Cultivarea fructelor de pădure, o afacere de succes. Aflaţi povestea unui fermier cu o producţie de câteva tone de fructe la hectar. Mihai Sandu, un tânăr de 33 de ani din Miroslava, județul Iași, s-a apucat în anul 2019 de cultivarea fructelor de pădure, mai exact mure și zmeură. Acum cultivă o suprafață de 1,5 ha, mai multe soiuri, iar producția este de 10 tone/ha.

„Avem o plantație de zmeur și mur pe o suprafață de 1,5 ha. Pe lângă aceasta mai avem și o minifermă de păsări, prepelițe și găini ouătoare în Vorovești, comuna Miroslava, județul Iași. În acest moment a început deja să se coacă zmeura și murele, dar noi avem mai multe soiuri, ca să lungim perioada de fructificare până toamna târziu, până cade bruma.

Avem cinci soiuri de mur, pe o suprafață de 7.000 mp, respectiv Arapaho, Triple Crown, Locnest, Navaho şi Chester. Am 33 de ani, iar pasiunea aceasta a început văzând pe Internet alți producători și fermieri care aveau deja culturi înființate; mi-a plăcut foarte mult, iar noi, lucrând în străinătate, în Italia, ne-am întrebat ce business ne-am putea face cu banii strânși. Ne-a atras din prima cultura de mur, iar ulterior ne-am apucat și de zmeură. Singura problemă la această cultură este apa, în rest plantele sunt foarte viguroase, rezistând foarte bine la frig. Am înființat plantația în anul 2019, toamna, având plantația în al patrulea an. Noi producem undeva la 10 tone/ha, dar anul trecut am produs doar jumătate, dacă nu chiar mai puțin“, specifică Mihai Sandu, producător local din Miroslava, județul Iași.

fructe de Vorovesti zmeura mure

Vârful de recoltă a murelor este în lunile iunie-iulie, atunci când temperaturile sunt crescute și grăbesc coacerea fructelor. Este recomandat să le culegi atunci când sunt mari și uniforme și să le consumi proaspete; murele sunt fructe perisabile, așadar le poți depozita în frigider pentru a le putea consuma o perioadă mai îndelungată de timp.

Beatrice Alexandra MODIGA

Celebrul cinematograf în aer liber, clasic pentru filmele americane şi prea puțin exploatat în România, a ajuns la Iași. Cinema SKY este un nou concept ce a luat naștere în Iași odată cu începutul verii. De pe 1 iunie, ieșenii pot viziona filme în mijlocul naturii, în pădurea de la Releu, în zona fostelor Căbănuţe.

Cinematograful este poziționat în zona fostelor Căbănuţe de la Releu, într-un spațiu privat, amenajat cu 200 de bean bag-uri (fotolii puf) pentru public.

Filmele sunt difuzate o dată sau de două ori pe săptămână și va fi păstrat acest concept de cinematograf în aer liber atât pentru copii, cât și pentru adulți.

40.000 € prin proiectul E-antreprenor

Releu Iasi

Noul concept este dezvoltat la Iași de Alexandra Raţă, o tânără de 23 de ani, absolventă a Facultății de Informatică Economică și a Facultății de Psihologie. În urma participării la un concurs de antreprenoriat organizat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, ea a dezvoltat acest proiect cinematografic. S-a numărat printre cei 33 de câștigători și a primit finanțare europeană pentru Cinema SKY.

„Această poveste a început odată cu înscrierea mea în programul E-antreprenor. Acolo a trebuit să-mi dezvolt un plan de afaceri pe baza unei idei. Trecând prin filtrul propriu mai multe idei posibile, dar și luând în considerare suma de bani pe care am primit-o și afinitatea mea pentru activități în aer liber, am reușit să văd o oportunitate în sfera cinematografiei, fiind inspirată și de anumite cinematografe exterioare de peste hotare. Așa că am ales să merg mai departe cu această idee, considerând-o cea mai potrivită pentru mine. Eu am primit un grant de 40.000 € prin proiectul E-antreprenor. Așa cum am descris și mai sus, a trebuit să ne facem un plan de afaceri, să dăm un examen pentru acreditare și după am avut oportunitatea să aplic pentru suma respectivă de bani. Din fericire, după mai multe etape de verificare, am fost printre cei 33 câștigători. Acest proiect a constat în niște cursuri de antreprenoriat la care am participat, apoi examenul pentru diplomă și după aplicarea planului pentru grant“, specifică tânăra antreprenoare ieșeancă.

Alexandra Rață consideră că a reușit să aducă pe piața din Iași o activitate nouă și diferită față de ce a mai existat până acum în această sferă.

„Înainte de film avem un program de 1h 30 în care lumea poate să admire locația și să asculte muzică live pusă de dj-ul nostru și după poate viziona filmul sub cerul înstelat. Nu avem un program fix, acesta fiind foarte mult modelat și de condițiile meteorologice exterioare. Din dorința de a oferi o experiență completă clienților noștri, alegem zilele de proiecție astfel încât să fie cât mai facile din punctul de vedere al vremii. Consider că am avut o deschidere foarte mare din partea publicului și suntem profund recunoscători pentru toată susținerea pe care am primit-o până acum din partea acestuia. Locația este inedită din punctul nostru de vedere și unică în Iași. Avem oportunitatea de a avea o bucățică din pădurea Releu doar pentru noi“, încheie Alexandra Rață.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cele mai căutate alimente din Iași sunt din carne, de panificație, dar și din legume și fructe. Cele 23 de produse tradiționale au fost atestate după ce producătorii au respectat niște condiții drastice de producție, astfel că nu conțin E-uri sau conservanți, având un termen mic de valabilitate. Atestatele sunt obținute de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcțiile Agricole.

Produsele tradiționale au fost atestate în județul Iași, începând cu anul 2020. Astfel, două produse din carne atestate tradițional sunt „Chișcă moldovenească“ și „Chișcă cu orez Marcel“, ale companiei SC Marcel SRL, care au primit atestarea în anul 2020. Două produse de panificație, „Plăcinte poale-n brâu de la Cabană“ și „Alivancă de la Cabană“, ale companiei SC Daspet SRL, au fost atestate tradițional în anul 2020. Dacă produsele din carne de la Marcel se găsesc și în magazinele proprii, cele de la compania Daspet SRL se produc și se comercializează doar la cabana din Moțca.

„Pastramă de oaie de la Cimpoeșu“, produsă de SC La Cimpoeșu SRL, are atestat tradițional. SC Fabrica de Fum SRL are 3 produse tradiționale atestate de către MADR, care se vând direct la fabrica din Iași, online sau în băcăniile partenere. Produsele atestate sunt „Ceafă de porc afumată și coaptă Fabrica de Fum“, „Pastramă de porc coaptă Fabrica de Fum“ și „Slăninuță afumată Fabrica de Fum“.

Când vine vorba de produse de panificație tradiționale, prima ieșeancă ce le-a atestat este Cecilia Țugulia, de la Magazia Morăriței. Ieșeanca a atestat tradițional „Pâine cu maia Magazia Morăriței“, „Pâine integrală Magazia Morăriței“ și „Vărzări Magazia Morăriței“. Alte produse de panificație tradiționale aparțin companiei SC Cofetăria de acasă SRL. Acestea sunt „Cornulețe de acasă“ și „Sărățele de acasă“, care sunt produse în cofetăria proprie.

Marius Antica este singurul producător din Iași care comercializează vin din mure, cu atestat tradițional. „Anticum de Butea – băutură fermentată naturală din mure“ este produsul certificat obținut la Butea, din fructe din plantația proprie.

Produsele tradiționale din carne – „Pastramă țărănească Carmangeria cu Gust“, „Costiță afumată Carmangeria cu Gust“, „Cârnați gustul bunicii Carmangeria cu Gust“ – sunt realizate de Marius Dorobanțu din Țigănași, unde are și fabrica SC Veneto SRL. Acesta comercializează produsele atât direct de la fabrică, cât și în băcăniile partenere sau online.

Familia Mihăilă, din Trifești, a atestat tradițional borșul produs la Iași, fiind vorba de sortimentele „Borș cu cimbru Nuna“ și „Borș cu leuștean Nuna“, care se vând în magazinele din Iași partenere. Andreea și Andrei Podeanu, doi tineri din Iași, au construit o afumătoare cum se făcea pe vremea bunicilor, la Aroneanu. Produsele lor tradiționale atestate sunt „Pastramă de porc de la Afumătoria Noastră“ și „Slăninuță de porc de la Afumătoria Noastră“ și se comercializează în băcăniile partenere, dar și online, prin livrări la domiciliu.

Afumătoria Noastră vinde produsele și în piața Păcurari, în fiecare weekend. Ultimele produse tradiționale atestate la Iași sunt pe bază de pește, de la Bunătăți de la iaz. Acestea sunt „Zacuscă din pește și ardei copt Bunătăți de la iaz“ și „Pastă din pește Bunătăți de la iaz“, fiind comercializate în magazinele piscicole și supermarketuri din Iași, dar și din Botoșani.

Reguli stricte pentru producătorii tradiționali

Produsul tradițional trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un procedeu de prelucrare tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare, aparținând aceleiași categorii. Produsul atestat ca fiind tradițional nu mai poate fi copiat și denumirea acestuia nu mai poate fi folosită de nimeni altcineva.

De remarcat este faptul că acest atestat presupune ca persoana respectivă să obțină produsele după o rețetă tradițională, din comuna din care provine beneficiarul, ingredientele folosite la prepararea produselor să fie din producție locală, specifice zonei, măcar o etapă din producție să fie executată manual, dar și cantitatea de marfă să fie una redusă semnificativ față de cele produse industrial.

Beatrice Alexandra MODIGA

Soţii Budeanu au amenajat pe Colina Şorogari, de la marginea municipiului Iaşi, o plantaţie de mure din soiul Thornfree, din dorința de a mânca ceva sănătos. Plantația se întinde pe o suprafață de 3.000 de metri pătraţi, moștenire de la bunici.

Familia care cultivă la marginea Iaşului

Fructele-vedetă din această perioadă, murele, sunt la mare căutare în Iaşi. Printre cei care valorifică astfel de produse se numără şi familia Budeanu, care deţine o plantaţie de mure amenajată pe 3.000 de metri pătraţi în zona Şorogari, din municipiului Iaşi.

„Plantaţia este în al șaptelea an pe rod. Avem în vecinătate o pădure de salcâmi, fiind o zonă ferită de agitația orașului. Pământul îl avem de la bunici și plantația a luat ființă, mai mult din dorința de a mânca ceva sănătos și da, încă mai sunt oameni care găsesc în munca pământului relaxare. Am încercat și cu afine, cu zmeură, însă volumul de muncă e prea mare și ne-am dat seama că putem face doar un singur lucru cu adevărat bine, să îngrijim doar mure. Nu am accesat fonduri, deoarece nu am văzut în această plantație o afacere. Soiul este Thornfree; se spune că e rezistent, ușor de îngrijit. Toată lumea cultivă natural, bio, dar degeaba susținem cu toții, cel mai important este să se convingă consumatorii de calitatea fructului, ei sunt cei care știu să facă diferența, mai ales cei cu alergii. E într-adevăr o plantație pentru suflet“, ne specifică Lucian Zup Budeanu.

Familia Budeanu se ocupă de plantaţie în timpul liber, iar în lunile iulie şi august valorifică cele mai multe mure. Murele de pe Colina Şorogari sunt promovate pe grupurile de socializare destinate producătorilor locali: „Cei mai mulţi clienţi sunt persoane fizice, iar prețul unei caserole de 500 grame e 15 lei. Distribuția o facem direct la consumator sau în magazine partenere, doar cele care într-adevăr susțin consumul unui fruct natural, nu cele care întreabă prima dată prețul. Respectăm consumatorii și ei, la rândul lor, respectă munca și efortul producătorului. Am legat prietenii durabile, am cunoscut oameni frumoși la livrări, ceea ce ne aduce un plus pentru sufletul nostru. Am ajuns în punctul în care apreciem clipa, ne bucurăm de ziua de astăzi, suntem recunoscători pentru ce avem în momentul de față, să avem putere să ținem plantația pe încă câțiva an“, încheie Lucian Zup Budeanu, producător local de mure din Şorogari, județul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Alexandru Crișu are 31 de ani și este din Pașcani, județul Iași. Acesta și-a luat inima în dinți și a investit de la zero 20.000 euro într-un fermă de capre, despre care nu avea  deloc cunoștințe, de la achiziția de capre și construirea adăpostului, până la achiziția de cereale și furaje.

„În decembrie 2021, un cunoscut mi-a propus să îmi vândă 16 capre, nu toate mature, dar pe atunci habar nu aveam cât de greu o să fie. Am acceptat să le cumpăr și să am grijă de ele. Surpriza a fost în primăvara anului 2022, când au început fătările; majoritatea caprelor au fătat câte doi iezi, iar de atunci mi-am selectat cele mai frumoase ieduțe. A venit și momentul să-i separăm pe cei mici de mamele lor, nu știam să le mulg sau să fac produse din lapte de capră, așa că le-am dus la o stână de oi din comuna Heleșteni, pentru că eu trebuia să mă întorc la muncă în Irlanda. Ulterior, în timpul liber, mă documentam doar despre creșterea caprelor și ce puteam obține de la acestea. În august anul trecut am decis să vin acasă și să-mi mai cumpăr câteva capre, iar deja în septembrie aveam un efectiv de cca 50 de exemplare. La momentul de față am 100 mame + tineret + țapi reproducție. Despre rasă nu pot să spun exact pentru că nu dețin acte doveditoare, dar cu ochiul liber se poate observa că sunt din rasa Alpină franceză, Saanen, Carpatină; eu prefer să le spun metis“, ne spune crescătorul ieșean.

„Caș proaspăt, telemea sau la putină“, rețetele clasice

Sistemul de furajare este 100% bio, ne asigură crescătorul, caprele merg la păscut zilnic, atât timp cât le permite vremea, iar în perioada de stabulație, când fată, le ajută cu porumb boabe, lucernă și trifoi, iar rezultatele se văd la produsele finite și la prețul de pe raft.

„Valorificăm laptele proaspăt de capră, brânza de capră făcută cu cheag natural, brânza la saramură în zer dulce, brânza cu urdă frământată la borcan și urda, care este un moft. Sincer, îmi este frică să încerc alte rețete de brânzeturi pentru că la noi în țară nu se știe altceva decât «caș proaspăt, telemea sau la putină». Produsele ajung doar la cunoștințe și persoane care apreciază munca și calitatea, mulți mă contactează că vor, dar, când aud prețul de 50 lei kg/brânză proaspătă, li se pare o avere, iar eu nu negociez pentru că mă apreciez pe mine, animalele și munca mea! Merg pe concepția că trebuie să facem calitate, nu cantitate“, adaugă Alexandru Crișu.

Cine vrea cu adevărat să se întoarcă la munca de jos, să o facă, ne sfătuiește crescătorul din Pașcani.

„Pot să le dau sfaturi celor care își doresc cu adevărat să reușească, chiar dacă pe mine m-au descurajat mereu chiar și cei apropiați. Trebuie să aibă curaj și ambiția de a reuși în țară, mulți nu o vor face pentru că le este rușine să fie fermieri sau nu le place munca. Vreau să mai spun că nu există satisfacție mai mare decât ceea ce faci prin munca ta și știi că totul este al tău! Nu o să renunț niciodată la ceea ce-mi doresc, voi deveni un fermier adevărat și am de gând să înmulțesc efectivul prin selecții severe. În 5-10 ani îmi doresc să depășesc 500 de capete“, încheie crescătorul de capre din Pașcani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 20 de sortimente din cel mai iubit fruct al verii, pepenele roșu, au fost expuse pentru degustare la Universitatea de Științele Vieții din Iași (USV Iași), pe data de 18 iulie a.c. În timp ce unii au apreciat pepenii mai dulci, alții au fost cuceriți de sortimentele mai zemoase ori mai aromate. De pe masă nu a lipsit nici pepenele fără sâmburi.

Mirosul de pepene proaspăt tăiat i-a adunat imediat pe degustători în jurul farfuriilor. Au gustat și au regustat din cele 28 de soiuri și hibrizi de pepeni verzi și galbeni, fiecare cu arome și texturi aparte.

Zeci de sortimente de pepeni au putut fi degustați de participanți, evenimentul având, în primul rând, un caracter științific, în care pepenii au fost evaluați din punct de vedere calitativ și cantitativ.

„La noi, cercetarea are și gust. Finalizarea cercetărilor în domeniul producției horticole presupune și o analiză senzorială. Astăzi facem analiza senzorială la pepeni verzi. Sunt 23 de soiuri și cinci soiuri de pepeni galbeni, o ocazie de a analiza, de a da note, de a vedea care este rezultatul muncii de selecție a colegilor noștri“, a specificat Gerard Jităreanu, rector USV Iași.

Pepenele fără sâmburi, unul dintre sortimentele care au atras atenția

Pepenii provin atât de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, dar și de la absolvenții care acum au propriile culturi în județele Moldovei. Unul dintre sortimentele care au atras atenția degustătorilor a fost pepenele fără sâmburi.

„Foarte multe persoane preferă să fie cât mai puține semințe, adică să nu le simți atunci când le consumi. Copiii preferă mai ales astfel de pepeni care să nu aibă semințe sau semințele să fie cât mai puține. Astfel de sesiuni de degustare îi ajută pe producători să înțeleagă mai bine ce își doresc consumatorii. Aceștia au apreciat gustul, forma fructului, dar și tot ce înseamnă calitățile gustative ale produsului. Aici sunt 28 de soiuri, însă la nivelul Uniunii Europene sunt omologate vreo 3.000-4.000 de soiuri. Pepenii de aici i-am adus de la producători, colegi de-ai noştri, absolvenţi ai USV Iași. Avem câteva soiuri şi de la noi de la universitate, pepene galben, verde, dar şi de la colegi care au culturile lor. Cu ocazia asta vrem să vedem care este preferinţa consumatorului, în funcţie de soiurile care sunt prezentate, pentru că astfel şi ei, producătorii, se pot orienta ce să cultive. Toate soiurile de aici sunt doar din cele cultivate în zona Moldovei, începând de la Probota şi mergând până în zona Lieştiului“, a explicat prof. univ. Vasile Stoleru, prorector al USV Iaşi.

La USV Iaşi au fost harbujii Baronessa din Lieşti, Lucitana din Probota, Roman din Bârlad şi Romanza din Matca, la care s-au alăturat alte soiuri de la Bârlad, Iaşi, Tecuci, Cudalbi, Matca, Lieşti, Probota sau Buzău. Dar, indiferent de soiul din care fac parte, sunt câteva lucruri la care trebuie să fim atenţi atunci când cumpărăm un pepene, spun specialiștii.

„În primul rând, ne uităm la codiţă. Aceasta trebuie să fie verde, obligatoriu. Dacă e uscată, pepenele a stat cel puţin două săptămâni în soare şi se usucă. Trebuie să ne uităm la perişorii care sunt pe codiţă, să fie ajunşi la maturitate, să nu fie transparenţi, să nu fie albi – sidefaţi. Apoi, dacă este un pepene care a stat pe sol, putem să ne uităm după pata opusă soarelui, care trebuie să fie de un galben foarte colorat. Un pepene care la atingere are un sunet gol pe interior înseamnă că e un pepene care e deja supra-maturat. Sunetul trebuie să fie undeva între butoi gol şi butoi plin“, specifică Vasile Stoleru, prorectorul USV Iaşi și cadru didactic la disciplina Legumicultură, în cadrul Facultății de Horticultură USV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

VIDEO

 

Și anul acesta, Festivalul Istoric „Getodava“ din Iași a fost un real succes. Evenimentul, organizat de Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova în parteneriat cu Primăria Iași și Consiliul Județean Iași, a cuprins diferite spectacole, tabere militare sau civile, ateliere meșteșugărești interactive, bucătărie gastronomie antică, meșteri populari, prezentări de echipamente, dansuri ale nimfelor, lupte de gladiatori, bătălii, rugul lui Zalmoxes și multe altele ce au scos pasionații de istorie din casă.

Acest festival a fost un eveniment remarcabil, ce a reușit să readucă la viață cultura și tradițiile străvechi ale geto-dacilor. Prin atelierele meșteșugărești, prezentările de arme albe și arme de foc, demonstrațiile de luptă și recuzita unei tabere medievale, s-a dorit să se dezvolte interesul pentru trecut, oferind o lecție de istorie într-o manieră interactivă.

Membrii asociației au folosit surse istorice și tehnici de lucru documentate, pentru a confecționa, în propriul atelier, o mare parte din echipamentele civile și militare regăsite în regiunea Moldovei din secolul al XVI-lea.

Pe lângă Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova, la Festivalul Istoric „Getodava“ din Iași au fost prezente și Asociația Culturală Tomis, care desfășoară activități de reconstituire istorică pentru diverse epoci istorice, începând cu perioada antică, Asociația Ancient Thrace, care este originară din Bulgaria și recreează îmbrăcămintea, armele și stilul de viață al tracilor (sec. IV î.Hr. – sec. I î.Hr.) și triburilor germanice (sec. II-III d. Hr.), dar și Asociația Terra Apulum din Alba Iulia, care este un grup de reconstituire istorică, format din peste 20 de pasionați de istorie, cu o bogată experiență în evenimentele de profil din țară și din străinătate.

Lume, lume...

Vineri, 14 iulie 2023, de la ora 18.00, în Piața Unirii au avut loc dansuri ale frumoaselor nimfe dacice, lupte de gladiatori și o paradă militară la care au participat membrii din cele 12 asociații prezente la eveniment (atât din țară, cât și din străinătate), pe traseul: Piața Unirii, Bdul pietonal Ștefan cel Mare și Sfânt, Palatul Culturii și retur.

Sâmbătă, 15 iulie 2023, începând cu ora 12.00, la Pârtia de Schi din Iași a avut loc evenimentul: spectacole și tabere militare sau civile (ateliere meșteșugărești interactive, bucătărie/gastronomie antică, meșteri populari, prezentări de echipamente, dansurile nimfelor, lupte de gladiatori, bătălii, rugul lui Zalmoxes, etc.).

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), GAL „Colinele Iașilor“ și Primăria Comunei Ciurea au organizat cea de-a doua ediție a Pieței Metropolitane din acest an, care a marcat a șaptea ediție a evenimentului, în comuna Ciurea. Piața Metropolitană Ciurea a avut loc în perioada 8-9 iulie 2023, în Parcul Memorial „Ciurea 1917“, din Lunca Cetățuii.

Piața Metropolitană își propune să fie un eveniment de tradiție care aduce împreună producătorii locali, meșteșugarii talentați și comunitatea într-un cadru liniștit și prietenos. Scopul evenimentului este de a promova produsele locale de calitate, precum și de a susține dezvoltarea economică a zonei metropolitane.

Piața Metropolitană Ciurea a oferit vizitatorilor o gamă variată de produse locale proaspete, de la legume și fructe de sezon, carne afumată preparată tradițional, produse lactate delicioase, până la conserve savuroase și produse apicole deosebite, precum miere și alte delicii apicole. Participanții au avut ocazia să se bucure de autenticitatea și calitatea acestor produse, să descopere talentele meșteșugarilor locali și să se implice în atelierele interactive pregătite special pentru ei.

Având în vedere diversitatea participanților noștri, vă prezentăm cu mândrie câțiva dintre aceștia:

  • Făbricuța din Tomești – Afumături carne;
  • Andrei Croitoru – Afumături carne;
  • Florin Găman – Brânzeturi de oaie;
  • Carolina Neculcea – Ateliere pentru copii;
  • Furdui Vasile – Caș, telemea, iaurt capră;
  • Ferma Betinne – Produse din lapte de capră;
  • Andreea Coman – Dulciuri copii, vată de zahar, sucuri etc.;
  • Bujor Elena – Conserve din legume și fructe;
  • Iulian Pîrîu – Casa Alma – Dulcețuri și siropuri;
  • Corneliu Andrieș – Fructe mere și suc de mere;
  • Sandu Mihai – Fructe din Vorovești – Mure, zmeură, ouă prepeliță;
  • Sandu Virgil Marian – Fructe de cătină, sirop de cătină;
  • Ana Menagatos – Pers. Fizică Legume;
  • Brumă Lidia – haine de copii;
  • Constantin Norocel Toader – Brățări, produse din piele;
  • Maria Alexandriuc – Produse artizanale din piele;
  • Push Design – Brățări, produse din piele;
  • Delia Lificiu – Bijuterii handmade;
  • Marinela Mihăilă – Lumânări parfumate handmade;
  • Atudosiei Magdalena – Bijuterii din aur vegetal handmade;
  • Maxim Cătălin – Svarga Loka stupină terapeutică – produse apicole;
  • Rusu Stela Gabriela – produse apicole;
  • Sănduleanu Dumitru – produse apicole;
  • Stupina Lungu – produse apicole;
  • Marius Antica – Vinuri din Fructe;
  • Teo's Café – cafea, băuturi răcoritoare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lucian Negoiță a absolvit Facultatea de Horticultură USV Iași, promoția 2021, și ne spune că nu a ales domeniul, ci domeniul l-a ales pe el, în momentul în care el și asociatul lui și-au încheiat studiile și își doreau să producă sub eticheta „Produs în România“.

„Povestea fermei începe la sfârșit anului IV. Pe parcursul dezvoltării au existat modificări semnificative din cauza faptului că interesul inițial al societății pe care am înființat-o a fost de creștere a ovinelor, rasa carne, ulterior axându-ne pe cultivarea legumelor și cerealelor datorită factorilor economici și amortizarea investiției într-un interval mai scurt de timp. În momentul de față, baza noastră tehnică este în comuna Victoria, fiind dotată cu aproximativ toate utilajele necesare desfășurării activității, unde administrăm o suprafață de aproximativ 40 ha, pe care am înființat culturi de grâu, porumb, porumb zaharat, usturoi, ceapă și varză“, specifică ieșeanul.

Tânărul inginer horticol s-a axat pe domeniul agricol și legumicol din dorința de a diminua importurile de legume și cereale din afara României, subiect foarte discutat în ultima perioadă, mai adaugă Lucian Negoiță, absolventul facultății noastre.

„Cultura mare este un factor important în cadrul fermei și reprezintă aproximativ 60% din domeniul activității, devenind un hobby dezvoltat pe parcurs. Până la acest moment nu am accesat fonduri europene, însă anul acesta urmează să accesăm un proiect de dezvoltate. În primăvara acestui an am finalizat construcția unui solar cu rol în producerea răsadurilor. Acest domeniu reprezintă o provocare enormă cu risc mediu spre ridicat atât din prisma factorilor climatici cât și a celor economici, avantajele principale fiind studiile în domeniu, vârsta, ambiția și determinarea de a produce mai multe produse agricole cu eticheta finală «Produs în România». Planurile noastre de viitor tind spre extinderea suprafețelor cultivate, modernizare, tehnologizare și creșterea numărului de angajați la nivelul societății. Cunoștințele dobândite pe parcursul facultății ne-au ajutat foarte mult și din prisma informațiilor și experienței dobândite, dar și a faptului că am întâlnit și m-am împrietenit cu mulți studenți care activează în domeniu, cu care ulterior am colaborat și ne-am sfătuit reciproc“, încheie Lucian Negoiță.

Beatrice Alexandra MODIGA

George Ionel Tănasă este unul dintre cei mai tineri fermieri din Iași. Împreună cu părinții exploatează 400 de hectare de teren agricol în comunele Răducăneni și Gorban. Tânărul fermier povestește că cei care i-au dat viață au început să se ocupe de agricultură în anul 2010, după ce au investit banii munciți în străinătate.

„Eu am 100 de hectare de teren agricol, iar părinții mei au 400 de hectare. Cu banii strânși în străinătate, mama și tata s-au întors acasă, au cumpărat câteva hectare de teren agricol, au arendat teren, au luat credite, au văzut că încep să se descurce cu agricultura și au mărit suprafața exploatată. Bazele acestei ferme au fost puse în anul 2010 de către părinții mei, care au început cu 20 de hectare de teren în arendă și au achiziționat un tractor Fendt printr-un credit. Tractorul era foarte puternic față de cele 650 M care erau prin zonă, chiar dacă avea doar 100 cp. Au apărut foarte multe prestări, tractorul mergea zi și noapte în schimburi, cumva acesta a fost saltul. Ulterior, a început să îmi placă ce făceau ei, am învățat ușor-ușor ce e cu agricultura și am ajuns și eu la 100 de hectare. Acum vrem să facem un sistem de irigații performant pentru că avem noroc de sursa de apă de la Jijia și Prut“, specifică tânărul fermier din Iași.

Fondurile europene l-au ajutat să dezvolte ferma din comuna Gorban

George Ionel Tănasă a depus un proiect pentru accesarea fondurilor europene din submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri și a primit suma de 50.000 de euro, cu care a achiziționat un tractor, iar anul acesta are în gând să depună un proiect ce presupune dezvoltare, dar pe altă măsură.

„În total, în ferma noastră se lucrează în jur de 400 de hectare, 100 ha sunt pe firma mea AGRO GIOX, iar restul pe cea a părinților. Pe firma mea au avut un proiect european „Instalarea tânărului fermier“, iar acum vreau să mai fac unul pe dezvoltare, pe măsura 4.1. Am depus proiectul pentru fonduri europene când aveam 18 ani, în 2020. Proiectul a fost aprobat și am primit o parte din bani la scurt timp după selectarea acestuia. Valoarea proiectului este de 50.000 de euro“, mai susține ieșeanul.

Tânărul fermier susține că, în anul 2022, au fost probleme cu prețurile la cereale, dar a avut noroc de faptul că a vândut producția imediat după recoltare.

„Noi dăm producția la Vel Pitar, la Pambac, la cei de la Bunge. În anul 2022 au fost probleme cu prețurile la cereale, dar eu am fost un pic norocos pentru că am vândut producția imediat după recoltare și am obținut prețuri bune, de exemplu 1.650 lei/tona la grâu, un preț accesibil. Anul acesta cultura de toamnă este cât de cât ok, acum aștept să văd și producția, dar cred că o să fie bine“, mai spune tânărul fermier.

George este și student la Facultatea de Agricultură din Iași, în al doilea an de studiu, iar ca să lucrezi în agricultură trebuie să îți dorești foarte mult și să pui suflet în toate, mai spune tânărul.

„Planuri sunt foarte multe, dar să fie sănătate și să ne ajute Dumnezeu că toate se fac ușor, ușor. Ca planuri de viitor, aș vrea să merg pe procesare, ceea ce ține de cereale, să îmi fac o moară, un FNC și multe altele, dar mai văd pe parcurs. Și, cel mai important, să fac irigații. Ca tânăr este greu să activezi în acest domeniu pentru că sunt multe de învățat, dar, dacă vrei să ajungi unde ți-ai propus, nimic nu este imposibil. Am ales să studiez la Facultatea de Agricultură din Iași pentru că am auzit că este o facultate foarte atractivă, dar și pentru că vreau să continui în domeniul agriculturii, deoarece doresc să dezvolt cât mai mult ferma mea, precum și cea a părinților. Studiile nu pot să zic că m-au ajutat în procent de 100%, dar un 80% da, pentru că nu tot timpul ceea ce este în care carte este și pe teren. Dar la facultate învățăm baza și mai ajustăm din mers, să zic așa“, încheie tânărul fermier în județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 23-25 iunie a.c., în mai multe județe din Regiunea Moldovei a fost sărbătorită Ziua Universală a Iei. În decursul celor trei zile, vizitatorii au fost invitaţi să descopere tradiţii şi obiceiuri, să ia parte la şezători şi să asculte poveşti şi mituri direct de la meşteri populari, muzeografi şi restauratori. Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, şi a fost iniţiată în anul 2013 de Comunitatea online La Blouse Roumaine.

IAȘI. Ieşenii, dar şi turiştii au fost invitaţi să participe la evenimentele organizate în mai multe zone din oraş cu prilejul celei de-a VII-a ediţii a Festivalului Iei – RomânIA Autentică.

În cadrul ediţiei din acest an a festivalului, în perioada 23-25 iunie, a avut loc Târgul meşterilor populari, la eveniment participând zeci de artizani care și-au expus şi comercializat obiecte tradiţionale autentice legate în special de portul popular din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării.

În aceeaşi perioadă a fost organizat şi un târg cu produse alimentare tradiţionale, unde o serie de producători locali și-au amenajat standuri cu produse apicole, de carmangerie, lactate, fructe de sezon şi produse realizate după reţete tradiţionale: siropuri, gemuri, dulceţuri.

De asemenea, în Parcul Expoziţiei a fost organizată cea de-a XXIII-a ediţie a Târgului meşteşugarilor, unde 50 de meşteri populari din toate zonele ţării și-au comercializat produse de artizanat, ţesături, bijuterii, ouă încondeiate, împletituri din nuiele, sculpturi, picturi, săpunuri naturale, obiecte de vestimentaţie rustică, vase din cupru.

„Festivalul Iei a cunoscut un succes deosebit în ediţiile organizate înaintea pandemiei, cu un record de circa 30.000 de persoane în 2018. Dincolo de numărul participanţilor, importantă este atmosfera de autentică şi frumoasă sărbătoare românească. Au fost evidente emoţia, bucuria şi mândria pură, pozitivă şi tonică a oamenilor faţă de tradiţiile româneşti, ceea ce ne arată că este de datoria noastră să le păstrăm, să le continuăm şi să le punem în valoare“, a transmis primarul Mihai Chirica.

BOTOȘANI. O expoziţie de lucrări de artă a avut ca temă cămaşa tradiţională românească, într-un vernisaj realizat la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian“ din municipiul Botoşani.

Alături de lucrările a numeroşi artişti din Botoşani şi din ţară, organizatorii au oferit publicului spre vizionare cămăşi tradiţionale, atât feminine, cât şi masculine, din zona Botoşaniului.

„Sâmbătă a fost vernisajul unei expoziţii care pentru noi este una de suflet. A fost gândită o expoziţie de arte vizuale sub titlul «Suprapuneri estetice – cămaşa românească» şi am plecat de la dragostea aceasta a românilor pentru cămaşa noastră, pentru ie, cum îi spunem noi mai recent, deşi termenii nu sunt chiar sinonimi. În timp, s-a conturat ideea de a completa această expoziţie cu exponate etnografice, cu cămăşi lucrate cu multă vreme în urmă de ţărăncile noastre truditoare, care dau dovada unui geniu artistic popular specific întregului spaţiu românesc. Sursa de inspiraţie pentru artisticii plastici a fost cămaşa românească, tratată în diverse modalităţi artistice“, a declarat muzeograful Laura Tocariu.

Expoziţia a cuprins 60 de lucrări de pictură, grafică, artă fotografică, artă decorativă, artă textilă realizată de diferiți artişti.

Maria Chiponcă deţine la Truşeşti un muzeu etnografic privat, înfiinţat într-o casă tradiţională românească. În colecţia sa se află şi zeci de cămăşi foarte vechi, pe care a decis să le prezinte, pentru o perioadă, la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian“ în cadrul expoziţiei „Suprapuneri estetice – cămaşa românească“.

„Sunt cămăşi lucrate manual, cu mult drag şi credinţă, păstrate de generaţii, de femei care au dat cultura judeţului nostru, Botoşani. Printre ele se află şi o cămaşă pe care am găsit-o în ruinele unei case care s-a autodemolat, alături de o icoană şi o fotografie a proprietăresei. Eu am recondiţionat-o şi ea se află printre exponatele cele mai frumoase de aici. De asemenea, am un costum bărbătesc care datează din 1887. L-a purtat învăţătorul Ioan Gavril care era elev atunci la Şcoala Normală «Vasile Lupu»“, a afirmat Maria Chiponcă.

VASLUI. Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare“ Vaslui a organizat vineri, 23 iunie, expoziţia de etnografie „Ia românească – emblemă naţională“, pentru a marca Ziua Universală a Iei.

Acţiunea  a fost organizată în colaborare cu Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ şi a adus în atenţia publicului interesat cămăşi cusute manual după modele tradiţionale vechi.

„Expoziţia a cuprins cămăşi noi, cusute de un grup de femei inimoase reunite la Şezătoarea de Piatra, după modelul cămăşilor vechi din colecţia Muzeului de Etnografie Piatra Neamţ şi după izvoade din Fondul „Elena Niţă Ibrian de la acelaşi muzeu“, a declarat directorul Muzeului Judeţean  „Ştefan cel Mare“ Vaslui, Ramona Mocanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cea de-a 40-a ediţie a Târgului Naţional de Ceramică „CUCUTENI 5000“ a avut loc în perioada 23-25 iunie 2023, în Parcul Copou din Iaşi. Manifestarea a avut ca principal scop promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară.

Organizatorii evenimentului au fost Consiliul Judeţean Iaşi, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi.

Târgul Național de Ceramică Tradițională „Cucuteni 5000” a ajuns la cea de-a 40-a ediție și este un eveniment de mare importanță culturală și artistică ce se desfășoară anual. În cadrul acestuia, meșteri populari și ceramiști talentați se adună pentru a prezenta creații unice și autentice. Anul acesta, evenimentul a ajuns la cea de-a 40-a ediție.

Este o oportunitate excelentă pentru vizitatori de a descoperi frumusețea și diversitatea ceramicii tradiționale românești. Meșteri pricepuți vin din diferite regiuni ale țării pentru a-și expune creațiile și pentru a-și demonstra abilitățile în fața publicului interesat. Târgul oferă ocazia de a cumpăra obiecte de artă unicat, realizate manual, care pot aduce o notă de autenticitate și rafinament oricărui interior. În anii trecuți au fost prezenți peste 120 de meșteri atât de la noi din țară, cât și din Republica Moldova și Ucraina, care vor ajunge și la această ediție.

Printre aceștia se numără meșterii olari din Cătămărăşti Deal şi Dorohoi (județul Botoşani), Braniştea (județul Galați), Corund şi Miercurea Ciuc (județul Harghita), Schitu Stavnic – Voineşti (județul Iași), Marginea (județul Suceava), Horezu și Lungeşti (județul Vâlcea), Chişinău, Nisporeni, Drochia și Iurceni (Republica Moldova), dar și din regiunea Cernăuţi (Ucraina).

În cadrul târgului este programată și a IV-a ediție a Festivalului de Fanfare.

Pe lângă expozanți, târgul a găzduit și diverse activități culturale, precum demonstrații de modelare a lutului, ateliere practice și prezentări. Vizitatorii au putut participa activ, învățând despre tehnicile tradiționale de prelucrare a lutului și având posibilitatea de a-și dezvolta propriile abilități, așa cum a fost la atelierul de modelare a lutului susținut de Ionuț Bîscu.

Un meșter olar carismatic

Ionuț Bîscu practică olăritul încă din copilărie, când a deprins primele abilități de modelare a lutului în cadrul atelierului bunicilor, Gheorghe și Maria Iorga, dar și în cel al tatălui său, Ion Bîscu. Făcând parte dintr-o familie cu veche tradiție în prelucrarea lutului, Ionuț a învățat meșteșugul jucându-se inițial la roata mică de olar, urmărind mișcările părinților și bunicilor și imitându-i. Asimilând formele și motivele ceramicii de Horezu, copilul a trecut treptat la roata cea mare, devenind astfel el însuși un meșter veritabil.

Acesta descinde din două familie celebre de olari din faimosul centru de ceramică din județul Vâlcea, Horezu. Dar, deși poartă numele familiei Bîscu, după tată, meșteșugul olăritului l-a deprins de la bunicul său matern, Gheorghe Iorga. De la el a învățat Ionuț Bîscu să lucreze la roata olarului și să dea formă „gogoloțului“ de lut.

Acum locuiește la Sibiu, unde și-a deschis de curând și un atelier de olărit, iar la Horezu ajunge ori de câte ori timpul îi permite. Ajutor de nădejde îi este soția sa, Ramona, care decorează obiectele de lut, învățând meșteșugul de la bunica și mama lui Ionuț.

Din 2021 a avut colaborări cu Muzeul ASTRA, unde a fost implicat în realizarea expoziției din cadrul gospodăriei de olar din Horezu, participând constant la ateliere educaționale și la evenimentele având ca temă olăritul. În cadrul cercetării de teren a echipei muzeului, desfășurată în anul 2022 în satul Olari, a prezentat, etapă cu etapă, procesul realizării ceramicii de Horezu, de la extragerea și pregătirea lutului, până la modelarea, devorarea și arderea vaselor. A participat cu ateliere de olărit și cu stand de meșter la Salonul de Patrimoniu de la Paris, la edițiile din 2021 și 2022.

Vasele lui Ionuț Bîscu includ cele mai cunoscute modele, motive și culori specifice ceramicii de Horezu, meșterul fiind preocupat de continuarea tradiției familie și a comunității de olari din care provine. Ioan Bâscu modelează lutul cu ajutorul roții și a mâinilor, făurind astfel oale, străchini, ulcioare, castroane, căni ş.a.

O ocazie perfectă pentru a descoperi lucrări unice

Ceramica expusă în cadrul târgului a îmbinat tehnici tradiționale și inovații contemporane, având ca rezultat obiecte autentice și de o frumusețe aparte.

Manifestarea a fost un eveniment care sărbătorește meșteșugurile tradiționale și talentul artiștilor noștri, fiind o oportunitate de a pătrunde în lumea fascinantă a ceramicii și de a susține arta și cultura românească.

La Târgul Național de Ceramică Tradițională „Cucuteni 5000“, din perioada 23-25 iunie 2023, a fost programată și a IV-a ediție a Festivalului de Fanfare, care adus muzica energică și veselia specifică fanfarelor, îmbinată cu atmosfera unică a târgului de ceramică „Cucuteni 5000“ în Parcul Copou, Iași. Festivalul a oferit o oportunitate de a asculta și admira diversele stiluri muzicale abordate de fanfare, iar sunetul puternic al instrumentelor de suflat, tobele ritmice și dansurile pline de energie au creat o atmosferă contagioasă, în care spectatorii au fost invitați să se alăture în dans și voie bună.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), GAL „Colinele Iașilor” și Primăria Comunei Ciurea anunță organizarea celei de-a doua ediții a Pieței Metropolitane din acest an, care marchează a șaptea ediție a evenimentului, în comuna Ciurea. Piața Metropolitană Ciurea va avea loc în perioada 8-9 iulie 2023, în Parcul Memorial “Ciurea 1917”, din Lunca Cetățuii, începând cu ora 09:00.

Piața Metropolitană își propune să fie un eveniment de tradiție care aduce împreună producătorii locali, meșteșugarii talentați și comunitatea într-un cadru liniștit și prietenos. Scopul evenimentului este de a promova produsele locale de calitate, precum și de a susține dezvoltarea economică a zonei metropolitane.

Piața Metropolitană Ciurea va oferi vizitatorilor o gamă variată de produse locale proaspete, de la legume și fructe de sezon, carne afumată preparată tradițional, produse lactate delicioase, până la conserve savuroase și produse apicole deosebite, precum miere și alte delicii apicole. Participanții vor avea ocazia să se bucure de autenticitatea și calitatea acestor produse, să descopere talentele meșteșugarilor locali și să se implice în atelierele interactive pregătite special pentru ei.

Având în vedere diversitatea participanților noștri, vă prezentăm cu mândrie câțiva dintre aceștia:

  • Făbricuța din Tomești - Afumături carne;
  • Andrei Croitoru - Afumături carne;
  • Florin Găman - Brânzeturi de oaie;
  • Carolina Neculcea - Ateliere pentru copii
  • Furdui Vasile - Caș, telemea, iaurt capră
  • Ferma Betinne - Produse din lapte de capră
  • Andreea Coman - Dulciuri copii, vată de zahar, sucuri etc;
  • Bujor Elena - Conserve din legume si fructe
  • Iulian Pîrîu - Casa Alma - Dulcețuri și siropuri
  • Corneliu Andrieș – Fructe mere și suc de mere
  • Sandu Mihai - Fructe din Vorovești - Mure, zmeură , ouă prepeliță
  • Sandu Virgil Marian - Fructe de cătină, sirop de cătină
  • Ana Menagatos - Pers. Fizică Legume
  • Brumă Lidia - haine de copii
  • Constantin Norocel Toader - Brățări, produse din piele
  • Maria Alexandriuc - Produse artizanale din piele
  • Push Design - Brățări, produse din piele
  • Delia Lificiu – Bijuterii handmade
  • Marinela Mihăilă - Lumânări Parfumate handmade
  • Atudosiei Magdalena - Bijuterii din aur vegetal handmade
  • Maxim Cătălin – Svarga Loka stupină terapeutică - produse apicole
  • Rusu Stela Gabriela - produse apicole
  • Sănduleanu Dumitru - produse apicole
  • Stupina Lungu - produse apicole
  • Marius Antica - Vinuri din Fructe
  • Teo's Café – cafea, băuturi răcoritoare

Pentru mai multe informații despre Piața Metropolitană Ciurea și pentru a fi la curent cu noutățile și programul evenimentului, vă invităm să urmăriți pagina evenimentului.

Vă așteptăm cu entuziasm la Piața Metropolitană Ciurea, deschisă în perioada 8 - 9 iulie 2023, în Parcul Memorial “Ciurea 1917”, începând cu ora 09:00.

În luna mai 2023, ieșenii au fost așteptați în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.

„Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ a urmărit promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

A fost un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup

Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare, pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.

„Evenimentul «Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale» a fost organizat în Iași, în perioada 20-21 mai 2023. Acest târg este dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori produse atestate ca produse montane, precum și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment își propune să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor. Sâmbătă a fost unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar duminică a avut loc un atelier privind modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.

„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier încercăm să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație, organizat de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), în colaborare cu GAL Rediu – Prăjeni și Primăria Comunei Rediu, anunță organizarea primei ediții a Pieței Metropolitane din acest an, care va avea loc în Comuna Rediu în perioada 1-2 iulie 2023, începând cu ora  11:00. Evenimentul aduce împreună producători locali, meșteșugari pricepuți și comunitatea într-o atmosferă plină de tradiție și diversitate.

Piața Metropolitană este organizată în primul rând cu scopul de a promova și sprijini producătorii și meșteșugarii locali din zonă, aducând în prim-plan produsele autentice și meșteșugurile tradiționale, precum și pentru îmbogățirea conexiunilor din comunitatea metropolitană.

Comuna Rediu va fi gazda acestui eveniment vibrant, unde vizitatorii vor avea oportunitatea de a descoperi și achiziționa o varietate bogată de produse locale de cea mai bună calitate.

Pe parcursul celor două zile de desfășurare, vor fi expuse spre vânzare produse alimentare proaspete, delicioase și sănătoase, precum și obiecte de artizanat unicat, confecționate cu măiestrie. Fie că sunteți în căutarea unor legume și fructe proaspete de sezon, a unor produse lactate naturale, a unor produse apicole delicioase, a unor afumături sau dulciuri tradiționale, la Piața Metropolitană din Comuna Rediu veți găsi tot ce vă doriți pentru a vă satisface gusturile și preferințele culinare și nu numai. Evenimentul este dedicat întregii familii, indiferent de vârstă, pentru că va oferi și o serie de ateliere pentru copii, dar și produse meșteșugărești.

În ultima zi a evenimentului, vă invităm să vă bucurați de un program artistic special, care va aduce pe scenă talente locale și vă va încânta cu momente artistice variate și captivante. Totodată, nu ratați șansa de a participa la tombola cu premii surpriză, unde veți avea posibilitatea de a câștiga premii diverse.

Directorul General al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași, Grigore Nepotu, a declarat: "Suntem încântați să organizăm această ediție a Pieței Metropolitane în Comuna Rediu. Scopul nostru este de a promova și sprijini producătorii locali și meșteșugarii talentați din zonă, oferindu-le o platformă pentru a-și expune produsele unice. Ne dorim ca această ediție să aducă beneficii atât comunității locale, cât și vizitatorilor din întreaga zonă metropolitană."

Având în vedere diversitatea participanților noștri, vă prezentăm cu mândrie câțiva dintre aceștia:

  1. Ana Menagatos - Diverse legume;
  2. Andreea Coman - Dulciuri copii, vată de zahar, sucuri etc;
  3. Andrei Croitoru – Afumături;
  4. Balla Monica Irina - Lavanda Balla SRL – Lavandă;
  5. Brumă Lidia - Haine Copii;
  6. Constantin Norocel Toader - Brățări, produse din piele;
  7. Dulce de acasă – Produse de cofetărie și patiserie;
  8. Florin Găman - Brânzeturi de oaie;
  9. Furdui Vasile - Caș, telemea, iaurt capră;
  10. Iulian Pîrîu - Casa Alma – Fructe și dulcețuri;
  11. Maria Alexandriuc – Produse artizanale din piele;
  12. Maxim Cătălin -I.I. – Produse apicole;
  13. Olga Chiriac – Vechile obiceiuri SRL - Conserve din legume și fructe;
  14. Petrică Omușoru - Brânzeturi de oaie și afumături;
  15. Sandu Mihai - Fructe din Vorovești - Mure, zmeură, siropuri, ouă de prepeliță;
  16. Sănduleanu Dumitru - Produse apicole;
  17. Stațiunea de cercetare dezvoltare pentru viticultură și vinificație Iași (SCDVV) Iași - Vinuri;
  18. Stela Gabriela Rusu – Produse apicole;
  19. Universitatea de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași;
  20. Vlase Manuela – Produse din lavandă.

Piața Metropolitană din Comuna Rediu va fi deschisă în perioada 1-2 iulie 2023, la Baza Sportivă Rediu. Vă invităm să vă alăturați nouă și să fiți parte din această experiență, care celebrează tradițiile și valorile comunității noastre.

Pentru mai multe informații și actualizări:

Grigore Nepotu

Director General ADI Zona Metropolitană Iași

Telefon: 0742.606.855

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Event: https://a5v5.short.gy/PMRediu

Vă așteptăm la Piața Metropolitană din Comuna Rediu, pe 1-2 iulie 2023, la Baza Sportivă Rediu, ora 11:00, pentru a trăi împreună momente de bucurie, descoperire și sprijinire a producătorilor și meșteșugarilor locali. Cumpărând de la ei, nu doar că vei sprijini economia locală, ci vei fi și parte din poveștile și pasiunea acestor oameni minunați.

piata Metropolitana Iasi

În perioada 20-21 mai 2023, ieșenii au putut participa, în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.

Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.

„Acest târg a fost dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori atestate ca produse montane, și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment și-a propus să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

A avut loc și un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup

În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor, respectiv unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar cel de-al doilea atelier a fost despre modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.

„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier am încercat să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a specificat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

Evenimentul constituie o activitate a hubului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro), dezvoltat în cadrul proiectului Cities2030 de Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Noile tehnologii au lăsat în urmă manopera bunicii, însă gustul fructelor deshidratate rămâne același. Bogdan Ghineţ, un antreprenor ieșean, duce mai departe gustul tradițional al fructelor coapte în cuptor ca pe vremea bunicii. Tânărul, stabilit în Iași după absolvirea studiilor universitare, dezvoltă la granița dintre județele Iași și Vaslui, în comuna Rebricea, o afacere cu fructe feliate și deshidratate numită „Scrijele de mere ca la bunica“, începând cu anul 2015, investițiile ridicându-se la 100.000 de euro.

Antreprenoriatul în sânge se dobândește

Originar din comuna Oituz, județul Bacău, tânărul antreprenor Bogdan Ghineţ, stabilit în Iași după absolvirea studiilor universitare, a lucrat circa cinsprezece ani în domeniul implementării proiectelor cu fonduri europene şi naționale, perioadă în care inevitabil i-a intrat antreprenoriatul în sânge.

„Timp de mai bine 15 ani m-am ocupat de implementare proiecte cu fonduri europene și naționale. În toată această perioadă m-am intersectat cu diferite afaceri realizate de români (și nu numai) care mi-au insuflat dorința de a produce, aici, în România, cu forțe locale, pentru dezvoltarea personală și locală. Și am văzut câte lucruri se fabrică în România și foarte multă lume nu cunoaște. Având posibilitatea de a circula în toată țara, am întâlnit și foarte multe livezi/ferme, părăsite sau îngrijite foarte puțin, dar având producție și o calitate deosebită. Întrebând de curiozitate cum valorifică produsul final, am fost dezamăgit să văd că le exportau ca materie primă, materie ce apoi se întorcea sub diverse forme în România. Din păcate, majoritatea oamenilor din agricultură sunt preocupați doar de producția brută, fără a acorda atenție deosebită valorificării produsului la adevărata valoare. Am decis să încep activitatea de deshidratare deoarece această nișă nu era exploatată. Am ales mărul ca prim fruct pentru deshidratare și l-am comercializat sub denumirea de Scrijele de mere ca la bunica“, relatează Bogdan Ghineţ.

Pașii în deschiderea businessului

După mai multe analize amănunțite, a constatat că o principală problemă în agricultura românească este etapa de valorificare/procesare. Inițial, a dorit să facă un cuptor la Iași, dar, analizând toate costurile implicate și fiind la început, a decis ca, mai întâi, să testez piața pentru a vedea reacțiile oamenilor.

„Astfel, am identificat un procesator în Olt, cu atestat tradițional, care s-a oferit să mă ajute în demersul meu. Merele, caserolele, etichetele erau realizate în Iași, doar procesarea o făceam la ei. În luna octombrie 2015 am intrat pe piață cu acest produs, timid, dar cu mult entuziasm. Lumea a început să cunoască produsul (sau să și-l amintească), iar peste 90% din cei ce știau produsul își aminteau de bunici. Acest fapt mi-a confirmat că alegerea denumirii a fost corectă. Reacțiile oamenilor au fost pozitive, fiind foarte surprinși de apariția produsului. Colaborarea cu partenerul din Olt a durat până în 2016. În această perioadă de timp mi-am dat seama că, pentru a putea intra pe lanțurile de magazine, trebuie să am propriul punct de procesare pentru a putea diminua din costuri. Anul 2017 a fost unul în care activitatea a fost mult diminuată, atenția mea fiind pe încercări nenumărate de a accesa o finanțare pentru a putea realiza punctul de procesare în Iași. La începutul anului 2018 am depus un proiect la Raiffeisen Bank, pe un program intern de susținere a firmelor la început de drum. Am aplicat cu ideea unei afaceri în domeniul deshidratării fructelor și am reușit să fiu printre câștigători. Am identificat un spațiu corespunzător în comuna Rebricea, județul Vaslui, pentru desfășurarea activității, l-am închiriat, l-am amenajat și am achiziționat echipamentele minime necesare pentru desfășurarea activității (pregătirea spațiului a durat din iulie până în noiembrie 2018, locația fiind o fostă fabrică de pâine. Spațiul este unul generos din punctul de vedere al dimensiunii (cca. 200 mp clădirea + 4.000 mp terenul), precum și din punctul de vedere al amplasării: am două mari livezi de mere, pruni și cireși pe un perimetru de aproximativ 10 km. Procesarea efectivă a început în noiembrie 2018. Avem 2 persoane angajate în etapa de producție: una este full time și alta part-time“, adaugă Bogdan Ghineţ.

scrijele de la bunica

De la mere la prune, gutui, caise, zmeură, mure și goji

Din noiembrie 2018 până în prezent a început să promoveze produsele și să le introducă în băcănii, existând discuții mai mult sau mai puțin avansate cu magazine mai mari. În momentul de față, tânărul antreprenor ieșean are următoarele produse în portofoliu:

– Mere deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 75 grame), comercializate sub brandul de Scrijele de mere.

– Prune deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de prune.

– Gutui deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 70 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de gutui.

– Caise deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de caise.

– Zmeură deshidratată (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializată sub brandul de Scrijele de zmeură.

– Mure deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de mure.

– Goji deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de goji.

Investiția ideală pentru a avea o afacere competitivă, minimum 500.000 euro

Costurile înființării unui astfel de business depind de mai mulți factori: capacitate de procesare, chirie sau proprietate privată; tipurile de fructe pe care dorești să le procesezi, numărul de angajați etc., mai spune tânărul.

„Orientativ, pentru un nivel de dotare minim care să îți ofere posibilitatea să ai cât de cât un nivel competitiv al prețului, investiția în echipamente trebuie să fie undeva la minimum 50.000 euro. Pe lângă acești bani recomand încă cel puțin 50.000 euro capital de lucru pentru costurile operaționale: angajați, materii prime, utilități, promovare etc. După o experiență de aproximativ 5 ani de zile pot spune că investiția ideală pentru a avea o afacere competitivă la nivel internațional este în valoare de minimum 500.000 euro. Fondurile prin care am început investiția au fost/sunt: credit și resurse personale ale investitorilor. Sunt foarte multe aspecte la care trebuie să fii atent când începi: să ai o poveste în spate; să îți cunoști bine clienții; să îți stabilești bine ce produse/grupe de produse dorești să faci; să nu procesezi în avans fără comenzi ferme sau plata unui avans (ma refer la cantități mari); să ai diversitate de produse; să te promovezi“, mai specifică tânărul antreprenor.

Anul trecut, antreprenorul a deshidratat undeva între 5-7 tone de fructe

Deși acesta pare a fi rezultatul unei rețete secrete pe care doar bunicile o știu, antreprenorul mărturisește că rețeta este una cât se poate de simplă:

„Fructele sunt spălate, se elimină cotorul/sâmburii, se feliază, se pun pe tăvi de inox și se lasă la deshidratat ușor, la maximum 45 grade. Anul trecut am deshidratat undeva între 5-7 tone de fructe proaspete în total (atât pentru noi, cât și pentru alte persoane). Anul acesta avem în vedere să procesăm undeva la 10 tone, cel puțin, dacă se concretizează discuțiile aflate în desfășurare. Fructele provin de la producătorii locali, dar și din livada proprie.“

Fructele deshidratate au o perioadă de stagnare

În momentul de față fructele deshidratate ca produs finit (snack) au o perioadă de stagnare/scădere, deoarece clienții sunt interesați în primul rând de produsele de bază și gustările au trecut pe locul doi.

„Probabil că lucrurile vor sta la fel și în 2023, intenția noastră este de a ajunge la un număr cât mai mare de locații unde să le putem comercializa. De asemenea, ne-am adăugat în portofoliu și posibilitatea de a realiza pudră din fructele deshidratate, deoarece dorim să ne adresăm și companiilor care fac alte produse în care sunt necesare astfel de pudre din fructe. Spre surprinderea noastră, am observat că este o piață destul de generoasă, doar că astfel de colaborări se întâmplă într-un termen mai lung de timp decât vânzările prin intermediul băcăniilor“, exemplifică ieșeanul.

Investiția realizată încă nu a fost amortizată, deoarece a prins din plin două evenimente care au determinat direct vânzările în piață: pandemia în 2020-2021 și războiul în 2021 – 2022, adaugă antreprenorul.

„2022 a fost per total un an bun ca urmare a parteneriatului încheiat cu un producător de afine pentru care am început să facem suc din afine, precum și ca urmare a faptului că am intrat pe primul supermarket din activitatea noastră: Mega Image. Costurile cu electricitatea au crescut, însă, la solicitarea noastră, am reușit să obținem o eșalonare pentru o factură foarte mare, eșalonare care ne ajută să suportăm mai bine toată situația. Creșterea a fost de cca 35%“, precizează Bogdan Ghineţ.

În 2-3 ani se vor recupera investițiile realizate

Bogdan Ghineţ adaugă că este în discuții cu diverși parteneri pentru procesare, iar pe viitor îşi dorește să atragă fonduri naționale şi europene, pentru optimizarea fluxului de producție și creșterea capacității de producție.

„Principalul plan este să atragem un număr cât mai mare de parteneri pentru care să procesăm sau să fim prezenți în cât mai multe locații. Începutul de an este promițător, chiar în această perioadă așteptăm niște răspunsuri finale în această direcție. În funcție de aceste răspunsuri, cu siguranță o să fie nevoie să investim în optimizarea fluxului de producție și creșterea capacității de producție. De asemenea, sunt foarte aproape de a realiza primul export pe partea de sucuri sub brandul partenerului nostru. Planurile noastre de dezvoltare vor fi puse în aplicare în funcție de colaborările pe care urmează să le încheiem și a comenzilor ferme pe care le avem. Clar ne dorim dezvoltarea, însă în momentul de față trebuie să gândim foarte bine fiecare cheltuială pe care urmează să o realizăm. Ce pot spune este că în fiecare an am avut o creștere a cifrei de afaceri față de anul anterior, doar în 2021 am avut scădere, iar în 2022 anticipez un mic profit care îmi demonstrează că măsurile luate în timpul anului au avut efect. Eu anticipez că din acest an o să reușim să ne susținem activitatea integral din vânzările realizate, fără a mai fi nevoie să investim din resursele proprii. Dacă lucrurile merg bine, sper ca în 2-3 ani de zile să ne recuperăm investițiile realizate“, explică tânărul antreprenor.

Beatrice Alexandra MODIGA

Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova“ Iași, a organizat, în perioada 12-14 mai 2023, pe esplanada Palatului Culturii din Iași, Târgul Meșterilor Populari, eveniment derulat în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului“.

Ajuns la cea de-a XXIII-a ediție, târgul a reunit aproximativ 60 de meșteri populari din diferite zone etnografice ale României, care au susținut, prin intermediul lucrărilor lor, păstrarea și promovarea meșteșugurilor, oferind în același timp publicului de toate vârstele o pledoarie pentru tradiție și bun gust autentic.

mesteri populari1 Iasi

Evenimentul a inclus atât expoziția cu vânzare de obiecte tradiționale, cât și activități interactive de tip atelier, în cadrul cărora au fost ilustrate meșteșuguri tradiționale precum: olăritul, prelucrarea lemnului, confecționarea instrumentelor populare, industria casnică, încondeierea ouălor, confecționarea măștilor populare.

Expozițiile „Sărbătoarea în comunitatea religioasă“ și „Cotidianul țărănesc: inventivitate și măiestrie“ au surprins cele două coordonate fundamentale din viața civilizației arhaice românești: sărbătorescul și cotidianul. Expozițiile creează pentru publicul vizitator o legătură științifică, artistică și spirituală cu o lume arhaică aflată într-un accentuat și îngrijorător proces de disoluție.

mesteri populari2 Iasi

Instituții de cultură și obiective istorice, deschise

Cele mai importante instituții de cultură și obiective istorice din Iași au fost deschise la Noaptea Muzeelor 2023, sâmbătă, 13 mai. Au participat: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu“, Muzeul „Poni-Cernătescu“ Iași, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu“ și Muzeul Unirii. Cu acest prilej, cele mai importante instituții de cultură și obiective istorice au fost deschise până în jurul orei 00:00. În toate aceste entități, publicul a avut acces la expozițiile permanente, la concerte sau la alte momente culturale speciale.

Pentru această ediție, în toată țara au fost intervenții culturale în spații muzeale, de teatru, de operă, de ateneu, în castele, palate și cetăți, în biblioteci, în studiouri de creație, în centre culturale, în cartiere creative, în spații de știință și experiment, în spații ale memoriei, în galerii de artă și mori de hârtie. Așadar, un Târg cu meșteri populari, la Palatul Culturii din Iași, a fost vedeta ediției 2023 de la Noaptea Muzeelor.

Beatrice Alexandra MODIGA

La jumătatea lunii mai, Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit Ziua Națională a Familiei, pentru a sublinia că familia naturală, formată din bărbat și femeie, binecuvântată de Dumnezeu prin Taina Sfintei Cununii, este singura în măsură să-i nască, să-i crească și să-i educe într-un mod sănătos pe copii, cu multă credință, nădejde și iubire creștină. De aceea, este necesară redescoperirea și reafirmarea reperelor autentice ale educației, împlinite armonios cu practica rugăciunii ca izvor de prietenie și de iubire statornică în familie, în școală și în societate, ca legătură permanentă între generații.

50 de ani de căsătorie

Astfel, duminică, 14 mai, Primăria Municipiului Iași, prin Direcția Locală de Evidență a Persoanelor, a organizat în Parcul Expoziției cea de-a XIX-a ediție a sărbătorii Ziua Familiei. La eveniment au participat peste 570 de familii care au aniversat 50 de ani de căsătorie în perioada 15 mai 2022 - 10 mai 2023. Acesta este cel mai mare număr de cupluri premiate din istoria de aproape două decenii a Zilei Familiei. Dintre acestea, 70 de familii au fost premiate în cadrul festivității de către primarul Mihai Chirica.

„Există pe lume un loc minunat în care ne regăsim mereu liniștea sufletească, unde ne reîncărcăm bateriile, după o zi agitată, stresantă, epuizantă. Acest loc este familia! Într-o lume tot mai rapidă, care ne consumă timpul și viața cu o viteză amețitoare și în care suntem constrânși să jucăm zi de zi tot felul de roluri, nu toate plăcute, familia rămâne oaza de pace unde redevenim noi înșine. Fără îndoială, familia reprezintă piatra de temelie a întregii noastre existențe. Iar când văd căsnicii care au ajuns să împlinească jumătate de secol în armonie nu pot decât să mă înclin cu respect în fața unor asemenea oameni, care reprezintă un model pentru noi toți. Recunosc că admir puterea și înțelepciunea cu care au depășit obstacolele vieții. Avem multe de învățat de la aceste familii. O comunitate se dezvoltă cu adevărat atunci când cei mai experimentați dintre noi își transmit cunoștințele și experiențele generațiilor următoare. Deși populația României scade în ritm alarmant, încă există speranță, iar Iașul este o dovadă în acest sens. Cu mulți copii și tineri, cu o economie tot mai dinamică și mai diversificată, orașul nostru arată că, acolo unde există inteligență, inițiativă și mai ales solidaritate, oamenii pot depăși orice obstacol, pot rezolva orice problemă pentru a-și face viața cât mai frumoasă. Împreună! În aceste vremuri de război, dorința mea este ca Iașul, țara în care trăim, Europa întreagă să redevină o mare familie! Unită, civilizată și prosperă“, a declarat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.


Scurt istoric – Pe 23 septembrie 1993 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția nr. 47/237 prin care ziua de 15 mai a fost declarată Ziua Internațională a Familiei. În anul 1994, Guvernul României a decis marcarea acestui eveniment internațional prin sărbătorirea la 15 mai a Zilei Familiei Române.


Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 2.500 de elevi din preuniversitar au vizitat campusul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, în Săptămâna verde, care pentru o parte dintre grădinițe și școli s-a desfășurat în ultima săptămână din luna aprilie. Fie că au venit din județele Botoșani, Suceava, Vaslui sau Iași, au adus cu ei voie bună, veselie și mult entuziasm.

De ce au ales Științele Vieții din Iași? Pentru mediul academic modern, efervescent şi intercultural, menit să susțină atât dezvoltarea personală, cât şi profesională în domenii de actualitate, specifice științelor inginerești, a celor biologice şi a medicinei veterinare, în cel mai frumos campus din oraș, un mini-orășel dedicat tinerilor.

Totul începe din copilărie, iar, dacă nu suntem dispuși să încurajăm copiii să se apropie de natură și să o aprecieze, nu ne putem aștepta ca ei să o iubească și să o protejeze. Motiv pentru care comunitatea Științelor Vieții i-a primit cu brațele deschise, iar imaginile vorbesc de la sine!.

Turul de vizitare a constat în mai multe obiective specifice fiecărei facultății din structura Universității.

„Profesor Vasile Coțofan“, ce aparține de Facultatea de Medicină Veterinară, a fost pentru vizitatori un punct de atracție prin exponatele ce sunt piese conservate, reprezentând aproape toate speciile de animale domestice și unele sălbatice aparținând faunei României, unicate pe plan național și european. De asemenea, o colecție unică pentru eredopatologie, cu exemplare conservate prin mumifiere, a fost pusă la dispoziția vizitatorilor. Exponatele muzeului au o valoare fără echivalent pe plan european, care ilustrează într-o manieră unică posibilitățile explicabile ale anatomiei artistice a calului, rumegătoarelor, carnivorelor și păsărilor domestice.

Turul a continuat cu vizitarea Bazei hipice, în care cei mici i-au cunoscut pe Norocel, Novac și Yes, we can, cei trei cai de rasă de care au fost foarte încântați. De asemenea, au putut observa ce presupună o bază hipică, de la adăpostul pentru animale, până la un teren de antrenament sau un laborator de echitație.

Biobaza Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare a reprezentat bucuria supremă pentru preșcolari, precum și a elevilor în momentul în care au ajuns la capybara, iepurași, perechea de struți și șoarecii de laborator. Nici puișorii de prepeliță nu au trecut neobservați. Emoție, bucurie, fericire, empatie, zâmbete, îmbrățișări, prin toate aceste stări au trecut preșcolarii, chiar dacă unii dintre aceștia au prins și o vreme capricioasă.

Turul a continuat apoi, vizavi, la serele floricole și legumicole ale Facultății de Horticultură, de la 300 de specii floricole, printre care Strelitzia sau Pasărea paradisului, plăntuța carnivoră sau cupa maimuței, dar și numeroase specii de cactuși și diverse sortimente de mușcate. Zecile de răsaduri legumicole au atras elevilor atenția spre tot ceea ce presupune cultivarea plantelor, de la faza de răsad până în faza de fructificare și recoltare. Ultimul obiectiv de vizitare a fost sala de mecanizare a Facultății de Agricultură, utilajele agricole și piesele de utilaje, cucerindu-i pe viitorii fermieri.

Programul Săptămâna verde se desfășoară până 16 iunie 2023, fiecare unitate educațională din mediul preuniversitar având flexibilitatea să își aleagă o săptămână din această perioadă în care desfășoară activități legate de schimbările climatice și protecția mediului, înăuntru și în afara unității educaționale.

Programul Săptămâna verde este introdus pentru prima oară în anul școlar 2022-2023 în structura anului școlar, la nivel național.

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti