Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de lider de proiect, și Administrația Națională „Apele Române“, în calitate de partener, derulează Proiectul „Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS“, cod SIPOCA 734/cod MySMIS 130033.

Scopul acestui proiect este reactualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027, de la nivelul tuturor celor 11 bazine hidrografice. Pe termen lung, după ce aceste planuri se vor realiza, va urma corelarea lor cu Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice realizate conform Directivei Cadru Apă, oferind, în acest fel, o viziune integrativă, care va fi transpusă și la nivelul districtului hidrografic al bazinul Dunării.

Îndepărtarea digurilor de maluri sau prin crearea unor zone umede

Reprezentanții Administrației Apele Române spun că, la nivelul proiectului, au fost elaborate și validate în cadrul Livrabilului nr. 1 metodologiile de revizuire a hărților de hazard și de risc care vor ține cont inclusiv de efectele schimbărilor climatice, fiind propuse și promovate cu prioritate măsuri de infrastructură verde și de reconstrucție ecologică a râurilor. Acest gen de măsuri se pot realiza, ca de exemplu, prin îndepărtarea digurilor de maluri sau prin crearea unor zone umede, astfel încât să se realizeze o protecție optimă a populației și a bunurilor acesteia în strânsă legătură cu protejarea mediului înconjurător.

Directiva-Cadru Apă

Toate măsurile vor ține cont de cerințele Directivei-Cadru Apă, care impun rigori precise și clare referitoare la protejarea corpurilor de apă și, în același timp, vor conduce la consolidarea capacității de avertizare/alarmare şi intervenție/răspuns în caz de urgență.

În contextul măsurilor pe care autoritățile le vor integra în Planurile de management ale riscului la inundații, un rol important îl va avea realizarea obiectivelor referitoare la informarea publicului prin identificarea unor acţiuni pentru consolidarea gradului de conștientizare și reziliență (acceptare) cu privire la riscurile de inundații. În acest sens, în cadrul proiectului se va adopta și o metodologie de lucru cu privire la îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate, prin stimularea procesului de consultare și participare a publicului la luarea deciziilor.

Anca LĂPUȘNEANU

La finalul lunii februarie, Guvernul a aprobat bugetul pentru Administrația Națională „Apele Române“. În acest an, bugetul de venituri al ANAR este de 1,9 miliarde lei, mai mare faţă de anul precedent cu peste 382 milioane de lei, respectiv 23,94%.

„Majorarea bugetului de venituri al ANAR în acest an cu peste 23% față de anul trecut este extrem de importantă atât pentru derularea investițiilor în managementul apei prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și pentru realizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor. Aceste lucrări sunt esențiale pentru asigurarea modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, dar și pentru implementarea corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile. Totodată, adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului la inundații sunt prioritățile noastre permanente“, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

În ceea ce privește proiectele finanțate prin PNRR, ANAR a propus un buget pentru anul 2023 de peste 338 milioane de lei. Printre investițiile prevăzute în acest buget se numără reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului de gospodărire a apei, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații.

De asemenea, vor fi achiziționate servicii de proiectare pentru adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații. Totodată, administrațiile bazinale vor fi dotate adecvat pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, iar obstacolele din cursurile de apă vor fi eliminate în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă.

Bugetul ANAR aprobat astăzi prevede și implementarea a 3.000 km trasee cicloturistice amplasate pe digurile de apărare la inundații. Din programul alocat pentru anul 2023 al ANAR, obiectivele de investiții finanțate vizează atât lucrări de protecție împotriva inundațiilor, cât și lucrări de protecție a mediului.

Printre lucrările de protecție împotriva inundațiilor care vor fi realizate în acest an se numără: amenajarea râului Gilort în zona localității Novaci, județul Dolj (A.B.A. JIU), reabilitarea conductei de aducțiune priza de apă Câmpul lui Neag-Baraj Valea de Pești, județul Hunedoara (A.B.A. JIU), amenajarea râului Trotuș și afluenți pe tronsonul Ghimeș – Urechești, județul Bacău (A.B.A. SIRET), punerea în siguranță și reabilitarea amenajărilor de la nodul hidrotehnic Stânca Costești (A.B.A. PRUT – BÂRLAD), punerea în siguranță a acumulării Pârcovaci pe râul Bahlui, județul Iași (A.B.A. PRUT – BÂRLAD).

În ceea ce privește lucrările de protecție a mediului estimate a fi finalizate în acest an, acestea au în vedere montarea de echipamente pentru îndepărtarea plutitorilor pe cursurile de apă din B.H. Crișuri (A.B.A. CRIȘURI), precum și realizarea unor secțiuni de intervenție la plutitori pe cursurile de apă administrate de A.B.A. SOMEȘ – TISA (A.B.A. SOMEȘ – TISA).

Laura ZMARANDA

În ultima vreme, în mass-media românească s-a vehiculat informația potrivit căreia o investiție din 2014, de 47 de milioane de euro, realizată în mare parte din fonduri europene, privind aplicația hărților de hazard și de risc, ar fi de fapt nefuncțională în 2021. Administrația Națională Apele Române a venit imediat cu o negare, susținând că aplicația este activă și poate fi accesată pe adresa https://rowater.ro/

Mai mult, ANAR spune că aplicația a dus la evitarea unor pagube la inundații de 1 miliard de euro/an. În comunicatul de presă se arată:

„Aceasta (n.n.-aplicația) integrează hărțile de hazard și de risc la inundații pentru cele 11 bazine hidrografice și este accesibilă publicului. De asemenea, hărțile de hazard și de risc la inundații au fost puse la dispoziția autorităților locale și județene încă din anul 2015. Scurtele momente de disfuncționalitate s-au datorat unor probleme de mentenanță, dar nu au afectat managementul situațiilor de risc la inundații, întrucât hărțile de hazard și risc la inundații au fost disponibile pentru autorități în format electronic și  în format GIS, fiind puse la dispoziția publicului interesat, la cerere. În plus, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, s-au realizat Planurile de Management ale Riscului la inundații de la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă și de la nivelul bazinului hidrografic al Dunării. Aceste tipuri de documente sunt, de asemenea, accesibile și la dispoziția publicului pe site-ul www.rowater.ro.”

ANAR mai precizează: „din estimările realizate de către specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române”, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, în prezent, în România, sunt evitate pagube în valoare de 1 mld de euro.  De exemplu, la ultimele inundații din bazinul hidrografic Crișuri, unde au fost înregistrate debite asociate unor niveluri istorice, conform estimărilor bazate pe hărțile de inundabilitate, în bazinul Crișul Negru, în aval de Beiuș, aproape 6000 de persoane au fost protejate de riscul inundațiilor și în jur de 7500 de hectare agricole au fost apărate de diguri și poldere. În ceea ce privește inundații din bazinul hidrografic Siret, localitățile situate de-a lungul râului Putna, pe sectorul Mircești- Biliești-Suraia-Vadu Roșca, se află în zonă inundabilă, în toate cele trei tipuri de scenarii. Aceste localități au fost inundate în totalitate în anul 2005. Chiar dacă nivelurile istorice pe râul Putna au depășit cu 3 cm nivelul atins în anul 2005, în acest an, cu excepția localității Biliești, celelalte localități au înregistrat pagube semnificativ reduse.

Benzile de inundabilitate incluse în hărți au stat la baza elaborării planurilor de apărare reactualizate la nivelul tuturor județelor și localităților analizate. În funcție de frecvența și pagubele produse de inundațiile istorice, au rezultat 400 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații. România este singura țară din UE, alături de Lituania, care a identificat scenarii pentru toate cele patru categorii de risc recomandate de către Comisia Europeană: populație, activități economice, patrimoniu cultural și mediu.

Ținând cont de informația furnizată de hărți (extinderea și adâncimea apei), autoritățile locale și județene pot decide unde să realizeze studii detaliate pentru asigurarea unei dezvoltări economice a localității. Cu alte cuvinte, planurile de dezvoltare  metropolitană trebuie să includă obligatoriu și riscul asociat al zonei, adică să nu se  înceapă investiții majore într-o anumită zonă până nu se asigură gradul de protecție al populației, precum și investițiile necesare.

Reactualizarea hărților de hazard și de risc este un proces continuu bazat pe feed-back și se realizează în fiecare ciclu de implementare a Directivei Cadru de Inundații, la nivelul fiecărui bazin hidrografic și în funcție de studiile de fezabilitate realizate pentru proiecte care trebuie să includă și modelarea hidraulică în detaliu.”

Istoric

-În anul 2005, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a aprobat Programul de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor (P.P.P.D.E.I) pentru 8 bazine hidrografice aferente Administrațiilor Bazinale de Apă Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Buzău-Ialomița (pentru bazinul Buzău) și Siret. Lipsa fondurilor bugetare generate de criza economică declanșată în 2009 şi nealocarea acestora în termenele prevăzute au determinat reeşalonarea celor mai multor activităţi și chiar suspendarea / blocarea studiilor pentru o perioadă de cca. 12 – 16 luni.

-În urma deschiderii liniei de finanțare europene în anul 2010, la solicitarea A.N. Apele Romane, Ministerul Mediului și Pădurilor a hotărât continuarea Programului de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor, pe cele 8 bazine hidrografice început în anul 2006 și extinderea acestuia și pentru celelalte 3+1 bazine hidrografice: Argeș-Vedea, Prut-Bârlad, Dobrogea – Litoral și Ialomița. Continuarea programului a permis, atât finalizarea hărților de hazard la inundații la nivelul celor 11 bazine hidrografice, dar a cuprins și noi componente: scenarii de amenajare, plan de măsuri, prioritizarea măsurilor, elaborarea documentației Planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor, precum și evaluarea strategică de mediu (SEA).

-Costurile hărților de hazard au fost de cca. 50 mil. euro, din care 80% (cca. 40 mil euro) reprezintă studii topogeodezice. În fapt, acest program a cuprins două componente majore - (1) studii topogeodezice (scanarea terenului prin zboruri aeropurtate, procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital primar al terenului, recunoaşterea configuraţiei terenului, proiectarea reţelei geodezice, amplasarea de borne în teren, măsurători GPS, ridicări topografice de detaliu, batimetrie, prelucrarea modelului digital până la redarea în detaliu a albiei minore) respectiv (2) studii hidrologice și hidraulice (calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi, furnizând parametrii caracteristici ai viiturilor de calcul cu diferite probabilități de depașire.

Echipele Administrației Naționale ”Apele Române”, din cadrul Administrației Bazinale de Apă Siret și cele ale Sistemului de Gospodărire a Apelor Vrancea sunt în teren și acționează, cu toate mijloacele din dotare, pentru limitarea efectelor produse de inundații în bazinul Putnei și al Siretului.

Administrația Bazinală de Apă Siret, împreună cu autoritățile locale și cele ale Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, vor monta panouri mobile, pe o lungime de circa 2 km, pentru apărarea localității Vadu Roșca, aflate la confluența Putnei cu Siretul. Panourile mobile suplimentare vor fi trimise de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița.

Amintim că, în urma precipitațiilor istorice înregistrate în bazinul hidrografic Siret, de peste 200 l/mp, în ultimele 48 ore, localitatea Biliești este cea mai afectată, urmănd ca apa acumulată să se scurgă, prin canalele de desecare și pompare, înapoi în râul Putna.

Administrația Națională ”Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Siret, în colaborare cu S.C. Hidroelectrica S.A., au luat măsuri pentru atenuarea undelor de viitură în vederea preluării mai rapide a debitelor înregistrate, în ultimele zile, pe râul Putna. Menționăm faptul că nivelurile râului Putna, la stația hidrometrică Mircești, au depășit cu 3 cm pe cele istorice înregistrate în anul 2005. În acumulările Călimănești și Movileni, a fost stocat un volum de 15 milioane de mc de apă, rezultat din debitele înregistrate, în ultimele zile, pe râul Siret și afluenții săi.

Având în vedere reactualizarea avertizării hidrologice emise de INHGA, asociată cu perioadele caniculare prognozate de către Administrația Națională de Meteorologie, avertizăm populația că există posibilitatea creșterii severității fenomenelor hidrometeorologice în plan local, zonele cele mai expuse fiind cele aflate sub cod portocaliu, respectiv galben.

 Reluăm avertizările adresate populației să țină cont de recomandările autorităților și să evite circulația în vaduri, precum și cea cu autovehicule în zonele afectate, precum și în cele aflate sub coduri hidrologice. De asemenea, recomandăm să se evite desfășurarea activităților sezoniere pe maluri sau în proximitatea cursurilor de apă.

Sursa: rowater.ro

  • Dialog cu dr. ing. Sorin Niculae, directorul general al SC Exploatare Sistem Zonal Prahova SA subsidiară a Administrației Naționale „Apele Române“.

La finele unui an cu mari probleme în asigurarea cu apă de băut a agricultorilor noștri, în chip firesc unitatea de profil din Prahova, unică de acest fel din țară, face acum o analiză la obiect a modului în care își împlinește principalul său obiectiv – apă pentru fiecare dintre cele peste o sută de localități rurale din județ.

Dr. ing. Sorin Niculae, directorul general al unității, face o analiză la obiect a modului în care își onorează misiunea: „Dintre cele aproape o sută de comune din județ, noi asigurăm apa potabilă la robinet în 22 de comune și sate prahovene, la care, desigur, se adaugă și 6 orașe și municipii, cărora li se mai adaugă și urbea petroliferă a Morenilor din Dâmbovița, cu apă de munte, de calitate, din acumulările de la Paltinu și Măneciu.

Sorin Niculae: Așa stând lucrurile, trebuie spus că societatea noastră este în măsură să asigure apă potabilă unui număr apreciabil de localități. Este vorba de comunele Măneciu, Cerașu, Predeal Sărari, Vâlcănești, Gura Vitioarei, Dumbrăvești, Măgurele, Șotrile, Brebu, Cornu, din zona de deal și de munte din județ. Aceste localități beneficiază de un sistem de aducțiune realizat de către Consiliul Județean Prahova, dar și de fonduri proprii ale administrațiilor locale. La acestea se mai adaugă și aducțiunile realizate înainte de 1989 din fondurile statului.

Rep.: Ce aducțiune asigurați dumneavoastră?

S.N. Noi nu ne putem permite acum așa ceva, dat fiind profitul destul de modest pe care îl avem din vânzarea apei potabile oferite. Prețurile noastre sunt reglementate de ANRSC, iar profitul obținut nu poate asigura mijloacele financiare pentru investiții de asemenea anvergură. Prin aducțiunile pe care le avem în operare putem asigura apa necesară dezvoltării alimentării cu apă pentru multe alte localități din proximitatea acestora. Rămâne la latitudinea administrațiilor locale să dezvolte rețelele de distribuție conectate la aducțiunile noastre și vor beneficia de o alimentare cu apă de calitate certificată, dintr-o sursă sigură și în cantitate suficientă.

Rep.: Ce anume ați avut în vedere în programul dvs. pe acest an, 2019?

S.N.: În anul 2019 ne-am preocupat de asigurarea continuității în alimentarea cu apă prin rezolvarea cât mai urgentă a avariilor care, vrând-nevrând, apar la o infrastructură cu mai bine de 40 de ani vechime. Tot pentru funcționarea în siguranță a lucrărilor am încheiat investiția de cca 2.800.000 lei de reabilitare a aducțiunii Văleni-Movila Vulpii în punctul de subtraversare a pârâului Bughea.

De asemenea, ne-a interesat foarte mult asigurarea calității apei livrate, apă ce se încadrează permanent în parametrii ceruți de standardul de apă potabilă, reușind astfel să livram una dintre cele mai bune ape potabile, dacă nu chiar cea mai bună, în regim centralizat din țară. În acest scop am investit în sisteme de monitorizare a calității apei de la captare până la livrare, pe fiecare treaptă de tratare. În funcție de parametrii apei brute avem posibilitatea să ajustăm substanțele de tratare aproape instantaneu, astfel încât să obținem rezultatul dorit. Analizele apei pe fiecare treaptă de tratare se efectuează conform prevederilor legale, cu aparatură de ultimă generație pentru care investim constant.

apa potabila

O altă prioritate a noastră este asigurarea în permanență a securității și sănătății personalului nostru care lucrează în stațiile de tratare și nu numai, prin asigurarea echipamentului, utilajelor și mijloacelor de muncă adecvate și sigure.

Rep.: Ce aveți în vedere pentru asigurarea cu apă potabilă în alte localități din județ?

S.N.: Știm că este aproape de finalizare rețeaua comunelor Ariceștii Zeletin, Șoimari și Surani ce vor fi alimentate tot din sursa noastră de la Vălenii de Munte. Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a altor localități, păstrăm un dialog continuu cu Consiliul Județean și administrațiile locale, fiind deschiși la orice colaborare în acest scop.

Rep.: Ce anume aveți în vedere pentru anul 2020?

S.N.: Pentru anul 2020 avem în vedere menținerea standardelor de calitate cu care i-am obișnuit pe beneficiarii noștri. Să știți că este un mit că apa de la robinet nu este bună. E mult mai controlată și monitorizată calitatea decât la orice apă îmbuteliată din țară. Tratarea se face cu substanțe avizate de către Ministerul Sănătății, personalul de exploatare are analizele la zi, are cursuri de igienă, echipament adecvat, tot ce trebuie cu alte cuvinte. Dar să revenim la ce ne-am propus în 2020. Vrem să reabilităm niște construcții și instalații, făcute tot acum 40 de ani, să încercăm să le prelungim cât mai mult durata de viață și funcționarea în siguranță. Am început anul acesta să reabilităm stavilele la barajele de priză și vom continua și anul viitor. Avem în derulare un program de reparații ale filtrelor din stațiile de tratare Voila și Vălenii de Munte. Monitorizarea parametrilor de exploatare și automatizarea proceselor reprezintă priorități pentru noi și extindem și modernizăm în fiecare an.

Rep.: Ce vă propuneți în anii următori în împlinirea obiectivului de a asigura apă potabilă în satele de câmpie, mai ales la cele din sudul și estul județului, unde au fost și vor mai fi probleme cu apă la robinet pentru săteni?

S.N.: Societatea noastră, prin capacitatea de tratare, poate asigura cantitatea de apă necesară alimentării localităților din sudul și estul județului. Problema este că ar fi nevoie de prelungirea aducțiunii Movila Vulpii – Brazi înspre sud și apa ar putea ajunge până la Gorgota. Această problemă pentru estul județului, aducțiunea, există până la Lukoil – poarta 4. Poate fi prelungită să alimenteze Bucovul, Valea Călugărească etc. până la Urlați, Mizil cu toate localitățile de pe traseu. Investițiile în aducțiuni ar trebui promovate de către Consiliul Județean, iar rețelele de distribuție de către fiecare administrație locală pe diverse programe guvernamentale sau europene.

Rep.: Câte localități din zona rurală a Prahovei rămân, totuși, în afara asigurării rețelei centralizate de apă potabilă? Și când se va ajunge ca toate comunele și satele județului vor avea apă potabilă la robinet?

S.N.: Sunt destule localități în afara rețelei centralizate de apă potabilă, din păcate prea multe. Repet, noi putem asigura cantitățile de apă necesare alimentării tuturor localităților, dar aceasta presupune un efort conjugat al autorităților județene și locale pentru asigurarea infrastructurii necesare distribuției până la ultima locuință din cel mai îndepărtat sat. Când județul are o asemenea comoară, un sistem centralizat de captare, tratare și distribuție a unei ape de o calitate excepțională, n-ar mai trebui decât puțină viziune și voință ca visul oricărui cetățean al acestui județ de a avea apă în casă să devină realitate.

Cristea BOCIOACĂ

An de an, în fiecare primăvară, inundațiile continuă să rămână una dintre principalele amenințări în mai multe zone din România. Anul acesta, cel puțin până acum, am avut liniște în ceea ce privește această chestiune, chiar dacă vremea a fost mai năbădăioasă în unele zone. De această liniște a profitat și conducerea Ministerului Apelor și Pădurilor împreună cu managerii Regiei Naționale „Apele Române“ pentru a continua o serie de lucrări hidrotehnice și a începe unele noi.

Peste 33 milioane de euro pentru stăvilirea Dunării în Ialomița

O mare parte dintre zonele amenințate de inundații se regăsesc de-a lungul Dunării, pe raza județelor Ialomița și Călărași. Pe această porțiune revărsările fluviului, atunci când se petrec, sunt devastatoare. Suprafețe însemnate de culturi agricole sunt acoperite de apele Dunării. De altfel, în mod tradițional, oamenii au învățat, încă din vechime, să-și adapteze calendarul agricol la cel al inundațiilor. Cu toate acestea, mai ales în ultimul deceniu, uneori lucrurile se petrec împotriva oricăror previziuni. Și atunci fermierii nu mai au altceva de făcut decât să fluiere a pagubă...

Tocmai pentru a reduce numărul unor astfel de situații au fost începute mai multe lucrări menite a împiedica inundarea unor zone și revărsările Dunării. Alte proiecte mari vor fi demarate, promite Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, încă din vara aceasta.

La începutul lunii mai, într-o vizită a unei delegații conduse de ministru la Slobozia, au fost prezentate principalele proiecte care se vor desfășura în domeniu pe raza județelor Ialomița și Călărași.

Cel mai amplu dintre acestea este „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“. Investiția va fi finanțată prin Programul Operațional „Investiții Mari“ și va fi realizată în cele două judeţe, respectiv Ialomița și Călăraşi. Valoarea totală estimată a proiectului este de 48,2 milioane de euro (cu TVA), din care 33,2 milioane de euro aferente județului Ialomița.

În acest județ sunt vizate două aspecte prioritare. Primul dintre ele constă în punerea în siguranță a digului de pe malul drept al fluviului Dunărea, pe brațul Borcea, pe raza localității Stelnica. Aici lucrările propuse constau în reabilitarea digului existent la Bentu, stabilizarea malurilor și îndepărtarea șenalului navigabil, pe o lungime de un kilometru.

Pe lângă acestea se dorește și realizarea unei linii de apărare la limita intravilanului și încastrarea acesteia în digul existent printr-un alt dig, cu o lungime de 800 de metri.

ape foto 3

Peste 6 km de dig la Fetești și o subtraversare la Borcea

Un al doilea obiectiv prioritar este efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor în municipiul Fetești. Pentru apărarea localităţii Feteşti, respectiv a cartierului Buliga, este propusă realizarea a 6,700 km de diguri de apărare, continuate cu un parapet din beton lung de circa 600 m. Pentru evacuarea apelor din incintă, în zonele canalelor de irigații existente, vor fi efectuate mai multe subtraversări.

Și pentru că a venit vorba de subtraversări, în județul vecin, Călărași, în localitatea Borcea, va fi realizată o subtraversare de dimensiuni însemnate a digului existent. Conform afirmațiilor directorului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița (ABA), Marilena Stoian, investiția este în valoare de 428.000 de lei. Banii provin din surse proprii ANAR. Lucrarea are rolul de a pune în siguranță peste 100 de gospodării care au mai fost inundate în anii anteriori. Asupra acestora planează un potențial risc de inundare în urma unor acumulări însemnate de apă pluvială, pe un islaz situat la marginea localității. Lucrările vor începe și vor fi finalizate în acest an.

În județul Călărași, în cadrul programului „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“, se va realiza lucrarea de protecție a malului drept, pe braţul Borcea, în zona kilometrului 48-49+500, pe raza comunei Borcea (zona Baital). Pe acest sector sunt necesare lucrări de apărări de mal pe o lungime de circa 1,8 km. Valoarea estimată pentru realizarea acestor lucrări este de peste 15 milioane de euro.

La Cluj, aeroportul mută Someșul

Dar nu numai prevenirea inundațiilor pe Dunăre constituie una dintre preocupările importante ale celor care trebuie să țină în frâu apele României. În celălalt capăt al țării, la Cluj, o altă investiție importantă este în plină desfășurare. Lucrările de extindere a aeroportului ce deservește orașul implică și prelungirea pistei, astfel încât să fie utilizabilă și de către aeronavele de mari dimensiuni, care deservesc cursele la mare distanță. Acest proiect presupune și devierea cursului natural al râului Someșul Mic.

Valoarea totală actualizată a acestui obiectiv este de 174 milioane de lei. Lucrările au început în anul 2012, iar termenul de punere în funcțiune este 2022. Proiectul cuprinde mai multe faze, fiecare dintre ele reprezentând, în sine, o lucrare destul de însemnată. Astfel, un prim pas este regularizarea albiei râului pe o lungime de 35,35 km. Urmează apoi îndiguirea incintei aeroportului, care implică construirea unui dig de aproape opt kilometri. Malurile Someșului Mic vor fi consolidate pe o lungime de 17,94 km, iar cele ale afluenților săi pe 14,80 km.

Pentru anul 2019 au fost alocate acestei investiții trei milioane de lei de la bugetul de stat. În județ mai sunt în desfășurare și alte lucrări ale ANAR. Printre cele mai importante se află reprofilarea albiei Valea Salcă în amonte de municipiul Dej, cu o valoare totală actualizată de 4,17 milioane lei, și care va fi finalizată în acest an. Scopul acestei lucrări este de a apăra de inundații 1.054 de locuitori din localitățile Dej și Jichiș, 40 de gospodării, 60 ha de teren și trei podețe.

Tot anul acesta va fi finalizată și amenajarea Văii Olpret în zona municipiului Dej. Suma alocată acestei lucrări în anul 2019, din fonduri proprii ANAR, este de 4,08 milioane lei, din totalul de 10,93 milioane lei, cât este valoarea totală actualizată a investiției. Proiectul a cuprins amenajarea a 27 km albie, consolidarea a 3,4 km de maluri și construirea a 15 praguri.

Amenajarea Văii Mărgăuța este un alt obiectiv ce se va finaliza anul acesta. Pentru realizarea acestui deziderat au fost alocați de la Bugetul de Stat ultimii 1,25 milioane de lei din totalul de 17,87 milioane lei, cât reprezintă valoarea actualizată a proiectului. Lucrarea a cuprins recalibrarea a 5,5 km de albie, consolidări de mal pe o lungime de 6,8 km, zece poduri și 27 praguri de beton.

În sfârșit, o altă investiție de o mare amploare este amenajare Văii Călata. Aceasta cuprinde două lacuri de acumulare, una de 1,03 milioane metri cubi la Călățele și alta mai mare, de 2,739 milioane metri cubi, la Călata. Peste 36 km din albia râului va fi reamenajată, 14,5 km de mal vor fi consolidate și se va construi un zid de sprijin lung de peste 20 km. Valoarea totală a lucrărilor este de aproape 92,5 milioane de lei. Obiectivul va fi finalizat în anul 2020.

Alexandru GRIGORIEV

Peste 90 de localități, inclusiv orașe ca Bacău, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Târgu Ocna, Gura Humorului, Rădăuți, Horezu, vor fi mai bine apărate împotriva inundațiilor, în urma finalizării a 60 de lucrări hidrotehnice, realizate la nivel național de către Administrația Națională „Apele Române“.

Din cele 60 de lucrări, 29 sunt finanțate de la bugetul de stat, iar celelalte 31 de lucrări vor fi realizate prin eforturile proprii ale ANAR. Astfel, 116.125.000 lei (68,5% din valoarea totală de investiție) au fost alocați din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, în vederea înlăturării efectelor inundațiilor. Fondurile au fost deja aprobate, în regim de urgență, prin HG 582/2018 și prin HG nr. 516/2018.

Având în vedere faptul că viiturile din această vară au afectat numeroase lucrări hidro­tehnice aflate în administrarea ANAR, care apără peste 90 de localități și care se regăsesc în peste jumătate din teritoriul României, ANAR a considerat ca prioritate alocarea din surse proprii a sumei de 53.407.000 lei, reprezentând 31,5% din valoarea totală de investiții pentru aceste lucrări.

Lucrările constau în consolidări și refaceri de apărări de mal (în județele Argeș, Botoșani, Hunedoara, Vâlcea), regularizări de albie și consolidări (în județele Alba, Brașov, Neamț, Suceava, Vâlcea, Gorj, Bistrița-Năsăud, Timiș, Caraș-Severin), amenajări de albii (în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Suceava, Harghita, Galați, Maramureș, Sălaj), reabilitări și îndiguiri (în județele Brașov, Covasna, Gorj, Mureș, Vâlcea), închiderea liniilor de apărare (în județul Timiș).

Sumele cele mai mari (peste 7.000.000 lei), de la bugetul de stat și/sau din sursele proprii ale ANAR, au fost alocate în județele unde au fost afectate cele mai multe lucrări hidrotehnice, respectiv județele Neamț, Vâlcea, Bacău, Alba, Covasna, Galați.

În acest context, profitând și de vremea favorabilă, au fost demarate încă din luna septembrie numeroase lucrări. Cele mai multe dintre ele au ca termen de finalizare sfârșitul lunii noiembrie sau jumătatea lunii decembrie. Astfel, în primăvară vor fi create premisele înlăturării riscurilor de inundații, existente acum.

Pe Olt, lucrări în Covasna, dar și în Vâlcea

Administraţia Bazinală de Apă Olt (ABA) a început lucrările de refacere a infrastructurii hidrotehnice în localitățile Băcel – Chichiș, Bodoc și Rușeni – Sânzieni, județul Covasna, pe cursurile de apă Râul Negru, Tărlung, Cașin și Dobârlău. Proiectele derulate însumează peste 7 milioane de lei, iar termenul de finalizare a acestora este 14 decembrie 2018.

Aceeași Administrație Bazinală Olt a început și trei lucrări de regularizare și amenajare a albiilor unor cursuri de apă din județul Vâlcea. Una dintre ele are ca obiectiv regularizarea pârâului Luncavăț și a afluenților acestuia pe sectorul Vaideeni – Horezu – Popești, iar celelalte două constau în amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, și a pârâului Topolog, în zona comunei Nicolae Bălcescu. Pentru amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, valoarea lucrărilor se ridică la 7.500.000 lei, urmând a se amenaja albia pârâului pe o lungime de 920 m. Până acum au fost efectuate lucrări pentru organizarea de șantier (platformă balastată), fiind realizate două rampe de acces, cu un volum total de 200 de metri cubi. De asemenea, s-au realizat 244 de metri cubi de terasamente de albie, 80 de metri liniari de fundații pentru zid de sprijin și 140 de metri liniari de împrejmuire.

Pentru  amenajarea pârâului Topolog, în comuna Nicolae Bălcescu a fost aprobată o investiție de 3.671.000 lei. În cadrul acestei lucrări se va realiza amenajarea albiei, precum și protecția malului, pe o lungime de 1.244 de metri liniari.

Termenul de finalizare a celor trei lucrări hidrotehnice de regularizare și amenajare a albiilor în județul Vâlcea, ce au o valoare totală de 32,17 milioane de lei, este 14 decembrie 2018.

Siretul – nărăvaș, ca de obicei!

Inundațiile produse în bazinul hidrografic al râului Siret,  în perioada iunie - iulie 2018, au condus la formarea de viituri care au determinat evacuarea din acumulările Călimăneşti și Movileni aflate în administrarea SC Hidroelectrica a unor debite maxime de 2.600 mc/secundă. Ca urmare, în zona comunei Şendreni, amplasată în aval de confluențele râurilor Putna și Râmnicu Sărat, au avut loc depuneri masive de  aluviuni. Pe malul drept s-a format un grind care a determinat o eroziune periculoasă în malul opus. Aceasta din urmă pune în primejdie două obiective importante: calea ferată electrificată care asigură legătura între municipiile Tecuci și Galați și stația de pompare apă Bărboşi, o unitate importantă a infrastructurii principale din sistemul de irigații Câmpia Covurlui, județul Galați.

În urma monitorizării eroziunii de mal produsă în zona Șendreni s-a constatat că în luna octombrie distanţa dintre Siret şi linia căii ferate Galaţi – Tecuci a ajuns la doar 30 metri, faţă de 60 de metri cât era în luna iunie a acestui an. Această constatare a făcut ca investiţia „Amenajarea râului Siret în localitatea Şendreni“ să devină o urgență. Într-o primă etapă se execută pe o lungime de 200 metri, iar lucrarea de amenajare din zona Şerbeştii Vechi se realizează pe o lungime de 120 metri. Cele două investiţii vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

La momentul actual, ANAR continuă demersurile pentru promovarea în regim de urgenţă a etapei a II-a a acestui obiectiv de investiţii, care constă în lucrări de stopare a eroziunii de mal pe o lungime de încă 216 metri, astfel încât să se realizeze închiderea acestui punct critic.

Și în Brașov Oltul pune probleme

În județul Brașov, pentru reabilitarea digului de apărare de pe râul Olt, din zona localității Comana, a fost aprobată în regim de urgență execuția a 3,5 kilometri de dig de apărare, în valoare de 1.175.000 lei. Până în prezent, au fost realizate lucrări de compactare și înălțare a vechiului dig pe o lungime de aproximativ 800 metri cu pământul extras dintr-o carieră aflată la 5 km distanță de șantier. În urma acestor lucrări vor fi apărate gospodăriile din localitățile Comana de Jos și Crihalma, un drum județean, precum și 980 ha de teren agricol. De asemenea, proiectul de reabilitare și îndiguire a pârâului Bârsa, la Bod, prevede construirea unor capacități hidrotehnice pe o lungime de 200 metri, investiție în valoare de 500.000 lei. Scopul acestor lucrări este ca localitatea Colonia Bod, patru obiective industriale, 40 de case și gospodării, drumul comunal și aproximativ 900 ha terenuri agricole și pășuni să fie apărate împotriva inundațiilor.

Tot în județul Brașov, pentru pârâul Tărlung, la Teliu, a fost aprobată refacerea apărării de mal pe o lungime de 800 de metri liniari, valoarea investiției fiind de 1.000.000 de lei. Până în prezent a fost curățat șenalul aflat în amonte de podul de cale ferată. De asemenea, pe o lungime de 120 de metri, pe malul drept, în aval de pod, au fost executate excavații și taluzări. Lucrările continuă și pe malul stâng în aval de pod, pe o lungime de aproximativ 110 metri. În urma refacerii apărării de mal în comuna Teliu, drumul național Braşov – Buzău (DN10), precum și 330 ha teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor.

Al patrulea obiectiv demarat în județul Brașov prevede refacerea zidurilor din beton pe o lungime de circa 200 de metri, în zona Timișului Sec.

Râul a fost decolmatat pe o lungime de aproximativ 300 de metri și au fost demolate zidurile din beton distruse în urma viiturilor, iar în prezent se construiește un batardou din materialul extras din albie. Ca urmare, un cartier al Brașovului, opt societăți comerciale, șapte gospodării, drumul național, un pod, o priză de apă și aproximativ 140 ha de teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor. Conform planurilor, cele patru lucrări hidrotehnice din județul Brașov ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii decembrie.

În Suceava riscurile au fost diminuate

Administrația Națională „Apele Române“ a emis ordinele de începere a lucrărilor pentru trei obiective și în județul Suceava. Lucrările sunt finanțate din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, iar sumele necesare au fost alocate prin HG 582/2018.

Lucrarea de refacere a amenajării râului Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți constă în refacerea digului de deviere pe o lungime de 150 metri și are o valoare alocată de 324.000 lei. În urma viiturilor de pe râul Suceava din perioada iunie-iulie, a fost afectat digul ce protejează sursa de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți, astfel încât circa 30.000 de locuitori erau în pericol de a rămâne fără apă. Lucrările constau în desfacerea lucrărilor provizorii pe o lungime de 50 de metri, refacerea corpului digului pe o lungime de 150 metri liniari și refacerea prismului, grinzii și pereului. Până în prezent au fost executate lucrările de desfacere în totalitate, s-a refăcut corpul digului pe toată lungimea de 150 metri liniari și s-au executat în proporție de 90% lucrările de refacere a prismului, grinzii și pereului.

O altă lucrare este amenajarea râului Moldova și a afluenților săi pe tronsonul Fundu Moldovei – Gura Humorului. Prima etapă este amenajarea pârâului Humor. În luna iunie, viiturile succesive de pe pârâul Humor au distrus lucrările de protecție existente, punând în pericol populația și obiectivele socio-economice din orașul Gura Humorului. Investiția actuală constă în refacerea pragurilor de fund pe o lungime de 80 metri, refacerea apărărilor de mal pe o lungime de 700 metri și refacerea pereului pe o lungime de 60 metri liniari. Valoarea alocată este de 1.386.000 lei. Execuția lucrărilor a început cu refacerea pragurilor de fund.

Pentru protejarea locuitorilor și a obiectivelor socio-economice din localitatea Boroaia s-a început regularizarea albiei pârâului Râșca pe o lungime de 1 km și execuția unui dig de protecție pe o lungime de 1,093 Km. Valoarea alocată acestui obiectiv este de 750.000 lei. Până în prezent s-a efectuat regularizarea albiei pe o lungime de cca 350 metri și a fost executat digul de protecție pe circa 400 metri. Conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este sfârșitul acestui an.

Alexandru GRIGORIEV

Administrația Națională Apele Române se pregătește pentru ploile de toamnă. Pentru că aproape în fiecare an, de ceva vreme încoace, toamna, dar mai ales primăvara s-au produs inundații repetate în anumite zone, conducerea ANAR, împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor, a demarat lucrări de reparații și consolidare pe mai multe sectoare de cursuri de apă.

Mare parte dintre aceste lucrări ar fi trebuit deja făcute de ceva vreme, dar nu au existat fondurile necesare. Pe de altă parte, o altă lucrare la fel de necesară este și curățirea albiilor unor râuri. Cu ocazia Zilei Curățeniei, mii de voluntari din toată țara au venit în sprijinul celor de la ANAR, reușind adunarea unei cantități impresionante de gunoaie. Dar să le luăm pe rând!

Reparații și modernizări în Bihor

La începutul lunii septembrie, mai exact pe 6 și 7, Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), Victor Sandu, directorul general adjunct al ANAR, Dorel-Marcel Dume, alături de reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bihor, l-au însoțit pe ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, într-o vizită de lucru în județul Bihor. În timpul vizitei s-a inspectat șantierul în care se lucrează la amenajarea malului stâng al râului Crișul Repede, în zona centrală a municipiului Oradea.

După aceea a urmat o vizită la Barajul Leșu (comuna Bulz), unde au fost inspectate lucrările hidrotehnice aflate în plină desfășurare la acest baraj. În continuare, delegația s-a deplasat la Meziad (comuna Remetea) pentru inspectarea zonei în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Meziadului. În aceeași zi, spre seară, înalții responsabili au constatat la fața locului și zona în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Nimăiești, la Beiuș.

În dimineața următoare, la sediul Prefecturii Bihor, au fost analizate datele culese din teren. Concluzia a fost că lucrările vor fi încheiate la timp și conform proiectelor aprobate.

Amenajări de albie în Teleorman

În acest an, malurile pârâului Valea Copacilor, afluent de dreapta al râului Teleorman, au fost erodate din cauza viiturilor puternice. Din această cauză, în zona orașului Costești mai multe clădiri din apropierea cursului de apă au fost puse în pericol, iar cimitirul localității Costești risca să se prăbușească în albia pârâului. S-a impus astfel realizarea unor lucrări de protecție a malurilor în regim de urgență.

Administrația Națională „Apele Române“, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea (ABA), a propus aprobarea lucrării de amenajare a albiei pârâului Valea Copacilor în zona localității Costești, amonte de confluența cu râul Teleorman. Obiectivul de investiții a fost aprobat prin HG 582/2018, cu o valoare de 700.000 lei cu TVA.

A fost întocmit proiectul tehnic, s-a semnat contractul de lucrări construcții și montaj, iar la data de 10 septembrie a.c. ABA Argeș – Vedea a predat amplasamentul constructorului pentru începerea lucrărilor în vederea realizării obiectivului de investiții.

Până la acest moment a fost curățat amplasamentul de vegetație, deșeuri și arborii purtați de ape și se lucrează la excavarea pământului din albie, confecționarea și montarea saltelelor, precum și a cutiilor de gabioane.

În continuare, lucrările ce urmează a fi efectuate constau în recalibrarea albiei pe o lungime de 1.000 de metri (prin realizarea unei secțiuni  trapezoidale cu lățimea la bază de 3 metri, defrișarea copacilor din albie, decolmatarea depozitelor de aluviuni), consolidarea ambelor maluri cu ziduri de gabioane (150 + 150 metri de ziduri de gabioane, filtru de geotextil, umplutură din material local, placare cu beton) și 2 praguri de fund îngropate.

Dacă lucrurile se vor desfășura conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este luna octombrie 2018.

Curățenie în toată țara

Salariați ai Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), prin Administrațiile Bazinale de Apă (ABA) și Sistemele de Gospodărire a Apelor (SGA), au organizat și au participat pe 15 septembrie la o amplă operațiune de strângere a deșeurilor aflate în albiile și luciurile de apă administrate de ANAR. Lor li s-au alăturat și 2.219 voluntari proveniți din alte domenii de activitate.

La acțiune au fost folosite și utilaje pentru ridicarea și transportul deșeurilor colectate și sortate.

Echipele au intervenit în următoarele zone:

  • râul Nicolina (municipiul Iași);
  • râul Delea (județul Vaslui);
  • râul Valea Seacă (municipiul Bârlad);
  • malul lacului Brațeș (județul Galați);
  • acumulările Mileanca, Cal Alb, Iezer, Drăgășani, Curtești și Negreni (județul Botoșani);
  • râul Șușița;
  • râul Jiu, la Bucovat, Podari și Breasta;
  • râul Amaradia (pod Ișalnița);
  • malul stâng al râului Bistrița, în zona podului Șerbănești (Lacul de Agrement Bacău);
  • lacul Poiana Uzului;
  • râul Mureș, la Toplița și Gheorghieni;
  • râul Belerna;
  • râul Târnava Mare, la Odorheiul Secuiesc și Acumularea Zețea;
  • râul Târnava Mică, la Praid;
  • râul Arieș, la Câmpia Turzii și Turda;
  • râul Mureș, la Turda;
  • râul Mureș (Acumularea Cinciș și Orăștie);
  • râul Mureș, la Arad și Lipova;
  • pârâul Trotuș, la Săvârșin;
  • râul Galbena, la Hațeg;
  • pârâul Hința amonte zonă Ștrand;
  • pârâul Pesceana, zona Valea Caselor și Momotești;
  • pârâul Luncăvicioara, pod DN lângă Stația Hidro;
  • pârâul Lotus amonte confluență Olt.

Deșeurile, după ce au fost sortate (plastic, sticlă, metal, lemn etc.), au fost depozitate în locuri special amenajate.

Voluntarii au folosit 6.124 de saci menajeri și 3.271 de perechi de mănuși de protecție. Totodată, au fost utilizate 64 de utilaje pentru colectarea și transportul deșeurilor colectate. Separat, angajații ANAR au strâns 3.636 de saci de gunoi și 85 de tone de deșeuri, acestea din urmă fiind transportate cu basculante.

Alexandru GRIGORIEV

„Când dă Domnul cu săracul, dintr-o bubă-i umple capul!“, spune o veche zicală românească. Așa s-a întâmplat și cu ploaia. După o secetă aproape istorică în cea mai mare parte a lunii aprilie, în mai și iunie, iată că la sfârșitul lunii lui Cireșar a plouat cât pentru o jumătate de an în doar două-trei zile! Deși majoritatea fermierilor sunt mulțumiți pentru că în cea mai mare parte a țării ploile nu au fost devastatoare, există și locuri unde apele au făcut prăpăd. De departe, cea mai gravă și, dacă putem să spunem așa, spectaculoasă situație a fost cea înregistrată la Budila, în județul Brașov. Acolo un picior al podului de cale ferată a fost luat de apele umflate ale pârâului Târlung. Ca urmare, circulația pe linia care lega Întorsura Buzăului de Brașov a devenit imposibilă. Ministrul Apelor și Pădurilor, dl Ioan Deneș, împreună cu directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“, Victor Sandu,  însoțiți de specialiști și de reprezentanți ai administrației publice locale, ca și de prefectul județului Brașov, Marian Rasaliu, s-au deplasat de urgență în zonă. Principala preocupare a fost aceea de a se asigura că rămășițele podului nu au colmatat albia pârâului Târlung, astfel încât să creeze riscul inundării localităților adiacente.

În continuare, ministrul și conducerea A.N. „Apele Române“ s-au deplasat în localitățile afectate de inundații din județele Brașov și Covasna, în cursul zilei de 30 iunie. În acel moment erau evacuate cca 40 case din satul Lunca Mărcușului și cca 40 case din satul Băcel, în urma cedării digului de pe malul drept  al Târlungului. Echipele A.N. „Apele Române“, atât din zonă cât și cele dislocate de la Centrele de Intervenție Rapidă (CIR) Vâlcea și Mureș, au intervenit pentru consolidarea și menținerea digului cu cca 5.000 saci de nisip. De asemenea, au fost aduse și pompe pentru evacuarea apelor. Alte echipe au acționat pentru scăderea rapidă a nivelului apei la Barajul Săcele, astfel încât să se poată prelua viitura. Doar așa DN București – Brașov, care la un moment dat fusese inundat, a fost redat circulației, după scăderea cu 15 cm a nivelului apei din lac. Având în vedere situaţia, personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi a intervenit pentru supraînălțarea cu saci umpluţi cu nisip pe digul Siretului pe o lungime de 20 ml şi s-a pregătit suportul pentru blocarea albiei minore a râului Mălina la traver­sarea DN25 pentru protecţia drumului între Şendreni şi Movileni. În toate Sistemele de Gospodărire a Apelor din zona Moldovei personalul de intervenție s-a aflat în alertă, fiind pregătit să intervină la nevoie.

Au pornit instalațiile de desecare, dar în Dobrogea e încă secetă pedologică

În județul Teleorman, ministrul Deneș și directorul general al A.N. „Apele Române“ s-au deplasat în localitățile Izvoarele, Țigănești, Drăgănești-Vlașca și la Barajul de la Furculești, lângă Videle. De asemenea, au fost vizitate și mai multe localități aflate pe cursul râului Teleorman. La fața locului au fost discutate situațiile concrete existente și au fost stabilite elementele unor planuri de măsuri care să împiedice repetarea inunda­țiilor. În ceea ce privește terenurile agricole inundabile, la ora actuală Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are în administrare 470 stații de pompare funcționale, care deservesc 1.463.926 ha. La data de 29 iunie 2018 a fost necesară pornirea a 57 de stații, după cum urmează: 30 în județul Brăila, cinci în Constanța, șapte în Giurgiu, câte trei în Brașov, Dolj, Olt și Teleorman, două în Ilfov și una în județul Tulcea.

În urma ploilor, Administrația Națională de Meteorologie informa că la data de 3 iulie 2018 rezerva de umiditate accesibilă plantelor de porumb pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintă valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Doar izolat în nordul Moldovei și sud-estul Transilvaniei se semnalau excese. Culmea însă este că local în nordul și estul Dobrogei, sud-estul Moldovei și nord-estul Munteniei se înregistrau încă deficite de apă în sol, respectiv secetă pedologică moderată și izolat puternică.

Alexandru GRIGORIEV

(Foto: A.N. „Apele Române“)

De mai mulți ani, la Ploiești funcționează, cu rezultate notabile, o unitate etalon a Apelor Române, și anume Exploatarea Sistem Zonal Prahova, care printr-o rețea de aducțiune, de peste 160 km, aduce în casele sătenilor din județ apă curată, de munte, de la cele două mari acumulări – Paltinu și Măneciu. Despre aceasta ne vorbește ing. Sorin Neculai, directorul societății.

ape Prahova a

– Cum arată bilanțul anului care tocmai a trecut?

– Rodnic, dacă putem spune așa. Asta pentru că o mare parte a localităților din mediul rural al Prahovei primesc acum zi/noapte, apă de calitate, la robinet, în casele lor. La un preț rezonabil - 1 leu pentru 1.000 litri. Apă care nu se termină niciodată, dat fiind faptul că cele două mari acumulări de la Paltinu și Măneciu au câte 50 milioane mc fiecare, sunt mereu pline. Apoi, datorită retehnologizărilor făcute de noi, pe parcursul fiecărui an sporim capacitatea de livrare cu cel puțin 20% pe an. În 2017 am mărit capacitatea de livrare a apei de la Stația de tratare de la Măneciu în principal pentru localitățile de pe Valea Teleajenului. De la Măgurele la Lipănești, la Drajna, Bătrâni, Cerașu și Posești, până la Boldești – Scăeni. Iar în perspectiva anilor următori, dorim să asigurăm apă potabilă de la munte și altor localități din această zonă, precum și altor comune și sate de pe Valea Cricovului Sărat, dar și altora din zona Mizil. Ceea ce vă pot spune este că ne aflăm la nivel de discuție și pentru comunele Fulga, Sălciile și Baba Ana, altele din această zonă bazându-se deocamdată mai mult pe forajele locale.

ape Prahova b

– Știm însă că în această zonă – Mizil – există comune unde aducțiunea apei de la unitatea dvs. ridică unele probleme tehnice și de investiții. Este cazul localităților Lapoș, Salcia, Tătaru, precum și Jugureni și Călugăreni, unde sunt necesare proiecte de anvergură, pe care le are în vedere Consiliul Județean Prahova, dat fiind faptul că administrațiile locale respective nu dispun de fondurile necesare. Nu se poate face acest lucru de către unitatea dvs.?

– Nu se poate, fiindcă Exploatarea Sistem Zonal Prahova, prin statutul său nu are acces nici la fondurile de investiții de la Bugetul de stat și nici nu poate accesa fonduri europene. În același timp, personalul propriu de execuție este insuficient. Avem cu puțin peste 280 de persoane. Astfel noi nu putem executa decât lucrări curente, de întreținere, la cele trei stații de tratarea apei de la Voila, Măneciu și Vălenii de Munte. Or, la aceste stații se impun lucrări urgente de întreținere și de retehnologizare. Atât aceste stații, cât și laboratoarele lor au o vechime mare, de peste 40 de ani, și se impun a fi realizate lucrări urgente de consolidare și de apărare împotriva viiturilor, în condiţiile în care fondurile disponibile alocate investițiilor sunt destul de modeste – cel mult șase milioane de lei. Aceasta și pentru că veniturile noastre sunt modeste, prețul apei livrate sătenilor și orășenilor fiind mic – un leu/mia de litri apă. Oricum, unitatea noastră este în măsură să poată onora orice solicitare de apă potabilă pentru toate acele comune racordate la rețeaua noastră din județul Prahova. Îi asigurăm pe sătenii prahoveni că apa livrată de noi la robinet va fi de foarte bună calitate.

Cristea BOCIOACĂ

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti