Utilizarea antibioticelor în furaje pentru prevenirea infecțiilor patogene și cel mai adesea ca promotori de creștere în sectorul fermelor de animale a fost interzisă în UE în 2006, din cauza rezistenței bacteriene crescute și a acumulării de antibiotice reziduale în produsele de origine animală.

În prezent, provocarea actuală pentru sectorul porcinelor și în special pentru cercetarea în acest domeniu este de a găsi noi strategii pentru a acoperi spectrul antibioticelor, de a promova sănătatea gastro-intestinală la porci. În acest context, cercetările noastre sunt axate pe dezvoltarea unui produs nou (furaj complet cu o compoziție complexă și proprietăți anti-microbiene, ca alternativă la antibioticele de sinteză), care conține o combinație sinbiotică între un amestec de subproduse cu o complementaritate a compușilor lor bioactivi și un amestec de lactobacili ca probiotice, pentru a reduce efectele negative la purcei după înțărcare.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești, în cadrul proiectului PED660 au fost realizate cercetări pe purcei după înțărcare hrăniți cu un furaj complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice. Analizele de laborator au arătat că furajul complet are în structură 5% amestec de șrot din semințe de struguri și șrot de camelină, tulpini de Lactobacilli liofilizați (0,1%), porumb (2,75%), șrot de soia (10%), orz (5%), ulei (1,2%) carbonat de calciu (1,12%), fosfat monosodic (0,12%), sare (0,35%), aminoacizi de sinteză (0,12% DL-metionină, 0,42% lizină), colină (0,2%) și premix vitamino-mineral (1%).

Studiile realizate în biobaza experimentală din IBNA Balotești de către echipa Laboratorului de Biologie Animală au demonstrat că, după hrănirea purceilor timp de 30 zile cu acest furaj, au fost ameliorate tulburările induse de criza de înțărcare la purcei, fiind îmbunătățite performanțele zootehnice și rata de conversie a hranei.

De asemenea, sunt menținute nivelurile plasmatice ale enzimelor hepatice (alanin-aminotransferază ALAT și aspartat-aminotransferază ASAT), markeri ai funcționării ficatului. La nivel intestinal, primul organ afectat în perioada post-înțărcare, a fost stimulat răspunsul imun la nivel local (intestinal) prin modularea concentrațiilor de mediatori pro-inflamatori: interleukinele -6, -8 și interferon-gamma.

În concluzie, cercetările noastre demonstrează că furajul complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice, este recomandat în hrana purceilor după înțărcare pentru contracararea efectelor negative induse de stresul post-înțărcare, îmbunătățind starea de sănătate și de bunăstare a purceilor imediat după înțărcare.

Gina Cecilia PISTOL, Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

Mărul este unul dintre cei mai importanți pomi fructiferi care înregistrează a doua producție mondială după banan datorită calităților nutritive ale fructelor de măr care au un conținut ridicat de compuși bioactivi, micro- și macronutrienți precum polifenolii, fibrele alimentare, carbohidrații, acizii organici, vitaminele, mineralele și, nu în ultimul rând, datorită unor facilități de cultivare, transport, depozitare, preț etc. Este știut că acești compuși bioactivi pe care merele îi conțin le conferă proprietăți benefice pentru sănătate, incluzând activitate antioxidantă, antiinflamatoare, antimicrobiană, anti-cancer. Studiile acumulate au arătat că, de exemplu, polifenolii atenuează inflamația și stresul oxidativ, procese implicate în bolile inflamatorii intestinale precum boala Crohn și colita ulceroasă, artrita reumatoidă sau alte boli degenerative (boli cardiovasculare, diabet zaharat etc.). Extractul de polifenoli din măr este capabil să scadă infecțiile intestinale induse de Clostridioides difficile la șoareci prin modularea microbiotei intestinale, îmbunătățind efectele anti-inflamatorii și integritatea barierei colonului.

Merele se consumă proaspete în cantități mari (~200g/capita/zi), dar și ca suc și multe alte preparate culinare. Aproximativ 30% din producția de mere este folosită pentru a obține suc de mere, cidru, vin, băuturi spirtoase și produse uscate. Aproximativ 25-30% din totalul fructelor procesate rămân sub formă de reziduuri solide (subproduse), popular tescovină de mere, care conțin, de asemenea, constituenți biologic activi (de exemplu, fibre alimentare, compuși fenolici, terpenici, minerale, vitamine etc.), cu potențial benefic pentru sănătate datorită activității hipoglicemiante, hipocolesterolemiante, anticancerigene, antiinflamatoare, antivirale și antibacteriene. Foarte interesant și de reținut, tescovina de măr poate avea un conținut mai mare de nutrienți decât mărul în sine și poate fi inclusă în siguranță în hrana animalelor de fermă (de exemplu, porci). S-a demonstrat că includerea alimentară a tescovinei de mere a îmbunătățit parametrii biochimici sanguini, microbiota intestinală și răspunsul imun la nivel local intestinal la purcei care după înțărcare trec printr-o perioadă de criză tranzitorie, cu efecte economice importante.

Dar, trebuie avut în vedere că această compoziție și conținutul în compuși bioactivi a tescovinei derivate din mere sunt influențați de diferiți factori, de exemplu, soiul de măr, clima și starea solului, enzimele utilizate pentru extragerea sucului, metoda utilizată pentru presare și procesul de uscare.

În IBNA s-a realizat un studiu în care s-a comparat influența a trei soiuri de măr: Granny Smith, Golden și Roșu dublu delicios asupra nivelului/concentrației de compuși bioactivi din tescovina provenită din aceste soiuri. Rezultatele noastre, similar cu cele din literatura de specialitate, au arătat că, indiferent de varietate/soi, tescovina de mere are un conținut mic de proteine și lipide, dar un nivel mare de macro- și micronutrienți bioactivi, cu rol important și benefic pentru sănătatea animală și umană, fiind bogată în fibre alimentare, polifenoli, minerale, vitamina C, acizi organici etc. Soiul nu a influențat nivelul de proteină sau grăsime, dar a influențat concentrația mai multor constituenți bioactivi. Dintre cele trei soiuri, Granny Smith a conținut un nivel superior de fibre alimentare (24,46% față de 22,42% în Golden și 19.85% în Roșu dublu delicios) și de fier (50,22 ppm versus 26,09 ppm în Golden și 34,81 ppm în Roșu dublu delicios). În contrast, soiul Roșu delicios a avut o cantitate mai mare de polifenoli totali și polifenoli individuali ca epicatechina, precum și o concentrație mai mare de potasiu, magneziu și zinc.

Așadar, potențiala variabilitate a compoziției acestui subprodus datorată diferiților factori, ca de exemplu soiul din care provine, încurajează continuarea investigațiilor asupra acestei materii prime valoroase pentru introducerea ei în lanțul furajer la scară largă și arată importanța, pentru producătorii de furaje, a caracterizării adecvate a materiilor prime înainte de a le utiliza.

Ionelia ȚĂRANU – IBNA-Balotești

Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie - martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (SMZ) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Ing. Filip ILIESCU

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 1

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 2

*Unități Nutritive Lapte;

** Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 3

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Odată cu interzicerea antibioticelor ca promotori de creștere și de prevenție în cadrul Uniunii Europene (2006), multe cercetări s-au axat pe investigarea unor soluții nutriționale alternative de prevenire sau reducere a afecțiunilor intestinale și a mortalității purceilor aflați în perioada post-înțărcare. În acest context, o direcție a cercetării agricole din România este focusată pe găsirea de strategii nutriționale noi și inovatoare pentru ameliorarea crizei de înțărcare. Cercetările din ultimii ani au vizat suplimentarea recepturilor de nutreț combinat cu ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană și anti-inflamatorie în vederea stimulării răspunsului imun, a apărării anti-microbiene.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești este studiată posibilitatea includerii în recepturile de nutreț combinat destinat purceilor aflați în perioada post-înțărcare a unor subproduse agro-industriale bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană. Dintre aceste subproduse, cele rezultate din obținerea uleiurilor par a fi alternative promițătoare la antibioticele de sinteză. În IBNA, în cadrul proiectului PED660, au fost realizate cercetări pe două surse importante de compuși cu activitate biologică, și anume șrotul de semințe de struguri și cel de camelină și amestecurile formate din cele subproduse, ce conțin rate diferite de incluziune a celor două tipuri principale de șroturi.

Analizele de laborator au arătat variația cantității de proteină brută fiind cuprinsă între 10,53 g/100 g probă în șrotul de semințe de struguri și 38,76 g/100 g probă în șrotul de camelină. Amestecurile de șroturi care conțin proporții diferite de camelină și struguri au o compoziție în proteină brută direct proporțională cu rata de includere a șrotului de camelină în amestec: cu cât amestecul conține mai mult șrot de camelină, cu atât compoziția în proteină brută este mai crescută. Procentul de grăsime a fost mare în cazul probei de șrot de camelină (16,11%), șrotul de semințe de struguri având cel mai redus conținut de grăsime (6,11%). În schimb, șrotul de semințe de struguri este bogat în fibre (34,69%). În ceea ce privește compoziția în macro-minerale, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în calciu (0,66%), în timp ce șrotul de camelină are conținut mare de fosfor (0,64%) și de potasiu (1,355%). Dintre microelemente, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în cupru, în timp de șroturile de camelină au conținut mare de fier, mangan și zinc. Dintre compușii cu activitate biologică, a fost analizat conținutul în polifenoli și în acizi grași polinesaturați (PUFA). Ambele clase de compuși au efecte anti-inflamatoare, antioxidante și anti-microbiene, având un rol benefic asupra organismului animal. Extractul de șrot de semințe de struguri are cel mai mare conținut în polifenoli totali (4.495,8 mg GAE/L) și cea mai mare activitate antioxidantă. Dintre polifenoli, șrotul de semințe de struguri are un conținut mare în catechine, acid cafeic, epicatechine și rutină. În ceea ce privește conținutul de acizi grași polinesaturați, toate probele analizate au un procent foarte mare (peste 50%) de PUFAs. Diferențe sunt înregistrate la nivelul tipului de PUFA întâlnit în probe: șroturile de camelină și amestecurile cu un conținut mare de camelină sunt caracterizate printr-un procent mare de acid α-linolenic, de tip omega-3, în timp ce șrotul de semințe de struguri și amestecurile cu conținut mare de șrot de semințe de struguri conțin o cantitate mare de acid cis-linoleic, de tip omega-6 și un raport omega-6/omega-3 mare, peste 3.

Studiile in vitro pe celule cultivate realizate în IBNA au demonstrat faptul că aceste subproduse nu afectează proliferarea celulară, șroturile de semințe de struguri, cel de camelină și amestecurile acestora având capacitatea de a modula răspunsul imun și inflamațiile de la nivel intestinal. În acest sens, suplimentarea cu aceste șroturi a recepturilor de nutreț combinat pentru purceii înțărcați poate fi o strategie nutrițională pentru reducerea efectelor negative ale înțărcării la purcei.

Gina Cecilia PISTOL

Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

România deține un șeptel de cca 2 mili­oane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și al valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină, atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi), deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca

Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca

Total: 87,5 g Ca

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P

Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P

Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele structură și caracteristici:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare, vă stăm la dispoziție!

Drd. ing. Filip ILIESCU

IBNA Balotești
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Puiul de carne este cea mai răspândită categorie de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă în cazul primului putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

  • FURAJE COMBINATE COMPLETE FCC (NC);
  • FURAJE COMBINATE COMPLEMEN­TARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale);
  • PREMIX (Zooforturi).

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

FURAJE COMBINATE COMPLETE pentru pui (sistem intensiv / semiintensiv)

ibna nr8 tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

ibna nr8 tabel 2

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

ibna nr8 tabel 3

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

ibna nr8 tabel 4

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

ibna nr8 tabel 5

Premixuri vitamino-minerale

ibna nr8 tabel 6

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse: Analize valoare nutrițională nutrețuri; Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Ing. Filip ILIESCU
Specialist Marketing
Tel: (0733) 679 823
Tel: (0733) 679 819
Mail:  
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.ibna.ro

Consumul de carne de miel și ied este strâns legat de tradiția pe care românii o respectă cu ocazia sărbătoririi Paștelui, ceea ce face ca, premergător acesteia, în România să fie sacrificați cca 3-4 milioane de miei și iezi anual. Se recomandă ca aceștia să atingă o greutate de minimum 10-15 kg în viu înainte de sacrificare pentru a se evita consumul de carne imatură, sursă de substanțe responsabile pentru boli precum guta. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie-martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (ex. Țurcana) și 4,5-5,5 kg (ex. Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor. În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală. Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești va pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii români, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând S.M.Z. de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Nutrețurile combinate IBNA pentru miei și iezi au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermieri.

Nutrețuri combinate

tabel 1 p1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate (continuare)

tabel 2 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

tabel 3 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

NUTREȚURI COMBINATE PENTRU TAURINE

tabel 4 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

CONCENTRATE PROTEINO-VITAMINO-MINERALE

tabel 5 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.


PROMOȚIE PENTRU O PRIMAVARĂ SPORNICĂ

Până la data de 15.03.2023 - Institutul de Biologie și Nutriție Animală Balotești oferă exclusiv fermierilor, la cele mai mici prețuri, nutrețuri combinate pentru oi, capre, miei si iezi.

Pentru detalii sunați la 0733.679,823   0733.679.819

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești oferă spre vânzare:

Porumb Siloz producția 2022 la prețul de 459 lei/tona + TVA

și vițele, juninci, tăurași Aberdeen ANGUS Roșu, rasă pură pentru reproducție, cu certificat de origine.

Pentru detalii contactați serviciul de marketing al Institutului la tel: 0733.679.823.

Șef serviciu MCTE

Ing. Filip ILIESCU

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (faostat 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/ cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv. Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm.), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Gheorghe Burlacu. Necesarul vacilor este de cca. 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor de lapte tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor de lapte tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 l lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 l lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 l lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele caracteristici și structură:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești, Serviciu MCTE

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Puiul de carne este una dintre cele mai răspândite categorii de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă în cazul primului, putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

  • Nutrețuri combinate complete
  • Concentrate proteino-vitamino-minerale

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

În continuare este redată gama IBNA.

Nutrețuri combinate pentru pui (sistem intensiv)

ibna nr24 2

Nutrețuri combinate pentru pui (sistem semiintensiv)

ibna nr24 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem intensiv)

ibna nr24 4

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

ibna nr24 5

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

ibna nr24 6

Concentrate proteino-vitamino-minerale

ibna nr24 7

Premixuri vitamino-minerale

ibna nr24 8

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse:

  • Analize valoare nutrițională nutrețuri.
  • Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Dr. ing. Răzvan-Alexandru UȚĂ
Tel.: (0729) 480 520

Un element important pentru sănătatea și producția rumegătoarelor îl constituie microbiomul gastro-intestinal, ce reprezintă ansamblul tuturor organismelor vii prezente în segmentul gastric.

În tractusul digestiv al rumegătoarelor se găsesc aproximativ 7.000 de specii de microorganisme (bacterii, protozoare, arhee și drojdii), acestea reprezentând circa 95% din microbiomul ruminal, urmate de virusuri și bacteriofagi (cca 5% din mediul ruminal). PH-ul rumenului este menținut relativ constant, în limite fiziologice de 6-7, dar poate varia în funcție de rația administrată. Colonizarea și componența populațiilor microbiene prezente în rumen sunt strâns legate de factori precum: mediu (zona geografică, climatul, flora și umiditatea specifică), individ (rasă, sex, vârstă, starea fiziologică) și tehnologia de creștere (nutriție, igienă, sistemul de creștere).

Microbiomul rumenului este populat de microorganisme aparținând genurilor: Bacteroidetes sp. (38-42%), Firmicutes sp. (48-50%) și Proteobacteria sp. (5-6%). Speciile genului Bacteroidetes asigură fermentația biomasei vegetale, generând cantități semnificative de acizi grași volatili (AGV), numiți și acizi grași cu lanț scurt, care nu sunt doar sursă de energie, ci și precursori ai componentelor nutritive din lapte. Firmicutes sp. sunt responsabile de buna funcționare a metabolismului carbohidraților, fiind capabile să degradeze fibre (de exemplu lignoceluloza) și compuși amiloidici rezistenți în mod normal la enzimele gastrice. Specii aparținând genului Proteobacteria asigură condiții anaerobe, prin consumul mare de oxigen și diminuează totodată procesele oxidative metabolice prezente în segmentul gastric. Abundența genurilor Bacteroidetes sp., Firmicutes sp. și Proteobacteria sp. este influențată de diversitatea furajelor din rația taurinelor și  de starea de sănătate a acestora.

Interacțiunea dintre microorganismele constitutive ale microbiomului ruminal este de complementaritate (simbioză) datorată interschimbului de compuși nutritivi. Un exemplu în acest sens poate fi reprezentat de bacteriile celulozice, ce servesc ca prim producător de zaharuri simple (obținute în urma hidrolizei celulozei și hemicelulozelor), indispensabile pentru susţinerea drojdiilor prezente în rumen.

Capacitatea de adaptare a microbiomului gastric reprezintă o caracteristică importantă în dirijarea acestuia pentru a favoriza starea de sănătate a animalului şi ulterior pentru a îmbunătății performanțele productive.

Interacțiunea dintre animal și microorganismele prezente în rumen este de tip sinergic, descrisă prin capacitatea taurinelor de a furniza căldură, umiditate și hrană, în timp ce microorganismele produc compuși biologici utili vacii: proteine și subproduse ale digestiei, cum ar fi AGV-urile. Funcționalitatea microbiomului reiese din capacitatea de a furniza peste 70% din necesarul energetic zilnic. Fermentația microbiană a biomasei ingerate în rumen permite vacii să valorifice eficient hrana, fapt ce-i asigură necesarul de întreținere a funcţiilor vitale, respectiv cel de producție. Microorganismele ruminale au un regim nutrițional bogat în carbon, amoniac, fosfor, sulf și oligoelemente.

Este important să asigurăm o nutriție adecvată şi de calitate, în funcție de starea fiziologică a animalului; în același timp e necesar să dirijăm structura și abundența microbiomului gastric ce poate avea efecte asupra cantității de lapte și, totodată, asupra calității proteinelor întâlnite în lapte.

dirijarea microbiomului 3

Enteritele infecțioase, corelate cu o rație deficitară, conduc la proliferarea microorganismelor patogene și a bacteriofagilor (≥5%), fapt ce determină o diminuare semnificativă a populațiilor de microorganisme benefice şi perturbă buna funcţionare a digestiei şi absorbţiei nutrienţilor.

Microorganismele producătoare de acizi grași volatili (Bacillus sp., Prevotella sp., Ruminobacter sp., și Seleomonas sp., acizi precum acetat, propionat și butirat) sunt necesare pentru a susţine performanțe productive ridicate de lapte (>25 kg/cap/ vacă), în timp ce prezența a mai mult de 0,3-3,3% din microbiom a microorganismelor metanogene (arhee – Methanobrevibacter sp.) poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător datorită emisiilor semnificativ crescute de gaze cu efect de seră.


Metode de dirijare a microbiomului gastric la vacile de lapte:

  • Asigurarea unei rații bogate în polizaharide, carbohidrați și proteine de calitate (de exemplu borhoturi şi şroturi);
  • Includerea în raţia vacilor a unor furaje de volum bogate în vitamine și minerale (de exemplu leguminoase);
  • Suplimentarea rațiilor cu produse biologic active (probiotice, prebiotice și simbiotice);
  • Prevenirea instalării bolilor enterice prin măsuri de zooigienă și menținerea unui status de sănătate corespunzător la nivel de fermă;
  • Diminuarea stresului de înțărcare al vacilor şi monitorizarea atentă a raţiei în perioada de repaus mamar;
  • Introducerea treptată a furajelor sezoniere în raţia vacilor (minimum 10-14 zile de tranziţie).

Daniela-Mihaela GRIGORE

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești

Consumul de carne de miel și ied sunt strâns legate de tradiția pe care românii o respectă cu ocazia sărbătoririi Paștelui, ceea ce face ca, premergător acesteia, în România să fie sacrificați cca 3-4 milioane de miei și iezi anual. Se recomandă ca aceștia să atingă o greutate de minimum 10-15 kg în viu înainte de sacrificare pentru a se evita consumul de carne imatură, sursă de substanțe responsabile pentru boli precum guta. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie – martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor. În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 de zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie 2019 vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală. Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

ibna nr23 2

Conform studiilor efectuate de cercetătorii români, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând S.M.Z. de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Nutrețurile combinate IBNA pentru miei și iezi au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermieri.

Nutrețuri combinate

ibna nr23 tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate (continuare)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

ibna nr23 tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

NUTREȚURI COMBINATE PENTRU TAURINE

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

CONCENTRATE PROTEINO-VITAMINO-MINERALE

ibna nr23 tabel 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Porcinele, alături de broilerul de găină, sunt una dintre cele mai importante categorii de animale domestice producătoare de carne datorită eficienței de creștere. La nivel mondial s-a răspândit un număr relativ mic de rase care stau la baza hibrizilor. La nivelul Uniunii Europene sunt folosite cu precădere următoarele: Marele Alb, Landrace, Duroc, Pietrain și Hampshire. Acestea stau la baza realizării tuturor hibrizilor comerciali fie ei tetra- sau tri-liniari. Metoda încrucișării raselor se utilizează datorită faptului că hibrizii manifestă fenomenul de heterozis definit ca fiind superioritatea productivității hibrizilor față de media productivității raselor parentale.

În general, hibrizii supuși îngrășării intensive se caracterizează printr-un SMZ* de cca. 700 – 1.000 g și un CS** de cca. 2,5 – 3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25 – 30 kg și terminându-se la o greutate de 100 – 110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestă a animalului.

Pentru atingerea performanțe scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral în funcție de necesarul fiecărei categorii.

Nutrețurile combinate IBNA pentru porcine au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermierii mici și mari.

Nutrețuri combinate complete

ibna nr22 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, fl. soarelui), lapte praf*, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate complete (continuare)

ibna nr22 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, fl. soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem industrial

ibna nr22 4

INGREDIENTE: Șroturi (soia, fl. soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem gospodăresc

ibna nr22 5

INGREDIENTE: Șroturi (soia, fl. soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (ex: un ou, un kg carne sau lapte).

Dr. ing. Răzvan-Al. UȚĂ
0729.480.520
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aprox. 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT, 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în codiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

Substanța uscată

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie să aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

Energia

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de dr. Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

ibna 2

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

Proteina

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

ibna 3

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

Macromineralele

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

Vitaminele

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premixuri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

Rația zilnică

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

– se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;

– producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarea structură și caracteristici:

– 25 kg siloz de porumb

– 8 kg fân de lucernă

– 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești

Șef Serviciu MCTE

Ing. Alexandru KELEMEN

0764.909.219; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cererea globală de carne de pui pentru consumul uman înregistrează o creștere accelerată comparativ cu cea a produselor alimentare proteice alternative (carnea de porc sau vită) datorită accesibilității și acceptării generale într-o varietate de tradiții, culturi și religii (Whitnall și Pitts 2019; OECD 2020). Se preconizează o creștere a producției globale de carne de pasăre de la 105,6 mil. tone, în 2020, la 181 mil. tone, în anul 2050, adică o creștere de 72% în trei decenii (Greenhalgh şi col., 2020).

În ultimii ani, atenția consumatorilor s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra aspectelor legate de bunăstarea animalelor, lupta împotriva rezistenței antimicrobiene și a poluării mediului cu azot sau fosfor (Lemme şi col., 2020).

Pentru a proteja sustenabilitatea producției de carne de pasăre au fost elaborate diferite strategii nutriţionale privind reducerea nivelului de proteină brută din hrană prin utilizarea unor formule echilibrate la nivel de aminoacizi digestibili, suplimentarea cu aminoacizi esențiali și aditivi furajeri.

Scopul acestor strategii nutriționale a fost reducerea excreției totale de azot și a emisiilor de amoniac, probleme critice, în special în Uniunea Europeană, unde a fost introdusă o legislație strictă pentru a răspunde acestor preocupări (Greenhalgh şi col., 2020).

Nutreţurile combinate clasice pentru pui de carne au un nivel proteic de 23% în faza de start, 22% în faza de creștere și 19% în faza de finisare și sunt formulate pe bază de porumb, grâu, şrot de soia, gluten de porumb, la care se adaugă suplimentate de aminoacizi esențiali de sinteză (metionina, lizină, treonină) pentru a satisface cerinţele nutriționale în aminoacizi ale hibrizilor moderni.

Cercetări recente efectuate în cadrul INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4) au evidențiat că reducerea cu 2 procente a nivelului de proteină brută în hrana puilor de carne pe bază de surse proteice alternative locale (șroturi de rapiță și floarea-soarelui) prezintă următoarele avantaje:

  • permite obținerea unor performanțe productive și indici de calitate ai carcasei la nivelul potențialului genetic în cazul suplimentării cu aminoacizi esențiali la nivelul cerințelor hibridului;
  • nu afectează negativ dezvoltarea gastro-intestinală, reduce tranzitul proteinei în intestinul subțire și poate reduce producția de metaboliți toxici proveniți din fermentația proteinelor în cecum;
  • are efecte pozitive asupra bunăstării puilor și asupra mediului prin reducerea azotului excretat în dejecții.

În concluzie, dezvoltarea și adoptarea unor soluţii nutriţionale cu nivel redus de proteină brută pot reduce dependența industriei avicole pentru surse de proteine „intacte“ (de exemplu, şrot soia), pot crea oportunitatea utilizării surselor de proteine alternative, pot reduce costurile de producţie și au impact pozitiv asupra mediului.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Vitamina D prezintă un interes deosebit pentru alimentația umană, în special datorită unui metabolism unic de sinteză, la nivelul pielii, sub influența razelor ultraviolete (290-315 nm). Vitamina D se găsește în plante și animale ca rezultat al sintezei endogene, este liposolubilă, insolubilă în apă, stabilă la temperaturi ridicate, susceptibilă oxidării la contactul cu aerul și lumina.

Există foarte puține alimente cu conținut natural în vitamina D: pește (cod, hering, sardine, păstrăv, somon, ton), lactate și brânzeturi, gălbenuș de ou, ficat de vită, ciuperci. Termenul de vitamina D desemnează un grup de compuși precum vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol).

Metabolizarea vitaminei D se produce la nivelul ficatului: 25(OH)D3 (calcidiol), urmată de 1,25 (OH)2D3 și 24,25 (OH)2 D3 la nivelul rinichilor. Cashman și colab. (2016) în studiul publicat în American Journal of Clinical Nutrition consideră deficiența de vitamina D ca fiind pandemică. Conform unui studiu efectuat de Ene și col. (2018), în România, la populația de peste 4 ani, insuficiența vitaminei D se înregistrează la peste 70% dintre cazuri, la populația cu vârste între 4-8 ani reprezintă 1,96%, iar în cazul indivizilor cu vârsta de peste 70 de ani reprezintă 26,39%. Rata cea mai ridicată a deficienței și insuficienței de vitamina D a fost identificată în Oltenia și Moldova. O strategie de impact și cu o largă acoperire, în special în condițiile actuale generate de pandemia COVID-19, o constituie îmbogățirea alimentelor în vitamina D. Conform Regulamentului (CE) NR. 887/2009 al comisiei din 25 septembrie 2009887/2009, se permite substituirea vitaminei D3 din nutrețul combinat al păsărilor, parțial sau total, cu 25-OH-D3. Barnkob și colab. (2020) menționează 3 modalități de îmbunătățire, pe cale naturală, a conținutului ouălor în vitamina D: suplimentarea concentrației de vitamina D3 sau/și 25(OH)D3 din furaj, expunerea la UVB a găinilor și a produselor lichide din ouă (ouă întregi, albușuri de ou, gălbenușuri).

vitamina D gaini outoare

S-a dovedit științific că există o relație liniară între conținutul de vitamina D din furaj și cel din ou. O concentrație de 20 μg vitamina D/100 g gălbenuș s-a obținut utilizând 617,5 μg vitamina D/kg furaj. Suplimentarea vitaminei D în furaje poate furniza niveluri mai ridicate în ouă decât prin expunerea la UVB a găinilor. Cu toate acestea, efectele benefice ale suplimentării cu vitamina D în furaje sunt limitate de legislația UE care stabilește limita maximă la 80 μg vitamina D / kg furaj. În studiile de nutriție animală realizate prin suplimentarea vitaminei D în nutrețul combinat s-a observat la nivelul organismului păsărilor o scădere a incidenței tulburărilor osoase, o îmbunătățire a absorbției calciului și fosforului la nivel intestinal, a mineralizării oaselor și a mobilității datorită creșterii densității osoase (Driver și colab., 2005; Korver, 2005; Kasim și colab., 2006). Browning & Cowieson (2014) au introdus în rețetă o combinație de 250 μg/kg furaj vitamina D3 și 69 μg/kg furaj de 25(OH)D3 și au obținut un conținut în vitamina D în galbenuș de 12,9 μg/100 g. Dacă s-ar introduce în rețetă același nivel, exclusiv vitamina D3, ar fi necesar includerea aproximativă a 378 μg/kg furaj.

continut vitamina d

Concentrațiile de vitamina D3 și 25(OH)D3 din gălbenușul de ou au crescut semnificativ, concomitent cu creșterea nivelului de includere din furaj. Studii ale eficienței transferului de vitamina D3 din furaj în ou au fost realizate și de Mattila și colab. (2011) care au conchis ca prin suplimentarea cu vitamina D3 și 25-OH-D3, individual sau asociat (43 μg/kg vitamina D3, 31 μg/kg vitamin D3 și 30 μg/kg 25-OH-D3, 55 μg/kg 25-OH-D3, 122 μg/kg 25-OH-D3), se obține cu succes transferul din furaj în gălbenuș. Chen și colab. (2020) au experimentat pe perioada unui întreg ciclu de viață al găinilor ouătoare introducerea în rețetă a 2.760 UI/kg vitamina D3, 5.520 UI/kg vitamina D3, 2.760 UI/kg vitamina D3 + 2.760 UI (69 μg)/kg 25(OH)D3.

Rezultatele au arătat că suplimentarea pe termen lung cu 25(OH)D3 are efecte pozitive asupra producției de ouă și a calității oului, în special în faza timpurie de ouat. Așadar, soluția suplimentării furajului găinilor ouătoare cu vitamina D reprezintă o strategie de obținere a unui aliment funcțional, oul îmbogățit în vitamina D, cu un potențial larg de acoperire și cu un impact pozitiv asupra sănătății populației, minimizând astfel riscul deficitului de vitamina D.

Gabriela Maria CORNESCU, Romeo-Ovidiu AVRAM

Newsletter finanțat în cadrul contractului nr. 144/13.10.2016 „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, GALIM PLUS, POC, Axa 1.

Pe plan mondial, a crescut foarte mult interesul pentru a maximiza nivelul de utilizare a unor ingrediente proteice produse la nivel local, inclusiv a boabelor de leguminoase. În România, cultivarea și mai ales utilizarea unor leguminoase (de exemplu mazăre, fasole, linte, năut, lupin alb – liber de alcaloizi etc.) în hrana păsărilor nu a fost și nu este promovată ca în alte țări, deși constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic și, în plus, conțin grăsimi bogate în acizi grași polinesaturați din seria omega-3, considerați benefici pentru sănătatea omului). Folosind ingrediente furajere alternative și durabile, pentru a substitui o parte din șrotul de soia poate fi una din strategiile de reducere a costurilor cu furajarea în sectorul avicol. În acest context, INCDBNA, Balotești, prin programul NUCLEU, proiect PN16-41.01.02 (finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării) a avut ca obiectiv studierea unor surse alternative de proteine, cu valoare biologică ridicată, care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și în același timp și economice.

Năutul (Cicer arietinum L.) este o plantă leguminoasă anuală, caracterizată printr-o rezistență foarte mare la secetă, cultura fiind bine adaptată la condițiile pedoclimatice semiaride. Cultura de năut lasă terenul aerat, structurat, curat de buruieni. Este o foarte bună premergătoare pentru cereale și îmbogățește solul cu 90-100 kg azot atmosferic fixat în sol. Aspectul exterior al acestei plante se deosebește de cel al mazării prin forma frunzelor și a păstăii (care închide în mod obișnuit două boabe sau trei, mai rar o singură boabă). Boabele acestei plante se aseamănă cu cele de mazăre, deosebindu-se numai printr-o excrescență caracteristică a embrionului în formă de cioc, care se aseamănă cu capul de berbec și au culoarea roz deschis, galben și foarte rar cafeniu.

Pe plan mondial, năutul se cultivă pe o suprafață de peste 12 milioane de hectare, reprezentând un aliment de bază în Europa de Sud, Africa de Nord, India și alte zone. India este cel mai mare producător de năut, urmată de Pakistan și Turcia. Deși în prezent năutul este produs pentru consum uman, pe măsură ce producția va crește, va crește și disponibilul ca sursă alternativă de proteine și energie pentru nutriția animală. În Europa năutul se cultivă pe aproape 100.000 ha, iar cea mai mare producție medie s-a realizat în Grecia, respectiv de 1.438 kg/ha. Producțiile cele mai mari au fost realizate în China, respectiv 4.333 kg/ha. În țara noastră năutul găsește condiții favorabile de vegetație în Dobrogea, în Câmpia de Vest și partea de sud a Câmpiei Moldovei. Producții bune se pot obține în jurul Aradului și Timișoarei, ca și în zona Iașului.

Boabele de năut devin disponibile ocazional pentru industria de nutrețuri, în special atunci când acestea sunt declasate calitativ pentru consumul uman (cum ar fi: leziuni la îngheț, decolorare sau deteriorare). Interesul pentru utilizarea boabelor de năut în alimentația păsărilor se justifică în primul rând prin conținutul relativ ridicat în proteine (26,3% per kg substanță uscată), a profilului în aminoacizi esențiali (în special lizină), dar mai ales datorită conținutului mic de factori antinutriționali, comparativ cu soia (Glycine max L.), mazărea (Pisum sativum L.) și boabele de fasole (Phaseolus vulgaris L.) și prin valoarea energetică ridicată (12,8 MJ energie metabolizabilă/ kg). Totodată, boabele de năut reprezintă o sursă destul de bogată în săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) și în complexul de vitamine B.

INCDBNA-IBNA Baloteşti, ca urmare a unor serii de experimente efectuate pe pui de carne (hibridul Cobb 500) și curcă (hibridul Grade Maker) în condiții de fermă (Biobaza experimentală), recomandă utilizarea boabelor de năut în cantități de până la 200 g/kg nutreț pentru faza de creștere-finisare (vârsta 23-42 zile) la pui de carne și de până la 400 g/kg la broilerul de curcă în faza de finisare (vârsta 9-22 săptămâni). Astfel, se înlocuieşte 58% din şrotul de soia, respectiv până la 41% din proteina nutrețului combinat).

Noile nutrețuri asigură atât menținerea performanţelor de creștere, a randamentului la sacrificare, dar mai ales obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicilor nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru sănătatea umană), comparativ cu nutrețul clasic (pe bază de șrot de soia). Totodată, se influențează pozitiv principalii indici de eficiență, respectiv rata de eficienţă a utilizării proteinei și rata de eficienţă a utilizării energiei furajului. În plus, se reduce efortul valutar al României, prin reducerea importului de şrot de soia.

Având în vedere compoziția chimică și valoarea nutrițională a boabelor de năut, precum și rezistența la secetă și arșiță, recomandăm producătorilor agricoli români, dar mai ales crescătorilor de păsări în sistem ecologic să acorde o mai mare atenție acestei culturi.

Adaosul uleiului de camelină în receptura de nutreț combinat adaugă un plus de valoare hranei prin efectele asupra calității cărnii. Pentru fermieri apare oportunitatea câștigării unui nou segment de piață reprezentat de consumatorii de produse animaliere funcționale. În ultimii ani, consumatorii sunt tot mai conștienți de influența nutriției asupra sănătății, iar pentru îmbunătățirea statusului lor de sănătate aceștia sunt din ce în ce mai interesați de produse alimentare conținând elemente nutritive care au efecte benefice în prevenirea și reducerea riscului de apariție a unor boli (cardiovasculare, gastro-intestinale, inflamatorii etc.). Având în vedere că, de exemplu, la nivel mondial, consumul de carne de porc reprezintă aproximativ 40%, interesul pentru producerea de carne de porc ca aliment funcțional va crește în viitor, ceea ce va putea aduce profit fermierilor. Este nevoie de o schimbare a strategiei de marketing în acest sens.

Camelina este și o sursă importantă de subproduse întrucât după extracția uleiului rămân cantități însemnate de plantă cu un conținut valoros în lipide, dar și în proteină (apropiat de cel al șrotului de soia) care pot fi folosite ca șrot. Deși variabil, prețul șrotului de camelină se menține în jurul valorii de 0.29 euro în timp ce prețul șrotului de soia este de 0.60 euro (mai mic cu 0.31 euro) astfel că înlocuirea șrotului de soia cu șrot de camelină poate aduce beneficii suplimentare fermierului. De asemenea, ca și în cazul uleiului de camelină, datorită conținutului ridicat în acizi grași polinesaturați, în special a acizilor grași n-3 (30-35%), calitatea cărnii poate fi îmbunătățită, devenind astfel aliment funcțional. Fermierii pot crește prețul cărnii, preț justificat cu atât mai mult cu cât cerințele consumatorilor pentru o calitate superioară a produselor animaliere sunt în creștere.

Camelina este doar un exemplu, dar industria agroalimentară, prin biotehnologiile moderne utilizate, pune pe piața furajelor numeroase subproduse bogate în compuși bioactivi (polifenoli, acizi grași polinesaturați, vitamine, minerale, fibre etc.) care cresc valoarea nutritivă a produselor animaliere (carne, ouă, lapte).

Ionelia Țăranu și Mihaela Hăbeanu, IBNA-Balotești

Alimentația, în zilele noastre, ocupă un rol foarte important, consumatorii fiind din ce în ce mai preocupați de ceea ce mănâncă, de compoziția chimică a alimentelor, de gradul de aditivare a acestora. Tendința actuală, dar și viitoare, este de a consuma alimente îmbogățite în nutrienți (alimente funcționale), care dispun de un efect pozitiv asupra sănătății umane. Acizii grași polinesaturați omega 3 (PUFA W3) și omega 6 (PUFA W6) sunt acizi grași esențiali care au un rol important în prevenirea şi tratamentul bolilor cardiovasculare, a hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, a cancerului, artritei, alte tulburări inflamatorii și autoimune etc. Este foarte important să existe un echilibru în alimentație între PUFA W3 și PUFA W6.

Utilizarea în furajele găinilor ouătoare a plantelor vegetale bogate în acizi grași polinesaturați sau a celor care reprezintă surse naturale de antioxidanți reprezintă o cale naturală de îmbogățire a calității oului din punct de vedere nutrițional, prin modificarea componenților nutriționali din ou și, totodată, menținând prospețimea ouălor în timp. Îmbogățirea conținutului de acizi grași polinesaturați ai gălbenușului pe cale naturală (prin dietă) este de o deosebită importanță pentru că, pe de-o parte, permite folosirea intensă a resurselor vegetale oferite de mediul înconjurător, dar și valorificarea subproduselor acestora și presupune optimizarea rațiilor pentru obținerea unor alimente sigure și de înaltă calitate. Sursele vegetale bogate în PUFA Ω 3 pentru includerea în dieta găinilor ouătoare sunt: șrotul de in, șrot de mazăre, șrot de rapiță etc.

Sensibilitatea la autooxidare, reacție majoră de degradare a lipidelor, este o preocupare atât pentru industria alimentară, cât și pentru consumatori. Susceptibilitatea la oxidare a acizilor grași atât din alimente de origine vegetală cât și animală crește odată cu nivelul de acizi grași polinesaturați și afectează substanțial nutrienții, aroma și siguranța produsului, depozitarea acestuia și eficiența economică. Peroxidarea este un proces prin care, sub acțiunea radicalilor liberi, lipidele membranelor celulare sunt afectate, ducând la degradarea acestora.

Aportul de antioxidanți prin intermediul dietei este considerat a fi important în reducerea efectelor negative ale oxidării lipidelor (Halliwell, 2012). Antioxidanții sintetici, cum ar fi butil-hidroxianisol (BHA), butil-hidroxitoluen (BHT) etc., au fost utilizați atât în produsele alimentare, furaje, cât și în produsele farmacologice (Gülçin, 2012). Cu toate acestea, din cauza posibilelor efecte toxice și cancerigene asociate cu BHT și BHA, utilizarea lor este din ce în ce mai mult supusă dezbaterilor (Vandghanooni și colab., 2013). Ca urmare, există o creștere a interesului în utilizarea antioxidanților naturali (Carocho și colab., 2013). Cele mai cunoscute grupuri de antioxidanți naturali sunt vitaminele (C, E, etc), carotenoidele și polifenolii (Samaranayaka și colab., 2011; Gülçin, 2012).

Polifenolii sunt unii dintre cei mai numeroași și larg distribuiți compuși din produsele naturale ale regnului vegetal. Deși polifenolii sunt caracterizați chimic ca și componente cu caracteristici structurale fenolice, acest grup de produse naturale este extrem de divers și conține mai multe subgrupuri de compuși fenolici. Numeroase cercetări au arătat că surse vegetale de polifenoli adăugate în dieta găinilor ouătoare bogate în PUFA au condus la îmbunătățirea performanțelor productive ale găinilor ouătoare, reducerea bacteriilor patogene din intestinul găinilor (Iqbal și colab., 2020), îmbunătățirea calității nutriționale a ouălor prin conținutul în antioxidanți (Wang și colab., 2020), reducerea nivelului de colesterol din gălbenușuri (Laudadio și colab., 2015), reducerea proceselor oxidative a lipidelor din gălbenuș și, astfel au contribuit creșterea stabilității oxidative a acestora (Kara și colab., 2016; Untea și colab., 2020).

ibna polifenolii 2

Aceste cercetări sugerează că adaosul de surse naturale de polifenoli în furajul găinilor ouătoare, îmbogățit în acizi grași polinesaturați, poate fi o sursă alternativă eficace în contracararea proceselor oxidative apărute la ouăle îmbogățite în PUFA și astfel nu periclitează siguranța consumatorului.

Mihaela SĂRĂCILĂ, Tatiana Dumitra PANAITE, Arabela Elena UNTEA

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Newsletter finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 – Contract Subsidiar nr. 684/04.02.2019 SC AGRO PREST 2005 SRL (anexă la Contractul de finanțare nr. 144/13.10.2016, GALIMPLUS, cod SMIS2014+ 107697). Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Sănătatea intestinală a purceilor este dependentă de o serie de factori. Funcționarea optimă a tractului gastro-intestinal implică digestia și absorbția nutrienților, procese metabolice cu generare de energie și o microbiotă stabilă, mecanisme de apărare care includ funcțiile barierei intestinale, cele pentru răspunsul imun și interacțiunile dintre ele.

O problemă majoră pentru purcei după fătare vine de la faptul că trec într-un mediu bogat în microbi, iar sistemul imunitar este imatur din punct de vedere funcțional, deși anatomic este dezvoltat. Purceii sugari și în criza de înțărcare sunt astfel susceptibili la tulburări gastro-intestinale. Multă vreme antibioticele reprezentau o soluție viabilă. Cu toate acestea, deși antibioticele pot controla infecțiile și pot îmbunătăți starea de sănătate, evidențele medicale arată faptul că folosirea excesivă a acestora conduce la rezistența antimicrobiană. Începând cu 2006, când utilizarea antibioticelor a fost restricționată, a crescut interesul pentru soluții alternative cum ar fi utilizarea de aditivi furajeri bazați pe tulpini bacteriene vii.

Dată fiind importanţa stării de sănătate pentru acest stagiu de producţie de care depind performanțele ulterioare, de cele mai multe ori se recurge la supraîncărcare cu nutrienţi în special proteină a hranei purceilor. Motivul asigurării unui înalt nivel proteic al hranei îl constituie facilitarea trecerii de la hrana lichidă, bazată pe lapte matern, la hrană solidă de tip starter, bazată pe diferite surse de proteină, grăsime și carbohidrați. Cercetările însă au evidențiat faptul că un înalt nivel proteic poate servi ca substrat pentru dezvoltarea bacteriilor patogene (Hăbeanu și col., 2015). Pe de altă parte, malnutriţia proteică şi aminoacidică compromite imunocompetenţa, animalele devenind susceptibile la infecţii bacteriene, virale, creşte incidenţa diareelor.

O serie de cercetări derulate la IBNA Balotești au evidențiat efectele favorabile ale unor aditivi microbieni în reducerea incidenței tulburărilor digestive. Astfel, studiile noastre au arătat că tulpinile bacteriene Bacillus spp. și Lactobacillus pot acționa probiotic, dar și enzimatic în organismul gazdă prin dezvoltarea de enzime care permit absorbția nutrienților. După ingestie, datorită prezenței sporilor ca o formă de rezistență, tulpinile bacteriene germinează în intestion, servind ca biocatalist enzimatic, prin dezvoltarea de enzime ce acționează asupra carbohidraților, lipidelor și proteinelor, facilitând astfel absorbția nutrienților prin mucoasa intestinală.

În cadrul unui test biologic derulat în Biobaza experimentală IBNA s-a folosit în pondere de 2,5% un aditiv microbian obținut prin asocierea a două tulpini  bacteriene, respectiv L. acidophilus și L. Plantarum (50 : 50). O interrelație pozitivă a fost observată între calitatea laptelui de scroafă și performanțele bioproductive ale purceilor până la înțărcare. În hrana scroafelor lactante au fost încorporate semințe de cânepă în scopul îmbogățirii compoziției colostrului și laptelui în acizi grași omega 3 benefici sănătății. Laptele modificat a influențat pozitiv performanțele purceilor, înregistrându-se un spor mediu zilnic de 1,27 ori față de cel înregistrat în cazul purceilor proveniți de la scroafe cu hrană clasică. În plus, efectele au fost potențate de adaosul aditivului microbian. Purceii au fost monitorizați zilnic pentru identificarea celor care au prezentat diaree. Fecalele de la fiecare animal au fost examinate vizual. Pentru stabilirea severității diareei în funcție de consistența fecalelor s-a stabilit un sistem de punctare subiectiv cu note de la 1-4, în care 4 reprezintă diaree agresivă. Prin adaosului produsului microbian s-a redus frecvența enteritelor cu 16% și în special a celei agresive.

În cadrul IBNA Balotești, există o colecție de tulpini bacteriene catalogate, caracterizate fenotipic, iar o parte a acestora a fost confirmată molecular. Noi asocieri de tulpini, sau monoculturi sunt testate pentru obținerea de aditivi cu efecte notabile.

Dr. ing. Mihaela HĂBEANU

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti