Spiritualitate 03 Iulie 2023, 09:25

Sfinții prăznuiți ai lunii iulie, tradiții și obiceiuri românești (I)

Scris de

Luna iulie aduce cu sine frumoase tradiții și obiceiuri românești, dar acum se sărbătoresc și marii Sfinți ce protejează recoltele. Astfel, în luna lui Cuptor sau cea a Secerișului munca și voia bună se îmbină armonios cu căldura credinței.

1 iulie: Cosmandinul – Sfinții Cosma și Damian

Sfintii Cosma Damian

Născuți în Arabia secolului al III-lea, Sfinții Cosma și Damian sunt considerați patroni ai medicilor și ai gemenilor, „doctori fără de arginți“, deoarece nu luau taxe de la cei bolnavi. Pe icoanele ortodoxe aceștia sunt reprezentați ca laici, adesea ținând în mână medicamente și o lingură cu care dau mai departe doctoriile celor care au nevoie de vindecare. Mânerul lingurii în formă de cruce arată însemnătatea tămăduirii spirituale și fizice și faptul că vindecarea vine de la Dumnezeu. După tradiția , aceștia au fost martirizați de un invidios doctor păgân în perioada domniei împăratului roman Carinus, la sfârșitul anilor 200.

În zona Transilvaniei se spune că cine muncește în această zi căldura-i va arde recoltele, iar oamenii care respectă sărbătoarea vor fi protejați de incendii, tunete și fulgere. 

2 iulie: Sf. Voievod Ștefan cel Mare

Sfantul Voievod Stefan cel Mare

Domnitor al Moldovei între 1457-1504, Ștefan cel Mare a luptat timp de 47 de ani pentru menținerea țării într-o stare de liniște, prosperitate, dar și pentru a păstra cultura, arta și credința ortodoxă, acest fapt reflectându-se în mod clar prin construirea a numeroase lăcașuri de cult sau fortificații. La data de 20 iunie 1992, domnitorul a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română sub numele de Ștefan cel Mare și Sfânt. Născut în mijlocul războaielor, Ștefan a fost nevoit să vadă decapitarea tatălui său, dar și asasinarea cruntă a prietenului din copilărie. De educația voievodului s-a ocupat bunicul patern, Bogdan, iar timp de doi ani a ajuns pe mâna unui călugăr de la Mănăstirea Zograf, Muntele Athos. Aici a îmbrățișat tainele limbii grecești, scrierea, dar și cunoștințele creștine, acest fapt oglindindu-se în ceea ce a urmat apoi în timpul vieții lui.

Lăcașurile de cult ctitorite de Ștefan cel Mare sunt printre altele Putna, Voroneț, Dobrovăț, Neamț, Huși, dar și Cetatea Albă, Cetatea Chilia. Cererea de cărți bisericești a început să fie din ce în ce mai mare odată cu construirea bisericilor și mănăstirilor, fapt pentru care au fost realizate scriptorii, cel mai de seamă fiind scriptoriul de la Mănăstirea Putna (1466). Tetraevangheliarele au fost cele mai importante manuscrise din timpul lui Ștefan, scrise pe foi de pergament cu un conținut vast de elemente ornamentale particulare. Ștefan cel Mare a rămas peste timpuri o legendă vie prin faptele sale de vitejie, ardoarea cu care a luptat împotriva Imperiului Otoman, el fiind supranumit și „Împăratul Moldovenilor“.

8 iulie: Sfântul Mare Mucenic Procopie – Precupul

Sfantul Procopie

Născut la Ierusalim la sfârșitul secolului al III-lea, Sf. Procopie a avut parte de o creștere în păgânitatea elinească, mama sa îndreptându-l să se închine către idoli; tatăl său, ce credea în Hristos, a plecat la Domnul puțin după venirea lui pe lume. Numele de la naștere a fost Neania. Văzându-l frumos și înțelept, Împăratul Dioclețian l-a avansat pe Neania la rang de căpetenie și l-a trimis în Alexandria (Egipt) la luptă. Una dintre sarcinile sale a fost să-i ucidă pe creștini și să le ia averile. Însă, în drumul său, pământul s-a zguduit printre fulgere și tunete, iar Iisus i s-a arătat printr-o cruce pe cer spunându-i că va birui inamicii. Astfel, din prigonitor, Neania a devenit alesul Domnului, orânduindu-se după credința creștină. După acestea, a fost arestat și dus la tribunal în Cezareea Palestinei; nevrând să se lepede de credință, Neania a fost întemnițat și supus la chinuri cumplite. Iisus Hristos l-a vindecat și de atunci l-a numit Procopie. La căpătâiul Sf. Procopie au venit 12 mucenițe și mama sa, Teodosia; cu lacrimi în ochi, atunci a strigat că și ea este roaba lui Dumnezeu, iar Sf. Procopie a botezat-o creștinește. Ighemonul a dat poruncă după acestea ca mucenițelor și mamei Teodosia să le fie tăiate capetele, iar Sf. Procopie să fie ucis prin sabie.

Sf. Procopie protejează casele de fulgere, grindina o transformă în apă la atingerea pământului, iar ogoarele le face să rodească. Se spune că femeile care nu respectă ziua aceasta nu vor avea parte de prunci.

În următorul număr al revistei, printre zilele fierbinți ale lunii iulie vă voi purta cu mine printre obiceiurile Circovilor de Vară, vom aduna merele de Sf. Ilie și vom urca la Târgul de fete de pe Muntele Găină, totul într-o atmosferă unică, între mit și realitate, uniune și euforie. (Va urma)

Aurora GRIGORE


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti