În perioada 21 - 26 iunie 2023 Cluster BIO Oltenia va organiza Festivalul Cultural  Dealul Muierii, Ediția a II a, în vederea creării Brandului  Regional  Dealul Muierii și înființării OMD Local Dealul Muierii, cu implicarea județelor Gorj, Dolj și Vâlcea și a 21 de comune din cele 3 județe: Goiești, Brădești, Melinești, Farcaș, Tălpaș, Dănciulești, Stejari, Logrești, Bustuchin, Roșia de Amaradia, Alimpești, Bumbești Pitic, Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni, Alunu, Mateești, Grădiștea, Livezi, Zătreni și Ghioroiu.

Brandul Dealul Muierii pune în valoare o legendă din trecut, undeva la începutul secolului XVIII, când femeile care, de teama turcilor, stăteau ascunse de câteva luni, împreună cu copii și bătrâni, în Peșterile din Polovragi,  Peștera Muierii și Peștera Frumoasă din Vaideeni. După un timp, acestea rămăseseră fără hrană, începuseră să se îmbolnăvească astfel că au decis să îi ia la goană pe turcii stabiliți în Garnizoane la Alunu și la Grădiștea, pe locul unor cetăți dacice.

“Se spune că în vremurile de invazie, femeile din Oltenia de sub Munte erau ascunse în peșterile din Cheile Oltețului și Galbenului (Polovragi și Muierii). Acolo stăteau luni dacă nu chiar ani până când situația se calma.

Astfel la un moment dat, trecând mai bine de un an iar o garnizoană otomană nu mai pleca din  zona Alunu – Grădiștea, iar rezervele din peșteri fiind terminate, femeile ascunse în peșteri au luat o decizie. Să alcătuiască un contingent și înarmate cu securi să îi atace pe turci.

Zis și făcut, cele câteva sute de femei din peșteri au ieșit și au plecat la luptă. Pe drum li s-au alăturat toate femeile din satele pe unde au trecut și astfel au coborât pe Valea Oltețului. La Grădiștea și Zătreni i-au surprins pe turci care evident nu înțelegeau ce se întâmplă. Adevărul este că armata de oltence ajunsă la peste 3000 ca efectiv i-au speriat pe păgâni și aceștia au fost nevoiți să părăsească locul și să fugă jos spre Dunăre”

Legenda va fi pusă în scenă în perioada 21 – 26 iunie și va prezenta plecarea femeilor din cele trei peșteri și izgonirea turcilor aflați în zona Cetății Dacice de la Grădiștea. Fetele vor înnopta la Alunu, Fântâna Rece din Bustuchin, Obârșia- Piscul Ursului și pe deal la intersecția celor 3 județe între Dănciulești și comuna Ghioroiu, satul Poienari.

Tot traseul Dealul Muierii  de la Peșteri si până în satul Cruci, comuna Goiești, măsoară 104  km, însă fetele vor merge  doar 83 km pe jos pe deal,  plecând din Peșteri  in dimineața zilei de 22 iunie și ajungând în 26 iunie în satul Gurița din comuna Goiești, în apropierea Craiovei. Scenariul cu izgonirea turcilor va fi pus în valoare în 24 iunie, de Sânziene, când un număr de peste 60 de fete vor lua la goană un număr de peste 30 de turci la Cetatea Dacică de la Grădiștea.

Festivalul continuă cu alte povești ale locului care vor fi puse în valoare în aceste zile:

Minunatele povești ale celor trei peșteri de unde vor pleca fetele.

Comorile găsite de-a lungul timpului în stânga și dreapta Dealului Muierii. Acest scenariu va fi pus în valoare prin proiect, fiind dispuse cutiuțe în copaci cu cifre de la 1 la 22, cifrele reprezentând diferite premii oferite de sectorul privat din regiune.

Coborârea oilor de la munte la câmpie când ciobanii se întâlneau la hotarul celor trei județe, coborau în sate după muieri, după care, încinși de alcool,  se luau la bătaie. Tot pe traseu în zona Livezi - satul Mecea din Zătreni, câțiva săteni săpau gropi pe traseul oilor, aceștia  le adunau după trecerea acestora și se hrăneau cu ele.

Pe tot traseul vor fi prezentate atât  povești ale locului cât și puncte istorice: Cula turcului, locul La Teapa, Ușile lui Traian, Târgul de vite de peste 200 de ani, crucile de piatra de câteva sute de ani, cizmele și fântâni din trecut, etc, locuri care prezintă un Deal încărcat de istorie, fiind și Drumul Dacilor de la Sucidava la Sarmisegetuza. Dealul Muierii  cu o lungime de peste 100 km, este cel mai lung Deal din Romania,  cu o înălțime de peste 600 metri în Roșia de Amaradia , este străbătut de 12 drumuri  naționale,  județene și comunale si 240 de poteci.

Promovarea destinațiilor turistice locale: Castelul Vrăjitoarelor, Căsuța răsturnată, Pădurea colorată, Conacul lu tăticu, Strutaria lui nea Marcel,  satele părăsite Mecea și Dealul Mare, Ferma Porumbelul, Mânăstirea de la Baza Cetății Grădiștea, Biserica din satul Cruci, etc

Crearea primelor trasee turistice de-a lungul Dealului Muierii;

Crearea unei piste de biciclete de la cele 3  Peșteri și până în comunele Goiești – Brădești;

Pe deal vor fi amplasate standuri cu promovarea produselor locale, a portului popular, a meșteșugurilor și tradiției locale. Daca anul trecut, la prima Ediție,  câteva mii de localnici au urcat pe Deal cu produse locale, participând la lansarea de la Peșteri, la serile culturale oferite la Ruget, Fântâna Rece, Piscu Ursului în Obârșia, Cabana Balaci din Tălpaș și Goiești, anul acesta numărul participanților se așteaptă să depășească 10.000 de localnici din cele 3 județe dar și turiști din țară și din străinătate.

Atât localnicii cât și turiștii vor însoți fetele pe jos, de-a lungul Dealului, unde se vor bucura de diverse surprize din partea organizatorilor. Finalul traseului va fi în satul Gruița ( Crucile) din comuna Goiești, pe Deal, la Biserica monument istoric de la 1753.

21 iunie/ Secvența 1 - Ziua I – Deschiderea Festivalului

În data de 21 iunie între 10.00 și 11.30 va avea loc primirea participanților la Pensiunea Cerna din Vaideeni. Deschiderea oficială a Festivalului va avea loc la Căminul Cultural din comuna Polovragi, județul Gorj, începând cu ora 12.00. La deschidere vor fi prezente oficialități din partea județelor Gorj, Dolj și Vâlcea,  primarii parteneri în proiect, fetele participante, fii satelor aparținătoare Dealului Muierii,  invitați din Oltenia, turiști, mass media, etc.

După servirea mesei, fetele vor face o prezentare la Peșterile de unde va fi plecarea a doua zi si vor vizita Peșterile.

Comunele participante la ziua de deschidere sunt Polovragi, Baia de Fier și Vaideeni.

22 iunie/ Secvența II - Ziua II – traseul 1                                              

În dimineața zilei de 22 iunie, la ora 9 dimineața, după servirea micului dejun, cele trei echipe bine echipate pentru traseu, alcătuite din minim 15 fete + 1 coordonator pentru  fiecare echipă, vor pleca spre Dealul Muierii, aproximativ în același timp, din cele trei peșteri: Peștera Muierii, Peștera Polovragi și Peștera Frumoasă din Vaideeni.

Prima echipă care va fi alcătuită din fete din zona Baia de Fier, Polovragi și Vaideeni, va fi coordonată de Andreea Epure și va pleca din Peștera Polovragi pe Drumul Carelor, se va întâlni cu celelalte două echipe pe Dealul Muierii, în satul Sârbești, comuna Alimpești, la ieșirea de pe Strada Viilor, continuând împreună drumul.

A doua echipă, care va fi formată din minim 15 tinere din întreaga regiune a Olteniei, va fi coordonată de Mitrica Valentin, responsabilul proiectului și va pleca la aceeași oră cu celelalte echipe, de la intrarea în Peștera Muierii, pe drumul din Baia de Fier care intersectează DN 67 Tg Jiu – Râmnicu Vâlcea la Pădurea Colorată, Castelul Vrăjitoarelor, va înainta pe lângă Căsuța Răsturnată pe Dealul Muierii și se va întâlni cu cele doua echipe în satul Sârbești, comuna Alimpești.

A treia echipa, de minim 15 fete, va fi formată din fete din stânga și dreapta dealului și va fi coordonată de o reprezentantă a fetelor. Fetele vor pleca cu o oră mai devreme decât celelalte, din Peștera Frumoasă din Vaideeni și se vor intersecta cu fetele care pleacă din Peștera Polovragi, urmând drumul împreună.

Fetele vor înainta urmând a servi masa de prânz într-o poiana splendidă pe Dealul Muierii în comuna Alimpești, unde vor fi întâmpinate de localnici cu produse locale ți cu cântece și dansuri ale locului. Aici interpreta de muzica populară, Cristina Giuvelescu, participantă și la prima Ediție a Festivalului, va cânta o doină superbă care a fost denumită și imnul Dealului Muierii.

Traseul 1 al fetelor coincide și cu primul traseu turistic pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Peștera Polovragi/Peștera Muierii/Peștera Frumoasă – Pădurea colorată - Castelul Vrăjitoarelor - Căsuța răsturnată -  Conacul lu taticu - Strutaria lui nea Marcel - Ferma Porumbelul din comuna Alunu.

Traseul se face în 7 ore și are o distanță de 21 de km.

Pe tot traseul vor fi amplasate standuri cu produse locale unde vor fi puse în valoare puncte gastronomice locale care se vor înființa anul acesta. Atât localnicii cat și turiștii care vor însoții fetele de-a lungul traseului pot gusta din produsele locului.

Cina va fi servită în satul Igoiu din comuna Alunu, la Ferma Porumbelul. Cazarea va fi la un km distanță, într-o zona minunată din comuna Alunu, fetele vor dormi în corturi de 10 persoane amenajate cu dușuri și toalete,  locul unde vor fi amplasate corturile fiind în vecinătatea unei piscine exterioare.

Seara se va încheia cu foc de tabără și seara culturală cu participarea ansamblurilor locale, a interpreților de muzică populară și instrumentală locali și a tarafului din comuna Alunu. Cu această ocazie se va înființa Festivalul Folcloric Dealul Muierii – Ediția I  la care vor participa ansamblurile folclorice și tineri interpreți de pe Dealul Muierii. Astfel, atât localnicii cât și turiștii vor participa la o superbă petrecere câmpeneasca aluneană.

Comunele participante la traseul 1 sunt  Bumbești Pitic, Mateești,  Alimpești și Alunu.

23 iunie/ Secvența 3 - Ziua III  - traseul 2  

În dimineața zilei de 23 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor înainta spre comuna Roșia de Amaradia unde vor fi prezentate povești ale locului de către un localnic: Ușile lui Traian, La Teapa, Cula Turcului, apoi fetele vor urca pe cel mai înalt vârf al Dealului Muierii, coborând spre satul Ruget unde vor servi masa de prânz în natură pe un platou superb.

Pregătirea mesei de prânz va fi realizată cu sprijinul sătenilor din Roșia de Amaradia, o masă organizată pe Deal cu produse locale, în spirit tradițional. Pe traseu, vor fi amplasate standuri unde vor avea loc prezentări ale produselor locale, ale meșteșugurilor locale tradiționale. Atât localnicii care însoțesc fetele cat și turiștii care se alătură pot gusta din gastronomia locală și pot cumpăra produse locale naturale și tradiționale.

După servirea mesei de prânz, fetele vor înainta  pe Dealul Muierii, vor avea de  urcat un traseu puțin mai greoi de la Ruget spre Fântâna Rece din Bustuchin. Pe drum se vor întâlni din nou cu produse locale din satele Bustuchin și Logrești. Vor poposi la Fântâna Rece unde vor servi cina și vor avea parte de o seară culturală de neuitat, cu muzica și dansuri populare, cu povești ale locului și un foc de tabără, pe Deal.  Fetele vor înnopta în comuna Bustuchin într-un spațiu amenajat de către Primăria comunei Bustuchin, unde fetele pot beneficia de apă caldă pentru duș și toalete. Fântâna Rece este un spațiu amenajat pe terenul  comunei Bustuchin, comuna deține un teren de 50 ha, teren pe care dorește să dezvolte o zonă turistică și de agrement, fiind situat pe Dealul Muierii.

Traseul 2 al fetelor coincide  cu traseul turistic  2 pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Ferma Porumbelul din Alunu – Ușile lui Traian – La Teapa – Cula turcului – satul Ruget – Fântâna Rece și se întinde pe o distanță de 20 km și poate fi străbătut în 7 ore.

 Comunele participante la traseul 2 sunt: Roșia de Amaradia – Bustuchin – Logrești.

24 iunie/ Secvența 4 Ziua IV  - traseul 3

În dimineața zilei de 24 iunie, de Sânziene, după servirea micului dejun, la plecarea de la Fântâna Rece, fetele care au urmat traseul în primele zile, li se vor alătură și alte fete din localitățile Dănciulești, Stejari, Ghioroiu, Zătreni, Grădiștea, Livezi, Melinești, Goiești, Fărcaș, Tălpaș și Brădești. Dimineața vor merge doar prin pădure, localnicii  vor pune în valoare produsele locale în special pregătirea mânătărcilor care se găsesc prin pădurile de pe Deal.  

În jurul orei 13.00 vor ajunge pe Deal, la Cetatea Dacica de la Grădiștea, unde vor pune în scenă goana turcilor. Evenimentul va fi filmat, fiind pregătit de o echipa de actori din Craiova, punerea în valoare a scenei reprezentând apogeul festivalului. Femeile vor fi înarmate cu furci, securi și topoare, vor realiza un plan de atac și vor pune turcii pe fugă, aceștia neștiind de cine sunt atacați. Din legendă reiese ca au fost atacați „ de niște arătări ciudate care nu semănau a om”.

De pe platoul unde a avut loc filmarea cu goana turcilor se va coborî la baza Dealului unde se află în construcție prima Mănăstire de pe Dealul Muierii unde se va servi masa de prânz. Aici vor fi  promovate produsele și gastronomia locală unde, atât localnicii cat și turiștii vor lua parte. Turiștii  pot cumpăra produsele locului, produse naturale de pe Dealul Muierii.

Fetele își vor continuă drumul împreună cu turcii spre satul Obârșia, comuna Dănciulești pe Deal, alergând-i din loc în loc.  În satul Obârșia vor poposi pe Deal pe un platou denumit și Piscul Ursului,  aflat chiar în mijlocul Regiunii Oltenia. Aici vor lua cina și vor înnopta în corturi dotate cu dușuri și toalete puse la dispoziție de organizatori.

Fiind și ziua de sânziene va fi realizată o seară culturală cu specific local, cu dansuri populare, muzică populară cu instrumentiști și interpreți locali, foc de tabără, cântece la chitară, etc.

Traseul 3 al fetelor coincide cu traseul turistic 3 pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Fântâna Rece – Cetatea dacică de la Grădiștea – Mânăstirea de pe Dealul Muierii – Piscul Ursului și se întinde pe o distanta de 21 km și poate fi străbătut în 7 ore.

Comunele participante la traseul 3 sunt: Grădiștea – Livezi – Dănciulești - Zătreni

25 iunie/ Secvența 5 Ziua V – traseul 4

În dimineața zilei de 25 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor pleca spre sud, pe Dealul Muierii, vor face un popas în satul Mecea, unde sunt câteva case părăsite de curând, chiar pe Deal, bătrânii fiind luați de copii jos în satele aparținătoare comunei Zătreni. Fetele vor lua o gustare în sat, pusă la dispoziție de localnici. Satul va fi conservat printr-un proiect realizat de comuna Zătreni, urmând a fi dezvoltată o zonă de agrement. De aici fetele vor porni spre sud, ajungând la intersecția celor trei județe Dolj, Gorj și Vâlcea unde vor poposi, se vor odihni și vor înnopta în corturi amenajate.

Vor fi amplasate pe Deal standuri cu produse locale unde localnicii din satele comunelor Dănciulești, Livezi, Stejari, Zătreni și Ghioroiu vor întâmpina fetele și persoanele participante cu bunătățile locului. Pe acest traseu se vor săpa gropi în timp ce vor trece oile către munte. Cel puțin o oaie va fi prinsă și sacrificată pentru cină.  De asemenea tot aici va avea loc scena cu oierii care se ceartă pe femei și se iau la bătaie.  Fiind și ultima seară, înainte de finalul Festivalului, va fi organizat un foc de tabără cu cântece live și povesti ale locului, fetele având nevoie de odihnă pentru ultima zi a Festivalului.

Fetele vor merge pe Deal 14 km de la Obârșia și până la intersecția Drumului Județean Dănciulești – sat Poienari, comuna Ghioroiu.

Traseul 4 al fetelor nu coincide cu traseul turistic nr. 4 pus în valoare în cadrul destinației turistice. De data aceasta vor fi puse în valoare sate care sunt depopulate și izolate din comuna Dănciulești și Stejari. Traseul va fi : Piscul Ursului – Satul Mecea, ambele pe Dealul Muierii – Rădinești – Zaicoiu – Dealu Leului din comuna Stejari.

Comunele participante la traseul 4 sunt: Zătreni - Ghioroiu – Stejari - Tălpași

26 iunie/ Secventa 6  Ziua VI – traseele 5 și 6

În dimineața zilei de 26 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor cobori de pe deal, vor fi transportate  cu mijloace de transport la Pădurea Vogna, situata pe Dealul Muierii, la 7 km de  sosirea în satul Cruci din comuna Goiești, evitând parcurgerea a 27 de km pe distanta Tălpaș – Fărcaș – Melinești. Vor pleca de la Pădurea Vogna pe deal și până în satul Cruci unde va fi finalul traseului și unde vor fi primite de localnici și turiști în jurul orei 12.30.

Începând cu ora 13.00 la Primăria comunei din Goiești va avea loc festivitatea de premiere a fetelor, fetele putând fi felicitate și premiate pentru realizarea traseului de-a lungul a 5 zile de mers pe jos.

Tot la ora 13.00, în comuna Goiești va avea loc un Festival local cu muzica populară, cu înălțarea Baloanelor cu aer cald, cu invitați din toate satele de pe Dealul Muierii.

Traseul 5 al fetelor coincide cu traseul turistic 5 pus in valoare cu ocazia realizării evenimentului: DJ/intersecția celor 3 județe – Tălpaș – Fărcaș – Melinești și se întinde pe o distanță de 27 km și va fi realizat în 8 ore. Acest traseu nu va fi realizat cu ocazia evenimentului din acest an.

Traseul 6: Pădurea Vogna – satul Cruci – Pometești  -  Brădești Bătrâni – Piscani se întinde pe o distanță de 19 km și va fi realizat în 7 ore.

Comunele participante la traseele 5 și 6 sunt: Fărcaș – Melinești – Goiești și Brădești.

Prin realizarea Brandului regional Dealul Muierii vor fi puse în valoare:

  • Dezvoltarea infrastructurii publice în cele 21 localități învecinate din stânga și dreapta Dealului Muierii;
  • Promovarea produselor locale naturale sub brandul “Dealul Muierii”;
  • Tradițiile și meșteșugurile locale;
  • Frumusețile și identitatea locului;
  • Conservarea satelor depopulate de pe Dealul Muierii;
  • Povești ale locului, legende și întâmplări din trecut;
  • Istoria Dealului Muierii - drumul dacilor de la Sucidava la Sarmisegetuza, drumul transhumanței, cu coborârea oilor la câmpie, cetățile dacice;
  • Centre pentru tineret, de sănătate și de primire turistică înființate pe Dealul Muierii;
  • pista de ciclism pe distanța Polovragi – Craiova, aproximativ 104 km;
  • Parcuri de distracții pentru copii și tineri, pârtii de sanie pe perioada de iarnă, tiroliene intre dealuri, etc.
  • Spații de cazare în agropensiuni și pensiuni.

Sursa: Cluster BIO Oltenia

Pe măsură ce te apropii de fabrica Carels, situată în Crasna, județul Gorj, un miros blând de ciocolată începe să-ți gâdile nările. Unii trecători nu se pot stăpâni și, uitându-și destinația inițială, se abat pe la fabrica de ciocolată belgiană. Fosta profesoară din Belgia, Maria Carels, a renunțat la pian și s-a stabilit în 2012 în Crasna, unde și-a deschis o fabrică de ciocolată belgiană. Acum aceasta a devenit una dintre atracțiile turistice din Gorj împreună cu ciocolata preferată de iubitorii de dulce.

17555575 1499989760061013 462080632 n

Totul este 100% natural și executat manual

Pentru a păstra cu adevărat gustul ciocolatei originale, fabrica Carels foloseşte materii prime de cea mai bună calitate: materii prime de import din Belgia, fistic din Iran, curmale uscate din Turcia, portocale din Spania și felurite nuci din România. Vizitatorii nu pot trece indiferenți nici pe lângă raftul cu trandafiri din ciocolată care conțin, printre altele, pastă de migdale, ciocolată cu lapte și lecitină de soia. Însă creativitatea și originalitatea Mariei Carels nu se opresc aici, aceasta mai fabrică și ciocolată sub formă de pantofi umpluți cu praline și mașini de lux decapotabile din ciocolată albă. Un cadou perfect pentru cei dragi, după cum ne spune.

COPII LA ATELIER

„În 2005 am început să organizez schimburi de experiență între școli din Belgia și școli din România. Eram atunci profesoară de pian și compozitoare de muzică. În contextul profesiei mele am auzit de Ion Creangă și, după citirea operei lui Povestea lui Harap Alb am hotărât să fac un spectacol. L-am jucat în Belgia și în România. În timp, schimburile noastre culturale au crescut pe mai multe paliere și în final organizam sesiuni de dezbateri în domeniul cultural, lecturi de poezie, degustări de mâncăruri tradiționale ș.a.m.d... După cinci ani de activități m-am îndrăgostit de România și am decis să rămân în țară și să aduc aici tradiția noastră belgiană cea mai frumoasă, adică ciocolata. Atunci am învățat meseria de ciocolatier în Belgia, după trei ani de studiu și practică. Și așa am construit o fabricuță în Buzești. Am angajat persoane de la țară și le-am învățat cum se fac specialitățile din ciocolată. Prima ciocolată a fost un iepuraș de Paște pe care l-am făcut în 2012. Toate produsele sunt făcute din ciocolată belgiană, unt pur de cacao fără adaos de alte grăsimi vegetale și umpluturi naturale create la atelier cu fructe lemnoase, fructe confiate (cireșe, vișine, portocale, banane), plus diverse lichioruri. Nu folosim nici conservanți, nici aditivi. Totul este 100% natural și executat manual“, a declarat Maria Cares.

Investiția inițială, 150 mii de euro

Maria Carels ne-a povestit că investiția inițială pentru afacerea cu ciocolată a fost de 150.000 de euro, din banii proprii. Deși la început veniturile nu păreau promițătoare prin comparație cu investiția pe care a făcut-o, profesoara nu s-a lăsat bătută și a continuat să producă ciocolată belgiană. Drept urmare, la ora actuală se bucură de un profit rezonabil și de mulți vizitatori interesați de produsele ei. Soțul Mariei Carels, Boris Weyssow, a renunțat și el să mai profeseze ca profesor și i s-a alăturat în afacerea cu ciocolată. La ora actuală, fabrica are peste 7 angajați.

Prețurile ciocolatei belgiene corespund raportului preț/calitate și încep de la 10 lei până la 200 de lei. Deși „ciocolata de Gorj“ se bucură deja de popularitate, Maria Carels știe că orice afacere trebuie menținută și promovată constant. De aceea, nu ezită să participe la târguri organizate cu producători autohtoni din toată țara, dar și să își vândă produsele și prin intermediul online.

De asemenea, printre cele mai populare produse de la fabrica de ciocolată din Gorj se numără ciocolata fără zahăr, perfectă pentru cei care suferă de diabet sau chiar și pentru cei care țin cură de slăbire. Aceasta costă între 7 lei un baton de 45 de grame și 6 lei tabletele la 30 de grame.

PASTE MOUTONS MASSEPAIN CACAO

Belgia, țara ciocolatei

Cunoaștem deja clișeele: așa cum Olanda este țara lalelelor, Norvegia – țara fiordurilor sau România (fie că ne place sau nu) este tărâmul lui Dracula, Belgia este considerată țara ciocolatei și a pralinelor. Dar și a dantelei sau a cartofilor prăjiți, dar asta e o altă poveste... Acest „titlu“ neoficial este disputat cu un alt stat iubitor de ciocolată de calitate, Elveția. Dar niciuna dintre cele două țări nu are o tradiție foarte lungă în producerea ciocolatei. Nici Belgia, nici Elveția nu se pot lăuda cu inventarea ciocolatei, deși Belgia a inventat pralina. Nici măcar nu au importat în Europa acest produs, în premieră. Ciocolata și băuturile din cacao au fost produse pentru prima dată acum mai bine de 2.500 de ani de către azteci, în primul rând cu scop curativ. Abia la 1524, conchistadorul Hernan Cortes a adus boabele de cacao în Spania, iar acestea au fost prima dată importate de către Franța, 100 de ani mai târziu. La jumătatea secolului al 17-lea, Țările de Jos (inclusiv Belgia) au făcut cunoștință cu minunatul produs, iar Elveția a început producția 200 de ani mai târziu. Pare un drum lung al ciocolatei, de la descoperire la desăvârșire. Și, privind lucrurile în ansamblu, titulatura de „țară a ciocolatei“ este chiar o „noutate“ cât se poate de adevărată pentru Belgia în context istoric.

Liliana POSTICA

Sunt sute de povești despre ciobănie în folclorul românesc, dar cine mai sunt ciobanii de astăzi? Meseria nu mai este cum era odată, atunci când ciobanul era respectat și avea un cuvânt greu de spus în comunitate. Și totuși, un tânăr din județul Gorj, Mădălin Puiu, crede cu putere că ciobănia trebuie să existe în continuare și nu doar ca o afacere, ci și ca o pasiune născută din dragostea pentru animale.

Țurcana de munte, o rasă care se adaptează oriunde

„Avem o turmă de oi cu care în fiecare toamnă plecăm să facem transhumanță. Mai exact din Gorj, undeva mai aproape de Târgu-Jiu, până în județul Caraș-Severin unde și iernează. Primăvara ne întoarcem spre casă pentru a ieși la munte. Eu și fratele meu suntem ciobani precum erau părinții noștri în urmă cu 15-20 de ani. Noi doi ne ocupăm împreună de toată afacerea și avem oi de când ne știm. Cât au fost părinții în putere am avut până într-o 1.000 de capete, apoi nu au mai vrut să le țină. Ne-a dat la fiecare câte 100 de oi și restul le-au vândut. În urmă cu câțiva ani au fost vremurile acelea grele, când nu mai mergea absolut nimic în acest sector, eram luați în bătaie de joc, dar am ținut animalele cum am putut. În anul 2018 am avut doar eu grijă de ele pentru că fratele meu a luat drumul străinătății, crezând că o să fie mai ușor. S-a întors și în 2019 l-am lăsat eu pe el la oi și am plecat în străinătate. La fel ca și în cazul lui, nu a mers prea bine și m-am întors la oi. În iarna anului 2020 aveam un efectiv de 300 de oi, iar în prezent avem undeva peste 700“, adaugă Mădălin Puiu.

Tânărul crescător gorjean ne spune că una dintre cele mai bune rasa specifice zonei acesteia este Țurcana de munte. „Este foarte rezistentă și se adaptează foarte ușor în orice zonă, fie de munte, fie de câmpie. Oile noastre se furajează singure deoarece facem transhumanță. În fiecare zi mergem cu ele, chiar dacă e zăpadă. Doar 2-3 zile când fată le dăm puțin fân și porumb, până se întărește mielul și poate merge. În rest, nu le prea dăm nimic. Doar pe pășune, vara și iarna.“

„Nici nu ajungi prea sus, nici nu mori de foame“

Acesta ne mărturisește că e ușor să-ți cumperi o turmă de oi, dar e foarte greu să o întreții. „Din păcate, din lipsa forței de muncă nu facem niciun produs. De când mă știu eu, lâna nu a valorificat-o nimeni cum trebuie și niciodată nu am obținut măcar jumătate din banii pe care i-am dat la tunsul oilor. Nici acum nu o mai caută nimeni și nu știm ce să facem cu ea. Din creșterea oilor nu prea poți face o afacere, trebuie să îți placă, altfel ești tentat să renunți. În activitatea asta nici nu ajungi prea sus, nici nu mori de foame. O poți numi afacere doar când pe lângă oi ai și câteva hectare de teren în arendă și beneficiezi de subvenție de la APIA. Așa, doar de pe urma oilor, nu prea e cine știe ce profit. Avem noroc că au mai crescut prețurile la miei, că altfel mulți fermieri ar fi renunțat la oi. Oameni buni și de încredere nu mai găsești și cei cu care lucrezi te pot lăsa oricând, așa că sfatul meu pentru oricine ar vrea să se apuce de o astfel de afacere este că, dacă nu e pregătit să îngrijească oile la orice oră din zi și din noapte, să nu se apuce de oierit. În plus, dacă nu ai teren în arendă sau în proprietate, nu poți să supraviețuiești. Nu prea putem face planuri de viitor pentru că nu știm ce vremuri mai vin, dar am vrea să mărim efectivul până la cca. 1.000 de capete“, încheie Mădălin Puiu, crescător de oi din județul Gorj.

Beatrice Alexandra MODIGA

Corteva Agriscience angajează promotori în județele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Argeș și Teleorman!

DESCRIEREA COMPANIEI:

Corteva Agriscience, cu un portofoliu complet, care conține atât semințe, cât și produse pentru protecția plantelor are ca obiectiv îmbogățirea vieților tuturor celor care produc și consumă, asigurând astfel progresul generațiilor viitoare. Punem la dispoziţia cultivatorilor din România cei mai productivi hibrizi de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi cele mai performante produse pentru protecția plantelor și acordăm asistenţă tehnică, precum şi alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari. Oferim prezența noastră globală, cunoștințele și resursele noastre, astfel încât fermierii să progreseze.

DESCRIERE JOB - PROMOTOR (contract prestari servicii)

RESPONSABILITĂȚI:

- Promovarea și vânzarea produselor din portofoliu (semințe și produse pentru protecția plantelor) către fermierii din zona de activitate alocată

- Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona sa de activitate

- Identificarea potenţialilor clienţi

- Administrarea conturilor de clienţi din regiune

- Pregătirea şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate

- Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi

CERINȚE:

- Studii superioare în agricultură

- Abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client

- Cunoştinţe minime de calculator

- Posesie de vehicol auto și disponibilitate de desplasare

- Experiență în vânzări (semințe și produse pentru protecția plantelor)

OFERIM:

- Un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte

- Onorariu atractiv

- Instruire permanentă

Cei interesați sunt rugați să trimită CV-ul la adresele de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În județul Gorj există o pictură misterioasă pe o stâncă de lângă Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, mai greu de interpretat fără aflarea poveştii care se ascunde în spatele acesteia. Devenită una dintre cele mai populare picturi arhaice, aceasta este executată cu o tehnică necunoscută.

Provenienţa desenului este asociată cu o minune a Sfântului Nicodim, prin care a reuşit să împietrească un șarpe uriaș care venea spre chilia lui, rostind o rugăciune.

Sfântul Nicodim și şarpele, întruchiparea geniului răului

Tismana Entry 02

Despre strania pictură cu șarpele împietrit nu se știe încă nimic cu exactitate. Într-o biografie a Sfântului Nicodim se scrie: „În marginea podişului, sub masivul muntos, se deschidea o peşteră adâncă prin care curgea un izvor de apă. La o mare înălţime se afla o altă peşteră micuţă. Cuviosul Nicodim s-a urcat la acea peşteră, însă îi iese în cale un şarpe, năpustindu-se spre el. A făcut semnul Sfintei Cruci spre şarpe cu crucea de plumb pe care o purta la gât şi acesta a ieşit din grotă, s-a izbit de stâncă şi a plesnit. Spre pomenirea acestei minuni făcute cu rugăciunea Sfântului, s-a închipuit acel şarpe în piatra de deasupra intrării în peşteră. Astăzi se mai văd cu greu pe stâncă urmele formei de balaur, căci pe măsură ce scade credinţa în lume se şterg şi urmele minunilor. Sfântul Nicodim a făcut să piară şarpele, întruchiparea geniului răului. Element al peşterilor cabirice şi mitraice, şarpele trebuia să ia parte la aducerea jertfelor, dar rugăciunea Sfântului face ca locul să devină curat pentru a putea ridica aici jertfelnic lui Dumnezeu.“

Povestea vieții Sfântului este una la fel de misterioasă. Se spune că Sfântul Nicodim a stat timp de trei zile ca să se reculeagă pe versantul unui munte de lângă Mănăstirea Tismana. Locul este marcat astăzi de o cruce. „Coborând Sfântul din peşteră a stat 3 zile în picioare la rugăciune, iar a treia zi, pe la miezul nopţii, s-a pogorât lumină din cer peste Sfântul şi s-a făcut ca un stâlp de foc şi glas din lumină zicându-i: „Aici să-Mi înalţi jertfelnic în cinstea Adormirii Maicii Mele cu adunare de monahi. Darul Meu şi mila Mea şi a Maicii Mele, prin rugăciunile Tale nu va lipsi dintru acest lăcaş până la sfârşit şi iată că-Ţi dau Ţie putere peste toate duhurile necurate şi să tămăduieşti cu darul Meu toate bolile şi toate neputinţele din oamenii cari vor veni la Tine în locaşul acesta cu credinţă“, se notează în biografia Sfântului Nicodim.

Tismana Sf Nicodim

S-a retras pe Muntele Athos

În jurul personalității Sfântului Nicodim circulă nenumărate legende. Anul naşterii sfântului este 1310, iar, potrivit călugărilor de la Tismana, Sfântul Nicodim ar fi trecut la cele veşnice la vârsta de 96 de ani după sărbătoarea Naşterii Domnului din 1406, la 26 decembrie. „Mulţi istorici l-au socotit ca fiind grec de neam sau grec după tată şi sârb după mamă, chiar înrudit cu cneazul Lazăr al Serbiei. Alţii, între care şi marele cărturar Nicolae Iorga, susţin că se trăgea dintr-o familie de macedoromâni din jurul oraşului Prilep, din Macedonia. Aşa se explică de ce a venit în părţile noastre şi s-a arătat atât de mult legat sufleteşte de poporul român“, explică prof. dr. Mircea Păcurariu, autorul unei biografii a Sfântului Nicodim de la Tismana.

Sfântul Nicodim s-a retras la Muntele Athos şi a renunțat la toată averea familiei. „S-a oprit la Mănăstirea Hilandar, unde egumenul l-a primit ca «frate». Noul ucenic al Athosului învaţă aici temeinic limbile greacă şi slavonă, dar culege şi multe învăţături din scrierile Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor bisericeşti. Credinţa lui jertfelnică, dragostea lui faţă de toţi, râvna spre cele bune şi folositoare, smerenia, posturile şi rugăciunea neîncetată l-au făcut cunoscut tuturor, încât la vremea cuvenită, după trei ani de ucenicie, a primit îngerescul chip al călugăriei, primind numele Nicodim. A fost hirotonisit ierodiacon, iar la scurt timp – preot ieromonah. Preţuit de toţi, după trecerea la cele veşnice a egumenului, soborul mănăstirii l-a ales în fruntea obştii călugareşti de la Hilandar. S-a dovedit şi în această slujire un neîntrecut gospodar şi bun îndrumător al călugărilor, ostenind zi şi noapte alături de ei, în posturi şi rugăciuni, în copierea de manuscrise şi alte îndeletniciri potrivite cinului călugăresc“, mai arată prof. dr. Mircea Păcurariu.

Anca Lăpușneanu

Dacă te afli în mașină, pe drumul care duce de la Horezu spre Târgu-Jiu, Novaci sau Transalpina, e imposibil să nu oprești pentru a admira un peisaj pe care nu l-ai mai întâlnit niciunde. Este vorba de Pădurea colorată sau proiectul ArtLand „Grădina Paradisului“ din Poienari, județul Gorj. Un loc magic, plin de culoare, optimism, care te îndeamnă să o iei la pas printre copaci, indiferent ce aveai în gând să faci în acel moment. Este o galerie în aer liber realizată de artistul plastic Mihai Țopescu și reprezintă un manifest împotriva defrișărilor abuzive și conservarea naturii cu toate frumusețile ei.

Am ajuns acolo într-o zi de toamnă, unde în peisajul ruginiu trunchiurile copacilor atent vopsite parcă mă invitau să-i descopăr de aproape. Așa am și făcut! M-am apropiat de copaci și am început să merg de la unul la altul, fiecare părându-mi tot mai frumos. Îmi veneau în minte în acele momente pădurile copilăriei mele, în care copacii păreau infiniți când îi priveam în înaltul lor. Și atunci mai vedeam urme de vopsea pe unii dintre ei, cel mai adesea roșie, semn că urmează a fi tăiați. Acum senzația era alta, cu totul nouă, care transmitea mai ales veselie. Momentele de rătăcire în universul colorat erau întrerupte doar de frânele mașinilor care opreau brusc atunci când zăreau pădurea. Cel mai mult m-au bucurat reacțiile copiilor care zburdau printre copaci și zăboveau mai ales lângă cei vopsiți în culoarea preferată.

Spațiul acesta de vis nu este tocmai mare, însă este suficient pentru a avea o altfel de plimbare în natură. Proiectul a fost realizat cu grijă de artist, care a ales vopsea ecologică, care să nu dăuneze copacilor. Mai mult decât atât, în atelierul său Mihai Țopescu a vopsit și alte crenguțe, pe care le-a așezat în copaci, pe suporturi speciale, sub formă de cuib. A avut și sprijin, chiar și voluntari care s-au alăturat proiectului manifest, iar bucuria cu care răspunde atunci când este întrebat despre acești copaci este asemănătoare acelor copii care pășesc acolo pentru prima oară.

Acum gândiți-vă la o zi cu soare, la culoarea favorită și la cartea preferată. Nu-i așa că ați vrea să citiți lângă un copac din pădurea colorată?

Larissa SOFRON

Știm cu toții deja că 2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului, iar hibrizii Pioneer au oferit producții foarte bune în fiecare județ din țară. Ar fi imposibil să prezentăm fiecare fermă din fiecare județ în care producțiile au fost pe măsura așteptărilor fermierilor, însă vrem totuși să prezentăm performanța obținută de cel puțin un fermier din fiecare județ.

Începem cu județul Gorj, acolo unde își desfășoară activitatea fermierul campion Cristian Marinescu, care lucrează 160 ha, iar cu porumb a semănat anul trecut 60 ha. Cel mai performant hibrid din fermă in 2018 s-a dovedit P9903, care i-a asigurat 14.800 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu, astfel că după recoltatul acestei culturi am arat la 30 cm și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe 20.20.0. Am continuat cu lucrările de pregătire a patului germinativ în primăvară, am făcut o lucrare cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în perioada 14-20 aprilie și tot atunci am aplicat 150 kg/ha de azotat. Am erbicidat de două ori și am prășit o dată, atunci am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. A fost anul bun, nu am mai aplicat altceva, iar perioada de recoltat a fost între 20 septembrie și 1 octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în ultimii 4 ani a ales hibridul P9903, a obținut recolte foarte bune, motiv pentru care și în acest an îl va semăna pe 100 ha.

marinescu cristian

Un alt fermier din județul Gorj este Cristian Fulger, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 12.200 kg/ha. “Lucrez 190 ha, iar anul trecut am semănat pe 40 ha, după grâu. În toamnă am arat la 30-35 cm, iar în primăvară am discuit și am aplicat îngrășăminte complexe 16.16.16 – 300 kg/ha și apoi am intrat cu combinatorul. Am semănat după în perioada 20 aprilie -15 mai, cultura a primit un singur erbicid, nu am mai dat nici un fel de substanță sau tratamente, doar atunci când  am intrat cu cultivatorul am mai aplicat azot – 270 kg/ha.  Am recoltat începând cu data de 20 octombrie. În acest an intenționez să semăn cel puțin 130 ha cu porumb, suprafața poate fi mai mare pentru că intenționez să măresc suprafața din fermă. Momentan am ales hibrizii P0023, P9903 și P9874”, a afirmat agricultorul.

fulger cristian

Și în județul Hunedoara s-au înregistrat anul trecut producții foarte bune la porumb. Cele mai bune rezultate le-a înregistrat doamna Vionelia Bălușe, care a obținut 14.150 kg/ha cu hibridul P9903. “În cadrul a 5 societăți lucrăm în total 4.400 ha, iar anul trecut am avut 1.800 ha cu porumb, am semănat după floarea-soarelui, grâu, dar am avut și monocultură. Am arat în toamnă, iar 400 ha le-am scarificat, după care în primăvară am aplicat între 300 și 350 kg/ha îngrășăminte complexe în funcție de fiecare solă, după care am pregătit terenul cu combinatorul sau freza și am efectuat o lucrare cu discul. Am semănat în cea de a doua decadă a lunii aprilie și tot atunci am aplicat 25 kg/ha de îngrășământ starter. În vegetație, acolo unde am putut intra, am aplicat azot în două tranșe a câte 150 kg/ha, iar acolo unde porumbul a fost prea mare am făcut o singură trecere cu 250 kg/ha de azot. Am erbicidat toată suprafața în postemergență, iar unde a fost nevoie am corectat în vegetație. Am aplicat un îngrășământ foliar cu zinc, pe toată suprafața, iar unde a fost nevoie am revenit și cu a doua trecere, în rest nu am mai aplicat nimic, doar 30% din suprafața am prășit-o. Am început campania de recoltat în luna septembrie și am terminat în luna decembrie. În această primăvară voi semăna cel puțin 2.000 ha cu porumb, dar suprafața poate ajunge și la 2.500 ha în funcție de cum se dezvoltă rapița până în luna martie”, a precizat aceasta.

vionelia baluse

Un alt fermier campion din județul Hunedoara este domnul Miron Dragostesc, care a obținut 10.200 kg/ha cu hibridul P9074.

dragotesc miron

În județul Mehedinți cea mai bună producție a obținut-o agricultorul Alexandru Rădoi, care a semănat hibridul P9537 și a obținut 14.000 kg/ha. “Am avut anul trecut 65 ha cu porumb, a fost monocultură. În toamnă am scarificat, după care în primăvară am discuit și pregătit terenul pentru semănat și am aplicat triplu 16 - 200 kg/ha. Am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 150 kg/ha de azot. Cultura a primit 2 erbicide și un foliar cu bor, atunci când plantele aveau 40-50 cm. Nu am aplicat nimic altceva și nici nu am prășit, iar recoltatul a avut loc la începutul lunii septembrie. Nu au fost probleme anul trecut, cultura a mers bine, chiar dacă răsărirea a fost mai greoaie din cauza frigului. Pentru acest an am ales hibrizii P9537, P9241 și un hibrid nou, voi semăna 70 ha cu porumb”, a punctat fermierul.

radoi alexandru

Alin Ancuța este primul fermier campion din județul Vâlcea. Acesta a semănat hibridul P9911 și a obținut 13.580 kg/ha. “Anul trecut am lucrat 1.300 ha, însă am crescut suprafața la 2.000 ha. Am avut 200 ha de porumb și am semănat după orz, rapiță sau grâu. Astfel că am arat sau scarificat, în funcție de solă și planta premergătoare. În primăvară am fertilizat cu triplu 15  - 250 kg/ha și uree - 200 kg/ha, după care am efectuat o lucrare cu discul. Am semănat în jur de 70.000 b.g/ha  în prima decadă a lunii aprilie. Am erbicidat toată suprafața o singură dată, iar unde a fost cazul am corectat cu un alt erbicid. Am prășit pe o suprafață mai mică, în jur de 50 ha, am aplicat 150 kg/ha de azot. Am recoltat în luna octombrie, a fost o campanie bună, fără probleme, motiv pentru care anul acest voi semăna 500 ha cu porumb și am ales pentru toată suprafața hibrizi Pioneer, dintre care doi hibrizi pe care i-am mai cultivat - P9911 și P9903, plus alți doi hibrizi noi ”, a precizat fermierul campion.

ancuta alin

Tot în județul Vâlcea fermier campion a devenit și domnul Elvis Nițu, care lucrează 1.300 ha, porumb a avut pe 200 ha și a obținut 11.100 kg/ha cu hibridul P9903. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui, grâu sau chiar după porumb. Am arat din toamnă, iar în primăvară am pregătit patul germinativ și am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0., după care am semănat 70.00 b.g./ha în perioada 10 aprilie – 12 mai. Am aplicat un singur erbicid, fără alte tratamente și am recoltat în perioada 5-10 octombrie. În acest an voi semăna 300 ha cu porumb și am ales hibrizii P9911 și P9903”, a declarat fermierul.

nitu elvis

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Concediul petrecut în mediul rural înseamnă mai mult decât odihnă. Înseamnă tradiții, activități de relaxare specifice zonei, dar și oportunitatea de a descoperi gastronomia locală. De toate aceste lucruri era convinsă și doamna Cornelia Dumitrescu atunci când s-a hotărât să deschidă o pensiune. A ales o superbă zonă de munte, dar mai puțin valorificată la acea vreme, comuna Polovragi – județul Gorj, iar în anul 2009 a inaugurat Pensiunea Castania.

Lângă pădurea de castani

Pensiunea Castania este situată în Poiana Mănăstirii, iar încântarea multor turiști este dată de faptul că din unele camere și de pe balcon poate fi admirată Mănăstirea Polovragi. În imediata apropiere este o pădure de castani, de aici și denumirea pensiunii. Însă această pădure nu a fost doar o sursă de inspirație în găsirea numelui, ci a devenit și o „sursă de aprovizionare“ pentru doamna Cornelia, care utilizează castanele în fel de fel de rețete care-i încântă pe turiști. Mai mult decât atât, aceasta mai organizează și un Festival al Castanelor.

La Castania se pot caza în același timp 22 de persoane, pentru că este o pensiune de familie, după cum spune proprietara. Camerele sunt mobilate modern și dispun de baie proprie și balcon, unde turiștii pot admira neîncetat peisaje de vis.

Restaurantul este un alt punct-cheie al pensiunii. Aici regăsim o îmbinarea armonioasă între tradiții și modernism, iar preparatele cu care se pot ospăta oaspeții sunt gustoase și preparate în mare parte cu produse locale.

„Ne-am dezvoltat treptat, cum se întâmplă în cazul oricărei afaceri, însă mai am lucruri de făcut pentru a ajunge acolo unde îmi doresc. Sunt mulțumită de faptul că turiștii care ne calcă pragul apreciază în mod deosebit curățenia din pensiune, mâncarea foarte gustoasă, decorațiile și mai ales căldura cu care îi întâmpinăm de fiecare dată. În ceea ce privește mâncarea, ne adaptăm în funcție de cerințe. În cazul în care este vorba despre un grup de turiști, atunci le propun un meniu fix; în general este un meniu à la carte, dar la cerere putem pregăti și produse tradiționale. Achiziționăm de la localnici, care sunt buni gospodari, carne și brânză direct de la stână, deci încercăm să valorificăm, pe cât se poate și avem voie, produsele locale“, a declarat Cornelia Dumitrescu.

Prin deschiderea acestei pensiuni, doamna Cornelia nu doar că a sprijinit comunitatea locală și achiziționează permanent produse de la gospodarii polovrăgeni, ci a creat și multe locuri de muncă pentru că are nevoie de sprijin de nădejde în desfășurarea activității.

Cămara gospodinelor

În cadrul pensiunii, turiștii au la dispoziție și sală de conferințe, salon pentru timpul liber, terasă, foișor pentru grătar și o cămară a gospodinelor. Cea din urmă încăpere este și cea mai recent inaugurată. Aici doamna Cornelia a mers pe calea tradiției. În primul rând s-a gândit să o mobileze cu obiecte din lemn, iar din acest motiv a apelat la priceperea familiei Dîlganu. Astfel că Rodica și Viorel Dîlganu au realizate polițe, rafturi, scaune, o masă, bănci, dar și obiecte de decor. Toate obiectele au fost atent lucrate în lemn de Viorel și pictate cu drag de Rodica.

Pe rafturile din cămară sunt așezate, așa cum era de așteptat, borcane cu dulceață, murături, zacuscă și siropuri pregătite după rețetele din zonă. Produsele pot fi consumate de turiști și chiar achiziționate pentru acasă. Pe lângă mobilierul realizat de familia Dîlganu, în cămară sunt și obiecte care spun o parte din povestea polovrăgenilor: război de țesut, costum popular, șervete, preșuri, fotografii în care apar localnici fie îmbrăcați în straie populare, la zile de sărbătoare, fie în zilele obișnuite în care își desfășoară activitatea, dar și obiecte din ceramică de Horezu.

Pe lângă condițiile pe care le-a creat în cadrul pensiunii și locurile de joacă sau jocurile (Wii, masă de fotbal, remi, tobogan, leagăne, biciclete, masă de tenis, teren de badminton, piscină pentru copii) pe care le pune dispoziția oaspeților, doamna Cornelia a creat și câteva trasee turistice pe care aceștia le pot parcurge. Unele pe jos, altele cu bicicleta sau cu mașini de teren și ATV-uri, pentru că zona este propice sporturilor off-road. În acest fel turiștii nu se pot plictisi dacă aleg să stea mai multe zile la Polovragi. Nu trebuie să uităm faptul că în imediata apropiere a pensiunii este și Mănăstirea Polovragi și peștera cu același nume, două obiective turistice pe care nu aveți voie să le ratați dacă ajungeți în zonă. Mai mult decât atât,  trebuie să reamintesc faptul că Polovragiul este foarte aproape de Rânca și Transalpina, un motiv în plus pentru a vizita și a vă caza în Polovragi.

Pe lângă evenimentul dedicat castanelor, doamna Cornelia Dumitrescu organizează în luna iunie și Sărbătoarea Căpșunilor de Polovragi, cunoscut fiind faptul că mulți localnici sunt producători de căpșuni.

Pentru mine, ca și pentru mulți alți turiști care i-au pășit pragul, Pensiunea Castania este mai mult decât un loc de cazare. Este un popas de suflet unde te poți relaxa și îți poți reîncărca bateriile, unde te poți destinde și juca, unde poți admira peisaje de vis și poți descoperi tradițiile gorjenilor.

GALERIE FOTO


 

Larissa SOFRON

Dacă vă aflați în Gorj, în apropiere de Novaci, deci de noua stațiune Rânca, ar trebui să vă abateți din drum cale de 15 kilometri, pentru a vedea ceea ce unii consideră a fi unul dintre cele mai frumoase altare din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur, de la schitul Crasna, situat în comuna cu același nume, predestinat parcă pentru plaiurile de la poalele Parângului, „crasna“ însemnând „frumos“. Vara veți găsi în plus o oază de liniște, lăcașul aflându-se la marginea pădurii, la distanță confortabilă de prima așezare umană, satul Ungureni.

Intrarea Crasna

Schitul Crasna, înscris în lista monumentelor istorice, este atestat documentar pentru prima dată în anul 1486. Biserica a fost zidită în 1636, prin strădania pitarului Dimitrie Filiștanu, văr cu doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul și nepot al banului Craiovei Dobromir. Picturile interioare au fost executate un secol mai târziu (1756-57) de Grigore Zograf și de fiul său, Ion. Biserica este sub formă de cruce, cu ziduri groase de cărămidă, construită în stil bizantin, cu o singură turlă deasupra naosului. Turla are formă octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Catapeteasma, înaltă până la boltă, este din lemn sculptat, învelit cu foiță din aur și este considerată una dintre cele mai frumoase din țară. Altarul este luminat de o fereastră așezată la răsărit. Naosul este despărțit de pronaos de un zid și el înalt până la boltă, cu o deschidere de mărimea unei uși obișnuite, iar în pereții laterali sunt prevăzute ferestrele. Naosul primește lumină printr-o singură fereastră de pe peretele sudic. Pridvorul este închis, cu ziduri la fel de groase, cu două deschideri pentru intrarea credincioșilor, una în partea de apus și alta la sud. Biserica a fost pictată după ce a fost sfințită. Undeva, sub crucea de la răstignire, Grigore Zograf a imortalizat portretele lui Matei Basarab Voievod și al lui Ștefan, Mitropolitul Țării Românești. În exterior, pereții sunt delimitați în două registre de un brâu simplu, având pe ambele părți rânduri de cărămizi așezate pe muchie. Sub brâu sunt și niște firide mai mari, iar deasupra, niște firide mai mici, cu cărămidă netencuită. Restul pereților sunt albi. Sub streașină sunt, de asemenea, două rânduri de cărămizi dispuse pe muchie, iar bordura (temelie) este din piatră. În stânga pridvorului (nord) se găsește piatra funerară a unuia dintre ctitori, jupânul Ion Tundrea, iar deasupra ușii de intrare stă scrisă pisania care pomenește, printre altele, de vremea zidirii bisericii: „Cu vrerea Părintelui, a Fiului și a Sfântului Duh, eu, robul lui Iisus Hristos, jupânul Dumitru cel mare, cu feciorii lui, i-au dat lui Dumnezeu și n-am cruțat avuția ce au zidit această Sfântă mânăstire în zilele bunului voievod Matei Basarab Valeat (7145), 1637, luna septem­brie, ziua 24 (...) Această sfântă biserică a fost zidită din temelie de către Dumitru Filișteanu, mare pitariu în zilele voievodului Matei Basarab, fiind stareț la această mănăstire Vartolomeu, fiul popei Hotinescu, din Drăgoești. Acesta, luând blagoslovenie de la PS Sa Episcop Kir Grigore, au procurat cele necesare și apoi au pictat-o după cum se poate observa și astăzi.“ În timpul domniei regelui Carol al II-lea au loc ample lucrări de restaurare a bisericii și chiliilor, iar după 1990, prin grija mitropo­litului Olteniei, academicianul dr. Nestor Vornicescu, se execută o renovare a întregii mănăstiri. La intrarea în schit este o poartă mare din lemn, sculptată în stil gorjenesc, iar în dreapta ei, o cișmea din piatră, cu o cruce din marmură albă.

Pisania Crasna

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 56

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti