România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producției, cât și al suprafeței, cu o recoltă totală de 1,75 milioane de tone obținută de pe un milion de hectare, potrivit datelor provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Bulgaria a realizat o producție de 1,58 milioane tone de pe 783.000 de hectare, Ungaria — 1,52 milioane tone (625.000 ha), iar Franța — 1,22 milioane tone semințe de floarea soarelui (614.000 ha).

În ceea ce privește suprafața cultivată cu cartofi, România s-a situat, în anul 2015, pe locul trei după Polonia și Germania și pe locul cinci la producție (după Germania, Franța Polonia și Regatul Unit) din cauza unui randament inferior.

Anul trecut a obținut o producție de 2,77 milioane tone de pe 189.000 de hectare, fiind în scădere cu 21% față de 2014.

În numărul precedent al revistei am prezentat atât performanţele hibrizilor Saaten Union şi KWS, cât şi noutăţile ce vor fi puse la dispoziţia fermierilor în următoarea campanie. Continuăm demersul încercând să aflăm dificultăţile pe care le-au întâmpinat fermierii anul acesta şi soluţiile pe care le oferă alte două companii din piaţă, Monsanto şi Pioneer.

Secetă şi arşiţă

Fermierii preconizau un an dificil pentru cultura porumbului încă din primăvară, când seceta începuse să facă ravagii în mai multe zone din ţară, iar estimările sunt acum fapte concrete, chiar dacă încă mai există lanuri nerecoltate. Fără îndoială, anul agricol a fost dificil în primul rând pentru fermieri, însă nici companiile furnizoare de inputuri nu se declară pe deplin mulţumite.

„Noi, ca și fermierii români, ne-am confruntat cu un an dificil, mai ales în anumite zone ale țării unde seceta a apărut în perioada de înflorire. E drept că nu a afectat în mod uniform cultura de porumb, ci au avut de suferit zonele de est și de vest, aici înregistrându-se și producții de 2,3 sau 4 t/ha. Ori acestea nu sunt valori care să mulțumească fermierii. Cei care investesc au așteptări mari, vor producții de cel puțin 10 t/ha, iar în vestul țării și de peste 14 t/ha“, a declarat Maria Cârjă, director de marketing Pioneer România.

De aceeaşi părere sunt şi reprezentaţii companiei Monsanto, care însă apreciază că anul acesta au reuşit să crească în piaţă, fermierii declarându-se mulţumiţi de hibrizii Dekalb.

„Pentru noi, cultura porumbului este prioritară și din punctul de vedere al companiei avem un an bun, deși condițiile de cultură nu au fost cele mai bune, iar arșița și seceta și-au spus cuvântul. Încercăm să ne pliem pe nevoile fermierilor şi să introducem în portofoliu produse care să tolereze acest fenomen climatic“, a afirmat Diana Zarija, manager de produs Monsanto România.

Hibrizi performanţi

Aşa cum am observat şi din declaraţiile reprezentanţilor KWS şi Saaten Union, evoluţia geneticii a condus la introducerea în piaţă a hibrizilor care pot performa şi în condiţii de stres termic.

În cazul companiei Monsanto, hibrizii HD au fost cei care i-au mulţumit pe fermieri. Hibrizii de porumb pot avea calificativul HD dacă înregistrează rezultate pozitive în condiţii de stres termic şi hidric, iar recolta se situează peste media celor mai performaţi hibrizi din aceeaşi grupă de maturitate. „Dacă ar fi să vorbesc despre portofoliul de produse pe care l-am pus la dispoziţia fermierilor, aş menţiona hibrizii HD. Pot enumera: DKC 3939 - FAO 300; acesta s-a remarcat cu o stabilitate mai mare pe teritoriul ţării, chiar dacă impactul secetei şi arşiţei s-a resimţit în special în Moldova şi vestul ţării, producţiile variind de la 4 la 15 tone în condiţii bune, chiar de irigare. Dacă vorbim de medii la nivel de producţii comerciale, întâlnim valori între 7-9 tone. La graniţa dintre timpurii şi semitimpurii s-a remarcat DKC 4590-FAO 350, hibridul care este în ţară de 8 ani şi a câştigat încrederea fermierilor. De exemplu, în judeţul Arad, la Curtici, media a fost de 9,5 t/ha, în zona Satu Mare de 8,4 t/ha şi ştim că această zonă a fost una dintre cele mai impactate de secetă, iar în Călăraşi s-au obţinut 9,2 t/ha“, a mai afirmat Diana Zarija.

În ceea ce privește compania Pioneer, s-au remarcat în special hibrizii din gama AQUAmax, iar doamna Maria Cârja semnalează faptul că fermierii trebuie să aleagă sămânță certificată pentru ca așteptările să fie confirmate și le recomandă anumite produse cultivatorilor din zonele problematice: „Toți cultivatorii știu că este important să aleagă un anumit hibrid, de o maturitate mai mare sau mai mică. Cei din sudul țării pot cultiva porumb începând cu FAO 350 până la 600, iar dacă irigă pot crește în grupa de maturitate. În Transilvania sau nordul Moldovei recomand hibrizii între 200 și 300 FAO. Aș vrea să atrag atenția că toți fermierii trebuie să cultive sămânță certificată, obligatoriu să verifice cine este producătorul și să vadă care sunt indicatorii seminței respective, după aceea să își aleagă un hibrid care să răspundă cerințelor zonei. Dacă vorbim de producții, ne referim la rezultate pozitive în special în sud – Călărași, Ialomița, Buzău, Brăila, Galați, unde pe suprafețe neirigate fermieri au obținut media la hectar între 9-12 tone. Dintre hibrizii noştri recomand din grupa FAO 250 hibridul P8523, apoi în grupa FAO 300-350 – P9486, înaintând printre produsele care au dus la cele mai mari satisfacții: P9241, P9911, P0023, P0214 sau P0412.“ Conform fermierilor care au cultivat anul acesta porumb din gama AQUAmax, producțiile au variat între 7 tone, în zonele private de ploi, au depășit 13 tone în condiții favorabile de cultură și au atins chiar 16 tone în irigat.

Recomandări pentru noua campanie

Pentru unii fermieri porumbul reprezintă cultura principală din fermă și, ținând cont de faptul că nevoile din fermă se schimbă de la un an la altul, la fel și clima, cercetarea trebuie să reprezinte una dintre prioritățile companiilor distribuitoare de sămânță. Lucru care se și întâmplă de altfel, atât în cazul companiilor ai căror hibrizi au fost prezentați în numărul precedent, cât și în cazul celor de la Monsanto și Pioneer.

„Ca în fiecare an, și în noua campanie venim cu noutăţi pentru fermierii din România, drept pentru care avem 9 produse noi. Pentru prima dată în portofoliul Dekalb avem un hibrid sticlos, destinat 100% industriei de morărit; este vorba de DKC 3415. Apoi pe fiecare grupă de maturitate venim cu câte 2 produse noi, tolerante la secetă şi arşiţă, care să corespundă cerinţelor fermierilor“, a adăugat Diana Zarija.

Și Pioneer aduce noutăți pentru campania 2016 și nu este vorba doar despre gama de produse. „Aducem 3 noi hibrizi care au fost testați în România: pentru grupa de maturitate FAO 350, hibridul P9537, apoi P9900 în grupa FAO 400 și pentru fermierii care își doresc să obțină chiar și 20 de t/ha, însă numai în condiții de irigare aducem hibridul P0725 – FAO 560 care poate duce la prosperitatea fermei. Pentru a elimina orice suspiciune cu privire la originea seminţei, am inițiat un program care include ataşarea unei holograme pe fiecare sac. Această etichetă specială nu trebuie să lipsească de pe vreun sac, dacă lipsește înseamnă că nu este original. Fiecare fermier care are un smart­phone poate verifica produsul printr-un QR cod, apoi va fi redirecționat pe pagina companiei unde va putea citi mai multe informații despre produs, însă dacă nu se întâmplă acest lucru trebuie să își pună semne de întrebare“, a punctat directorul de marketing de la Pioneer România.

Pe lângă soluțiile oferite, reprezentantele celor două companii îi sfătuiesc pe fermieri să aplice tehnologii de ultimă generație, să își facă bine socotelile și, în funcție de situația financiară, să aibă curaj să investească în sămânță pentru că un hibrid performat și ales conform cerințelor este veriga principală pentru obţinerea unei recolte bogate.

Loredana Larissa SOFRON

Gerurile din luna ianuarie au afectat suprafețele cultivate cu rapiță, mai ales în zonele în care a fost secetă în toamnă, la semănat. În Buzău, de exemplu, agricultorii vorbesc de pierderi de 10-20%, în condițiile în care câteva sute de hectare de rapiță au fost compromise total. Nici estimările din piață pentru producția din 2015 nu sunt prea optimiste, raportat la recolta din 2014, mai ales că la nivel național există destule suprafețe semănate în toamnă care n-au răsărit, suprafața totală cultivată fiind mai mică.

Unul dintre județele cele mai afectate de gerul din ianuarie – la mijlocul lunii ianuarie, temperaturile au scăzut în Câmpia Bărăganului până la minus 15 grade – este Buzău, unde specialiștii estimează că aproximativ 300 de hectare au fost compromise în totalitate, iar cele peste 9.000 de hectare cultivate cu rapiţă au fost afectate în proporţie de circa 10-20%. Directorul Direcţiei Agricole Judeţene Buzău, Cosmin Florea, a declarat pentru Agerpres că, din cauza secetei din perioada de semănat din toamna trecută, culturile de rapiţă au intrat în iarnă slab dezvoltate. „Culturile de rapiţă sunt neuniforme, iar gerurile siberiene le-au prins fără o dezvoltare satisfăcătoare“, a spus Cosmin Florea. Gerul a afectat și culturile de grâu şi orz, însă pierderile sunt mai mici.

Probleme sunt și în județul Prahova, după cum a declarat Adrian Mocanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice din județul Prahova. El s-a plâns de faptul că rapița nu a crescut așa cum ar fi trebuit, motiv pentru care agricultorii se așteaptă la producții mai mici în acest an față de 2014, când nivelul a fost de 3.600 kg la hectar.

În Vrancea, în schimb, Constantin Bazon, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județ, spune că deocamdată nu sunt probleme, chiar dacă au fost câteva zile de îngheț cu geruri care au ajuns chiar la minus 20-21 de grade Celsius, deoarece cultura a fost acoperită de zăpadă. Recunoaște, însă, că suprafețele cultivate sunt mai mici față de anul trecut, deoarece nu au fost condiții bune de semănat în toamnă, din cauza secetei. De altfel, potrivit datelor Direcției pentru Agricultură a județului Vaslui, în toamna anului trecut suprafețele semănate cu rapiță s-au redus la 8.615 ha, în scădere cu 11.423 ha raportat la anul anterior. În prima săptămână a lunii ianuarie, doar 41% din suprafețe erau răsărite, 45% erau parțial răsărite și nerăsărite. Peste 2.500 ha au fost întoarse în toamnă, nefiind exclus ca și în primăvară alte suprafețe să fie întoarse, cu pierderi financiare însemnate pentru fermieri.

În Ilfov, în schimb, se pare că nu sunt încă probleme. Ilie Dan, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Ilfov, spune că în această zonă a țării a fost suficientă zăpadă care a acoperit culturile, acestea nefiind puse în pericol, cel puțin deocamdată, din cauza gerurilor. În Ilfov suprafețele cultivate se ridică la nivelul celor din 2014, susține Ilie Dan.

În 2014 România a înregistrat o producţie-record de rapiţă, de peste un milion de tone, aproape dublu față de anul anterior, de pe cele 423.237 de hectare cultivate. Datele Ministerului Agriculturii arată că aceasta a fost cea mai mare producţie consemnată după 1970.

Interesul fermierilor pentru cultura rapiței a crescut în ultimii ani, dovadă fiind și suprafețele semănate, care s-au majorat de la 105.295 de hectare în 2012 la 284.874 de hectare în 2013, respectiv 423.237 de hectare în 2014. Anul trecut media la hectar a fost de 2,573 de tone de rapiţă, față de 2,274 de tone în anul anterior.

Ioana GUŢE

Anul recent încheiat a fost pentru agricultorii prahoveni nu unul rodnic, pe cât se aşteptau, ci mai degrabă unul cu probleme. Natura a fost adesea neprielnică pentru culturile de câmp, pentru livezi, grădini şi chiar pentru vii, iar preţurile de valorificare şi ele sub aşteptări. Cu 50 de bani kilogramul la grâu şi cam tot pe atât la porumb, cheltuielile nu au putut fi acoperite, astfel că puţini dintre fermieri au obţinut ceva profit.

Cuvântul de ordine rămâne performanţa

„Chiar dacă mulţi dintre colegii prahoveni s-au confruntat cu mari dificultăţi, noi am încheiat anul 2014 cu mari reuşite la principalele culturi: o producţie medie de 5.700 kg la grâu, 7.200 kg la porumb, 3.200 kg la floarea-soarelui. Ne-am descurcat bine în condiţiile oferite de natură. Ferma noastră are terenurile în vecinătatea râului Prahova, care de multe ori ne creează mari probleme. Am acumulat, însă, ceva experienţă în domeniu, astfel că toţi cei peste 300 de săteni, care compun ferma, au fost mulţumiţi, fiindcă cu toţii şi-au primit drepturile cuvenite. Aşadar, oamenii noştri au înţeles că cel mai important lucru este să aplicăm corect tehnologiile, cu atât mai mult cu cât dispunem de utilaje ultramoderne, o parte dintre acestea fiind achiziţionate chiar în 2014, unele cu fonduri europene. Pentru 2015 sperăm să avem producţii cu mult mai bune ca în 2014. Dorim, de asemenea, să mai achiziţionăm şi alte utilaje moderne: tractoare şi semănători. Cuvântul de ordine în 2015 rămâne performanţa!“, declară ing. Mihaela Tuleş, fermier la Belciug, Drăgăneşti-Prahova.

Asocierea, un obiectiv de atins în 2015

„Cu 738 ha, ferma noastră este una de mărime medie. Cultivăm, în general, grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, sorg şi lucernă. În 2014 s-a lucrat bine şi recoltele au fost mai mult decât mulţumitoare: peste 4.000 kg/ha la grâu, ca de altfel şi la orzoaică, 3.000 kg/ha la rapiţă, 3.170 kg/ha la floarea-soarelui şi peste 7.600 kg/ha la porumb. Astfel de producţii obţinem cam în fiecare an. În 2014 am reuşit un profit modest de 250.000 lei. Rezultatele se explică, dat fiind că deţinem o gamă largă de utilaje performante: tractoare noi, pluguri reversibile, discuri grele, semănători de păioase şi de prăşitoare, scarificator şi maşini de erbicidat. Pe lângă toate acestea, am mai achiziţionat şi o combină de recoltat cereale Claas Tucano 420 şi un echipament de recoltat porumb Geringhoff MS-SC 670, pe şase rânduri. Cât priveşte anul 2015, avem o bună bază de recoltă. Culturile semănate în toamnă – 240 ha de grâu, 64 ha de orzoaică de bere şi 68 ha de rapiţă – au o stare de vegetaţie foarte bună. Grâul este bine răsărit, cu o densitate de peste 660 plante la metrul pătrat. Chiar dacă la rapiţă avem ceva probleme legate de atacul şoarecilor, aşteptăm cu încredere anul viitor. Ne aşteptăm ca în 2015 să obţinem producţii mai mari la toate culturile. Avem în vedere să ne asigurăm sămânţă din hibrizii noi pe care i-am testat şi în anii trecuţi. De asemenea, mai avem în vedere să ne asigurăm şi cantităţile necesare de îngrăşăminte complexe, pe care le vom aplica o dată cu semănatul, dar şi cu azotat de amoniu.

În anul 2015 estimăm să obţinem un profit la fel de bun ca în anul trecut sau poate ceva mai mare. Evident, dacă şi preţurile de vânzare vor mai creşte. Totodată, avem în vedere să accesăm şi fonduri europene pentru construirea a două silozuri metalice de câte 500 tone fiecare pentru depozitarea cerealelor. Iar pentru creşterea eficienţei economice a fermelor agricole, de la nivelul judeţului, avem în vedere şi o asociere a acestora pentru a putea cumpăra toate inputurile necesare procesului de producţie (seminţe, îngrăşăminte, pesticide), fiindcă una este să negociezi o cantitate mare pentru toţi membrii asociaţi cu o firmă producătoare de inputuri şi alta este să negocieze fiecare. Avem exemple bune de acest fel în judeţele vecine, Ialomiţa şi Călăraşi, care s-au unit în acest scop şi azi beneficiază de reduceri de peste 35-40%. Pentru anul viitor ne mai propunem modernizarea spaţiilor de depozitare, a magaziilor existente, prin montarea tubulaturii de aerisire şi construirea a încă două magazii metalice“, spune ing. Alexandru Rădoi, Agrovitis Fântânele.

Investiţiile rămân o mare problemă

„Unitatea noastră deţine o importantă suprafaţă de teren, de peste 1.150 ha, situată în Câmpia Bărăganului prahovean, în vecinătatea celui ialomiţean. Am încheiat anul 2014 cu rezultate satisfăcătoare şi sub raportul producţiilor, şi al veniturilor. Aceasta, în primul rând datorită culturii de grâu, influenţată de condiţiile meteo nefavorabile, dar şi de preţurile mici la valorificare. Deşi dispunem de suficiente spaţii de depozitare de 6.000 de tone, nevoia presantă de bani pentru reluarea ciclului agricol ne-a obligat să vindem mai repede produsele la un preţ ceva mai mic. Ştim că pentru a avea producţii mari trebuie să aplicăm tehnologii moderne. Dispunem de utilaje de mare randament: tractoare, semănători, combine, camioane cu remorcă, însă nu e suficient. Investiţiile sunt şi vor rămâne o mare problemă, pentru că nici în 2015 nu vom avea destui bani. Vom apela şi la bani europeni, pe cât este posibil, în special pentru utilaje noi şi pentru magazii de cereale. Grâul semănat în toamnă pe 400 ha şi rapiţa pe 200 ha sperăm că arată bine în acest moment. Ne dorim să avem producţii mai mari, mai bine valorificate, astfel încât să nu mai apelăm la credite bancare“, susţine ing. agronom Gheorghe Cristian: AGROCONS Sălciile, Prahova.

Vrem să dezvoltăm puternic zootehnia

„2014 a fost, poate, unul dintre anii cu producţii bune, chiar dacă vremea nu prea a ţinut cu noi. Cu 4.000 kg/ha la grâu şi cu peste 7.000 kg/ha la porumb, am avut mari satisfacţii. Cum, însă, preţurile obţinute de la angrosişti au fost destul de mici, profitul a fost şi el mic. Profitul a fost reinvestit în utilaje noi, dar şi în realizarea noilor culturi de toamnă. De aceea, pentru 2015 sperăm la un nivel ridicat al producţiilor de cereale şi plante tehnice. Încrederea noastră într-un an mai bun se explică şi prin aceea că starea actuală a culturilor de toamnă este foarte bună. Tot pentru 2015 sperăm să putem achiziţiona noi utilaje, sporind zestrea tehnică cu mai multe tractoare de mare capacitate, de această dată cu fonduri europene. Dar în 2015 ne dorim mai mult ca până acum să dezvoltăm şi sectorul zootehnic. Avem în atenţie o mai bună colaborare cu firma Karpaten Meat din oraşul Sibiu pentru a înfiinţa o fermă de vaci de carne din rasa Angus. Dorim să ne impunem pe piaţa judeţului atât cu produsele agricole, cât şi cu cele zootehnice. De aceea, pe lângă culturile de câmp, dorim să dezvoltăm puternic şi sectorul de creşterea animalelor“, gândeşte Cristian Baicu, fermier, din satul Bărcăneşti, Prahova.

Cristea BOCIOACĂ

Solurile lumii se confruntă cu o gamă largă de ameninţări care ar putea submina baza modului nostru actual de viață. Recent, Europa a fost afectată de inundaţii care au demonstrat în mod dramatic cum astfel de amenințări pot avea impact asupra vieților și bunurilor oamenilor. Managementul defectuos al solurilor/terenurilor poate agrava efectele inundațiilor și ale altor amenințări asupra solurilor. Ca o recunoaștere a importanței cruciale a amenințărilor la care sunt supuse solurile, Organizația Națiunilor Unite a desemnat 2015 – „Anul Internațional al Solurilor“ pentru a aduce în atenția publicului marea varietate a acestor amenințări și consecințele pe care acestea le pot avea asupra vieților noastre. Acest an a început cu Ziua Mondială a Solului, în data de 5 decembrie 2014.

În următorii patru ani, prin proiectul RECARE, finanțat din fonduri europene, oamenii de știință, în colaborare cu cei care gestionează solurile – fermieri, constructori, factori de decizie politică – vor contribui atât la creșterea gradului de conștientizare privind diferitele tipuri de degradare ale solului, cât și la identificarea unor măsuri practice care să conducă nu numai la stoparea efectelor degradărilor, dar și la remediere acolo unde încă mai este posibil. Studiile realizate în 17 zone diferite ale Europei, din Islanda până în Cipru, urmăresc găsirea unor soluţii la pro­bleme precum: inundaţiile şi alunecările de teren, deşertificarea, eroziunea solului, compactarea, polua­rea solurilor, pierderea biodiversității, pierderea de materie organică, salinizarea sau impermeabilizarea solului.

Rudi Hessel, reprezentant al proiectului RECARE, spunea: „Auzim adesea despre problemele cu care se confruntă mediul înconjurător, dar vestea bună este că în proiecte precum RECARE nu doar dezvoltăm răspunsuri practice, dar de asemenea lucrăm cu cei care gestionează solul pentru a aplica aceste soluţii. Cu toţii suntem tentaţi să considerăm solurile un bun de la sine garantat până când ceva începe să nu mai funcționeze cum trebuie şi în acel moment avem urgent nevoie de răspunsuri. O parte a rolului nostru prin proiectul RECARE este în primul rând acela de a opri ceea ce merge rău, iar când nu reușim, să ne asigurăm că avem cele mai bune şi la îndemână soluţii de remediere.“

Prof. dr. Mihail Dumitru, reprezentând Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București, partener în proiectul RECARE, sublinia că: „Solul nu cunoaşte graniţe teritoriale, procesele fizice şi biologice ale acestuia fiind la fel pretutindeni. Lucrând alături de colegi din Europa avem oportunitatea de a împărtăşi din cunoştinţele şi experienţa fiecăruia și putem găsi cele mai bune soluţii fundamentate ştiinţific la problemele apărute, mai rapid şi mai eficient decât am fi reuşit fără această colaborare.“

Chiar dacă știința europeană poate face istorie prin prelevarea de probe de pe suprafața unei comete aflate în spațiu nu trebuie să uităm că avem încă multe de aflat despre solurile din jurul nostru. Este posibil ca cercetările în domeniul științelor solului să nu fie atât de spectaculoase precum misiunea Rosetta, care a călătorit aproximativ 4 miliarde de mile prin sistemul solar pentru a ajunge pe suprafaţa cometei, dar este important pentru noi toţi să aflăm mai multe despre suprafaţa propriei noastre planete. Proiectul RECARE contribuie la efortul comun al comunității științifice de a oferi europenilor cele mai bune rezultate ale activității de cercetare din acest domeniu al utilizării durabile a solurilor.

Pe toată durata anului 2015, ca participant la Anul Internaţional al Solului, proiectul RECARE va lua parte la o serie de evenimente în scopul de a aduce în atenția opiniei publice atât problemele ce apar ca urmare a degradării solurilor cât și progresele obținute de comunitatea științifică.

Prof. dr. Mihail DUMITRU