astfel, comuna ar putea ajunge să aibă asfaltată 90% din infrastructură. „Primăria comunei Măxineni este într-o strânsă legătură și cu Asociația Comunelor din România. Prin această asociație încercăm să promovăm comuna, dar și să ne împărtășim diferite probleme cu care ne confruntăm. Ne ajutăm reciproc și încercăm să găsim soluții prielnice pentru localnicii noștri“, a conchis primarul. 

Liliana POSTICA

Simion Ason din comuna Unirea, județul Brăila, a construit o fabrică de procesare de fructe și legume, unde a implementat cele mai noi tehnologii. Proiectul lui, Cămara cu fructe, a avut succes, iar astăzi colaborează cu lanțuri de magazine mari, cu fermieri din zonă și speră să își dezvolte afacerea și mai mult în viitorul cel mai apropiat.

Rep.: Cum a început acest proiect?

Simion A.: Cămara cu fructe este, în primul rând, un concept. Totul a pornit de la ideea de a face produse cât mai naturale. Am început cu câteva feluri de umpluturi și creme pentru cofetării, fructele fiind din livada proprie. Am încercat să nu folosim conservanți în aceste produse decât atunci când a fost strict necesar. Amidonul, spre exemplu, este folosit pentru că îngroașă crema. În timp, am dezvoltat afacerea și în alte direcții, astfel că am început producția de dulceață cât mai naturală, zacuscă, murături, siropuri și alte produse căutate pe piață.

Rep.: Ce suprafață de livadă aveți?

Simion A.: Ca suprafață avem cca. 3.000 mp și cca. 400 de pomi fructiferi. Predominanți sunt vișinii, cireșii, caișii, prunii și merii. În cazul produselor din legume, colaborăm cu producători locali din Unirea care ne servesc cu legumele direct din câmp, proaspete și de calitate.

Rep.: Ce utilaje tehnologice aveți în fabrică?

Simion A.: Noi am început proiectul în 2014 cu un ajutor de minimis (Rețeaua Națională de Ajutor de Stat). Cu acest fond am achiziționat utilaje de ultimă tehnologie din Italia. De exemplu, avem un utilaj care realizează fierberea sub vid, la 60-65°C, temperatură controlată. Acest lucru ajută la păstrarea vitaminelor, aromelor și a culorii dulcețurilor. Este un utilaj complex prin care se face fierberea, dar și dozarea și pasteurizarea produsului.

Rep.: Ce cantitate de produse procesate realizați?

Simion A.: Dacă vorbim de kilograme, procesăm cca. 5-6 tone de produs. În număr de borcane asta înseamnă 50.000-60.000 de borcane de dulceață, 30.000 de zacuscă, murături 15.000. Acest lucru ar însemna cca. 100.000 de borcane și borcănele.

Rep.: Cum valorificați produsele și la ce prețuri?

Simion A.: Lucrăm cu lanțuri mari de supermarket-uri din România și pe comandă. Suntem abia la începutul dezvoltării în mediul online și la diverse târguri. Din fabrică, un borcănaș de zacuscă sau dulceață pleacă cu prețul de 5,50 lei.

Rep.: Cum faceți față concurenței?

Simion A.: Prin calitate și aromă. Pentru că borcanele noastre de dulceață conțin minimum 60 grame de fructe, iar prin acest lucru ne clasificăm în gama premium.

Rep.: Mai pregătiți și alte produse în fabrică?

Simion A.: În extrasezon, mai exact până când se coc fructele și legumele, lucrăm pentru cofetării și patiserii din oraș. Le furnizăm foi de ruladă, blat de tort.

Rep.: Ce producție estimați să aveți în 2022?

Simion A.: Noi sperăm să avem o producție în creștere față de anul trecut. În 2001 am vândut cca. 100.000 de borcane, sperăm că anul acesta să atingem o cifră mai mare. Costurile s-au majorat din cauza creșterii costurilor curentului electric și a războiului din Ucraina. De acolo vin majoritatea borcanelor pe care noi le folosim, astfel și costul de producție a crescut cu 20-30%.

Liliana POSTICA

Familia Mihalache din comuna Unirea, județul Brăila, nu s-a lăsat bătută, a mers înainte și și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu ovine. Chiar dacă în drumul lor s-au lovit de multe obstacole, cu multă muncă și perseverență au reușit într-un final să facă o treabă bună, iar la ora actuală ferma de bovine le aduce un profit rezonabil.

Fermierul Aurel Mihalache ne-a declarat: „Am început să activez în acest domeniu atât eu, cât și toată familia mea, respectiv soția și cei doi copii. Iubim animalele și, totodată, am dorit să avem și un profit pentru familie. Avem în jur de 60 de capete atât juninci, cât și 36 de vaci lactante. În fermă mai avem și câteva oițe pentru familie, poate în viitor vom achiziționa mai multe.“

Fermierul ne-a povestit că afacerea cu bovine a realizat-o chiar din banii proprii. „Tot ce a fost făcut în fermă până la ora actuală sunt din investițiile proprii. Activăm în acest domeniu al agriculturii de 12 ani. La început am avut un efectiv de 10 văcuțe și treptat ne-am extins. Totodată, ne-am ocupat și cu grădinăritul,“ a declarat Aurel Mihalache.

Chiar dacă în ultima perioadă am observat toți o creștere a prețurilor lactatelor pe rafturile din magazine, producția care pleacă din fermă și-a păstrat prețul vechi. „În ferma noastră avem zilnic o producție de cca. 480-520 litri obținuți de la un efectiv de 29 de vaci. Noi nu procesăm laptele în fermă, ci îl vindem procesatorilor din zona Brăilei. De la noi de pe poartă laptele pleacă cu 1,70 lei litru, un preț foarte redus luând în calcul că au crescut prețurile în toate ramurile. Însă la raft găsim litrul de lapte cu 5-7 lei. Chiar și așa noi suntem mulțumiți, avem profit. Baza furajeră pentru animale este produsă de noi. Da, este multă muncă, însă, dacă iubești animalele cu siguranță poți ține piept obstacolelor. Noi nu vom renunța la visul de a ne extinde mai mult ferma și sperăm să ajungem la un efectiv de 70-80 capete.“

Totodată, acesta ne-a mărturisit că beneficiile de a avea o fermă cu bovine nu constau doar în profitul obținut de pe urma acesteia. „Ferma de bovine îți poate aduce o serie de beneficii. Desigur, este multă muncă, dar trebuie luat în calcul și faptul că acum agricultura s-a dezoltat foarte mult. Există o serie de utilaje performante care îți pot ușura treaba în fermă. Totodată, profitul din lapte îl poți obține prin mai multe forme. Poți vinde laptele ca atare sau îl poți procesa. De asemenea, poți crește bovinele și pentru producția de carne. Carnea de bovine are un preț destul de ridicat acum în piață, aproximativ 19-20 lei kg“, a mărturisit fermierul.

Liliana POSTICA

După aproape doi ani de mandat, primarul comunei Unirea, județul Brăila, Teodora Puia, a reușit să implementeze în comună o serie de proiecte care, speră, vor contribui la dezvoltarea acesteia. Comuna are o suprafață de 62.5 ha și aproximativ 2.399 de locuitori, fiind situată la doar 20 km de orașul Brăila. Ca structură administrativ – teritorială, comuna este compusă din 2 localități, Unirea și Valea Cânepei.

Cele mai importante proiecte realizate prin PNDL2

Cu multă perseverență, primarul Teodora Puia a preluat proiectele vechi din comună și a implementat altele noi, astfel, consideră ea, acestea ar contribui la modernizarea comunei. Două din cele mai importante proiecte sunt prin Ministerul Dezvoltării și prin Proiectul Național de Dezvoltare Locală (PNDL2). Unul dintre proiecte vizează modernizarea străzii principale din Unirea, iar la ora actuală este finalizat în proporție de 80%. Acest proiect presupune asfaltarea a 8 km de drum între cele 2 localități, cu o investiție totală de cca 8 milioane de lei. Cel de-al doilea proiect este inițiat prin PNDL2 și presupune un alt drum de legătură, modernizat, între Unirea și Valea Cânepei, pe o lungime de 4 km, care va beneficia de o investiție de 6 milioane de lei.

„Am preluat aceste proiecte de la vechea conducere... Dar, din păcate, din cauza unor probleme cu muncitorii lucrările au fost blocate. Totuși, mă bucur că în 2021 am reușit să le repornesc și să intrăm pe un făgăraș normal. Mi-am propus ca, până la sfârșit de mandat, toată comuna să fie modernizată din punctul de vedere al străzilor. De aceea, țin să preciz că, la ora actuală, comuna deține cca 4 km de străzi neasfaltate, însă marele nostru noroc este să avem oportunitatea de depunere a unui nou proiect prin Programul Național de Investiții Anghel Saliny. Acest proiect presupune asfaltarea celor 4 km rămași. Cererea ne-a fost aprobată și estimez că în luna august – septembrie o să încheiem contractul de finanțare cu Ministerul Dezvoltării și, desigur, să intrăm cu dreptul în acest nou proiect“, ne-a declarat primarul.

Agricultura, de bază

Locuitorii din comuna Unirea se ocupă preponderent cu agricultura. O mare parte dintre ei dețin suprafețe mici și mari cu culturi de cereale sau legume/fructe. Totodată, localnicii au oportunitatea ca 60% din producția de legume/fructe pe care o dețin să o valorifice la o fabrică locală, „Cămara cu fructe“. Aici procesatorii cumpără producția de legume/fructe și o transformă în conserve.

O altă activitate a locuitorilor din Unirea este creșterea de animale, în special ovine sau bovine. Astfel, pe raza comunei se află un efectiv de cca 700 - 800 de capete. Însă, un lucru important este că fermierii dispun și de sprijin din partea primăriei. În acest sens, Teodora Puia precizează: „Primăria vine în sprijinul crescătorilor de animale prin punerea la dispoziție, prin contracte de închiriere, a pășunii comunale. Fermerii care nu dispun de suprafețele necesare pentru a-și crește și dezvolta afacerea vin și închiriază teren din pășunea comunală. Se plătește o taxă de închiriere de teren și un impozit de teren. Taxa nu este mare, cca 300 – 400 de lei pe ha pentru un an. Dacă este să estimăm, terenul se arendează cu cca 1.000 – 1.500 de lei, de aceea consider că este un ajutor din partea noastră pentru fermieri. Dezvoltarea lor înseamnă și dezvoltarea noastră ca și comunitate. La ora actuală avem cca 400 ha de pășune închiriate.“

Comuna Unirea prin Asociația ACOR

De asemenea, Teodora Puia consideră că este important ca mediul rural să se dezvolte în permanență și de aceea entitățile socio-economice din comună trebuie să fie promovate. Astfel, în 2020 s-a alăturat Asociației Comunelor din România (ACOR), din județul Brăila, unde a și fost aleasă secretară a asociației.

„Prin intermediul asociației ACOR încercăm să facem remarcați localnicii zonei deoarece cu siguranță merită și au ce arăta și ce spune. Totodată, comunele sunt sprijinite și de Ministerul Dezvoltării, dar și de Consiliul Județean. Acesta, în fiecare an cofinanțează proiecte în toate comunele din județ. De exemplu, anul trecut în comuna Unirea au fost 2 proiecte în confinanțare cu Consiliul Județean, prin care am reabilitat școala din comună și am construit un teren multifuncțional de sport în Valea Cânepei. În prezent funcționează 2 școli gimnaziale și 2 grădinițe, câte o școală și câte o grădiniță în fiecare localitate.“

Proiectul „A doua șansă“

Prin proiectul „A doua șansă“ din comuna Unirea li se oferă tinerilor care nu și-au finalizat studiile primare sau gimnnaziale posibilitatea să și le finalizeze. Programul a demarat în 2016, iar la început s-a înființat doar o grupă compusă din 12 tineri. Dar, în timp, cererile pentru acest program au crescut. În momentul de față sunt 3 grupe cu 36 de tineri și se preconizează că, până în 2026, aceștia își vor finaliza studiile gimnaziale. Acest program poate fi accesat de către toate categoriile de vârstă de peste 18 ani.

Investiția în educația copiilor este importantă

„În ciuda a celor ce se speculează, pot să spun că sunt multe proiecte de finanțare. De exemplu, îmi propun ca în cadrul programului PNRR să depun 4 cereri de finanțare, să finalizez PUG-ul, să reabilitez energetic clădirea grădiniței din Valea Cânepei. Totodată, îmi doresc să implementez un proiect pentru pistele de biciclete și să achiziționăm și un microbuz școlar. În 2021 am depus și un proiect pentru digitalizarea școlilor. Consider că este foarte important să investim în educația copiilor deoarece o comunitate educată are și viitor“, a conchis primarul comunei Unirea, Teodora Puia.

Liliana Postica

Este deja cunoscut faptul că Brăila este un județ care obține rezultate bune în agricultură. Până la ora actuală, au fost înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, aproximativ 13.600 de fermieri. Chiar dacă practicarea unei agriculturi sustenabile nu este ușoară, fermierii brăileni continuă să extindă cât mai mult potențialul acestei zone. De aceea, unii dintre ei se pot lăuda cu o producție valoroasă și succese la nivel local și național.

Directorul Direcției pentru Agricultură din Brăila, Traian Cișmaș, ne-a declarat: „Într-adevăr, zona Brăilei este favorabilă pentru practicarea agriculturii, dar, ca în orice alt domeniu, fermierii s-au confruntat și cu unele probleme. De exemplu, 2020 a fost un an mai complicat deoarece primul obstacol de care s-au lovit fermierii a fost seceta. Aceștia au înregistrat daune pe o suprafață de cca 187.000 hectare din totalul de cca 350.000 hectare pe care îl au în exploatare. În 2021 lucrurile au stat diferit. Din fericire, în județul Brăila nu a mai existat acel nivel ridicat de secetă, iar producătorii s-au bucurat de producții mult mai bune. La nivel de țară, Brăila se numără printre județele care au înregistrat un număr record la culturile de grâu, orz și rapiță. Acest lucru a fost posibil doar cu aportul producătorilor, dar și datorită faptului că aici se află cea mai mare exploatație, și anume Insula Mare a Brăilei. Pentru obținerea unei cantități valoroase, fermierii s-au conformat și au utilizat cele mai noi utilaje și au aplicat cele mai noi biotehnologii. Bineînțeles, un alt beneficiu pe care l-au avut a fost acoperirea costurilor și siguranța alimentară pentru noi toți.“

Datorită investițiilor din ultimii ani ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în modernizarea sistemelor de irigații din Brăila, la ora actuală găsim aici cea mai mare suprafață de teren irigată la nivel național. Cca 268.000 ha din 350.000 hectare. De aceea, chiar dacă fermierii se confruntă cu seceta pedologică, pagubele nu sunt atât de mari comparativ cu ceilalți ani.

De asemenea, Traian Cișmaș spune că tot mai mulți fermieri aparțin tinerelor generații. „Este important că tinerii doresc să lucreze în acest domeniu al agriculturii și încearcă să își valorifice suprafețele pe care le-au primit moștenire de la părinți sau bunici, unii făcând chiar achiziții de noi terenuri. În medie avem cca 16 hectare pe exploatație, la nivel de țară însemnând 3,6 hectare pe exploatație“, a precizat Traian Cișmaș.


  • Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2021, Brăila, Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, Ialomița, Botoșani, Caraș-Severin au înregistrat la nivel național un record la recoltele de grâu, orz și rapiță. Producția totală de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, producția de orz – 1,88 milioane tone, iar la rapiță s-au obținut 3.022 kg/hectar.
  • „Un lucru benefic pentru fermieri este că aceștia încearcă să se asocieze. De exemplu, atunci când încerci individual să faci achiziții de inputuri prețul nu este rentabil, însă atunci când negociezi prin intermediul unei asociații poți obține oferte atractive și chiar discount-uri“ – Traian Cișmaș.

Liliana Postica

Marile orașe ale României au fost dintotdeauna prima opțiune preferată de tineri. Și nu e o noutate că acestea au avut o dezvoltare deosebit de rapidă și oferă mult mai multe oportunități față de mediile rurale. Cum e și firesc, odată cu dezvoltarea, orașele mari din România s-au supraaglomerat. De aceea în ultima perioadă, observăm o creștere a populației și în mediile rurale, românii simțind nevoia de a se întoarce acasă într-un mediu mai liniștit. Prin urmare, de la o zi la alta, mediile rurale tind să se dezvolte. Acum acestea dispun de instituții de învățământ, parcuri pentru copii, hypermarketuri și chiar locuri de muncă. Stanca Coman, primarul comunei Vădeni din județul Brăila, ne-a povestit că și în comuna lui băștinașii revin acasă, cu dorința de a crește și de a dezvolta locul în care au crescut.

Rep.: Ce suprafață și câți locuitori are comuna Vădeni?

Stanca Coman: Sunt primarul comunei Vădeni, județul Brăila, încă din anul 2000. Comuna se află, prin așezarea ei, între Brăila și Galați și este străbătută în partea de nord de râul Siret. Ca suprafață teritorială, comuna are 17 800 de hectare cu 3 sate componente, cum ar fi satul de reședință Vădeni, satul Baldovinești și satul Petroiu. Ca populație avem cca 4.829 de locuitori. De asemenea, dispunem de 2 școli generale cu clasele I-VIII în Baldovenești, iar în Vădeni o școală cu clasele V-VIII. Și nu în cele din urmă, avem 3 biserici în cele 3 sate și un cabinet medical.

Rep.: Ce potențial are comuna Vădeni?

Stanca Coman: Comuna Vădeni este în curs de dezvoltare. Un pas important a fost că noi, ca primărie, am vrut să oferim locuri de case gratuite pentru tineri prin concesiune și Legea 15. Iar tinerii s-au simțit atrași de aceste privilegii și nu doar cei din comuna Vădeni, dar și din Galați. Astfel, în cel mai scurt timp s-au construit cca 2-3 cartiere noi. De asemenea, la intrarea în satul Vădeni se lucrează în mod intens la amenajarea unui parc. Va fi dat în exploatarea un parc de recreere pentru copii care va dispune de un teren de fotbal și de echipamente de fitness pentru activitate fizică. Acest parc se construiește pe fonduri europene și se estimează la cca 2.289 mii de lei. Chiar dacă criza pandemică ne-a făcut să întâmpinăm unele greutăți, am încercat să ne continuăm activitatea în mod normal. De aceea, datorită Programului Național de Dezvoltare Locală, am reușit să ajungem la cca 80% din asfaltarea a 15 km de drumuri comunale.

Rep.: Ce activități au tinerii?

Stanca Coman: Luând în calcul că comuna Vădeni se află între cele 2 orașe mari Brăila și Galați, tinerii au o serie diversificată de activități. Aceștia pot avea locuri de muncă în prestări servii sau chiar agricultură. La momentul actual, avem un număr semnificativ de ferme în regiunea Brăilei.

Rep.: Sunteți președintele Asociației Comunelor din România – ACOR, ce v-a făcut să rămâneți în această asociație și să contribuiți la dezvoltarea ei?

Stanca Coman: Sunt unul dintre fondatorii Asociației ACOR încă din 2002, filiala Brăila. Iar prin această asociație încercăm să ne promovăm și să scoatem în față toate oportunitățile comunelor din Brăla. Iar o deosebită plăcere am simțit atunci când în anul 2020 am fost premiată pentru merite deosebite la conferința națională ACOR, clasându-ne pe locul 3. Acest lucru a fost o satisfacție atât pentru mine, cât și pentru ceilalți primari ai județul Brăila.

Rep.: Cum vedeți în continuare comuna Vădeni?

Stanca Coman: Consider că această comună are un mare potențial. Acest lucru încurajează și faptul că pe teritoriul comunei se construiește podul peste Dunăre, Brăila – Tulcea. Pentru noi este o mare bucurie și onoare. Totodată, se construiește drumul expres Brăila – Galați. Iar, în urma unei întâlniri cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, am negociat ca din anul 2022 să se scoată la licitație drumul expres Buzău – Brăila și Focșani – Brăila, piciorul podului fiind la intrarea pe teritoriul comunei, un lucru deosebit de important.

Liliana Postica

Ca parte a programului de expansiune pe continentul european, Lidea investește în România într-o nouă unitate de producție și insăcuire semințe, în localitatea Brăila.

În cadrul acestei unități se va controla întregul flux de condiționare al semințelor de porumb, floarea-soarelui, cereale păioase și rapiță, pornind de la recepția semințelor din câmp până la tratarea și insăcuirea acestora.

„Această investiție este o dovadă concretă a ambiției noastre de a ne extinde în Europa de Est, alegând locația unității de producție în zone cu potențial ridicat de dezvoltare și de producție pentru culturile de cereale păioase, oleaginoase și cele cu conținut ridicat de proteină. Succesul nostru va depinde de prezența noastră pe aceste piețe și ambiția de a fi cât mai aproape de clienții noștri finali, fermierii“ – a declarat dl Olivier Paul, Deputy CEO, Divizia de semințe Lidea.

România este o piață strategică importantă. Unitatea de producție de la Brăila reprezintă un centru logistic important care va deservi piețele nostre din Europa de Est și Sud-Est. Lidea colaborează cu o rețea locală de fermieri pentru multiplicarea de semințe, obținând astfel hibrizi perfect adaptați condițiilor pedoclimatice din România și care îndeplinesc cele mai înalte standarde europene de calitate, printr-o trasabilitate completă.

„Satisfacerea clienților, prin oferierea unor produse, servicii și performanță de înaltă calitate, reprezintă un pilon important pentru dezvoltarea noastră. Excelența operațională reprezintă unul dintre factorii de succes Lidea și este implementată zilnic în activitatea noastră, în toate unitățile de producție“ – a declarat dna Natalia Albu, director operațiuni Lidea România.

Despre Lidea

Euralis Semences și Caussade Semences Group au formalizat alianța, prin crearea unei noi companii, LIDEA, la 1 septembrie 2020. Una dintre primele 10 companii producătoare de semințe la nivel mondial, Lidea deține expertiză pe întreg lanțul valoric, de la selecție și amelioare la producerea semințelor în câmp și comercializarea produselor finale. În proximitatea întregului ecosistem din agribusines, Lidea creează și oferă soluții personalizate și durabile împreună cu semințe multi-specie de calitate înaltă (porumb, floarea-soarelui, cereale păioase, rapiță, soia, sorg, furaje, covoare vegetale, leguminoase), care generează valoare adaugată fermierilor pe tot parcursul anului agricol. Cu o cifră de afaceri de 350 mil euro, Lidea investește anual peste 30 mil euro în facilități industriale și cercetare-dezvoltare.

Persoană contact: Diana Tănase, Marketing & Crop Manager, Lidea România Tel.: 0750 085 438 / Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Brăila a fost cândva locul unde se stabilea preţul cerealelor şi unde se făceau tranzacţii uriaşe, cu zeci de mii de vagoane de cereale pe an. Puțin își mai amintesc, probabil, de faptul că aici a funcţionat singura bursă de cereale din spațiul european. Orașul din România devenise Capitala afacerilor cu grâu din Europa. Halele Centrale, construite în anul 1925, gemeau practic de marfă românească de calitate.

Se spune că brăilenii erau buni negustori. În perioada interbelică, în Brăila erau 13 parcuri şi grădini, opt cinematografe şi zeci de restaurante de lux. Lacu Sărat era locul cel mai apreciat și printre cele mai râvnite destinații de vacanță din România. În anul 1939, Primăria Brăila deţinea, în total, 23 de pieţe publice, pieţe deschise şi oboare, printre care Piaţa Concordiei, Piaţa Nordului, Piaţa Galaţi, Piaţa Luminii şi Piaţa Kosciusko. Activitatea comercianților era intensă, iar târgul de vite era deschis două zile pe săptămână, în zilele de joi şi sâmbăta.
Prin secolul al XX-lea, sunt publicate în "Monitorul Oficial" cotele mărfurilor traficate prin bursele din București, Brăila, Galați și Constanța. La Bursa Brăila se acordau, în anul 1904, pentru grâu cote de 14- 16 lei aur pe hectolitru, în funcție de calitate.

O Românie străină zilelor noastre, descrisă de un francez

Un turist, francezul Andre Bellessort (autor al volumului "La Roumanie Contemporaine" editata în 1904), scria despre activitatea bursieră la Brăila de atunci : ”Înainte de ora 6 dimineața, cafenelele sunt deschise (...) se îngrămădesc (...) toți cumpărătorii și vânzătorii de cereale, așteptând telegramele cu cursurile de bursă din străinătate. Nici unul nu seamănă cu curioșii jucători ai burselor din străinatate; ei nu fac zgomot; ei ies, reintră, își comunică telegramele, vorbesc împreună încet, înscriu cifre în carnețele lor (...) Destinatarii primind avizele de sosire a mărfurilor, se grăbesc spre gara de unde scot scrisorile de trasura ale transportului, rup plumburile de la vagoane, sondează sacii, și înarmați cu probele ridicate se grăbesc spre strada Misitiilor, strada curtierilor de bursă, o mică stradă paralela cu cheiul portului (...) Mai mult de 1500 vagoane așteaptă în gară și sunt în câteva ore repartizate și dirijate pe cele cinci linii de garaj deservind magaziile marilor comisionari. Fiecare știe ce vrea, face ce trebuie și cum nimenea nu caută să-și înșele vecinul, totul se îndeplinește în regulă și fără complicații (...) Misiții oficiali, în număr de 41, sunt numiți de către guvern, prin alegerea dintre personagiile de vază; ei se instalează în mici birouri  (…). Câteva rafturi pe lângă pereți, cu talere și străchini, unde comisionarii de cereale își depun probele, aici grâul nostru va trebui să treacă examenul (...) Grâul din România contează printre cele dintâi din lume. Puterea sa nutritivă este bine recunoscută de către toți morarii; chiar în anii când recolta din Ungaria este bogată, totuși morarii unguri cumpără grâu din România, pentru a ridica valoarea făinei ce o produc (...) Marii comisionari, patrunzând în aceste gherete, merg de la o strachină la alta, miroase, cercetează și cantaresc aceste grâne (...) Ei fac ceea ce se cheama comparația lor (...) și când ei au găsit care le convine și prețurile au fost tocmite, cumpărătorul, vânzătorul și curtierul se duc la vagoane și se asigură că marfa e conform cu proba. (...) Cei 2500 de cărutași ai Brăilei abia ajung. Organizați în coloane și în echipe descarcă vagoanele și duc sacii cu grâu".

Anca Lăpușneanu

În județul Brăila, hibrizii Pioneer® au performat în acest an atât în irigat, cât și în neirigat. Mai mult decât atât, mulți fermieri au semănat hibrizi tratați cu LumiGEN™, lucru care le-a dat încă un motiv de încredere în tot ceea ce înseamnă genetica performantă, care se transformă ulterior producții de calitate.

Iulian Văsii – administratorul fermei SC Isavlan Agro SRL în cadrul căreia se lucrează 300 ha,  este unul dintre fermierii care au obținut rezultate foarte bune în ultimii ani cu hibrizii Pioneer®, iar în acest an, hibridul P0937 i-a oferit 15.000 kg/ha în irigat. “În acest an am avut 220 ha porumb, dintre care 80% hibrizi Pioneer® -  P9911 tratat cu LumiGEN™ și P0937. Precipitațiile în cultura de porumb au fost de cca 180 mm/mp, însă la hibridul P0937 am mai intervenit cu două tranșe cu sistem linear de irigat a câte 15 mm/mp. Am fertilizat cultura cu 120 kg/ha de uree, pe care am încorporat-o în sol cu discul la finalul lunii februarie. Apoi, la semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, iar în vegetație 220 kg/ha de azot, în două faze – prima în 6-7 frunze, am aplicat cu mașina de îngrășământ, iar în a doua faza am aplicat cu un prășitor. Consider că, una dintre principalele verigi tehnologice în cultura porumbului este combaterea buruienilor, așa că am aplicat Principal® Plus pentru a combate buruienile cu frunză lată și frunză îngustă. Anul viitor preconizez că voi folosi doar hibrizii Pioneer®, pentru că mi-au oferit o foarte bună stabilitate și rentabilitate. Cred că vor fi 250 ha cu porumb, pentru că îmi doresc ca în final să am o medie pe fermă, în irigat și neirigat, de 13.500 kg/ha. Am avut în cultură și hibridul P9911 tratat cu LumiGEN, care a răsărit foarte bine, și pot spune că au o înrădăcinare foarte bună și nu-i dă șansa dăunătorului Tanymecus să distrugă cultura. Cu acest hibrid, în condiții de neirigat, am obținut 12.000 – 12.500 kg/ha”, a precizat fermierul campion.

vasii iulian

Ștefan Stoean din localitatea Urelasca a semănat hibridul P9911 și a obținut 13.800 kg/ha. Acesta lucrează 600 ha în familie, dintre care, 200 ha au fost semănate în acest an cu porumb. “Terenul a fost arat la 30-35 cm și am discuit în toamnă, după care în primăvară am erbicidat, am pregătit patul germinativ și am aplicat îngrășământ NPK 20.20.0 – 250 kg/ha. Am semănat începând cu finalul lunii martie, densitatea în jur de 76.000 b.g/ha și am fertilizat cu azotat de amoniu, prima transă la semănat, iar a doua în stadiul de 6-8 frunze, total în jur de 250 kg/ha. Am aplicat mai multe erbicide, pentru că a debutat anul cu secetă și atunci au apărut buruienile, cred că în total au fost 3-4 treceri cu erbicide, dar a depins de solă. Cultura  a mai primit un insecticid la răsărire și un îngrășământ foliar – 4 l/ha în stadiul de 6-8 frunze. Sunt mulțumit de acest hibrid, îl voi semăna și anul viitor și cred că voi încerca și poate și alți hibrizi noi”, a punctat agricultorul.

stoean stefan

Ion Mircea din localitatea Victoria a semănat în acest an pentru prima oară hibridul P9415 și a obținut 11.700 kg/ha în irigat. “În acest an, planta premergătoare a fost tot porumbul, așa că în toamnă am fertilizat cu 220 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și apoi am arat. În primăvară am fertilizat cu sulfat - 140 kg/ha și azotat - 140 kg, terenul a fost pregătit cum combinatorul, iar în finalul celei de a doua săptămâni din luna aprilie am semănat. Cultura a primit și irigații în două tranșe și două erbicide în treceri separate, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat în prima săptămână din septembrie, iar anul viitor voi semăna 75 ha cu porumb și voi alege hibrizii P9987 și P9415”, a declarat fermierul campion.

mircea ion

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila organizează a 23-a ediție a Târgului Național AgriCultura, în perioada 26-29.09.2019, în incinta Complexului Brăila Mall.

Joi, 26.09.2018, ora 13.00, în standul CCIA Brăila va avea loc seminarul cu tema “Promovarea transferului tehnologiilor agricole din SUA în județul Brăila și regiunea de Sud-Est și facilitarea accesului produselor agroalimentare românești pe piața americană”, eveniment organizat în parteneriat cu Departamentul US Commercial Service România.

Aveți ocazia să vă întâlniți cu un reprezentant al REGISTRAR CORP, firmă agreată de Ambasada SUA în România, care vă va prezenta condițiile de acces pe piața americană. În cazul în care doriți să participați la o întrevedere B2B, vă rugăm să transmiteți o scurtă prezentare a firmei și a produselor pe care intenționați să le propuneți spre export pe piața americană (capacitate de producție/export, marcă de piață etc.)

Registrar Corp a fost fondată în 2003 pentru a ajuta întreprinderile să respecte reglementările din SUA privind alimentația și drogurile (FDA). De la deschiderea sediului central în Hampton, Virginia, SUA, Registrar Corp s-a extins la douăzeci de birouri internaționale și a ajutat peste 30.000 de companii din 160 de țări. Printre angajați se numără foști oficiali ai SUA, oameni de știință și experți ai industriei FDA.

Programul complet al Târgului se regăsește, actualizat, pe www.cciabr.ro

Pentru mulți fermieri floarea-soarelui a fost, în acest an, cea mai profitabilă cultură. Beneficiind de condițiile bune de cultivare, hibrizii Pioneer® și-au demonstrat potențialul productiv în toate zonele țării, iar agricultorii care i-au ales au obținut rezultate excepționale. Mai mult decât atât, în unele ferme a fost obținută cea mai mare producție dintotdeauna.

Așa cum v-a obișnuit, compania Corteva Agriscience™ își prezentă în fiecare sezon fermierii campioni. Cei care dau startul în acest an sunt fermierii din județul Brăila, acolo unde hibridul P64LE99 a făcut spectacol în câmp, după cum declară chiar agricultorii care l-au ales.

Cea mai bună producție din județul Brăila s-a înregistrat în cadrul fermei SC POPALEX SRL, acolo unde fermierul Alexandru Popa a obținut 4.900 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am avut în acest an floarea-soarelui pe o suprafață de 680 ha și am semănat doar hibridul P64LE99. Este un hibrid pe care îl semăn de 4 ani, iar în această campanie am renunțat să mai cultiv și alți hibrizi competitori, pentru că el s-a dovedit a oferi cele mai stabile producții. Ca plante premergătoare am avut grâu – 600 ha și porumb – 80 ha. În toamnă am arat clasic la 30 cm, în primăvară am fertilizat direct pe arătură cu 150 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, apoi am pregătit terenul foarte bine cu compactorul. Apoi, am semănat începând cu 26 martie 72.000 plante/ha și am aplicat 230 kg/ha îngrășământ triplu 16. Am prășit o singură dată, atunci când am și fertilizat cu sulf – 120 kg/ha. La apariția buruienilor am aplicat două erbicide, unul pentru frunză îngustă și unul pentru frunză lată. Au fost două treceri la interval de o săptămână. La apariția butonului floral am aplicat fungicidul Tanos® 50 WG. Am început să recoltez de pe data de 17 august, am finalizat pe 10 septembrie și am obținut media pe fermă de 4.250 kg/ha”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 500 ha, pentru că atât îi permite rotația culturilor.

alexandru popa

Producția obținută în cadrul fermei SC Ulmagrodan SRL – 4.700 kg/ha cu hibridul P64LE99, îi oferă statutul de fermier campion și domnului Dănuț Iconaru. “Lucrez 3.000 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest 600 ha, toată suprafața a fost semănată cu hibridul P64LE99. Producția a fost diferită în funcție de solă, am atins și 4.700 kg/ha, iar în final media pe fermă a fost 3.700 kg/ha. Am făcut ogor de toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat după jumătatea lunii aprilie 66.000 plante/ha, atunci am aplicat pe rând 200 kg/ha de îngrășământ triplu 16. Am mai fertilizat cu 200 kg/ha de azot atunci când am prășit. Am erbicidat după semănat și am mai aplicat un erbicid de corecție, iar după 10 zile am aplicat două fungicide și un îngrășământ foliar. Am recoltat la începutul lunii septembrie și pot spune că a fost un an bun, poate ar fi trebuit să aplic fungicidul mai devreme pentru că din cauza precipitațiilor floarea începuse să dea semne de boală. Anul viitor voi semăna în jur de 600 ha cu același hibrid  - P64LE99”, a precizat fermierul campion.

iconaru danut

Hibridul P64LE99 i-a asigurat în acest an producția de 4.420 kg/ha agricultorului Radian Stănculescu din localitatea Plopu. “Am avut 70 ha de floarea-soarelui, pot spune că au fost niște producții record în acest an, P64LE99 este un hibrid bun. Cele mai bune rezultate le-am obținut acolo unde am dat găinaț de pasăre, am obținut pe o solă 5.200 kg/ha, aici am mai fertilizat cu 100 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am semănat floarea-soarelui după porumb, am avut sole arate din toamnă, dar au fost locuri unde am arat și în primăvară. Producția de 4.420 kg/ha a fost obținută pe sole cu arătură de toamnă, unde am aplicat găinaț de pasăre și 2 erbicide date la 7 zile distanță, unul pentru frunză lată, altul pentru frunză îngustă și asta a fost toată tehnologia, nu am mai aplicat niciun fel de tratament. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în următoarea campanie intenționez să semăn peste 100 de hectare cu floarea-soarelui, cred că voi alege același hibrid, însă nu exclud să iau și hibrizi noi pentru a-i testa”, a specificat agricultorul brăilean.

stanculescu radian

În cadrul fermei Bogdandra, Andrei Constantin a devenit fermier campion datorită aceluiași hibrid - P64LE99, care i-a oferit 4.300 kg/ha. Dânsul a filmat chiar și un testimonial, pe care îl găsiți pe pagina de YouTube Corteva – playlist România, despre hibridul care i-a adus producții record an de an. Lucrează de 40 de ani în agricultură, timp în care a testat sute de produse, însă P64LE99 i-a oferit cele mai bune rezultate.

andrei constantin

Domnul Ionel Raita este un alt fermier campion din județul Brăila. El lucrează 200 ha în localitatea Tătaru, a semănat floarea-soarelui pe 60 ha și a obținut 4.272 kg/ha cu hibridul P64LE99 și 3.972 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Pe toată suprafața am semănat cei doi hibrizi Pioneer®, iar plantă premergătoare a fost porumbul. Am făcut lucrările clasice – arat, discuit, semănat și prășit o dată. Am administrat gunoi de grajd – 20 t/ha înainte de arat, am aplicat la semănat, în perioada 1-4 aprilie, îngrășământ complex 18.46.0 – 200 kg/ha, iar la prășit, atunci când plantele aveau 12-14 frunze, am dat 150 kg/ha azotat. Am mai administrat erbicidul ExpressSun™ și tot atunci am dat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Când am putut intra ultima oară în cultura am dat un fungicid și un foliar. Am recoltat în jurul datei de 20 august”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna între 40 – 60 ha cu floarea-soarelui (PE64LE99), pentru a face corect rotația culturilor, dar nu exclude posibilitatea de a încerca și hibrizi noi.

raita ionel

În localitatea Tudor Vladimirescu din județul Brăila își desfășoară activitatea fermierul campion Bogdan Nicușor, care în acest an a avut 77 ha semănate cu hibridul marca Pioneer® P64LE99 și a obținut producția de 4.130 kg/ha. “Plante premergătoare am avut grâu și porumb, pentru că am semănat pe mai multe sole. Am arat și am încorporat în sol 5 l/ha de biostimulator, am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii aprilie. Am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 la semănat, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 8-10 frunze, am mai aplicat 160 – 170 kg/ha de azotat. Am erbicidat cu ExpressSun™ și Pantera, iar înainte de înflorit am aplicat fungicid și un îngrășământ foliar. Am recoltat începând cu 20 august și pot spune că am fost mulțumit de masa hectolitrică, iar umiditatea la care am recoltat a fost între 7.4%  până la 9%, a fost un an bun la recoltat. Cultiv de mulți ani hibridul P64LE99, sunt mulțumit, iar anul viitor voi semăna între 80-100 de ha”, a precizat Bogdan Nicușor.

bogdan nicusor

Rezultate foarte bune s-au obținut și în cadrul fermei SC Asiagro Company SRL, acolo unde doamna Nicoleta Iancu a semănat hibridul P64LE99 și a obținut 4.120 kg/ha. “Lucrăm 600 ha, iar 120 ha au fost în această campanie cu floarea-soarelui. În toamnă am arat, după care în primăvară am aplicat 200 kg/ha de sulf, am discuit și am semănat începând cu 25 martie. La semănat am mai fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0, iar în vegetație cu 100 kg/ha de azot. Cultura a fost prășită, a primit un îngrășământ foliar, un erbicid și un fungicid. Am recoltat începând cu 20 august. Pot spune că a fost un an foarte bun, hibridul P64LE99 este foarte rezistent, de aceea îl semăn de mai mulți ani și am rezultate bune”, a punctat doamna Nicoleta Iancu.

iancu nicoleta

Adrian Băjenaru lucrează în cadrul societății SC Agrifix SRL 370 ha, dintre care 60 ha au fost semnate cu floarea-soarelui în acest an. A ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.080 kg/ha. “Am întors rapița pe această suprafață, așa că am arat, am discuit în două treceri, apoi am intrat cu combinatorul, toate lucrările au fost făcute în toamnă. În jurul datei de 10 aprilie am semănat și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, iar în vegetație am mai fertilizat cu 150 kg/ha de sulfat de amoniu. Cultura a fost prășită de două ori și a primit un tratament cu fungicid și un îngrășământ foliar. Am recoltat începând cu 24 august, pot spune că a fost o cultură fără probleme majore, deci sunt mulțumit. Anul viitor voi semăna 100 ha de floarea-soarelui, doar cu hibridul P64LE99”, a declarat fermierul campion.

bajenaru adrian

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Eugen Cernat care a obținut 4.075 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 350 ha, floarea-soarelui am semănat pe 70 ha, după cultură de grâu. Astfel că am arat, am discuit, după care am intrat cu combinatorul și am semănat în perioada 1-10 aprilie. La semănat am fertilizat cu îngrășământ complex 20.20.0 – 250 kg/ha, iar la prașilă am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azotat cu 5% sulf. Am prășit cultura de două ori, am erbicidat cu ExpressSun™, am aplicat fungicidul complex Tanos® 50 WG în doză de 0.4 kg/ha și am aplicat un foliar pe bază de bor. Nu avem cultura în irigat, dar a fost un an bun, am recoltat în ultima săptămână a lunii august”, a punctat fermierul campion. Acesta a adăugat faptul că seamănă hibridul P64LE99 de doi ani, iar în acest an plantele au avut o talie mai înaltă, dar acest aspect nu a afectat producția.

cernat eugen

Domnul Constantin Iordan din localitatea Tufești lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha și a obținut 3.780 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și în funcție de cum a fost terenul, pentru că am avut mai multe parcele, în toamnă am arat sau scarificat, după care în primăvară am discuit și înainte de semănat am aplicat 120 kg/ha de îngrășăminte complexe fie triplu 16, fie 18.46.0. Am semănat începând cu 1 aprilie și am fertilizat cu triplu 16 - 210 kg/ha. Am mai fertilizat și în vegetație cu azot, însă pe aproximativ 70% din suprafață, atunci când am prășit cultura. Am aplicat două erbicide – ExpressSun™ și un erbicid pentru costrei. Am recoltat în prima parte a lunii septembrie, iar anul viitor cred că voi semăna între 70 și 100 ha, depinde și de această campanie de toamnă care este destul de dificilă”, a specificat agricultorul.

iordan constantin

Stația de repompare SRPA 1 LACU REZI, care deservește o suprafață de 115.096 ha (Brăila+Ialomița).

La această stație vor fi realizate următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de aspiraţie, curăţarea şi repararea pereului din bazinul de aspiraţie, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, decolmatarea bazinului de refulare, curăţare şi reparare a pereului din bazinul de refulare, lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice şi automatizări, precum și lucrări de reabilitare a clădirii energetice, compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uşi, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire. Până la această dată, s-au executat următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de refulare, demontarea parţială a 6 conducte de refulare, executarea rampei de acces în zona celor 6 electropompe ce au fost demontate, organizarea unei părți a şantierului.

La Stația de repompare SRPA III, a cărei suprafață deservită este de 53.620 ha (BR+IL), se vor aduce următoarele îmbunătățiri: decolmatarea și repararea bazinului de aspiraţie și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice. De asemenea, vor fi reabilitate instalațiile electrice şi automatizările (procurarea de întrerupători, transformatori de curent, transformatori de tensiune, tablouri electrice, corpuri de iluminat), se vor realiza reabilitarea clădirii energetice compusă din reparații la acoperiș, înlocuirea burlanelor şi a jgheaburilor, a ferestrelor, uşilor, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a două electro pompe și a conductelor de refulare aferente. Până în prezent, s-au executat lucrări de decolmatare a bazinului de refulare precum și de demontare parţială a două conducte de refulare.

Lucrările la Staţia de repompare SRPA III a, a cărei suprafață deservită este 32.153 ha (BR, IL), vizează următoarele operațiuni: reabilitarea, decolmatarea și repararea bazinului de aspirație și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, reabilitarea instalațiilor electrice și automatizărilor, reabilitarea clădirii energetice compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uși, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a  3 electropompe noi şi a conductelor de refulare aferente.

Sursa: madr.ro

Brăila este unul dintre județele în care cultura porumbului a fost una excepțională în 2018, iar fermierii care au mizat pe această cultură au obținut producții foarte bune, atât la irigat, cât și la neirigat. Alături de hibrizii de top Pioneer, agricultorii au ales și o tehnologie pe măsură, astfel că la finalul recoltatului au fost mulțumiți de recolte obținute și deja și-au format o părere cu privire la alegerea hibrizilor pentru următoarea campanie.

Primul fermier campion din județul Brăila este Cosmin Dogărescu, care lucrează 300 ha, iar anul trecut a avut porumb pe 130 ha. A obținut 14.700 kg/ha cu hibridul P9911 și 14.500 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat anul trecut 30 ha cu porumb după soia, iar pe 100 ha am avut monocultură. În toamnă am arat, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul. Am semănat 82.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 230 kg/ha de îngrășământ complex 16.16.16. Am aplicat două erbicide în vegetație, primul în faza de 2-4 frunze, iar cel de al doilea în 6 frunze. Am prășit atunci când plantele aveau 8-10 frunze și am aplicat azot – 200 kg/ha. Cultura a fost în irigat, a primit două tranșe de apă, iar recoltatul a avut loc începând cu prima parte a lunii octombrie. În acest an voi semăna porumb pe 160 ha și am ales hibrizii P9911, P0023, P0217 și un hibrid nou. Pot spune că am avut o producție foarte bună anul trecut și o cultură fără probleme”, a declarat fermierul campion.

dogarescu cosmin p9911

Iulian Văsii a devenit și el fermier campion la porumb în 2018. Acesta a semănat hibridul P0216 și a obținut 14.500 kg/ha. “Anul trecut am avut monocultură, așa că am tocat resturile vegetale și am scarificat din toamnă. În primăvară am efectuat două treceri cu discul, iar înainte de prima trecere am aplicat 120 kg/ha de uree. Apoi am semănat în data de 13 aprilie, am aplicat atunci și 200 kg/ha de îngrășământ triplu 16 și 25 kg/ha de îngrășământ starter. Am semănat în jur de 85.000 b.g/ha și am recoltat 80.000 de plante. Am irigat în două tranșe, am erbicidat înainte de semănat, atunci când am încorporat cu al doilea disc, apoi al doilea erbicid a fost dat în stadiul de 5-6 frunze. Am aplicat un foliar -  3.5 l/ha, și tot în vegetație am aplicat azot în două tranșe a câte 150 kg/ha. Am recoltat începând cu 18 septembrie, iar umiditatea a fost de 14.5%”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în această primăvară va semăna porumb aproximativ pe același număr de hectare și a ales doar hibrizi Pioneer și anume P9911, P0216 și P0937.

vasi iulian

Un alt fermier campion este și domnul Cătălin Gîrlea care a obținut 14.400 kg/ha cu hibridul P9415, 11.1740 kg/ha cu P0216 și 11.300 kg/ha cu hibridul P0023.

girlea catalin p9415

Cu producția de 14.200 kg/ha obținută cu hibridul P9911, fermier campion a devenit și Ștefan Stoean. “În cadrul a două societății lucrăm în familie 480 ha, cu porumb am avut anul trecut 170 ha, a fost fie monocultură, fie am avut plantă premergătoare floarea-soarelui. Am arat în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere sau două cu combinatorul în funcție de solă, am erbicidat preemergent, am fertilizat la semănat cu 250 kg/ha îngrășământ 20.20.0, iar apoi am aplicat azotat – 250 kg/ha, mai întâi în faza de 4 frunze am aplicat și apoi la prășit. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar 3 l/ha și am irigat în 2 sau 3 tranșe”, a specificat fermierul campion.

stoean stefan

Hibridul P0023 i-a oferit fermierului Dan Mihăilă producția de 13.800 kg/ha și a devenit și el fermier campion în județul Brăila.

mihaila dan

Nicușor Bogdan este un alt fermier campion din această zonă a țării. Acesta a semănat hibrizii P9537 și P9911, primul dintre ei i-a asigurat 13.700 kg/ha, în timp ce cel de al doilea hibrid i-a oferit 12.720 kg/ha.

bogdan nicusor

Dănuț Florin Iconaru lucrează 2.500 ha, iar în 2018 porumb a avut pe circa 800 ha. Hibridul P0023 i-a asigurat cea mai bună producție din fermă – 13.500 kg/ha. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui sau după grâu, astfel că în toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, lucrările au diferit în funcție de solă. Am semănat 62.000 b.g/ha în cea de a doua parte a lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea, am dat mai întâi îngrășăminte complexe 20.20.0 – 200 kg/ha, apoi fazial azot, în două tranșe 300 kg/ha de azot – prima oară la prașilă, atunci când plantele aveau 10-20 cm, iar cea de a doua aplicare am realizat-o atunci când am putut intra ultima oară în cultură. Am aplicat și două erbicide, iar la cea de a doua trecere am aplicat și un îngrășământ foliar”, a punctat domnul Iconaru. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut această producție în cultură neirigată și că este cel de-al treilea an în care a semănat hibridul P0023. În această primăvară va semăna în jur de 900 ha cu porumb și  a ales din portofoliul Pioneer hibrizii P0023, P9911, P9241 și P9537.

iconaru danut

Doamna Elena Șerban lucrează 600 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 200 ha,  obținând rezultate foarte bune în special cu hibridul P9241, care i-a asigurat 12.480 kg/ha. “Am avut monocultură pe 100 ha, iar cealaltă plantă premergătoare a fost grâul. În toamnă am scarificat 150 ha, diferența a fost arată. În primăvară am fertilizat cu uree 150 kg/ha,  după care am încorporat cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, am ales densitatea de 70.000 b.g/ha, și tot atunci am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am făcut o sigură erbicidare, am prășit în stadiul de 6-8 frunze, atunci când am aplicat și azotat 200 kg/ha, iar în 8 frunze am dat și un îngrășământ foliar cu zinc. Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul a avut loc în luna septembrie”, a declarat Elena Șerban. Dumneaei a mai adăugat faptul că în această campanie va semăna în jur de 270 ha cu porumb și a ales hibrizii P9241, pe care îl cultivă deja de 4 ani și este mulțumită de rezultate, P9911 și P0023.

serban elena

Hibridul P9911 i-a asigurat fermierului Marcel Bănică 12.000 kg/ha devenind astfel și el fermier campion la porumb. “Lucrez aproximativ 900 ha, dintre care anul trecut 400 au fost semănate cu porumb, am mers pe monocultură. În toamnă am arat la 30 – 35 cm adâncime, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în prima parte a lunii aprilie, tot atunci am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 150 kg/ha. Am erbicidat o singură dată, iar la prășit, în stadiul de 5 frunze, am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot. Am dat și 2 ape, în jur de 30 litri, și bineînțeles am beneficiat de precipitații. În acest an voi semăna în jur de 370 ha cu porumb, am ales pentru 300 ha doar hibrizi Pioneer, printre care P9911 si P0023”, a afirmat agricultorul brăilean.

banica marcel

Un alt fermier campion din acest județ este Mădălin Orzan, care lucrează 180 ha, iar în 2018 a semănat porumb pe 60 ha. “Am semănat P9911 și P0023 și am obținut 11.800 kg/ha, respectiv 11.100 kg/ha. Culturile premergătoare au fost rapița, mazărea și grâul, așa că am arat în toamnă, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, 72.000-75.000 b.g/ha, atunci când am aplicat la bază 220 kg/ha îngrășământ triplu 15. Cultura a primit erbicid pentru buruieni monocotiledonate și dicotiledonate, în faza de 4-6 frunze, atunci când am dat îngrășământ foliar pe bază de zinc. Apoi, după două săptămâni am prășit mecanic și am încorporat 200 kg/ha de azotat de amoniu, după care am mai aplicat încă un foliar pe bază de zinc. Anul acesta am făcut și o probă, într-o solă am semănat 82.000 b.g/ha după mazăre și am recoltat 13.400 kg/ha cu hibridul P9911. Am recoltat începând cu finalul lunii august și pot spune că am fost foarte mulțumit, de aceea aleg doar hibrizi Pioneer, iar în această primăvară voi semăna 75 ha cu porumb, am păstrat hibridul P9911 și am ales un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

orzan madalin

Hibridul P0023 a fost una dintre alegerile fermierului Dumitru Crângău, care a obținut 11.200 kg/ha și a devenit fermier campion. “Lucrez 670 ha, iar anul trecut am avut porumb pe 100 ha. Am avut în mare parte monocultură, dar și sole semănate după floarea-soarelui. În primăvară am efectuat câte o trecere cu discul și una cu combinatorul și am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am semănat 64.000 b.g/ha în data de 10 aprilie, atunci când am dat și îngrășământ triplu 16 – 150 kg/ha. La prășit, atunci când plantele aveau aproximativ 30 cm, am dat 200 kg/ha de azotat. Am aplicat un singur erbicid și doar atât, după care am recoltat în perioada 15-20 septembrie. În acest an voi semăna 100 ha cu porumb, depinde și de cum se dezvoltă orzul”, a precizat agricultorul.

crangau dumitru

Și în acest an floarea-soarelui a fost o cultură importantă în județul Brăila, iar la recoltare, majoritatea fermierilor au fost mulțumiți de rezultatele obținute. Media producției în această zonă este de 3.300 kg/ha, însă agricultorii care au mizat din nou pe genetica Pioneer au obținut rezultate mult mai bune. Așa cum era de așteptat, și în această zonă vedete au fost hibrizii P64LE25 și P64LE99, care au asigurat peste 4 tone/ha fermierilor campioni.

În localitatea Tătaru - județul Brăila, fermierul cu cea mai mare producție – 4.600 kg/ha, obținută cu hibridul P64LE99 este domnul Marian Bălan. “Lucrez 156 ha, iar în acest an floarea-soarelui am avut pe 70 ha. Am semănat cu porumb și grâu, iar în ceea ce privește tehnologia de cultură, am aplicat 200 kg/ha – complexe triplu 16, am aplicat câte un erbicid, un fungicid și un foliar și am prășit o singură dată. Sunt foarte mulțumit de acest hibrid, îl semăn de mai mulți ani, în jur de 5, iar anul viitor tot acest hibrid îl voi semăna pe 70 ha”, a declarat fermierul campion.

Balan Marian 1

În cadrul a două societăți, domnul Ricardo Luis lucrează 2.800 ha, dintre care anul acesta au fost semănate 700 ha cu floarea-soarelui. Hibridul P64LE99 este cel care i-a asigurat 4.565 kg/ha și astfel a devenit fermier campion. “A fost un an foarte bun pentru floarea-soarelui, noi am semănat în principal după grâu și 150 ha după porumb. De aceea am arat încă din toamnă, în primăvara am trecut o singură data cu combinatorul și am aplicat la pregătirea patului germinativ triplu 16 -225 kg/ha. Am semănat în perioada 18-26 aprilie, atunci când am aplicat uree – 150 kg/ha. După ce am semănat am aplicat acizi humici, înainte de răsărire, am aplicat un erbicid, Expres și un graminicid, iar înainte am aplicat un tratament cu Acanto Plus și bor. Am recoltat în perioada 3-15 septembrie. Suntem mulțumiți de rezultate, de aceea vom semăna mare parte din suprafața de anul viitor tot cu P64LE99 și cred că vor fi aproximativ 600 ha, pentru că nu am semănat prea multă rapiță”, a punctat fermierul campion.

Ricardo Luis 2

Un alt fermier campion din județul Brăila este Tarachiu Stan, care a obținut 4.380 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează în fermă 128 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 50 ha. “În toamnă curățăm terenul, arăm toamna la 30-35 cm, iar primăvara am trecut de două ori cu combinatorul.  La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am aplicat și 250 kg/ha complexe 18.46.0, am semănat devreme și am recoltat devreme, adică între 25 august și 3 septembrie. I-am dat culturii un erbicid și un tratament cu foliar și fungicid, atunci când plantele aveau în jur de 30 cm. Cultura este în neirigat și nici nu am prășit-o. Am fost mereu mulțumiți de producțiile obținute cu hibrizii Pioneer, nu ne schimbăm pe altă firmă pentru nici un motiv”, a declarat fermierul campion. Aceasta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna 50 ha cu hibridul P64LE99.

Tarachiu Stan 3

Un alt fermier campion din această zonă a țării este domnul Bogdan Nicușor, care lucrează  380 ha, pe 80 ha a semănat în acest an floarea-soarelui și a obținut cu hibridul P64LE99 - 4.370 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că în toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară am trecut o dată cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 200 kg/ha complexe 18.46.0. Am mai fertilizat la prășit, în faza de 8-10 frunze, când am aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat două erbicide, dintre care unul Express, iar înainte de înflorit am aplicat un tratament cu foliar și fungicid. Am recoltat la începutul lunii august și chiar am fost mulțumit, dar și surprins de producție. M-am mai apropiat de 4 tone, dar niciodată nu am depășit această valoare, este clar cea mai bună producție obținută în fermă. Nu am hotărât câte hectare vom semăna anul viitor, depinde cum evoluează campania de toamnă, probabil vor fi în jur de 100 ha. Voi alege hibridul P64LE99, dar și hibrizi noi pe care i-am avut în loturi demonstrative în acest an”, a specificat Bogdan Nicușor.

Bogdan Nicusor 4

În cadrul societății agricole Initziativa Agricolă, domnul Ferrante Giovani lucrează 818 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 221 ha, dintre care 105 ha cu hibrizi Pioneer. Cea mai mare producție i-a asigurat-o P64LE99 - 4.270 kg/ha. În acest an floarea-soarelui am semănat fie după grâu, fie după porumb. Așa că acolo unde a fost grâu am scarificat cu un utilaj mai complex, unde a fost porumb am arat și am trecut o dată cu combinatorul. În primăvară am mai trecut o dată cu combinatorul și am aplicat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0.  Apoi am semănat în a doua decadă a lunii aprilie, am fertilizat din nou în faza de 8 frunze. Am aplicat 2 erbicide, nu am aplicat tratamente și nici nu am irigat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie și am fost mulțumit de producție. De aceea și anul viitor voi semăna hibridul P64LE99”, a punctat fermierul campion.

Initziativa Agricola 5

Gigel Spătaru din localitatea Dudescu lucrează 79 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 8 ha. Acesta a devenit fermier campion cu producția de 4.208 kg/ha, obținută cu P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după porumb, în toamnă am arat la 35 cm și am fertilizat cu 11.52.0 – 200 kg/ha. În primăvară am efectuat o trecere cu discul și una cu combinatorul, la semănat la sfârșitul lunii aprilie, atunci când am mai aplicat 200 kg/ha de complexe 20.20.0. Cultura a mai primit două erbicide, încă o fertilizare cu 200 kg/ha de azot în faza de 10-12 frunze a culturii, am irigat 10 ore cu coloană clasică. Am recoltat la finalul lunii august, iar anul viitor voi semăna 10 ha cu hibridul P64LE99”, a declarat fermierul brăilean.

Gigel Spataru 6

În localitatea Lanurile, județul Brăila, fermier campion a devenit domnul Iulian Văsii, care a obținut 4.200 kg/ha datorită hibridului P64LE25.  Acesta lucrează 300 ha, iar floarea-soarelui a cultivat în acest an pe 60 ha, toată suprafața fiind semănată cu cei doi hibrizi de top P64LE25 și P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb, astfel că am arat în toamnă, apoi în primăvară am trecut cu discul și înainte de semănat cu combinatorul. Am semănat în data de 13 aprilie, atunci când am aplicat și 150 kg complexe 20.20.0. Cultura a mai primit un foliar, două tratamente, două erbicide și o prașilă. Sunt mulțumit de producție, am putut recolta după 20 august, iar acești doi hibrizi îi semăn de când au apărut”, a spus fermierul campion.

Vasii Iulian 7

Bogdan Gheorghe este un alt fermier campion la floarea-soarelui din județul Brăila, care lucrează 450 ha,  iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha. Hibridul P64LE25 i-a asigurat 4.030 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că după recoltat am erbicidat total și am arat la 25-30 cm. În primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, am aplicat încă un erbicid și am semănat la începutul lunii aprilie, când am dat și îngrășăminte -180 kg/ha. Am mai aplicat un erbicid Express și unde a fost cazul un antigramineic. Aceasta a fost toată tehnologia”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 100 ha, toată suprafața cu hibridul P64LE25 pentru că mereu a obținut producții foarte bune.

Bogdan Gheorghe 8

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Nevoia reînnoirii generațiilor implicate în agricultură și a transferului echitabil al activității agricole au fost dezbătute cu ocazia celei de-a treia Conferințe Regionale dedicată dezbaterii subiectelor privind implementarea eficientă a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, desfășurată la Brăila în data de 10 septembrie 2018.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est doar 17.830 dintre fermieri au vârsta până în 40 ani. Din totalul de 112.096 cereri unice de plată înregistrate la APIA, mai mult de 51.738 au fost depuse de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani.

În cadrul întâlnirii, secretarul de stat Alexandru Potor a declarat: “Romania propune soluții pentru stabilizarea fermierilor tineri în zonele rurale. În viitor solicităm Comisiei Europene instituirea unor prime de menținere și dezvoltare a micilor exploatații deținute de persoane până în 40 ani. În acest moment, această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR) și consider că acesta este un motiv de discriminare și descurajare tocmai a celor care au început cu greu și au luptat pentru a-și menține viabile exploatațiile chiar dacă nu au dimensiunile foarte mari. Abordarea LEADER și utilizarea grupului de acțiune locală reprezintă o soluție foarte bună pentru o distribuție teritorială echilibrată a fondurilor de dezvoltare dedicate în mod special tinerilor și fermelor mici și mijlocii”.

În prezentarea sa, Daniel-Eugeniu Crunțeanu, directorul general adjunct al AFIR, a arătat că proiectele finanțate cu fonduri europene prin PNDR 2020 la nivelul Regiunii de dezvoltare 2 Sud-Est Constanța au permis angajarea a peste 570 de oameni în noi locuri de muncă, susținerea financiară pentru instalarea a 1.640 de tineri fermieri, precum și finanțarea a 1.200 de antreprenori care dezvoltă investiții neagricole în mediul rural.

Totodată, Daniel Crunțeanu a afirmat: ”Impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a mediului rural este evident și prin contractarea proiectelor prin care sunt în curs de realizare peste 470 de kilometri de drumuri comunale, peste 220 de kilometri de rețele de canalizare și de alimentare cu apă, precum și 21 de grădinițe și 4 creșe și unități after school. Avem în acest moment câteva linii de finanțare pe care fermierii sau producătorii agricoli le pot încă accesa. Mă refer la submăsura 4.1 care oferă sprijin substanțial pentru exploatațiile agricole atât pentru cele vegetale, cât și pentru fermele de familie, submăsura 6.3 dedicată fermelor mici, dar și submăsura 4.2 – procesarea produselor agricole.’’

La eveniment au fost prezenți alături de secretarul de stat Alexandru Potor, directorul general adjunct al DGDR- AM PNDR Carmen Boteanu, reprezentanți ai APIA, Alina Mihaela Toma, Președinte-Director general FGCR, Alexandru Petrescu, Directorul General al FNGCIMM și alții.

Sursa: madr.ro

La mijlocul lunii iunie, ferma Danagri, din localitatea Silistraru, județul Brăila, a fost gazda unui eveniment de la care n-ar fi trebuit să lipsească niciun cultivator de cereale sau floarea-soarelui: Agro-Fest. Nu mai puțin de nouă firme producătoare sau distribuitoare de semințe, îngrășăminte sau pesticide s-au alăturat organizatorului Chemark România. Ca să nu creăm niciun fel de discriminări, vom enumera participanții în ordine alfabetică: BASF, Belchim, Corteva, Donau Saat, Limagrain, Nufarm, Syngenta și Tradecorp Internațional. La o astfel de participare, este evident că cei prezenți nu au regretat nicio clipă drumul făcut.

Texas de Brăila

Totul a început perfect, într-un decor texan autentic. Pe locul evenimentului au fost amenajate canapele și mese din baloți de paie, iar cei care au dorit au putut să participe la concursuri de tir, aruncat cu lassoul sau cu potcoave, în cel mai autentic stil far west. Un tablou imens, al celebrei familii Ewing, domina amplasamentul. În plus, la sfârșitul prezentărilor, o formație de muzică country a desăvârșit atmosfera creată de decor. O dovadă că lucrurile serioase se pot face și într-o atmosferă relaxată.

După cum a spus încă de la început dl Imre Balasz, reprezentant al Chemark România, organizatorul întrunirii, ceea ce s-a prezentat nu a fost neapărat o platformă demonstrativă, ci una de producție, pe care firmele participante au folosit produsele avute în portofoliu și despre care au vorbit încă din iarnă. Iar faptul că de la începutul sezonului de vegetație în zonă nu au căzut decât 25-27 litri de precipitații a făcut să se vadă, cu atât mai mult, eficiența tehnologiilor utilizate.

Minunile bacteriologice ale Chemark

Seed Sprint pare a fi una dintre armele cele mai eficiente pe care Chemark le pune la îndemâna agricultorilor. Este un îngrășământ de tip starter, care conține 12% azot, 43% fosfor, 5% sulf și 5% acizi humici. Acest amestec, aplicat odată cu semănatul, stimulează metabolismul și accelerează germinarea. După aceea, dezvoltă sistemul radicular al tinerei plante și îi mărește rezistența la secetă, odată cu accelerarea dezvoltării. Este recomandat atât pentru floarea-soarelui, cât și pentru porumb.

tehnologii silistraru 3

Ceea ce constituie într-adevăr o nouă abordare a domeniului o reprezintă faptul că îngrășămintele sunt concepute pe bază de bacterii produse în Lituania. Prospix este un amalgam de bacterii care face ca fosforul din sol, blocat în diverși compuși, să devină disponibil pentru floarea-soarelui.

În același mod acționează și Azofix, care este bazat pe o bacterie care fixează azotul atmosferic în sol. În același timp, bacteria asigură un mediu prielnic și pentru alte bacterii specifice solului, ajutând la formarea unui lanț trofic și la refacerea humusului. Față de îngrășămintele tradiționale cu azot, uree sau nitrați, are avantajul că azotul fixat în sol nu este levigat în cazul irigațiilor sau al unor cantități mai mari de precipitații.

Delfan Plus este un amestec alcătuit din 17 amino­acizi, carbon organic și alte materii organice. Aplicat odată cu erbicidele, reduce stresul plantei la erbicid, atât la floarea-soarelui, cât și la porumb sau păioase.

Tradebormolbden conține 5% bor și 1% molibden total solubil în apă și ajută floarea-soarelui în perioada de înflorire. „Ca și un om bine hrănit, o plantă bine hrănită va fi mai rezistentă la boli“, a subliniat dl Marius Miron, tehnician Chemark.

Similar, pentru porumb Atomzinc aduce un aport suplimentar de zinc. În cazul grâului, Inomag M sporește disponibilul de azot și magneziu. „Așa cum molecula de hemoglobină se formează în jurul fierului, la fel clorofila depinde de magneziu“, a arătat specialistul firmei rostul acestui produs În sfârșit, un alt produs bacteriologic prezentat este Ruinex. Acesta este de fapt o ciupercă, care se aplică după recoltare și face ca resturile de pe miriște să fie descompuse rapid.

tehnologii silistraru 1

Arme noi împotriva buruienilor

În ceea ce privește floarea-soarelui am admirat hibrizii din gama Clearfield Plus LG 635 CLP și LG 5555 CLP de la Limagrain. Aceștia sunt caracterizați de o toleranță ridicată la arșiță și secetă, de rezistență la lupoaie și de o toleranță sporită la imazamox, principalul erbicid folosit împotriva lupoaiei. După cum a evidențiat dl Silviu Roșca, reprezentant BASF, sistemele Clearfield Plus reprezintă cea mai nouă soluție în contextul actualelor provocări. În acest sens, compania sa recomandă erbicidarea cu Frontier Forte în preemergență, asociat cu Wing P. Mai târziu, în postemergență, pachetele Pulsar Plus s-au dovedit cu 10-15% mai eficiente față de precursoarele lor, Pulsar, în combaterea buruienilor. Un alt avantaj îl reprezintă fereastra mare de aplicare, putând fi utilizat de la faza de două frunze până la cea de opt frunze.

Firma belgiano-japoneză Belchim oferă soluții pentru protecția porumbului. O combinație de trei erbicide asigură protecția în preemergență. Onix este cea mai bună armă împotriva pălămidei. Împotriva costreiului, Samson este, de asemenea, foarte eficient. „Strategia noastră este de a folosi doar jumătate din cantitatea utilizată în mod obișnuit din substanța actuală mezotrione, astfel încât să reducem rezidualitatea“, a explicat reprezentantul Belchim Crop Protection.

Cei de la Corteva ne-au vorbit despre noul erbicid Pixaro, ce are la bază Arilex, o moleculă nouă, rezultatul a zece ani de cercetări. Această substanță acționează încă de la temperatura de 2ºC, chiar și în condiții de umiditate ridicatã. Astfel, poate rezolva problema buruienilor rezistente, precum macul roșu. O altă noutate, Bizon, se aplică toamna, rezolvând problema imposibilității erbicidării din primăvară. Cerlit distruge, la rândul său, turița, volbura și rugii de mure.

Tot la temperaturi scăzute, 3ºC, acționează și noul Saracen, maxerbicidul sistemic al celor de la Nufarm. Este recomandat pentru păioase și se poate aplica de la înfrățire și până la apariția frunzei stindard.

Soiuri de grâu cu toleranță crescută

Nici iubitorii de grâu nu au rămas nemulțumiți. Alina Volintiru, de la Donau Saat, a prezentat soiul Amicus, un grâu aristat, timpuriu. Cu o talie mijlocie spre înaltă, are un potențial de producție foarte bun și este rezistent la bolile specifice. Limagrain a prezentat soiurile Anapurna, Apache și Avenue. Dacă Anapurna oferă cele mai bune calități pentru panificație, în schimb Avenue este extratimpuriu, putându-se recolta imediat după orz. Oricum, amândouă au un potențial de producție de 9-10 t/ha. Un nou soi, Erba, va înlocui vechiul Renan. Deși nu are același potențial de producție ca Anapurna sau Apache, are în schimb proprietăți deosebite pentru panificație.

Syngenta a promis și ea un nou soi, Falado, cu un potențial ridicat de producție. Până atunci sunt disponibile soiurile Ilico, cu o productivitate de 9-10 t/ha și un spic impresionant, cu 50-55 de boabe. Nici Moisson nu poate dezamăgi fermierii, căci, la fel ca Ingenio, oferă producții spectaculoase, fiind totodată foarte tolerant la boli și secetă.

Alexandru GRIGORIEV

Vizita delegației coreene la București în luna ianuarie 2018 a avut loc în cadrul Acordului de colaborare încheiat între Fundația de Cooperare Industrie – Academie, Universitatea Națională Kyungpook – Corporația de Uniune Agricolă Gungangnara din Daegu (Coreea de Sud) și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila privind realizarea proiectului intitulat „Cercetarea comportării și ameliorarea soiurilor de orez în contextul încălzirii globale“.

Proiectul menționat are ca obiective principale:

– Stabilirea obiectivului de ameliorare pentru creșterea proviziilor de orez în condiţiile încălzirii globale.

– Selecția soiurilor de orez deja create cu adaptabilitate la regiuni cu altitudine medie.

– Dezvoltarea de noi soiuri de orez adaptabile pentru țările mediteraneene și CIS.

– Dezvoltarea tehnicii de cooperare.

La realizarea proiectului participă o serie de instituții din diferite țări, dintre care amintim:

– Coreea de Sud – Universitatea Națională Kyungpook, Daeku (responsabil de proiect, dr. Gihwan Yi);

– Turcia – Institutul de Cercetare Agricolă Tracia din Edirne (responsabil de proiect, dr. Surek Halil);

– România – Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Brăila (responsabil de proiect, ing. Ivan Ionel);

– Rusia – Institutul de Cercetări Agricole pentru Orientul Îndepărtat din Vladivostok.

Institutul Orezului, Centrul Științific și de Producție Uzbek pentru Agricultură din Uzbekistan (responsabil de proiect, dr. Abdullaev Anvar Kadirullaevich) nu mai participă la proiect.

Întâlnirea de lucru dintre delegația din Coreea de Sud, formată din prof. dr. ing. Gihwan Yi (lider de proiect) și reprezentanții SCDA Brăila, dr. ing. Bularda Marcel și ing. Ivan Ionel, a avut loc în data de 29 ianuarie 2018, la Hotelul VIENNA HOUSE EASY AIRPORT din Otopeni.

Întâlnirea reprezentanților SCDA Brăila cu delegația coreeană a avut ca scop discutarea, în vederea semnării noului Acord de colaborare între părți, stabilirea experiențelor și a cadrului experimental pentru anul 2018, rezolvarea unor probleme specifice proiectului privind asigurarea materialului semincer, necesitatea întocmirii Planului experimental 2018 ca anexă la Acordul de colaborare, dorința părții coreene de a continua testarea la ISTIS a soiului de orez Dunae în vederea omologării.

Au fost discutate documentele de contractare a proiectului „Cercetarea comportării și ameliorarea soiurilor de orez în contextul încălzirii globale“, Planul de lucru 2018, problemele privind modul de experimen­tare și de analiză a observațiilor, rezultatele cercetării și s-a preluat sămânța necesară.

În principal, pentru anul 2018 s-a convenit asupra următoarelor aspecte:

– Se va continua testarea soiului de orez coreean Dunae la ISTIS, folosindu-se sămânța şi panicule selectate şi recoltate din CE Polizești.

– În experiențele din anul 2018 se vor folosi soiurile martor Polizeşti 28, Osmancik – 97 și Dunae și se vor introduce în studiu 13 linii și soiuri: KM-1801, KM-1802, KM-1803, KM-1804, KM-1805, KM-1806, KM-1807, KM-1808, KM-1809, KM-1810, KM-255, KM-306 și Baekilmi, semințele fiind furnizate de partea coreeană.

– În vecinătatea parcelelor experimentale, pe același aliniament, se va organiza un mic lot demon­strativ cu următoarele soiuri și linii: Dunae, KM-255, KM-306, L-102 și L513/3.

– În anul 2018 prof. dr. ing. Gihwan Yi dorește să invite pe ambasadorul Coreei de Sud la București și o serie de oameni de afaceri pentru a vedea rezultatele bune ale colaborării între partea română și cea coreeană în domeniul ameliorării orezului.

Partea coreeană a apreciat în mod deosebit modul în care se derulează colaborarea

Dr. ing. Marcel Bularda

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti