Legea vânzării terenurilor ar putea să treacă prin Parlament până la finalul anului, a declarat, marți, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

'Legea (Legea vânzării terenurilor către persoanele fizice din Uniunea Europeană — n.r.) trebuie să apară până la finalul anului și de asemenea normele de aplicare pentru că prin norme sperăm să clarificăm unele lucruri. Noi ne propunem să treacă până la finalul anului. Foarte important este să gândim cât mai bine lucrurile în așa fel încât să vedem reflectate în legislație interesele României, fără a fi contestate de către Comisia Europeană', a arătat Irimescu, în conferința "Iarna fierbinte a agriculturii românești".

Acesta a precizat că, dacă legea și normele de aplicare nu vor fi aprobate până la finalul anului, de la 1 ianuarie persoanele fizice din UE vor putea cumpăra liber terenuri agricole.

De asemenea, Irimescu a explicat că, dacă va fi ceva necorespunzător în textul acestei legi sau în normele de aplicare, autoritățile de la Bruxelles se vor autosesiza.

Întrebat dacă este posibil ca România să se confrunte cu o avalanșă de cereri de cumpărare de terenuri după 1 ianuarie 2014, Irimescu a precizat că acest scenariu este exclus.

'În opinia mea nu cred că vor fi avalanșe. Eu m-aș bucura dacă ar veni foarte mulți cetățeni europeni să cumpere câte 2.000 de metri pătrați cu case în zonele satelor care se prăbușesc, astfel să revigoreze mediul rural', a spus Irimescu.

Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare.

Proiectul de lege a avut raport favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arăta, în noiembrie, că ministerul pe care îl conduce a inițiat acest proiect de lege deoarece, conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piața funciară și este important să existe norme care să reglementeze acest lucru.

"Această liberalizare se referă la cetățenii Uniunii Europene. (..) Cetățenii din afara Uniunii Europene pot să achiziționeze terenuri agricole în extravilan numai dacă au reședința pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condițiile în care există tratate între Uniunea Europeană și acele state sau acorduri de liber schimb între statele membre și statele din care provin", a explicat ministrul la vremea respectivă.

Daniel Constantin a precizat că prin această lege se extinde dreptul de preempțiune la cumpărarea terenurilor și la alte categorii de persoane.

"Menținem pentru arendași, extindem la vecini, pentru că dorim comasarea terenurilor agricole, al treilea prag către tinerii fermieri, așa cum sunt definiți ei în legislația europeană ca având până în 40 de ani, pentru că ne dorim să întinerim populația care lucrează în agricultură. (...) Al patrulea prag de preempțiune se referă la stat, reprezentat de noua Autoritate pentru Reglementarea Pieței Funciare", a explicat Constantin.

AGERPRES

România va rămâne cel mai probabil cu doar câteva sute de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii, dintr-un total de 4.200 în prezent, acestea urmând să fie din nou evaluate în conformitate cu legislaţia europeană, a declarat pentru AGERPRES, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

"Am făcut o analiză şi în România funcţionează 4.200 de produse tradiţionale, ceea ce cred că este o glumă proastă. De aceea vrem să le verificăm încă o dată. Eu iniţial am vrut să anulez lista şi să le reacreditez, dar ar fi însemnat să punem oamenii pe drumuri şi să cheltuim bani în plus. Am decis împreună cu Asociaţia Producătorilor Tradiţionali să mergem să le verificăm încă odată pentru că nimeni nu a făcut-o niciodată foarte serios, în conformitate cu legislaţia europeană şi care spune că tradiţional înseamnă că produsele trebuie să aibă un element de tradiţionalitate de cel puţin 25 de ani", a precizat Irimescu.

Oficialul MADR a afirmat că se lucrează în acest sens la un proiect de act normativ, care va fi adoptat cel mai probabil înaintea Sărbătorilor Pascale (5 mai 2013, Paştele ortodox - nota ed.). După adoptarea actului normativ, reprezentanţii MADR împreună cu cei ai asociaţiei de profil vor începe verificarea şi vor păstra pe listă doar produsele veritabile tradiţionale, ceea ce ar putea reduce de câteva ori numărul acestora.

Dinamica înregistrării produselor tradiţionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la un total de 4.124 la finele semestrului I din 2012. Potrivit MADR, acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară. Cele mai multe produse, în număr de 1.474, erau cele din lapte şi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne şi produse din carne. 
De asemenea, produsele de morărit şi panificaţie înregistrate sunt în număr de 715, băuturi alcoolice - 270, conserve legume-fructe - 172, peşte şi produse din peşte - 30, miere - 20, grăsimi vegetale - 6, iar altele - 26.

Deşi există o diversitate de produse alimentare înregistrate la MADR, deocamdată în România există un singur produs recunoscut şi protejat la nivel comunitar, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni - fabricat de Sonimpex Serv Com SRL, pentru alte două produse fiind avansate documentaţiile în vederea obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. Încă nouă produse potenţiale de a dobândi protecţie comunitară sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran (Braşov), telemea tradiţională de Ibăneşti (Mureş), Brânză de Gulianca (Brăila), Virşli de Brad (Hunedoara).

Sursa: AGERPRES

În România sunt circa 800.000 de fermieri mici, cu 2-3 vaci, care ar putea dispărea de pe harta producătorilor de lapte, din 2015, dacă ar fi eliminate cotele de lapte, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Pentru România este important sectorul zootehnic, cel al ovinelor şi bovinelor, spune Achim Irimescu, pentru că în actualul pachet financiar nu a fost prins în subvenţiile europene şi România risca să nu primească bani decât pe suprafaţă, nu şi pe animale. 

'De exemplu, dacă un fermier are o mie de vaci şi 50 de hectare de teren primea bani europeni doar pentru cele 50 de hectare. Ca să primească şi pentru animale erau două soluţii, una să facem conversia animalelor în dreptul de plata pe suprafaţă, dar ar fi crescut foarte mult suprafaţa echivalentă. Acum avem recunoscută de Comisia Europeană o suprafaţă de bază de 9,7 milioane hectare, faţă de 7 milioane hectare iniţial', spune Irimescu. 

Dacă cota de lapte dispare, din 2015 vine laptele din alte state membre şi pe fermierii cu 2-3 vaci îi omoară. Nu o să meargă Danone să alerge cu camionul să ia câte 10 litri de la unul şi de la altul, ci vine camionul la procesator cu lapte conform, adaugă secretarul de stat.

Vom avea şi în viitorul PNDR o măsură ca să încurajăm sectorul laptelui, spune Achim Irimescu. Acum avem în zonele defavorizate subvenţii speciale, care pot ajunge şi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenţia, au zis mersi şi nu au făcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situaţia asta, cu 2-3 vaci, adică 90% dintre ferme. Aceştia au cele mai mari şanse să dispară. Nu vor face concurenţă celor din afară, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacă, iar aceşti români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspăt, integral, netratat, la 58 de cenţi ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o să găsim niciodată sub un euro.

În fine, pe cota de zahăr, noi am cerut prelungirea până în 2019-2020, dar s-a acceptat până în 2017, spune Irimescu. Asta înseamnă că România are o cotă actuală de 104.000 tone de zahăr din sfeclă până în 2015. Prelungirea acestui sistem până în 2017 îmi oferă garanţia că nu omor cultivatorii de sfeclă de zahăr. Privind dintr-un anumit punct de vedere mă felicit că nu mai am cotă, după 2017, şi pot să produc cât vreau eu pentru consumul naţional de jumătate de milion de tone, dar restul este din procesarea zahărului brut importat sau zahăr rafinat.

Sursa: AGERPRES

Agricultura are nevoie de cât mai mulţi bani europeni pentru a scădea semnificativ importurile din acest sector, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de specialitate.

'Sectorul zootehnic trebuie încurajat cel mai mult, deoarece acesta este un sector cu valoare adăugată, la cereale veniturile sunt cele mai mici. În 2013, trebuie să cheltuim 1,3 miliarde euro pentru a evita dezangajarea de fonduri', a precizat Achim Irimescu.

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 este de 39,8 miliarde euro, iar în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) România are alocate 17,5 miliarde euro în creştere cu 27% faţă de alocaţia în exerciţiu bugetar 2007-1013.

În acest context specialiştii apreciază că este necesară o implicare mai mare a agricultorilor, precum şi simplificarea modului de efectuare a plăţilor. 

'Ştim exact pe ce bani contăm. Avem posibilitatea să facem transfer între pilonul I - dezvoltare rurală şi pilonul II - plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. De aceea, este falsă ideea multor reprezentanţi ai autorităţilor care pretextează că unele măsuri se iau după voia Bruxelles-ului. În România, Bruxelles-ul suntem noi şi noi trebuie să transpunem în fapte sumele alocate. Legea Camerelor Agricole este un subiect pentru care fiecare agricultor trebuie să lupte pentru a dezvolta sectorul agricol', a spus Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial.

Sursa: AGERPRES

Transferul de fonduri prin intermediul Programului Operaţional pentru Pescuit pentru România ar putea fi reluat în cel mai scurt timp, după ce autoritatea de audit va trimite la Bruxelles raportul de audit şi control pe anul în curs şi se va efectua o ultimă verificare, a declarat marţi, la Bruxelles, după prima reuniune de lucru a Consiliului AGRIFISH, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu.

'Am avut recent cu Comisia o discuţie şi în urma progreselor înregistrate au spus că în cel mai scurt timp că se va relua transferul de fonduri către România. Se mai aşteaptă raportul de audit şi control pe anul acesta şi după transmiterea lui se va mai face o verificare, un audit scurt, şi sperăm noi ca la începutul anului viitor să se poată transfera primii bani după deblocare', a afirmat Achim Irimescu.

Plăţile pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) au fost întrerupte la 13 ianuarie, după ce autoritatea de audit a semnalat mai multe deficienţe.

'Problemele cele mai mari au vizat nereguli, deşi este cam mult spus, pentru că de exemplu în cazul /reţelei/ Natura 2000 interpretarea autorităţilor naţionale a diferit de cea a Comisiei sau a autorităţii de audit. Pentru că în regulament era o formulă, respectiv proprietarii sunt despăgubiţi pentru 2 ani în 5 ani pentru peştele din acvacultură consumat de păsări. Şi au fost aplicanţi care au cerut într-un an pentru doi ani sau în doi ani pentru doi ani. Aici a fost interpretarea diferită şi noi, la solicitarea autorităţii de audit şi a CE, vom lua înapoi 4 milioane de euro', a precizat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că absorbţia a crescut de la venirea noului guvern, dar că se putea face şi mai mult dacă s-ar fi găsit fonduri pentru cofinanţare.

'Am reuşit să accelerăm absorbţia pe dezvoltare rurală de la 46% la 52%. S-au făcut progrese mari, e adevărat că nu am reuşit să creştem şi mai mult. Practic, în acest an noi puteam să plătim încă 600 de milioane de euro, dar Ministerul Finanţelor nu ne-a asigurat partea de cofinanţare. Mai mult, chiar am găsit în urma discuţiilor cu Comisia o soluţie să folosim din avansurile date de CE pentru a plăti partea de cofinanţare, dar ne-am lovit de procedurile birocratice, greoaie impuse de Ministerul Finanţelor', a mai spus Achim Irimescu.

Sursa AGERPRES

Ministerul Agriculturii intenţionează să finalizeze noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 până la jumătatea anului viitor, pentru a putea demara negocierile cu Comisia Europeană în perspectiva aplicării acestuia din 2014, noul program urmând să conţină câteva domenii prioritare de investiţii pentru România.

"Am anunţat licitaţia pe SEAP pentru a găsi firma de consultanţă care va întocmi documentul PNDR 2014-2020. Vreau să avem o analiză foarte serioasă din partea acesteia pentru a putea decide priorităţile pe care le vom finanţa în perioada următoare. Nu vom mai aloca bani pe 25 de măsuri, cum a fost în actualul PNDR, ci vom fi mai targetaţi pe anumite domenii", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Potrivit sursei citate, principalele măsuri care se vor regăsi în noul PNDR vor viza infrastructura rurală şi investiţiile în ferme şi în industria alimentară.

"În noul PNDR 2014-2020 vor rămâne toate măsurile de investiţii. Cea mai importantă măsură vizează investiţiile în infrastructura rurală, respectiv măsura 322, măsura de investiţii în ferme - 121 şi măsura 123 în industria agroalimentară, iar pe restul măsurilor vom mai vedea. Cred că pare o glumă proastă să susţii investiţiile în agroturism dacă nu ai pusă la punct infrastructura rurală", a adăugat Achim Irimescu.

Reprezentantul MADR consideră că la ora actuală calendarul este foarte strâns, în condiţiile în care negocierile cu CE ar trebui să înceapă cel târziu la jumătatea anului viitor.

"Documentul trebuie să fie finalizat în iunie 2013, ca să poată fi negociat cu Comisia şi să poată fi aplicat de la 1 ianuarie 2014. Va exista o primă formă în iunie, dar care se va modifica în mod sigur după prima negociere. Comisarul Dacian Cioloş a afirmat că nu vor mai fi acceptate de către Comisie programe prea complicate pentru că a crescut foarte mult rata de eroare. Dacă pe plăţi directe rata de eroare la nivel european este puţin peste două procente, pe dezvoltare rurală a depăşit 7% din cauza faptului că programele sunt prea complicate. Cine nu o să aibă programe cât mai scurte nu o să primească acordul CE", a menţionat secretarul de stat în MADR. Potrivit conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), instituţia care implementează programul, România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul PNDR pentru a putea beneficia de o dezvoltare pe ansamblu a satului românesc.

Sursa AGERPRES