cemrom iulie 2018
update 20 Sep 2018

Boboteaza – tradiţie şi credinţă la Poiana Stampei

În comuna suceveană Poiana Stampei se mai păstrează încă nealterate vechile obiceiuri de iarnă. În localitatea situată la graniţa dintre Ardeal şi Bucovina iernile sunt ca în poveşti, cu zăpadă şi cu geruri năprasnice. Sărbătorile de Iarnă încep cu postul pe care îl ţine aproape tot satul, în Ajunul Crăciunului se merge cu colinda la fiecare casă, iar în prima zi de Crăciun toată lumea merge la biserică, îmbrăcată în costum popular. Seara, fiii satului plecaţi în toate colţurile ţării sau peste hotare, împreună cu părinţii şi toţi cei dragi se întâlnesc la Casa de Cultură, unde are loc spectacolul „Sfânta seară de Crăciun“, în care evoluează ansambluri de datini şi obiceiuri din comună şi din judeţ. De Anul Nou se organizează cete care au în componenţă capre, urşi, ţigani, mascaţi, însoţite de muzicanţi care fac urări la fiecare casă. Sfârşitul Sărbătorilor de Iarnă este marcat de sărbătoarea Botezului Domnului şi prăznuirea cinstitului şi slăvitului proroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului.

O cruce de gheaţă presupune o zi de muncă în ger

În fiecare an, sfinţirea cea mare a apei, în ziua de Bobotează, se face la un altar de gheaţă realizat pe malul râului Dorna care traversează comuna. În ajun, cei mai vrednici gospodari se duc la râu unde, în amonte, decupează blocuri de gheaţă, pe care le transportă la locul de rugăciune pentru a fi făcută crucea mare din gheaţă şi masa pe care preoţii aşază Evanghelia şi celelalte obiecte de cult. În trecut, localnicii foloseau ca unelte ferăstrăul şi toporişca, iar acum taie gheaţa cu drujba. Gheaţa din apa râului Dorna este recunoscută în zona Bucovinei şi a Bistriţei pentru puritate; în iernile mai calde, când în zona de şes şi deal nu îngheaţă apele, gheaţa necesară confecţionării crucilor care se pun în curtea bisericilor este adusă din Dornişoara, sat component al comunei Poiana Stampei, cunoscut prin temperaturile deosebit de scăzute.

Pregătirea sfinţirii apei se face cu multă atenţie

Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, într-un spaţiu larg, ferit de vânt, lângă o punte de lemn care traversează râul Dorna şi unde, pe timp de vară, turiştii care practică river rafting sunt aşteptaţi cu plăcinte calde, ceai şi ţuică fiartă. Înainte de răsăritul soarelui, gospodarii aduc fân la altarul de gheaţă. Aşa cum am aflat chiar de la cei care amenajează locul, Preacurata şi Preabinecuvântata Fecioară l-ar fi născut pe Domnul nostru Iisus Hristos într-un grajd de animale.

Pentru slujba de Bobotează este adusă apă neîncepută, de la un izvor din munte, care este pusă în vase mari. Tot dimineaţă se tăie şi se scoate din râu o bucată de gheaţă, pentru ca preotul să poată sfinţi şi apa râului.

Sfinţirea apei respectă o tradiţie moştenită de peste 100 de ani. Nu există slujbă de Bobotează fără cruce de gheaţă. În anii când nu a fost ger şi apa nu a îngheţat la Dornişoara – iar aceasta s-a întâmplat de foarte puţine ori – oamenii au făcut cruce de gheaţă cu ajutorul tiparelor confecţionate din lemn, în care s-a pus apă la îngheţat în frigidere. Sătenii consideră crucea de gheaţă ca fiind ciclul vieţii, ea făcând legătura între Botezul Domnului şi răstignirea Sa. „Ridicarea crucii de gheaţă este o datorie de onoare pentru noi, cetăţenii comunei Poiana Stampei“, ne-a spus Ioan Pilug, unul dintre sătenii care este prezent în fiecare an la procesiunea de la râul Dorna.

Procesiune şi ceremonial religios de sfinţire a apei pe malul râului Dorna

După Sfânta Liturghie, la biserică, toată suflarea satului rosteşte ultimele colinde de la Sărbătorile de Iarnă, vechi, tradiţionale zonei de munte, care reflectă prin versuri viaţa oamenilor simpli de pe aceste meleaguri, multe dintre ele culese de profesoara Dorina Paicu şi membrele grupului folcloric „Flori de pe Dorna“. Apoi, se porneşte din faţa Bisericii „Sf. Arh. Mihail şi Gavril“, situată în centrul comunei, în procesiune până la râul Dorna, unde se desfă­şoară ceremonialul religios de sfinţire a apei. Acesta aminteşte de Botezul Domnului în apa Iordanului, sărbătoare numită şi Epifania sau Teofania, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii deoarece nimeni nu poate deveni creştin fără botez.

Întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunităţii, se desfăşoară în jurul crucii de gheaţă şi le reaminteşte localnicilor cele petrecute la apa Iordanului, când Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde era Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat.

Preoţii Domiţian Tătaru şi Constantin Jbanca cheamă, în genunchi, puterea Duhului Sfânt, pentru ca apa sfinţită să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a satului prin binecuvântarea Domnului. Conform preotului Domiţian Tătaru, Boboteaza este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus, iar Tatăl din Cer Îl declară ca fiind Fiul său.

Stropirea ogorului cu apă sfinţită aduce rod bogat

„Când fac sfinţirea apei mă rog ca apa aceasta să se sfinţească cu puterea, cu lucrarea şi cu pogorârea Sfântului Duh, pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curăţitoare a Treimii celei mai presus de fire, pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor şi trupurilor şi să izgonească toată puterea cea potrivnică. Prin gustarea şi stropirea cu apă sfinţită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Sa, care să ne spele de întinăciunea patimilor. Din această apă se vor adăpa păsările cerului, peştii şi celelalte făpturi din ape, păstorii vor aduce animalele la râu pentru a le potoli setea, oamenii îşi vor uda ogorul pentru a avea rod bogat. Dacă va fi apă pe râurile şi lacurile noastre, noi nu vom suferi de sete şi de arşiţă. Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinţi, «firea apei celei sfinte este ca să spele şi trupul, şi sufletul Său». Această apă sfinţită de preot poartă în ea puterea curăţitoare şi sfinţitoare a harului dumnezeiesc. De aceea, cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir. Pe multe dintre acestea le vom sfinţi în acest an, pentru că Bunul Dumnezeu ne ajută, iar, după trei ani de la incendiu, biserica noastră se reconstruieşte cu ajutorul dumneavoastră“, a spus preotul Domiţian Tătaru.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean ia apă sfinţită în vasele cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere toţi cei prezenţi la slujba de Bobotează strigă „Chiraleisa!“ pentru belşugul roadelor din acest an, pentru a avea furaje şi animale sănătoase, pentru a fi feriţi de boli şi primejdii. În drumul spre casă, sătenii toarnă câte puţină agheasmă în fântânile întâlnite în cale, iar odată ajunşi în gospodărie, oamenii stropesc cu aceasta curtea, casa, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă.

GALERIE FOTO


Silviu Buculei