Cunoscută ca și  „Capela Sixtină a Estului” datorită frescei „Judecăţii de Apoi”, pictată cu pigment „Albastru de Voroneţ”, în mai bine de jumătate de secol de existenţă biserica Mănăstirii Voroneţ este un venerabil monument UNESCO. Pictură murală ale mânăstirilor din Bucovina se află în rândul celor mai importante opere de artă din Răsăritul Ortodox

Pe fresca Judecății de Apoi se remarcă și reprezentarea unui balaur, un soi de dragon, acel Draco Volans despre care se spunea că ar fi trăit cu multe zeci de mii de ani în urmă, dispărând alături de celelalte animale în urma unui cataclism. Athanassius Kircher ( Mundus subteraneus-1665) relata că în anul 1660 ar fi ucis aproape de Roma un astfel de dragon. În lucrarea Historia animallum a lui Conrad Gessner din Zurich, la capitoul Despre balauri este redat Draco Volans numit șarpele zburător care era de fapt o șopârlă uriașă cu aripi membranoase cu care făcea salturi cu o planare de pe un copac pe altul.

Gessner spunea că ar fi trăit în sec. XVI în zone sălbatice din sud estul Europei. Un țăran francez ar fi ucis cu furca un astfel de animal în localitatea La Rochelle.

Draco Volans cunoscut când s-a pictat mânăstirea

Balaurul pictat la Voroneț este izbitor de asemănător cu cel redat în cărțile mai sus menționate.

Astfel, reprezentarea lui nu mai este pur ficțiune. Marcel Olinescu în Mitologia Românească redă o descriere preluată din basme: ”Balaurul avea patru mai multe picioare, așa cum au șopârlele, dar avea gheare ca un leu. Coada îi era lungă ca la șarpe, dar așa de puternică încât cu o lovitură putea ucide un taur. Unii aveau și aripi pe spate, dar cei mai mulți se târau numai pe pământ și vietuiau în păduri adânci, în peșteri ori în fântâni- ascunzându-se în întunecații codri sau în văgăunele cele mai retrase. În vechime, când lumea era ceva mai puțină, le era foarte ușor să se ascundă”.

Așadar, este relevant faptul că în anul 1547 când a fost pictată Mânăstirea Voroneț, se cunoșteau detalii despre acest Draco Volans, vresca voroneșiană are rol cert de depozitare a cunoștințelor academice ale vremii- ne redă iconografic una din relicvele biologice care abia azi se adnite că ar fi posibil să fi rezistat în unele nișe ecologice, cum sunt părțile noastre dinspre Moldova de Nord.

 Anca Lăpușneanu