Pentru că pescuitul sportiv (numit și pescuit recreativ) este unul dintre cele mai relaxante activități, doi tineri, Florentina și Bogdan Lăpușneanu, în urmă cu 8 luni au reușit să concesioneze iazul comunei Popricani din județul Iași, pe 25 de ani, și s-au apucat de treabă. Prima populare a iazului este de 2.500 kg de pește, cu speciile din familia Ciprinidelor.

„Începutul poveștii a fost acum 8 ani, când l-am întâlnit pe Bogdan, care visa pe atunci să aibă iazul lui, iar după mulți ani de luptă, sacrificiu și speranță am reușit. Am absolvit Facultatea de Zootehnie din Iași, iar acuma sunt la master, la specializarea Managementul producțiilor animale, și mă ocup cu hrana și înmulțirea peștilor. O astfel de activitate este plăcută și relaxantă, practic este un mod de a lua contact cu natura, de a-ți ascuți simțurile și de a te aventura“, ne spune Florentina Lăpușneanu.

pescuit sportiv Popricani Iasi

După ce cei doi tineri au intrat în posesia iazului, s-au apucat de lucrări. „Era necesar să le aducem la starea actuală. Astfel am început prin eliminarea stufului, trecerea unui canal de-a lungul iazului, curățarea izvoarelor pe care le avem în iaz și plantarea sălciilor pe maluri. Suprafață totală de luciu de apă este acum de aproximativ 4 hectare. În momentul de față avem acoperită suprafață de apă, aproximativ 3 hectare, cu adâncimea medie între 1,3 - 1,6 metri, iar pe anumite locuri, mai exact unde sunt izvoarele și canalul, ajunge și la 5 metri adâncime“, specifică antreprenoarea.

Investiția este din fonduri proprii, aproximativ 50.000 euro până în prezent. „Pescuitul sportiv se adresează celor care sunt pasionați de magia pescuitului, adaugă ieșeanca. În primul rând, consumatorul trebuie să respecte regulamentul pe care îl înmânez, înainte de a începe partida de pescuit, și să lase așa cum vrea să găsească. Prima populare a iazului este de 2.500 kg de pește, respectiv cu speciile din familia Ciprinidelor, cum ar fi: caras (Carassius auratus gibelio), plătica (Abramis brama), novac (Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes), sanger (Hipophthalmichthys molitrix), crap (Cyprinus carpio), iar din familia Ciprinidelor „chinez“ este c-teno (Ctenopharyngodon idella). Peștele îl hrănim cu cereale, iar înmulțirea lor se face prin depunerea icrelor.“

Când discutăm despre pescuit sportiv, discutăm despre un fenomen care în fiecare zi își întărește rândurile cu adepți noi. Recruți altfel spus. Această activitate devine o formă din ce în ce mai căutată de evadare în mediul natural. Recompensa celor care practică o formă sau alta de pescuit sportiv nu se consolidează însă în capturi.

Beatrice Alexandra MODIGA

La Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV Iași), studenții Facultăților de Agricultură și de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA), de la domeniul industriei alimentare, abordează pentru lucrările de diplomă teme de interes și sortimente de produse ce s-ar putea regăsi, în curând, pe piață datorită beneficiilor nutritive pe care le prezintă.

muschiulet de porc

Determinările fizico-chimice, rețetele de producție și caracterizarea senzorială a preparatelor din carne sunt supravegheate de cadrele didactice, coordonatoare a proiectelor de diplomă necesare la susținerea examenelor de finalizare a studiilor de licență. „Prin procesul de producție realizat în atelierele de microproducție am urmărit optimizarea unor rețete tehnologice pe diferite categorii de produse pentru a ajunge la un echilibru calitativ și economic al produselor concepute. Comportamentul produselor din punct de vedere fizic, chimic și senzorial a fost determinat în mai multe sesiuni de evaluare în cadrul laboratoarelor disciplinei. Calitatea senzorială a fost primul parametru determinat, în cadrul laboratorului de analize senzoriale, unde s-au urmărit principalele atribute și caracteristici ce definesc produsele“, a declarat șef lucrări Marius Ciobanu, de la Departamentul de Tehnologii Alimentare din cadrul Facultății de Agricultură, coordonatorul lucrărilor de diplomă.

burgeri

 

Datorită diversificării domeniilor de cercetare, studenții din anul IV au putut testa mai multe probe pentru care au folosit materii prime mai puțin uzuale, cum ar fi făina de linte și uleiul de cătină. Toate produsele propuse de tineri sunt verificate fizico-chimic, apoi degustate în cadrul laboratoarelor unde se urmărește comportamentul lor senzorial.

„În lucrarea mea am propus patru tipuri de burgeri din carne de vită, cu două cupajări diferite de grăsime și de făină de linte (5 și 10%). Scopul adăugării făinii de linte este cel de a crește capacitatea antioxidantă a burgerilor, mărindu-se astfel perioada de valabilitate a acestora; îmbogățirea texturii produsului prin adăugarea unei cantități suplimentare de fibre, cu rol benefic asupra digestiei. Cu această lucrare am mai urmărit și acceptabilitatea în rândul consumatorilor a adaosurilor vegetale (făină de linte), cu rol benefic asupra organismului uman în cadrul unui produs din carne foarte iubit de către consumatori – burgerul de vită“, a povestit Bianca Pavel, studentă în anul IV la FIRAA a USV Iași.

Pentru creșterea aportului de fier, o altă lucrare s-a axat pe studiul a patru tipuri de ruladă de pui cu două feluri de umpluturi, dintre care una cu spanac. „Scopul producerii acestor tipuri de rulade este acela de a îmbogăți o carne săracă în fier cu acest element esențial unei diete sănătoase, din două surse diferite – una animală (inimi și ficat) și cealaltă vegetală (spanac). De asemenea, a fost urmărită acceptabilitatea în rândul consumatorilor a acestor rulade, în funcție de regiunea anatomică (pulpă sau piept) din care au fost produse și în funcție de sursa de fier utilizată – vegetală sau animală“, a explicat Alla Belecci, studentă în anul IV la FIRAA a USV Iași.

caltabosi

Un alt preparat inedit analizat și testat este reprezentat de mușchiulețul de porc în care au fost inserate cantități diferite de ulei de cătină. „Au fost fabricate trei loturi de mușchiuleț de porc, cu adaos de ulei de cătină. Diferența între aceste loturi a fost conferită de cantitatea de ulei de cătină adăugată: 1%, 3% și 5%, iar scopul lucrării este de a urmări influența uleiului de cătină asupra măririi capacității antioxidante, asupra proprietăților texturale ale produsului și asupra palatabilității“, a declarat Simona Mihaela Coșarcă, masterandă în cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

În satul Horlești, din comuna Rediu, județul Iași, Petru Omușoru face ciobănie cu spor și pasiune de cca 40 de ani. În perioada de dinaintea Paștelui i-am făcut și noi o vizită La Stâna Omușoru, astfel am aflat că are 600 de oi, un efectiv redus de la 1.300 anul trecut, și două rase, Karakul și Țurcană.

„Povestea mea cu ferma de oi nu pot spune că este de când m-am născut, dar oricum de la o vârstă mai tânără. Când m-am apucat aveam în jur de 40 de oi, care au rămas de la părinți, rasa Karakul, iar în prezent am un efectiv de 600 de oi, două rase, 200 Karakul și 400 Țurcane. Plăcerea mea a fost de a crește oi, vorba aceea astăzi 10, mâine 20, poimâine 30, altceva nu prea ai ce face la țară. Am optat pentru rasa Karakul pentru că era o perioadă când pielicele se căutau și aveau valoare. În plus, acesta era specificul zonei noastre, iar în prezent am mers pe rasa Țurcană pentru că se întreține mult mai ușor și produce mult mai mult lapte“, adaugă Petru Omușoru.

IMG 7913

În momentul când i-am făcut și noi o vizită era spre sfârșitul lunii martie. Astfel am aflat că fătările erau finalizate aproape de 100%, în jur de 450 de miei. Cât va costa kg de carne miel în viu sau în carcasă aflăm chiar de la crescătorul ieșean.

„Oile au fătat bine, au fost date la montă mai târziu, nu am avut furaje pentru că anul trecut a fost secetă și ca să le cumpărăm hrană nu ne-am permis. Le-am adus pe câmp la 1 martie. Mieii au greutatea de la 6 la 9 kg, am și mai mici pentru sacrificare. Kilogramul de miel anul acesta cred că o să fie 40 lei, după cheltuielile pe care le-am făcut noi. Acest preț ar fi mulțumitor, dar nu știu cum va fi pentru cumpărător. În acest moment am 450 de miei, care ajung atât pe piața națională, cât și pe cea internațională. Acum kilogramul în viu este între 18 și 25 lei; pe perioada verii cred că prețurile vor fi mai mici“, specifică ieșeanul.

„Nu mai avem furaje!“

Anul trecut a fost foarte greu pentru crescătorii de animale deoarece a fost secetă mare, iar statul nici nu prea îi ajută, adaugă crescătorul din comuna Rediu.

„La doi ani consecutivi de secetă, statul nu ne-a ajutat cu nimic, iar subvențiile nu ni le dă la timp. La ora actuală noi nu am luat subvenția, avem o schemă la ecologic și încă nu ne-au băgat banii în cont. Nu mai avem furaje, seceta se vede, încă nu plouă și suntem obligați să ieșim la câmp pentru că nu mai avem cu ce le întreține acasă. Pentru 2022 preconizăm să fie mai bine, să fie un an mai bun, dar pe moment nu se vede anul bun pentru că nu plouă.“

IMG 7940

Zootehnia, o știință exactă

Petru Omușoru este de părere că pentru tinerii din ziua de astăzi este greu să studieze zootehnia pentru că în agricultură pașii sunt foarte grei.

„La noi în România este o agricultură foarte lentă, nu avem o agricultură accelerată astfel încât tinerii să vină înspre agricultură sau spre zootehnie. Eu acum nu m-aș apuca de zootehnie pentru că este foarte greu. Ca să faci zootehnie trebuie să fii detașat, să îți placă prea mult animalele ca să poți să le ții. Dacă le ții doar pentru bani nu merită. Greu a fost tot timpul, dar mi-a plăcut, nu prea am stat la tânguială să văd când e greu și când e ușor. Noi tot am sperat că o să fie mai bine, de la un an la altul. Anul trecut am avut un efectiv de 1.300 de oi, dar am împuținat, am redus la jumătate din lipsa furajelor, dar și a oamenilor; este o problemă mai mare ca oricare, dacă nu ai oameni să lucreze, nu ai ce face, aici e ca la matematică, dacă nu știi, nu te apuca, dacă nu știi tabla înmulțirii, nu te duci la piață“, încheie crescătorul de oi din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lume multă, peste 8.000 de vizitatori, la cel mai așteptat Târg apicol din Regiunea Moldovei, mai ales că albinele ies din perioada de hibernare și apicultorii se pregătesc de activitatea din sezonul cald. A XV-a ediție a Târgului Apicol Iași 2023 a adunat peste 90 de participanți din mai multe țări, producători zonali de miere și echipamente apicole. Organizatorii au spus că acest eveniment a marcat ieșirea din iarnă și are scopul de crea legături mai strânse între producătorii și consumatorii îndrăgitului aliment.

La Iași, un răsfăț pentru iubitorii de miere

Târgul apicol Iași 2023 a avut loc la începutul lunii martie. Sebastian Ciocan, organizatorul evenimentului apicol, ne-a dat mai multe detalii.

„Târgul apicol s-a ținut în al doilea week-end din luna martie. Târgul de la Iași este printre cele mai vechi târguri din țară. Este un târg internațional, cu apicultori care participă și din Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Serbia și toată zona Moldovei de la noi. Noi am organizat și o petrecere, o sesiune de comunicări cu cei de la Direcția Agricolă, de la Direcția Sanitară Veterinară. Locația târgului de miere de la Iași a fost tot în parcarea Carrefour Era, în spațiu deschis“, a spus organizatorul.

La târg au fost prezenți agenți economici veniți chiar din Harkov, zonă din Ucraina în care se dau lupte grele.

„Compania mea este din Ucraina și are 30 de ani. Este o afacere de familie. Noi trăim în regiunea Harkov din Ucraina. Produsele noastre sunt de ajutor pentru apicultori, avem echipamente apicole“, a specificat Sergei Lemisev, producător de echipamente apicole din Ucraina.

Cum putem crește consumul de miere

În rândul apicultorilor autohtoni, tradiția este foarte importantă, așa cum este și cazul producătorului local Gheorghe Apetrei, apicultor din Grumăzești, județul Neamț.

„Suntem la a patra generație de apicultori, eu respectiv a treia, copiii mei a patra, pentru că și ei sunt implicați. Într-o lume într-o continuă schimbare este foarte important să fii adaptabil și să reușești să te menții pe piață. Am ales de 14 ani să ne certificăm în agricultura ecologică și să facem doar produse certificate bio, astfel încât să avem sortimente de miere mai specială, și anume avem miere de cireș sălbatic, miere de salcâm cu păducel în amestec, miere de zmeură și miere de mană de brad. Din păcate, mediul nostru în care ne trăim viața este din ce în ce mai poluat, mai plin de pesticide, iar albinele sunt niște indicatori care ne spun cât de greu le este să trăiască.“

Mierea de albine produsă din diferite tipuri de flori rămâne un aliment îndrăgit și sănătos. Totuși, participanții la târgul apicol de la Iași au fost sceptici că anul în curs va fi un an bun pentru apicultori.

„Se pare că începe să meargă mai bine. Cu toate că prețurile pentru stupină nu arată chiar bine și prețul materialelor a crescut foarte tare, sperăm să ieșim pe plus anul acesta“, a specificat Sandor Tokes, producător de echipamente apicole din Harghita.

Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 90 de elevi şi studenți din Botoșani, Suceava, Iași, Bacău și Călărași au participat la un concurs de preparate tradiționale organizat de către Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV), în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, eveniment ajuns la ediția a V-a.

Preparate care mai de care mai gustoase și apetisante, realizate după rețete bine păstrate de către elevi și studenți. Acestea au fost jurizate și degustate în cadrul Concursului Național ,,IDENTIFICARE DE PRODUSE TRADIȚIONALE“.

Rețete culinare inedite premiate în bani

„Sâmbătă, 18 martie 2023, s-a desfășurat concursul de produse tradiționale pregătite de elevi sau studenți la USV Iași. În această ediție, numărul preparatelor s-au dublat, iar printre candidați se numără și 2 studenți din Turcia, care sunt veniți prin programul Erasmus+ în cadrul facultății și o elevă de la Școala Generală „Miron Costin” din Bacău. Aceștia au candidat cu niște rețete culinare inedite. Organizatorii au recompensat participanții la concurs cu premii și diplome. Premiile au constat în bani, precum premiul I – 350 de lei, premiul al II-lea – 250 lei și premiul al III-lea – 200 de lei. De asemenea, au existat și câteva premii speciale care au fost remunerate tot în bani. Concursul de produse tradiționale a ajuns la a V-a ediție. De la an la an, crește numărul participanților și acest lucru este îmbucurător“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul Direcției Agricole Iași.

Preparatele tradiţionale s-au luat la întrecere în cadrul concursului. Friptura de berbecuţ şi alte bucate, care mai de care mai îmbietoare, dar și tocineii, cozonacii şi alivencile au dat o luptă strânsă cu sfinţişorii moldoveneşti.

După îndelungate deliberări, sfinţişorii au câştigat bătălia pentru primul loc în secţiunea preparatelor dulci, iar pilaful de mei cu hribi traşi în unt a fost încoronat la categoria preparatelor de bază, într-un concurs care şi-a propus să identifice produse tradiţionale româneşti mai vechi de 30 de ani.

Întrecere cu produse tradiţionale

Competiţia a fost strânsă, juriul a apreciat preparatele elevilor şi studenţilor participanţi, oferind maximum 30 de puncte pentru gust, alte 30 de puncte pentru aspectul mâncării şi câte 20 de puncte pentru dosarul cu istoria produsului, respectiv pentru prezentarea în concurs a preparatului.

„A cincea ediţie a concursului Identificarea de produse tradiţionale a fost o ediţie record, cu 64 de produse în competiţie, pe două secţiuni, preparate de bază şi preparate dulci. Sunt elevi şi studenţi de la licee din Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi judeţul Călăraşi, peste 90 de copii de la 17 entităţi şcolare. În conformitate cu regulamentul, ei au trebuit să găsească un produs tradiţional şi să facă dovada faptului că reţeta are peste 30 de ani vechime“, a precizat Mihaela Ivancea, prodecan al FIRAA.

Concursul, organizat de Facultatea de Inginerie a Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), a fost câştigat de o elevă de clasa a VII-a din Bacău, care a impresionat juriul cu reţeta de pilaf de mei cu hribi traşi în unt.

Nacinca a câştigat locul doi la secţiunea preparate de bază

Nacinca a atras atenţia prin unicitate. În timp ce sarmalele în oale de lut, cu diverse tipuri de umpluturi, atrăgeau pofticioşii, la fel ca jumările în untură, friptura rumenă de miel sau diversele tocăniţe nacinca atrăgea curioşii.

Potrivit prezentării sale din dosarul de concurs, „nacinca este o reţetă unică“.

„Nacinca este un preparat foarte vechi. Denumirea lui vine din limba rusă. E o reţetă rămasă după trecerea ruşilor în timpul războiului prin satul bunicii mele, iar bunica mea a fost ultima care mai ştia să prepare nacinca. Ea a murit şi acum doar copiii ei duc reţeta mai departe. E vorba, de fapt, de mămăligă cu ceapă, jumări şi carne de pui proaspătă“, a adăugat Elena Adomnicăi, elevă în Truşeşti, Botoşani.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Suntem unele dintre puținele popoare care serbează tradiția mărțișorului... Iar meșteșugul este una dintre îndeletnicirile noastre cele mai de preț... De aceea, la începutul primăverii, la Iași se întâlnesc mai mulți artiști și meșteri populari care aduc cu ei primele simboluri ale anotimpului renașterii.

„Hub“ al meșteșugarilor, cu mărțișoare și produse naturale

mestesuguri Iasi martisor

Târgul Mărțișor și Tradiție, Atelierul Artistului și reprezentanți ai Asociației Produs de Cluj au expus colecții de mărțișoare variate. Începând de vineri, 24 februarie 2023, până pe 7 martie, Atriumul Palas s-a transformat într-un „hub“ al creativității, tradiției românești și meșteșugului. 35 de expozanți și meșteri populari au participat la Târgul Mărțișor și Tradiție, unde și-au expus, până pe 1 martie, de la clasicii vestitori ai primăverii, cu șnur alb și roșu, până la mărțișoare moderne, realizate prin diferite tehnici creative, cum ar fi: bijuterii, accesorii, decorațiuni tematice, obiecte personalizate. Pe lângă mărțișoare, la Târgul Mărțișor și Tradiție s-au regăsit și tablouri, produse din lavandă, pălării, costume populare și măști de lut.

mestesuguri Iasi2023

Au fost prezenți și reprezentanți ai Asociației Produs în Cluj, care, așa cum i-au obișnuit pe ieșeni, aduc cu ei o varietate de produse: costume populare, cosmetice naturale, bijuterii lucrate manual, produse din lavandă și bunătăți preparate în casă.

De sâmbătă, 25 februarie, 10 artizani locali, de la Atelierul Artistului, s-a alăturat „hub-ului” din Atrium. Alina Avram confecționează bijuterii, obiecte din ceramică, ceasuri, tablouri, Ilinca Rotaru sculptează bijuterii în lemn, Olivia Alexandriuc pictează elemente naturale pe piele, ce pot fi purtate ca broșe sau coliere, Denisa și Marcel Pușcașu creează daruri unice, făurite din piele lemn și hârtie, Irina Secrieriu vine cu texturi organice, bijuterii din natură, structuri vegetale și elemente naturale imprimate pe suprafața metalului. Tot la Atelierul Artistului îi găsim și pe Otilia Iutiș, cu bijuterii pictate manual sau decorate cu rotițe de ceas, Ionela Drânceanu, care coase piese vestimentare unicat, dar creează și accesorii din lână, Aștefanei Georgeta ce meșteșugărește mărțișoare brodate, broșe din fetru, dar și piese decorative, Iuliana Asoltanei care confecționează accesorii, iar Alexandra Petcu toarnă lumânări parfumate.

„Mărțișor – simbol și tradiție“, ediția a VIII-a

martisor iasi

Complexul Muzeal Național „Moldova“ Iași, prin Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul Unirii, a fost partener, alături de Primăria Municipiului Iaşi, Asociația Societăților Imobiliare din Moldova (ASIM), Asociația „Dialog Pentru Dezvoltare“ Iași, Palatul Copiilor Iași, Centrul de Informare Turistică Iași, Școala „Ghizii României“ – Filiala Iași și Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir“ Iași, la cea de-a VIII-a ediție a manifestării cultural-interactive „Mărțișor – simbol și tradiție“, organizate de Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului“.

La început de primăvară, în Piața Unirii din Iași, într-o atmosferă de sărbătorire a primăverii, au avut loc atât demonstrații practice ale meșterilor populari, cât și ateliere de inițiere pentru copii în tehnica confecționării mărțișorului tradițional, susținute de specialiști ai Muzeului Etnografic al Moldovei. Publicul a putut admira mărțișoare tradiționale sau realizate în spirit tradițional, lucrate de cei aproximativ 30 de meșteri și creatori populari veniți la Iași, din Moldova, dar și din alte zone etnografice ale țării, precum și din Republica Moldova.

De asemenea, la standurile meșterilor populari au putut fi prezentate lucrări de artă populară specifice meșteșugului fiecărui artist popular prezent la această manifestare, obiecte ce pot constitui cadouri frumoase pentru cei dragi.

mestesuguri Iasi martisor2023

Dansurile și cântecele populare susținute de elevii Palatului Copiilor din Iași și ai Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir“ din Iași au completat acest moment de sărbătoare a Mărțișorului, simbol tradițional românesc inclus în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității – UNESCO.

Beatrice Alexandra MODIGA

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, a organizat, în data de 24 februarie 2023, un seminar în sprijinul crescătorilor de bovine din județul Iași. Cercetătorii în domeniul zootehnic au evidențiat aspecte privind importanța asigurării condițiilor de microclimat și igienă pentru o producție corespunzătoare de lapte. De asemenea, s-a pus accent pe importanța raselor pentru obținerea unor producții semnificative.

În cadrul laboratoarelor Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu au fost prezentate probe practice pentru analiza colostrului administrat la viței, precum și pentru laptele obținut pentru valorificare. S-au evidențiat rezultatele cercetărilor cu aplicabilitate practică în creșterea taurinelor, cu efecte în păstrarea sănătății animalelor și a eficienței economice a activității.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Iași au prezentat condițiile de accesare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, depunerea cererii unice de plată la APIA, intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, prevăzute în Planul Național Strategic 2023-2027, plățile directe decuplate, sprijinul cuplat pentru venit, ajutoarele naționale tranzitorii, normele de condiționalitate, fondurile europene pentru investiții în consolidarea exploatațiilor, investițiile în fermele de mici dimensiuni, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri, investițiile în sectorul zootehnic, formele asociative, cursurile de instruire și calificare organizate de DAJ Iași.

În cadrul discuțiilor, crescătorii de animale au evidențiat dificultățile întâmpinate privind perioada de referință pentru accesarea subvențiilor, precum și necesitatea sprijinirii taurinelor pentru carne prin ajutor de stat.

Controlul oficial al producției a fost un alt subiect de interes abordat de reprezentantul Asociației Crescătorilor de Taurine din România.

Discuțiile privind organizarea activității în ferma Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, rasele de animale, sistemul de furajere au fost de un real interes pentru crescătorii de animale.

Iasi

Reprezentanții Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu și-au manifestat întreaga disponibilitate pentru colaborare și sprijin direct pentru fermieri, evidențiind scopul final al activității de cercetare – realizarea în practică a rezultatelor obținute.

La eveniment au participat crescători de animale din localitățile Andrieșeni, Costești, Lespezi, Mircești, Moțca, Pașcani, Răducăneni, Stolniceni Prăjescu, Tătăruși, Vlădeni. La solicitarea fermierilor vor fi organizate și activități cu alte tematici.

Beatrice Alexandra MODIGA

În comuna Holboca, chiar lângă Iași, s-a deschis cea mai modernă fermă de gazon din România. Investiția se ridică la 1 milion de euro și au fost create 14 noi locuri de muncă. Ovidiu Petrache, patronul firmei Rulouri de Gazon Srl, mizează pe cererea în creștere pentru aceste produse. Livrările vor începe în martie 2023, iar firmele de peisagistică vor achiziționa gazonul la prețuri speciale.

Iașul, cel mai verde oraș din România

Ovidiu Petrache, patronul firmei Rulouri de Gazon Srl, cu experiență în acest domeniu, a investit 1 milion de euro în acest model de afacere, iar printr-o procedură deschisă, în 2022, a concesionat de la Primăria Holboca 30 de hectare de teren, unde a înființat o nouă plantație de gazon. Astfel, Iașul, cel mai verde oraș din România, este în continuare capitala gazonului.

Se anunță o cerere tot mai mare în următorii 20 de ani

gazon Iasi

Solul din zona Iașului e în general sărat, de aceea e important ca gazonul să fie produs local, din specii rezistente la sol sărat. Ovidiu Petrache are ambiții mari: va exporta de la Holboca gazon în Republica Moldova și va distribui până în Bucovina. Antreprenorul, care a investit 1 milion de euro în ferma din Holboca, Iași, consideră că merită investiția întrucât se așteaptă la o cerere tot mai mare de gazon în următorii 20 de ani, clienții fiind inclusiv și din Ucraina. Prin investiția de la Holboca antreprenorul a creat 14 locuri de muncă, mare parte din angajați fiind localnici.

Gazon de tip Termorezistent și Sport

Gazonul pe care îl produce firma Rulouri de Gazon Srl la Holboca este de tip Termorezistent (cu frunze mai late, puternic, cunoscut și sub denumirea „de secetă“) și de tip Sport. Astfel, gazonul cu frunze late are creștere lentă și dezvoltare orizontală, este deosebit de rezistent la călcare, la condiții mai dure, inclusiv la hidratare redusă. De asemenea, are capacitate mare de regenerare. Gazonul tip Sport este folosit mai ales în parcuri, fiind de o culoare verde intens, cu densitate maximă, astfel încât nu este permisă creșterea buruienilor, iar în timp gazonul rulou nu se degarnisește.

Ca regulă generală, semănarea gazonului trebuie să fie inițiată atunci când vremea nu este nici prea caldă, nici prea rece. Temperatura și cantitatea de apă pot influența germinarea semințelor și creșterea sănătoasă. Livrările de gazon produs de compania Rulouri de Gazon SRL vor începe în martie 2023, cu prețuri speciale pentru firmele de peisagistică.

Beatrice Alexadra MODIGA

În data de 24 ianuarie a avut loc la Iași o degustare de vinuri într-un loc inedit, și anume în „tramvaiul de epocă al Iașului“.

Ideea aparține grupului „Degustător de Iași“ și a venit din dorința de a scoate în evidență potențialul oenoturistic al zonei, readucerea în atenția ieșenilor a calității vinurilor locale, precum și cunoașterea mai bună a istoriei cramelor participante. De aceea, cramele din zonă au dat mână cu mână și au propus spre degustare participanților vinurile reprezentative.

Evenimentul a început la Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în sala de conferințe, unde echipa Degustător de Iași a prezentat profilul aromatic al vinului și i-a invitat pe cei prezenți să deguste soiurile autohtone. Apoi, iubitorii de vinuri au fost invitați să se urce în tramvaiul de epocă al Iașului pentru a degusta vinuri alese de la cele mai cunoscute crame de la noi.

„Iașul reprezintă un pol istoric și cultural important pe harta țării, de aceea ne dorim ca în această zi specială să sărbătorim cu toții. Într-o zi deosebită, într-o locație deosebită, ce aduce aminte de vremurile de altădată, evenimentul intitulat «Vin la Unire în Iași» are ca scopuri promovarea potențialului oenoturistic al zonei, readucerea în atenția ieșenilor a calității vinurilor locale, precum și contribuția la a cunoaște mai bine istoria cramelor participante la eveniment“, a adăugat Gabriel Hoha, directorul executiv în cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Iași.

În scop caritabil s-au organizat, cu ajutorul cramelor și Asociației Blessing Hearts, o tombolă și o licitație cu vinurile reprezentative ale cramelor partenere. Fondurile strânse în urma licitației și a tombolei vor fi donate în scop caritabil, și anume pentru „Mamele care își cresc singure copii“. La tombola organizată de echipa „Degustător de Iași“ participanții au putut primi în urma unei extrageri randomizate pachete de vinuri de la cramele partenere.

„Participanții la eveniment ar trebui să știe că oamenii din industria vinului susțin și se implică în comunitate. E și motivul pentru care evenimentul este unul caritabil, menit să ajute familiile monoparentale, în special mamele care își cresc singure copiii. Ne-am dorit foarte mult ca evenimentul să aibă loc în tramvaiul de epocă tocmai pentru ca participanții să aibă parte de o zi memorabilă, să simtă cu adevărat această zi de sărbătoare“, a transmis Ana Crudu, fondator și președinte al Asociației Blessing Hearts și unul dintre organizatori.

Ziua Unirii, marcată în mai multe oraşe ale țării

Trenul Unirii InterRegio 16611 a plecat din Bucureşti, din Gara de Nord, la ora 6:25 şi a fost  remorcat de o locomotivă colantată în culorile steagului naţional. Trenul a putut fi întâmpinat de localnici în staţiile Ploieşti Sud, Buzău, Focşani, Tecuci, Bârlad, Vaslui, Bârnova şi a ajuns la Iaşi la ora 12:23.

Manifestările au continuat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie, când, de la ora 10:00, în Piaţa Unirii din Iaşi a început concertul de muzică populară „Noi suntem români“.

De la ora 11:00 au fost programate manifestări oficiale, Te Deum, discursuri, depuneri de coroane, parada militară şi Hora Unirii.

Ziua de 24 ianuarie s-a încheiat cu ceremonia de retragere cu torţe pe traseul Muzeul Unirii – Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt – Palatul Culturii, la care au participat peste 100 de militari, acompaniați de muzică militară.

Beatrice Alexandra MODIGA

Singurul studio de design sau design pe bază de plante din țară, inspirat de pe meleaguri thailandeze și indoneziene, se află în județul Iași, în comuna Aroneanu. Cum putem aduce designul biophilic în birouri sau casele noastre aflăm de la Bogdan Harabagiu, administratorul unui loc extrem de viu și de verde, Oobood, primul hotel de plante din România.

Hotelierul plantelor de 5 stele

Parcursul businessului Oobood a fost mai tumultos pentru că Bogdan a studiat marketingul, a făcut fotografie 10 ani, iar de trei ani de zile se ocupă de comercializarea plantelor și peisagistică, cu plante de interior.

„De trei ani de zile ne ocupăm de această poveste, iar pe parcursul timpului marea majoritate a clienților în timpul liber nu aveau ce să facă cu plantele pentru că mulți beneficiari își pun plantele exotice pe terasă, unde cresc foarte frumos. Noi avem grijă și de zona aceasta de mentenanță cu fertilizanți, cu tot ce trebuie și atunci ele se fac foarte mari până toamna târziu; astfel a trebuit să găsim o soluție unde să depozităm plantele în condiții foarte bune. Așa ne-a venit ideea cu hotelul de plante. Eu de mic sunt pasionat de acvaristică, de plante exotice, de absolut tot ce ține de segmentul acesta și încă de acum 10 ani, când am ajuns prima oară în Thailanda și Indonezia, am tot început să-mi aduc plante și, ușor-ușor, mi-am umplut apartamentul. Ulterior am văzut că există interes și m-am gândit cum aș putea să încep un business“, adaugă tânărul antreprenor.

Plante cu pașaport și buletin de analize

hotel de plante Iasi Romania

Cu o astfel de poveste am crede că plantele sunt aduse din Asia, dar ieșeanul ne mărturisește că plantele sunt aduse din 6 țări din Europa, iar toate plantele sunt aclimatizate.

„Mi-ar fi foarte ușor să le aduc din Asia, am foarte multe cunoștințe acolo, însă nu sunt aclimatizate și la noi nu rezistă, iar plantele pe care le avem noi au pașaport, buletin de analize, sunt crescute în condiții de seră, cum ar sta la noi acasă sau la birou. Avem foarte multe specii de plante prezente la noi în seră, cele mai căutate pe timpul verii fiind măslinii, iar toamna și iarna Strelitzia reginae și Strelițzia nicolai. Una dintre cele mai deosebite plăntuțe este Monstera deliciosa, este a unui beneficiar, noi ne ocupăm de mentenanță, iar ce mi se pare foarte interesant și apare foarte rar este faptul că are fruct. Monsterele fac foarte rar fructe și suntem tare bucuroși că a făcut la noi.“

Iarna, businessul este în creștere

Antreprenorul ieșean crede că una dintre cele mai mari provocări este zona de educație pentru oameni spre acest trend, iar în ceea ce privește profitul, clar anul 2022 a fost foarte bun pentru el.

„Este foarte simplu să vii să cumperi, să achiziționezi o plantă, dar cât de cât trebuie să te și pricepi, cel puțin să-i acorzi puțină atenție. Sunt norocos că anul 2022 vs. 2021 a fost clar mult mai bun, noi lucrăm cu un segment de piață unde nu prea s-a văzut diferența aceasta de prețuri și nici nu prea am vreo șansă să măresc prețul, mai ales pe timpul iernii. Preferăm să ne asumăm noi ce se întâmplă, iar în perioada de iarnă businessul nostru mai crește și pe partea aceasta de hotel de plante pe care îl avem, astfel avem comercializarea de plante și hotelul de plante, deci sunt două surse de venit“, specifică Bogdan Harabagiu.

De la an la an prioritățile se schimă, investițiile se schimă. Anul trecut, de exemplu, Bogdan Harabagiu a avut un magazin undeva la 70 mp, iar anul acesta deja a investit într-o seră cu o suprafață de 3.000 mp. „Sera este complet automatizată, cu tavanul retractabil. Momentan nu mai investim pentru că totul se duce pe căldură și pe tratamentele fitosanitare ale plantelor“, mai spune acesta.

Investiție de 30.000 de euro la început de drum

În jur la 30.000 de euro este nevoie pentru a investi într-un astfel de business, este de părere antreprenorul ieșean.

„Cred că foarte mult contează și brandul pe care îl ai, foarte mult contează și câți oameni te cunosc, dar și cât de serios ești, mai puțin important este câți bani pregătești pentru plante pentru că poți începe cu plante foarte ieftine, iar mai apoi cu plante din segmentul premium. Noi avem plante mari și foarte mari, am avut și palmieri de 6 m și măslin de 400 de ani, cred că undeva la cca 30.000 de euro este nevoie pentru a putea începe un astfel de business. Eu consider această afacere o investiție pe termen lung, 95% din clienții noștri sunt pe bază de recomandare, nu banii sunt importanți, ci să te cunoască lumea și să îți faci treaba bine, iar un client îți aduce încă unul sau doi“, încheie Bogdan Harabagiu, administratorul Oobood.

Beatrice Alexandra MODIGA

La Iași, pentru sărbătoarea Bobotezei din acest an au fost pregătite 10 vase cu apă, a câte 1.000 de litri fiecare, și 5.000 de sticle care au fost distribuite celor prezenți. Vineri, 6 ianuarie 2023, la Iași, sute de persoane au participat la Slujba Sfintei Liturghii oficiată în Catedrala Mitropolitană de către Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, urmată de sfințirea apei pe esplanada din faţa intrării în lăcaşul de cult.

Sute de ieșeni au participat la slujba oficiată în Catedrala Mitropolitană

Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a rostit un cuvânt de învățătură pentru cei prezenți:

„Apa cea Mare, Agheasma cea Binecuvântată, care se oferă poporului în această sfântă zi, se oferă poporului prin rugăciune, prin coborârea Duhului Sfânt, adică puterea lui Dumnezeu în apa cea obișnuită, care prin binecuvântare devine apă binecuvântată, Agheasmă, Sfânta Apă cea Mare. Ea este dată spre gustarea oamenilor, este dată spre a fi Binecuvântare în casele creștinilor de-a lungul întregului an. Apa cea Mare, Agheasma cea binecuvântată, este oferită oamenilor pentru a sfinți ogoarele, câmpurile, pomii, apele, dobitoacele, casele noastre, mijloacele de transport, hrana noastră, îmbrăcăminte noastră, adică toate cele din afara noastră, pentru a fi sfințire în cele dintâi și, în cele din urmă, pentru cele din înăuntru ale noastre“, a spus Înaltpreasfinţitul Teofan, în fața credincioșilor.

Au fost două fluxuri de credincioşi, cu acces atât dinspre Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, cât şi dinspre Strada G.M. Cantacuzino. A existat şi un rând separat al credincioşilor care au dorit să se închine la Sfânta Cuvioasă Parascheva. Încă de la primele ore ale dimineții, aproximativ 200 de persoane au format acest rând.

Credincioşii care au ieșit din Catedrală de la închinat au avut posibilitatea să se aşeze apoi la rând spre a primi Agheasma Mare.

Pentru sărbătoarea Bobotezei din acest an au fost pregătite la Catedrală 10 vase cu apă, a câte 1.000 de litri fiecare. Totodată, vor exista şi 5.000 de sticle de câte 0,5 l fiecare.

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând, la Iași a fost inaugurat cel de-al cincilea punct de lucru al companiei, ce oferă produse atât din domeniul soluțiilor energetice, generatoarele de curent pe care compania le produce de peste 20 de ani în România, cât și utilaje de construcții și logistică.

Endress Group România a fost înființată în anul 2002, având ca scop furnizarea de soluții energetice pe piața est-europeană.

Generatoare și excavatoare de TOP

Endress Group România este distribuitor al câtorva branduri de renume Sony, producători de grupuri electrogene generatoare de curent Zenessis, specifică Dan Ștefan, manager zonal.

„Ne aflăm în Iași, la Valea Lupului, unde tocmai am deschis noul punct de lucru pentru zona Moldovei. Venim în sprijinul nevoii locale cu utilaje pentru construcții și nu numai, ci și pentru primării, pentru firmele de salubrizare. Suntem pregătiți cu stocuri pentru că, din păcate, trăim vremuri grele. Dar vremurile sunt și așa cum ni le facem noi, iar noi ne-am pregătit și ne-am făcut temele din timp, avem stocuri atât pe partea de utilaje, cât și pe partea de generatoare, este o cerere foarte mare de generatoare, mai ales cu problemele din Ucraina și nu numai. Pe partea de excavatoare avem o gamă completă, dar și pe partea de încărcătoare, și așteptăm clienții să vină ca să-i ajutăm. Vom fi alături de ei ca să prosperăm împreună. Este un punct nou la Iași, dar nu este sigurul, avem și la București, avem și la Cluj, Timișoara, Bocșa, acoperim cam toată țara, din toate unghiurile posibile.“

Companie cu capital românesc

Compania provine din județul Caraș-Severin, mai exact de la Bocșa, are peste 16 ani vechime, a început cu distribuție de utilaje, după care a început producția de generatoare, iar în prezent are în portofoliu o gamă largă de producători pe care îi reprezentă pe piața românească, acoperind nevoile din piața construcțiilor, menționează Leonard Filip, administratorul Endress Group România.

„La Valea Lupului inaugurăm cel de-al cincilea punct de lucru al companiei noastre, al cincilea element din evoluția noastră, plecând de la credința chineză vis-a-vis de cele cinci elemente definitorii ale naturii: apa, lemnul, focul, pământul și metalul. Iașul reprezintă pentru noi cel de-al cincilea element, adică metalul, sperăm cel mai trainic, prin intermediul căruia să putem oferi clienților noștri din Moldova produsele noastre atât din domeniul soluțiilor energetice, generatoarele de curent, pe care le producem de 20 de ani în România, mergând mai departe spre un viitor frumos, cu utilajele de construcții Sony, pe care le reprezentăm în România, ca unic importator. Continuăm sigur cu alți producători de echipamente de construcții și de logistică deoarece vrem să oferim clienților din zona Moldovei atât produse, cât și servicii, plecând cu service, punere în funcțiune, instalare și mentenanță, pentru toate produsele noastre. Prima zi a companiei a fost ca și ziua de astăzi, plină de entuziasm, o zi în care am pariat pe producție pentru că am fost format ca inginer, și mentalitatea unui inginer este, în primul rând, să producă, să poată fi capabil să dezvolte produse și, de ce nu, să dezvolte un brand care în momentul de față este prezent atât pe piața din România, cât și pe piața din întreaga lume pentru că produsele Zenessis sunt exportate în peste 40 de țări din toată lumea. Crizele, atât pandemia din 2022, cât și războiul din Ucraina, ne învață să ne dezvoltăm, ne învață să găsim soluții pentru a evita elemente care ne pot duce în jos, ne fac mai inovativi, ne fac mai inteligenți și toate aceste perioade ne-au făcut mai uniți în ceea ce facem și sperăm că vom continua pe această linie.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Alexandru Alin Pașaniuc din comuna Țibănești, județul Iași, este un tânăr crescător de ovine, cu un efectiv de 500 capete. În 2019 acesta s-a întors din străinătate și a început să facă din materia primă obținută produse din cheag natural. Problema forței de muncă, scumpirea combustibilului și a furajelor l-au ambiționat și mai mult pe ieșean și intenționează să deschidă cu ajutorul fondurilor europene un laborator de procesare a brânzeturilor.

Fără un efectiv suficient de mare, nu te menții pe piață

„Am început cu un efectiv de 50 de capete, ulterior am mai achiziționat oi și capre, iar în prezent avem un efectiv de cca 500 de capete. Rasa de la noi din fermă este predominant Țurcană. Încercăm de doi ani să facem și ameliorarea rasei, achiziționând berbeci cu certificat de origine. Sperăm să ajungem la un nivel genetic cât mai înalt pentru a obține produși de calitate din această specie, care sunt rezistenți la boli, dar și la vremea mai puțin favorabilă“, ne mărturisește crescătorul ieșean.

Tânărul din Țibănești spune că a ales această rasă mixtă pentru că nu sunt necesare condiții speciale pentru a putea întreține un efectiv mai mare de animale. „Pentru că celelalte rase au nevoie de condiții deosebite, nu putem să ținem multe animale. Eu îmi doresc să cresc efectivul de animale pentru că îmi place acest sector și, în al doilea rând, consider că, dacă nu ai un efectiv suficient de mare, nu reușești să te menții pe piață. Piața cărnii din România este foarte puțin dezvoltată, majoritatea produșilor se duc către export în țările arabe și, neavând un efectiv mare, nu poți încheia un contract serios cu o persoană din afara României.“

Cei mai mulți bani se duc spre producția de fân

În acest an crescătorul ieșean a avut costuri de producție mult mai mari față de alți ani. „A fost un an secetos și s-a scumpit foarte mult combustibilul. Scumpirea motorinei, în general, face să fie mai mare prețul mielului pentru Paște. Avem costuri mult mai mari pentru a produce fân, acolo se duc cei mai mulți bani, iar în ceea ce privește cerealele, dacă ne raportăm la anul trecut, am achiziționat cereale la cca 0,90 de bani/kg. Anul acesta prețul a ajuns să fie de 1,5 lei/kg. Noi, din păcate, nu putem să dublăm prețul mielului pentru că vindem local și nu există putere de cumpărare. Costul de întreținere pe iarnă, pe perioada de stabulație la o oaie, este undeva între 250-300 lei/cap de animal, ceea ce este mult, mai ales dacă ne raportăm la câștigul pe care îl ai de la un miel de 10 kg. Dacă noi o să-l vindem cu 35-40 lei/kg, costul acesta nu acoperă nici mâna de lucru, nu mai vorbim de furaje, fân, cereale și porumb“, specifică Alexandru Alin Pașaniuc.

Mulsul mecanizat nu este rentabil în cazul oilor

Una dintre problemele cele mai mari din acest sector este lipsa forței de muncă. „Efectiv, nu găsim oameni ca să putem merge înainte. Eu sunt un fermier care a încercat mulsul mecanizat, dar nu este rentabil. La un număr de animale atât de mare durează foarte mult mulsul, chiar dacă este mecanizat. Am făcut o sală de muls portabilă, doar că nu și-a dovedit eficiența. Să mulgem 400 de oi dura în jur de 3 ore și jumătate, aproape 4 ore. Este foarte mult și de aceea am ales tot mulsul manual, doar că este foarte greu să găsești un cioban bun, să știe să mulgă, să fie responsabil pentru ceea ce face. Probabil pe viitor voi ține oile doar pentru a obține miei pe care să îi vindem la export, în august. Piața brânzei este vastă, este loc pentru toată lumea, niciodată nu rămânem cu produsul nevândut. Produsul nostru se vinde la poarta fermei, nu en gros, ci ajunge direct la consumatorul final.“

Laborator de procesare a brânzeturilor, cu ajutorul fondurilor europene

De curând, Alexandru Alin Pașaniuc a accesat fonduri europene atât pentru dezvoltarea fermei, cât și pentru procesare.

„Am accesat Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, plus procesare, practic noi am accesat 40.000 de euro pentru dezvoltare și 20.000 de euro pentru procesare. Dorim să ne facem un mic laborator de brânzeturi pentru a valorifica laptele într-un mediu mult mai sănătos, cât mai igienic posibil. Din bănuții obținuți ne-am cumpărat deja un tractor cu cositoare, greblătoare, balotieră, iar pentru procesare urmează să achiziționăm un tanc de răcire, o vană de pasteurizare, altă aparatură care să ne ajute să facem, pe lângă cașul proaspăt și urdă, cașcaval, să extragem untul din zer.“

crescatori de oi

Legat de subvenții, fermierul ieșean spune că sunt mici în comparație cu costurile pe care le suportă, dar sunt bine-venite pentru că îi ajută și îi stimulează să meargă mai departe.

De-a lungul anilor, Alin a investit atât bani, cât și foarte multă muncă, de aceea nu intenționează să renunțe la fermă.


„Costurile noastre sunt destul de mari, dar acum ce să facem? Noi încă mai sperăm să fie bine. Poate în vreo 2 ani o să se clarifice tot haosul acesta din industria energetică pentru că de aici au pornit toate scumpirile. Dacă o să fac micul meu laborator de procesare a laptelui, scumpirea energiei electrice va contribui la determinarea prețului produsului final“, încheie Alexandru Alin Pașaniuc.


Beatrice Alexandra MODIGA

Grădina Botanică din Iași a organizat, în perioada 30 octombrie – 20 noiembrie 2022, cea de-a 46-a ediție a Expoziției „Flori de Toamnă“. Aici au fost expuse pe cca 3 ha, în secțiile exterioare și în sera expozițională, peste 200 varietăți de crizanteme. Pe lângă colecția de crizanteme, cea mai importantă din România și una dintre cele mai reprezentative din Europa, au fost expuse și specii de varză decorativă, alimentară și medicinală, cu diferite origini.

De asemenea, vizitatorii s-au putut bucura de colecția de dovleci și de ardei decorativi. În cadrul serelor a fost prezentată colecția de ardei iuți cu 10 specii și subspecii, cu 125 de soiuri și hibrizi, dintre care 12 au fost expuse pentru prima dată cu prilejul acestei ediții.

Gradina Botanica Iasi 5

Ediția de anul acesta are ca temă generală „Metamorfoze vegetale“, iar directorul grădinii, Cătălin Tănase, a explicat că dorința cercetătorilor a fost de a realiza cât mai multe amenajări de flori, fructe şi semințe pentru a se putea observa întreaga metamorfoză, de la germinarea seminței până la apariția fructelor.

Expoziția din acest an a venit la pachet şi cu o serie de noutăţi: 20 de taxoni noi de ardei (în total fiind 145), 8 soiuri noi de crizanteme şi 25 de hibrizi noi la varză decorativă şi alimentară

Cu prilejul acestei ediții vizitatorii au fost invitaţi să descopere o multitudine de transformări biologice şi estetice pe care le prezintă florile sau eşantioanele de fructe şi seminţe care provin din colecţiile ştiinţifice ale Grădinii Botanice.

Gradina Botanica Iasi 4

În ceea ce privește crizantemele, au fost prezentate soiuri românești și internaționale ale genului Chrysanthemum atât pentru floare tăiată (Chrysanthemum grandiflorum) care reunesc 221 de varietăți horticole cultivate în sere şi solarii, cât şi dumitrițe sau tufănele (Chrysanthemum indicum), în număr de 218 varietăți horticole. De asemenea, au mai fost expuse peste 20 de specii ale genului Chrysanthemum, care provin din flora spontană de pe diverse continente și care în zona de origine au diferite întrebuințări sau prezintă importanță științifică pentru evoluția sistemelor de clasificare și, în general, a sortimentului actual de varietăți horticole din spectrul floricol.

Într-o zonă special amenajată au fost expuse primele 3 cele mai iuți soiuri de ardei din lume, recunoscute oficial de Cartea Recordurilor: C. chinense „Carolina Reaper“ (2.200.000 SHU), C. chinense „Trinidad Moruga Scorpion“ (2.000.000 SHU) și C. chinense „7 Pot Douglah“ (1.800.000 SHU), dar și soiul C. chinense „Aji Charapita“, considerat cel mai scump ardei iute din lume.

În același spațiu au fost prezentate 18 specii și soiuri ale genului Solanum, taxoni cu importanță științifică și economică, specii toxice și medicinale, printre noutăți numărându-se Solanum burchellii, originară din Africa de Sud și Namibia, specie care este adaptată zonelor stâncoase aflate la o altitudine de 500-1.300 m, și Solanum robustum, originară din America de Sud, specie considerată toxică întrucât sintetizează cantități mari de alcaloizi, valorificați însă de industria farmaceutică.

Gradina Botanica Iasi 1

În complexul de sere, într-un spațiu rustic au fost peste 300 de soiuri de dovleci decorativi şi tigve, între care tărtăcuța șarpe, dovleacul de ceară sau pepenele de iarnă, bureți vegetali, castraveți țepoși africani şi mexicani, insulina vegetală sau castravetele amar, specii originare din America de Sud, Africa sau Asia.

În spațiile exterioare au fost expuse numeroase exemplare de varză decorativă şi alimentară, reunite într-o colecţie reprezentată de 98 de taxoni, inclusiv hibrizi care sunt utilizaţi pentru diverse decoruri autumnale: „Sunrise“, „Sunset“, „Lucir Rose“, „Flare White“ sau „Crane Pink“.

De asemenea, au fost remarcate de vizitatori de toate vârstele zooformele topiare, executate din materiale naturale, cu predilecție din ramuri uscate de răchită, care evidențiază creativitatea angajaților pentru realizarea de noi elemente artizanale.

Beatrice Alexandra MODIGA

După doi ani de pandemie de COVID-19, Piața „Semințe cu Suflet“, inițiată de un grup de voluntari care și-au propus să promoveze soiurile autohtone de legume și fructe, a ajuns la sfârșitul lunii octombrie în capitala Moldovei, la Iași. Aici au fost prezenți cultivatori din toată țara, dar și de peste Prut. Întâlnirea a avut loc în Holul de Marmură de la Facultatea de Zootehnie (actuala FIRAA - Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare), iar cei interesați au putut face schimb de semințe străvechi nemodificate genetic provenind din gospodării, asociații și instituții din țară și străinătate.

„Cultivați, înmulțiți, iar din ce vă prisosește, dați mai departe!“

„Grupul funcționează de 8 ani, iar scopul acestuia este de a aduna semințele vechi, bătrânești, țărănești, cum le spunem noi, de legume și plante medicinale, aromatice. După cum observați, la aceste evenimente se dau și semințe, și plante, și arbuști fructiferi, fiecare ce poate să aducă, să dăruiască. Noi le-am numit «Semințe cu Suflet» pentru că sunt dăruite din suflet, fără să cerem nimic în schimb, dar datoria morală a celor care le primesc este să le înmulțească și să dea și ei mai departe, astfel încât să asigurăm perpetuarea speciilor vechi, păstrarea acestor soiuri românești bătrânești, cărora noi le-am pus denumirea locului de proveniență deoarece nu sunt trecute în catalogul  național“, specifică organizatoarea evenimentului, Rodica Meiroșu.

Rodica Meiroșu din comuna Săhăteni, județul Buzău, este numită „mama semințelor cu suflet din România“ și pe bună dreptate deoarece este coordonatoarea acestui grup extrem de unit, cu peste 1.800 de membrii. Buzoianca dăruiește o sumedenie de semințe tradiționale, nemodificate genetic, cu mesajul „Cultivați, înmulțiți, iar din ce vă prisosește, dați mai departe!“

„Mă ocup de aproape 20 de ani de aceste plante, adunate din toată țara, dar și din străinătate. Mai nou, am organizat în ultimii ani și Festivalul Tomatelor și al Biodiversității, unde adunăm producători din toate colțurile țării și din străinătate, dar și din Republica Moldova. Am început din pasiune, nici eu nu știu numărul soiurilor de tomate cultivate. Acum 2 ani am avut cca 500 de soiuri, iar anul trecut am avut în jur de 300 de soiuri.

Pun accentul pe soiurile românești, dar cultiv și soiuri exotice, încerc să aclimatizez diferite plante medicinale, aromatice, legume. Îmi este greu să aleg din sute de soiuri, dar consider că Inimă de Bou, soiul vechi al nostru, este pe primul loc în preferințele mele“, ne mărturisește buzoianca.

Plante mai puțin cunoscute și microorganisme active care „însănătoșesc“ solul

targ Iasi

La piața de semințe am întâlnit-o pe Iani Iordache, din comuna Hemeiuș, județul Bacău, care ne mărturisește că a venit la târg pentru toți cei care doresc să grădinărească sănătos.

„Visul meu este să ajut și să inspir lumea care dorește să trăiască sănătos. Oricine are o grădină poate să o transforme într-o sursă de sănătate.

În prezent, avem o suprafață destul de mare, în jur de 2.000 mp, cu două solarii pentru familie, nu comercializez, îmi place mult să experimentez, să testez plante noi, de care lumea nu a auzit. De exemplu, luffa, castravetele pentru burete sau buretele vegetal, este o plantă care produce niște fructe lungi și poroase. Dacă dăm coaja jos obținem acel burete pe care multă lume crede că îl obținem din mare, dar de fapt este de la o plantă care poate crește la noi în grădină, mai ales în solar, depinde de zona în care suntem. La Piața Semințe cu Suflet de la Iași am venit cu roșii cherry și roșii foarte mari, bob, dar cu mai multe tipuri de salate înrudite cu muștarul. Am o plantă meliferă foarte bună pentru grădină, utilizată ca plantă-companion pentru a atrage polenizatorii, Lofantus, dar și altele folosite în același scop, respectiv gălbenele, crăițe, lobodă, fasole“, ne spune cultivatoarea.

La această întâlnire l-am cunoscut și pe Vitalie Popescu, care a venit de la Chișinău, Republica Moldova, cu o tehnologie relativ nouă.

„Este vorba despre microorganisme active, o tehnologie japoneză apărută în 1980, reprezentată de un mix de ingrediente benefice care ajută la ridicarea bonității solului. Atunci când solurile sunt afectate de tot felul de chimicale, ca să restabilim echilibrul natural trebuie să folosim microorganisme active. Acestea se pot utiliza la epurarea apelor, în zootehnie pentru ridicarea masei animalelor, pentru eradicarea mirosului în grajduri, pentru ridicarea imunității animalelor, inclusiv a păsărilor, pot fi folosite în gospodăriile avicole, dar și pentru un spectru foarte larg al activității omului.“

Este extraordinar... să dăruiești!

Una dintre gazdele evenimentului a fost Spătaru Nicoleta din județul Iași, care și-a așteptat prietenii din alte orașe și din Republica Moldova.

„Este un fenomen că am reușit să ne întâlnim și să dăruim semințe românești care se păstrează din an în an. Acestea le rămân copiilor noștri, astfel încât să trăiască sănătoși. În ziua de astăzi, când este atât de greu și lumea este atât de egoistă, acest fapt de a dărui mă face extraordinar de fericită. Ne încărcăm bateriile pentru o perioadă lungă de timp când simțim bucuria de a dărui ceva. Este extraordinar! Astăzi ofer semințe vechi de foarte mulți ani, semințe de roșii țărănești, de seră și de grădină, în funcție de cum are fiecare posibilitate să și le planteze. Este minunat că fiecare aduce ce are în grădina lui. Spre deosebire de semințele hibrizilor, semințele acestea pot fi plantate an de an și fiecare soi are particularitățile lui, unul e mare, unul foarte dulce, altul e mai sec, fără semințe.“

Camelia Cojocaru din Holboca, județul Iași, spune că face schimb de semințe în toată țara, trimite plicuri sau se întâlnește personal în piețe cu ceilalți producători. „Mă motivează plăcerea și bucuria de a vedea că omul ia aceste semințe și le pune în grădina lui. Avem foarte multe sortimente de semințe de roșii, de ardei grași, flori, rădăcinoase. Am în total 920 de pliculețe, dar soiurile la roșii și ardei sunt câteva sute. Cultiv pe 700 mp, suprafață suficientă pentru gospodăria proprie.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Din fermă-n fermă, așa am ajuns la stâna tinerei Casiana Liteanu din satul Podișu, comuna Bălțați, județul Iași, o fermă de 600 de oi, rasa Rovasi, exemplare cu o producție superioară de lapte față de alte rase. Tânăra ieșeancă este a patra generație a familiei și a mizat pe acest sector, iar printre obiective se numără tehnologizarea fermei, motiv pentru care urmează studiile de agricultură la Iași.

La început e necesară o investiție de 30.000 euro

„Ferma noastră este situată în satul Podișu din comuna Bălțați, județul Iași. Totul a început în anul 2005, atunci când, după câteva plecări în străinătate ale tatălui meu, acesta a decis să rămână în țară și să continue ceea ce a văzut la părinții lui, adică creșterea de ovine. Am început de la un efectiv de 10 capete, iar în prezent avem în fermă 600 de oi, rasa Rovasi, ce se adaptează foarte bine la condițiile din țara noastră. În fiecare an, la începutul lunii septembrie, începem monta dirijată, iar stabulația o începem în luna decembrie. Majoritatea furajelor le procurăm de pe terenul propriu, acesta însemnând: lucernă, fân și porumb. Rația pe care le-o oferim este alcătuită din boabe de grâu, porumb, soia, ovăz și orz“, ne spune ieșeanca.

Oile Rovasi

Pentru a porni un mic business în zootehnie, astfel încât să scoți și profit este nevoie de peste 30.000 €, ne mărturisește Casiana. „Nu cred că aș putea spune exact cât ar costa o astfel de investiție, având în vedere faptul că noi am crescut treptat, dar pentru a porni un mic business, cu speranța că vei reuși să scoți profit, este nevoie de peste 30.000 €. În ultimul timp, rar mai mergem în piețe, în timp ne-am format clienți, iar majoritatea aleg să cumpere direct de acasă sau facem noi livrări la domiciliu. În prezent, facem doar caș și urdă. Mieii îi vindem în două etape, atât sacrificați în perioada Paștelui, cât și la tir.“

„Mulți crescători de ovine își pierd din elan atunci când încep obstacolele!“

Majoritatea crescătorilor încep această afacere cu gândul doar la profit, dar ajung în 2-3 ani să falimenteze, este de părere Casiana. „Ca un sfat pentru cei care doresc să investească într-o astfel de fermă, trebuie să se gândească că nu este atât de ușor, având în vedere că la animale nu ai timp liber, nu ai Paște sau Crăciun; pentru a scoate profit trebuie să fii implicat 100%. Mulți își pierd din elan atunci când încep obstacolele. Îmi doresc ca pe viitor să extind o fermă mult mai tehnologizată, având în vedere că principala problemă cu care ne confruntăm este resursa umană. După cum știm cu toții că anul acesta a fost unul critic din punctul de vedere al roadelor, din cauza secetei, mulți dintre fermieri au decis să renunțe la animale, ducându-le la abatoare ca urmare a lipsei de furaje, iar din această cauză pe viitor prețul va crește atât la produse, cât și la animale. Ca tânăr în acest domeniu îmi place ceea ce fac, vacanțele le petrec la fermă, alături de părinți, ajutând la toate treburile pe care le avem, la adunat de furaje, baloți, dar și la livrarea produselor. Am ales acest domeniu pentru că a devenit o tradiție în familia noastră, eu fiind a patra generație ce dorește să ducă mai departe această afacere“, încheie tânăra ieșeancă, Casiana Liteanu din satul Podișu, comuna Bălțați.

Cum a apărut rasa Rovasi?

În România, creșterea oilor pentru lapte a reprezentat dintotdeauna o activitate de bază. Pentru a veni în sprijinul crescătorilor, unitățile de cercetare din domeniul creșterii ovinelor, respectiv Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuiei – Bacău, au elaborat și implementat un program de formare a unor rase noi de ovine, mai productive și adaptate condițiilor geoclimatice din țara noastră, proces la care au fost utilizate ca rase specializare Friza din Germania și Awassi din Israel.

„Astfel, la ICDCOC Palas-Constanța, prin încrucișarea oilor Merinos de Palas cu berbeci Awassi și Friză s-a format Rasa de lapte Palas care a fost omologată în anul 2010, iar la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni – Bacău, prin încrucișarea genitorilor de rasă Awassi cu rasa locală Țigaia din varietatea ruginie s-a obținut un nou tip de ovine, denumit Rovasi, omologat ca nouă creație biologică la finele anului 2021. Începând cu anul 2007, activitatea mea de cercetare a fost axată pe coordonarea activităților de finalizare a procesului de formare și evaluarea genetică a noi rase de ovine“, a specificat prof. univ. dr. Constantin Pascal, cadru didactic la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare din Iași.

La sfârșitul anului trecut, Agenția Națională de Zootehnie a omologat o nouă rasă de ovine denumită Rovasi, performantă pentru producția de lapte, creată pe parcursul a 40 de ani la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor de la Săcuieni – Bacău. Rasa Rovasi

s-a format într-un areal populat de rase tradiționale românești – Țurcană și Țigaie cu varietățile lor albă, neagră, ruginie, bălă şi bucălaie şi metişii acestora. Noua rasă de ovine se diferențiază prin caracteristici distincte față de alte populații locale de oi, fiind însă asemănătoare fenotipic cu majoritatea raselor la formarea cărora a participat rasa Awassi. Procesul formării rasei a început în anul 1982, când în cadrul staţiunii de la Secuieni-Bacău au fost aduși berbeci genitori de rasă Awassi, din Israel.

Caracteristici morfologice

  • Constituția este fină sau fină spre robustă, formatul corporal dolicomorf spre mezomorf, iar aplomburile sunt corecte.
  • Capul are dimensiuni mijlocii, profilul drept la oi, ușor arcuit la berbeci și acoperit un păr (jar) maroniu. Gâtul are dimensiuni medii și este bine prins de trunchi.
  • Trunchiul este lung, potrivit de larg și adânc, iar crupa este ușor teșită. Picioarele sunt acoperite tot cu un jar de culoare maronie.
  • Cojocul de lână este format din fibre albe, semigroase, asociate în șuvițe de lână împâlsite. Producția de lână la oi se încadrează între 2,8-3,2 kg, iar la berbeci între 3,5 și 4 kg.
  • Ugerul are mameloane de lungime medie, fiind globulos, specific raselor specializate pentru lapte.
  • Coada de formă triunghiulară este specifică, fiind largă la bază și are un depozit de grăsime.

Greutate superioară Ţigăii

În cazul oilor adulte Rovasi greutatea vie medie determinată pe 870 femele din nucleul de reproducție a fost de 60,66 kg, iar la berbecii de reproducție de 95,45 kg. Ambele valori sunt semnificativ mai mari cu 23% față de cele determinate la efectivul de oi și berbeci de rasă Țigaie. Mioarele aveau la momentul trecerii la turma de bază o greutate medie de 49,81 kg, reprezentând peste 75% din greutatea oilor adulte.

Spor bun de creştere la miei

La mieii în perioada de alăptare s-au înregistrat sporuri medii zilnice de creștere de peste 250 g/zi/cap, prin care se confirmă că rasa Rovasi are aptitudini bune și pentru producția de carne. Intensitatea mare de creștere a mieilor oferă posibilitatea înțărcării timpurii, mărind astfel intervalul în care oile mame sunt supuse procesului de muls.

Producţie superioară de lapte

Producția de lapte a reprezentat principalul obiectiv al formării și al selecției. Pe baza datelor obținute în urma aplicării controlului performanțelor pentru cantitatea de lapte s-a constatat că la oile de rasă Rovasi producția medie de lapte a fost de 169,67 kg, mai mare cu 35,89% față de cea obținută de la oile de rasă Ţigaie (108,77 kg), întreținute în aceleași condiții.

Prin calităţile ei, Rovasi este de acum o rasă autohtonă excepțională, creație a cercetătorilor români. Noua rasă este bine adaptată la condițiile de mediu mai aspre din zona de creștere și furnizează producții superioare de lapte, apropiate de cele ale raselor specializate. Este foarte rezistentă la temperaturile ridicate din timpul verii.

Beatrice Alexandra MODIGA

Iată o sugestie de business în domeniul agriculturii la care, poate, nu te-ai gândit: cultura de șofran, cel mai scump condiment din lume, al cărui preț variază între 8.000 și 13.000 euro pe kilogram. Datorită acestui fapt poartă numele de „aurul roșu al gastronomiei“, fiind vedeta marilor restaurante. Irina și Marius Acatrinei, ieșenii care se ocupă de plantație, cultivă pe o suprafață de 600 de metri pătrați 15.000 de bulbi de Crocus sativus, începând cu vara lui 2021.

Pe un teren din Târgu Frumos, județul Iași, șofranul este recoltat cu mare atenție. Cei care s-au încumetat să cultive „aurul roșu“ sunt doi tineri, soț și soție, Irina și Marius Acatrinei, care au muncit în Irlanda, dar au revenit acasă și au devenit agricultori. Pentru că pasiunea Irinei sunt florile, tânăra a decis să înființeze plantații cu șofran, lavandă și trandafiri.

„Împreună cu soțul meu Marius, am hotărât să ne întoarcem în țară, fiind plecați de peste 9 ani în Irlanda și să punem bazele unei noi afaceri pentru a putea rămâne în România. Amândoi suntem născuți în orașul Târgu Frumos, județul Iași, avem doi copii sub 5 ani și practic ei au fost inspirația noastră pentru tot ce facem astăzi. Eu sunt o iubitoare de flori, natură și tot ce înseamnă agricultură. Iubind florile, am zis să fac ceva din asta, să mă testez în primul rând pe mine, așa că am început cu flori de șofran, lavandă și trandafiri de dulceață. Astfel, am trecut la treabă, iar culturile noastre le-am înființat din vara până în toamna anului 2021, unde la sfârșit lunii noiembrie am cules prima recoltă de șofran“, ne mărturisește ieșeanca.

Culesul se face manual

În această perioadă, florile de șofran, care seamănă cu brândușele de toamnă, au colorat câmpurile în violet. Din ele se va extrage acest condiment rar și extrem de prețios, specifică Irina. „Mergem pe anul doi și acum, în această perioadă, suntem în plin sezon de cules șofran, avem 6 zile de când oficial culegem florile, una câte una, manual toate deoarece nu se poate altă metodă. Florile sunt mici și delicate, de culoare mov, înrudite cu cunoscutele brândușe de la noi, ce înfloresc primăvara, însă mulți au tendința să le încurce deoarece seamănă foarte mult între ele. Șofranul are denumirea Crocus sativus, este comestibil și are acele stamine roșii, spre deosebire de brândușa cu denumirea Crocus vernus, care este pentru decor și chiar toxică, dacă decideți să o consumați.“

În general, de la o floare de șofran se recoltează 0,006 grame, deci e nevoie de multe pentru câteva grame. Practic, pentru un kilogram e nevoie de 450.000 de fire, iar pentru a atinge acest număr de fire e nevoie de 150.000 de flori de șofran. Culesul este manual pentru că nu există utilaje speciale pentru această activitate. Este nevoie de circa 40 de ore de muncă pentru a strânge 1 kg de flori de șofran; în ceea ce privește bulbii, situația este mult mai delicată, mai spune tânăra cultivatoare.

„În prezent, suprafața pe care o cultivăm este de 600 mp. Chiar dacă pare puțin la prima vedere, aici au intrat materie primă în jur de 15.000 de bulbi de calibrul 10+. Bulbii șofranului se clasifică pe mărimi; mici, mari, mijlocii, având un rol în procentajul de înflorire și automat de producție. Supravegheată și îngrijită corespunzător, cultura, poate fi darnică, dar și dură, necesitând un teren bine pregătit și fertilizat, cu un drenaj bun, deoarece bulbii nu sunt iubitori de umezeală, umbră sau teren mlăștinos și pentru rezultate bune trebuie ținut fără buruiană, deci e necesar un teren curat, aerisit, bine însorit“, mai spune producătoarea.

Producție în grame...

Producția pe care o obține familia din Iași nu este una considerată în kilograme, cum poate toți cred, ci, mai bine zis, în grame deoarece condimentul este relativ foarte ușor. „După recoltarea florilor se ia floare cu floare și se scoate stamina roșie, pe care o punem într-un dezhidrator special pentru condimente și așteptăm până se usucă complet, undeva la 75-80% din greutatea sa se pierde, apoi conținutul îl punem sigilat într-un borcan de sticlă, unde se lasă la macerat, la loc ferit de soare, timp de o lună. După acest interval el se poate consuma în mâncare, siropuri, cocktailuri, băuturi alcoolice, ceaiuri. Gramajul ideal ar fi doar 3 fire pentru o singură porție. Deși pare puțin, el este foarte aromat, iar mai mult adăugat poate da un gust amărui preparatelor. M-ar bucura ca oamenii să știe mai mult despre șofran și câte beneficii și proprietăți aduce acesta în organismul nostru“, încheie Acatrinei Irina.

Șofran – cum se cultivă?

Cultivarea șofranului nu diferă cu nimic față de cea specifică altor culturi, însă pentru obținerea celor mai bune rezultate, respectarea anumitor reguli este esențială în acest sens. Nu uita, calitatea condimentului este cea care dictează prețul de vânzare a acestuia. Pentru a cultiva șofran, în primul rând ai nevoie de bulbi de Crocus sativus și de o porțiune de teren cu sol argilos sau silicos. Foarte importante sunt și condițiile climatice specifice zonei alese; șofranul este o plantă iubitoare de căldură, căreia nu-i priește răcoarea și umiditatea excesivă care pot cauza fenomenul de putrezire a bulbilor. În schimb, trebuie să acorzi o atenție deosebită irigării, iar în cazul în care traversăm perioade mai secetoase, să asiguri culturii necesarul de apă. În solul argilos sau silicos se sapă mici șanțuri la o adâncime de 10 cm. Între rânduri trebuie să existe 15 cm, în timp ce distanța între bulbi e necesar să fie una relativ mare. De asemenea, înainte de săparea rândurilor asigură-te că solul este umed; în acest fel rădăcinile se vor prinde mai repede și mai bine. Cea mai bună perioadă de plantare a bulbilor este toamna, mai exact jumătatea lunii august, sfârșitul lui septembrie. Florile înfloresc o singură dată pe an și doar pentru scurt timp (aproximativ 2 săptămâni), culegerea acestora fiind realizată în perioada cuprinsă între jumătatea lunii octombrie și începutul lunii noiembrie. Întrucât sunt firave și se ofilesc repede, se culeg înainte de răsărit, la primele ore ale dimineții.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cel mai mare pelerinaj din România s-a încheiat, iar peste 270.000 de credincioși au trecut prin baldachinul așezat în curtea Catedralei Mitropolitane din Iași pentru a se ruga. Alți 80.000 au participat la diverse alte evenimente.

Pelerinajul a început cu procesiunea Calea Sfinților, care a strâns pe străzile din Iași peste 20.000 de persoane care au întâmpinat racla Sfintei Parascheva, dar și pe cea a Sfântului Paisie de la Neamț, cel care a împlinit 300 de ani de la naștere.

Zilele de week-end au fost și cele care au adus cei mai mulți pelerini în Iași, peste 40.000 stând la coadă sâmbătă, iar aproape 30.000 au asistat la slujba Sfintei Liturghii, pe bulevardul Ștefan cel Mare, în dreptul Mitropoliei.

În cele nouă zile de manifestări, peste 270.000 de persoane au participat la pelerinajul la Racla cu Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și peste 80.000 de persoane au fost prezente la celelalte evenimente organizate la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, slujbele religioase, procesiunea Calea Sfinților și Sfânta Liturghie Arhierească.

Preoți din Europa, Asia și Africa, la slujba de Liturghie

În cadrul Sfintei Liturghii din ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Parascheva au slujit la Iași ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române atât din stânga, cât și din dreapta Prutului, din ţară şi din străinătate, dar și episcopi din Grecia, Bulgaria, Siria şi Tanzania (Africa).

La finalul slujbei, Părintele Mitropolit Teofan a invitat şi a premiat pe scenă mai multe persoane care s-au implicat anul acesta în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, ţinând cont de contextul actual. Familiile chemate pe scena unde a avut loc Sfânta Liturghie au primit de la ÎOS Teofan o Biblie o diplomă de recunoştinţă şi distincţia „Crucea Sfântul Iosif cel Milostiv“.

Coada pelerinilor a început să se micșoreze abia sâmbătă noapte, iar duminică dimineața racla Sfintei Parascheva a fost introdusă în Catedrala Mitropolitană, pelerinajul încheindu-se cu o estimare de circa 270.000 de pelerini care au trecut pe la racla sfântă, fără a se înregistra incidente majore. Alți 80.000 au participat la diverse alte evenimente.

Beatrice Alexandra MODIGA

Unul dintre cele mai așteptate evenimente din Iași a avut loc în perioada 14-16 octombrie 2022 în comuna Holboca, județul Iași. Expoziția de păsări și iepuri EXPO-Iași a fost organizată de Asociația Crescătorilor de Păsări de Genotecă, după o pauză de doi ani, din cauza pandemiei de COVID-19. În cadrul expoziției, cei prezenți au putut face cunoștință cu crescătorii din Iași și nu numai, putând achiziționa exemplarele dorite. În același timp, vizitatorii și-au delectat privirea cu: păuni, iepuri, rățuște ornamentale, porumbei, găini, fazani, turturele râzătoare, reprezentând un număr mare de rase și varietăți de culoare.

S-au marcat 20 de ani de la înființarea Asociației Păsărilor de Genotecă

Peste 600 de exemplare de iepuri şi păsări au fost aduse laolaltă la Iaşi, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înființarea Asociației Păsărilor de Genotecă. Cei mai îndrăgiţi au fost urecheații. Un singur exemplar a costat de la 50 la 700 de euro, ne specifică organizatorii.

„În cadrul expoziție, reprezentanții iepurilor sunt trei rase, Uriașul german, Berbecul german și Pestrițul englez. Fiecare rasă a fost arbitrată de către arbitrii naționali, specializați, și a primit un punctaj exprimat pe etichetele lor. Printre aceștia avem și niște prețioși campioni cu punctaje maxime. Banii nu sunt foarte importanți pentru crescătorul pasionat deoarece niciodată valoarea materială nu poate compensa valoarea spirituală și plăcerea de a avea un iepure valoros. Prezența în expoziții și obținerea de premii exprimă, de altfel, munca fiecărui crescător în decursul anilor. În ediția de anul acesta, campionul a fost un mascul Uriaș, culoarea aguti. Un alt campion a fost o femelă cu 96,5 puncte. Dar avem și un campion absolut, un mascul de aceeași rasă, Uriaș, de 97,5 puncte, punctaj care s-a adunat din tipul și forma corpului, greutate, blană, cum arată capul și urechile, culoarea de acoperire, culoarea de bază și starea de îngrijire. Avem și reprezentanții Berbecilor germani, respectiv o femelă și un mascul campion, cu un punctaj de 96 de puncte“, a explicat Romeo Condriuc, președintele Asociației Păsărilor de Genotecă din Iași, organizatorul expoziției.

expozitie iepuri Iasi

În cadrul secțiunii de găini au fost prezente în jur de 250 de exemplare de găini de rasă, din mai multe varietăți de rasă și culoare, ne spune Ganicenco Constantin, vicepreședintele Asociației Crescătorilor Genotecă Iași. „Ne aflăm la a XX-a ediție a Expoziției de Păsări de Rasă Iași. Suntem încântați și fericiți că am reușit, după multe încercări, având în vedere situația pandemică care a fost în țară, să aducem un număr mare de exemplare într-o expoziție la nivel zonal în sala de sport a comunei Holboca, undeva la 250 de exemplare de găini de rasă, din mai multe varietăți de rasă și culoare. Aici veți vedea un număr impresionant de porumbei ornamentali și jucători, bineînțeles vă veți delecta atât cu fazani, rățuște ornamentale, cât și cu gâște de carne. Avem expozanți atât din Iași, cât și din Roman, Bacău și Vaslui deoarece am încercat să aducem cât mai mulți crescători de calitate în jurul nostru astfel încât să expunem un număr cât mai frumos de exemplare. Arbitrajul este făcut la nivel înalt, fiind aduși arbitri atât de nivel național cât și internațional. Urmărim calitățile genetice și un anume standard european, la fiecare exemplar în parte.“

Orice hobby este mai costisitor

expozitie pasari Iasi

Un exemplar de găină trebuie să prezinte atât caracter genetic de calitate, cât și tot ce ține de penaj, încălțătură, talie și volum, ne explică crescătorul ieșean.

„Aș putea spune că am exemplare valoroase din mai multe varietăți de rasă, Cochinchina Uriaș, Brahma, Mătase japoneză, dar și rățuște ornamentale, rătuște alergătoare, rătuște moțate. Am încercat să aduc câte puțin din fiecare, astfel încât să fie o paletă cât mai colorată în expoziție și, totodată, omul să poată admira cât mai multe frumuseți. Am avut parte de expoziții la care am reușit să particip în număr limitat, dar într-un cadru de oameni de înaltă calitate și cu exemplare de top. Tot ce fac eu este mai mult pasiune, cheltuielile neacoperind această pasiune. În schimb, pot spune că cea mai mare prețuire este satisfacția în momentul în care reușim să reproducem și să ameliorăm anumite varietăți, ori pe cale de dispariție, ori nou formate, ori în curs de omologare. De curând, de exemplu, am reușit să aduc ouă din rasele de găini Orpington Silver Laced din Marea Britanie și am adus exemplare din Belgia, Germania, Olanda și Italia. Pasiunea – sau microbul, cum îmi place mie să-i spun – o am de 10 ani, perfecționarea a apărut în ultimii ani, iar tot ce ține de expoziții internaționale și târguri, undeva de vreo 4 ani“, încheie Ganicenco Constantin, organizator și crescător de păsări de rasă din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dana Chistol este o tânără din județul Iași care, de câțiva ani, se ocupă de afacerea părinților, legumicultori de profesie. Anul acesta a obținut 60.000 de euro, fonduri europene, pentru a dezvolta ferma de la Probota.

Ieșeanca face parte din tânăra generație de legumicultori care vrea să aducă un suflu nou acestui domeniu, tot mai dezvoltat în ultimii ani. Tânăra își amintește că avea doar 5 ani când a descoperit „microbul” agriculturii. Acum cultivă ardei, roșii, pepeni, varză, vinete, și cartofi pe aproximativ 15 hectare și are și câțiva stupi de care se ocupă împreună cu familia sa din comuna Probota, județul Iași.

„Meseria de agricultor este destul de grea pentru că sunt foarte tânără și mai am de învățat, dar am norocul că mă ajută părinții mei. Întotdeauna mi-am dorit să am propria afacere și îmi doresc din tot sufletul să profesez în agricultură“, ne spune Dana. Dar tânăra a dorit mai mult... Astfel, a reușit să obțină fonduri europene în valoare de 60.000 de euro și a trecut la următorul nivel în ceea ce privește legumicultura, respectiv procesarea unei părți din legumele cultivate, proiect care este în derulare încă din vară, cu finalizare la începutul anului viitor. Prin intermediul acestui proiect își dorește să-și dezvolte ferma de familie.

„Foarte multe legume se pierd, dar, cu ajutorul utilajelor, acestea vor fi valorificate. Doresc să dezvolt ferma și să produc suc de tomate și murături. M-am consultat cu părinții și am decis că așa e mai bine. Serele reprezintă o soluție mult mai bună și asta vrem să facem. Mi-am propus să mă dezvolt și pe partea de legumicultură, în spații protejate, pentru că e mai ușor să controlezi investiția. Împreună cu familia mea lucrăm 15 ha în localitatea Probota, unde avem roșii, ardei gras, vinete, ardei kapia, pepeni verzi și varză. Pe lângă agricultură, am dezvoltat pasiunea pentru apicultură. Împreună cu familia mea deținem 45 de stupi, apicultura fiind o meserie foarte frumoasă și interesantă, dar necesită multă răbdare și atenție. Pentru mine agricultura este o provocare continuă datorită faptului că există foarte multe riscuri, dar experiența și sprijinul părinților mei m-au ajutat“, mai specifică, Dana Chistol.


Fermierii și întreprinderile ce derulează afaceri agricole vor mai putea obține în 2022 fonduri europene pentru realizarea de investiții, precum și pentru asigurarea capitalului de lucru. Cele mai importante finanțări nerambursabile sunt oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, dar fermierii pot accesa și alte fonduri nerambursabile în acest an.


Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti