reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jan 2022

Voievozi români deveniți sfinți

După cum se consemnează în volumul Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Basilica, 2013, în iunie 1992 Sfântul Sinod al BOR a canonizat noi sfinți „naționali“.

Au fost trecuți în calendarul (sinaxarul) ortodox, pe lângă monahi, preoți mărturisitori și ierarhi, și binecredinciosul domnitor Ștefan cel Mare al Moldovei (2 iulie) și domnitorul martir Constantin Brâncoveanu cu fiii săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei, cu sfetnicul Ianache (16 august). Sfântul Sinod al BOR a hotărât și generalizarea în Biserica Ortodoxă Română a cultului sfinților daco-romani, al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava (24 iunie), precum și al unor sfinți de alte neamuri care au trăit și predicat pe pământ românesc sau români care au activat în alte biserici (precum Sf. Antipa din Calapodești, la 10 ianuarie). Neagoe Basarab a ajuns între sfinţi abia în iulie 2008.

Ştefan cel Mare, „atlet al creştinătăţii“

Ştefan cel Mare a domnit în Moldova între anii 1457 şi 1504. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe consideră că Ştefan cel Mare a meritat să fie făcut sfânt deoarece a apărat întreaga Europă de invazia otomanilor. Dacă voievodul român nu ar fi opus rezistență, nu numai românii, ci şi cetăţenii mai multor ţări europene ar fi fost în zilele noastre musulmani. Pentru această bătălie continuă purtată cu Imperiul Otoman, Ştefan cel Mare a fost numit de către Papa Sixt al IV-lea „atlet al creştinătăţii“, recunoscându-i-se astfel meritele pentru menţinerea creştinătăţii în Europa. Se spune că, după fiecare luptă câştigată, domnitorul Ştefan cel Mare construia câte o biserică.

Voievodul moldovean este considerat conducătorul român ce a ctitorit cele mai multe lăcaşuri de cult, 44 la număr. În plus, cronicarii au menţionat că, înainte să plece la război, atât Ştefan cel Mare, cât şi oştenii săi se spovedeau şi se împărtăşeau. Hainele era inscripţionate cu semnul crucii, iar pe steagurile de luptă erau pictate chipurile sfinţilor militari Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie. Sfântul Ştefan cel Mare este sărbătorit pe 2 iulie, dată la care, la Mănăstirea Putna, prima sa ctitorie, unde este şi înmormântat, credincioşii se adună pentru a-l cinsti pe Marele Ștefan.

Constantin Brâncoveanu a înfiinţat Academia din Bucureşti

Constantin Brâncoveanu a domnit în Ţara Românească din 1688 până în 1714. Căsătorit cu Marica, a avut patru băieţi: Ştefan, Radu, Matei şi Constantin, precum şi şapte fete. Brâncoveanu a menţinut pacea în ţară, oprind totodată extinderea imperiilor ţarist şi otoman. Este și cel care a înfiinţat Academia din Bucureşti în clădirile din incinta fostei Mănăstiri „Sfântul Sava“.

Turcii l-au acuzat pe voievodul muntean de trădare, după ce i-a sprijinit pe ruşi în războiul ruso-turc. Astfel, domnitorul Brâncoveanu şi membrii familiei sale au fost luaţi ostatici şi duşi la Constantinopol. A refuzat să renunțe la ortodoxie, drept pentru care, la data de 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu a fost nevoit să vadă cu ochii săi cum cei patru băieţi ai săi au fost decapitaţi, scene de o cruzime fără margini. La final, Brâncoveanu a avut aceeaşi soartă. Soţia lui, Marica, a reuşit să aducă o parte din rămăşiţele domnitorului şi a fiilor acestuia în țară, urmând a fi îngropate la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou“ din Bucureşti, lăcaş de cult ridicat de însuși voievodul muntean. Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi, sunt prăznuiţi în fiecare an pe 16 august.

Neagoe Basarab, primele cărţi de cult bisericesc din România

Neagoe Basarab a condus Ţara Românească între 1512 şi 1521. A urmat studii culturale la cea mai mare şcoală din acea vreme, care se afla la Mănăstirea Bistriţa – Vâlcea.

A rămas cunoscut în istorie pentru construirea Mănăstirii Curtea de Argeş, una dintre cele mai impresionante lăcaşe de cult ridicate în România. Neagoe l-a adus pe călugărul Macarie la Mănăstirea Dealu din Târgovişte, unde a tipărit, în anul 1508, primele cărţi de cult bisericesc de pe teritoriul României.

Înainte de a muri, Basarab a scris un testament destinat fiului său, Teodosie, cunoscut ca Învăţăturile lui Neagoe către fiul său Teodosie. În acest testament domnitorul muntean a lăsat mai multe sfaturi creştine pentru fiul său, căruia îi explica cum ar trebui să fie un domnitor. În luna iulie 2008, Neagoe Basarab a fost canonizat, fiind prăznuit în fiecare an la data de 26 septembrie.

Anca Lăpușneanu