Studiu al Fundației „Pădurea de Mâine“. Ghid de bune practici pentru culturile în sistem agroforestier din România

Printre activităţile importante ale silvicultorilor suceveni se numără şi cea privind regenerarea pădurilor, un proces esenţial pentru continuitatea acestora, în vederea menţinerii echilibrului ecologic şi a biodiversităţii.

În anul 2024, Direcţia Silvică Suceava are programat pentru lucrările de regenerare a pădurilor în fondul forestier de stat o suprafaţă de 1336,69 ha, din care regenerări naturale 671,75 ha şi împăduriri integrale 768,17 ha.

Concomitent cu lucrările de instalare a noilor regenerări se vor efectua şi lucrările de completări curente în plantaţiile cu reuşită provizorie pe o suprafaţă de 286,67 ha şi lucrări de refaceri ale plantaţiilor afectate de calamităţi pe alte 0,64 ha.

În fondul forestier privat cu contracte de administrare şi servicii silvice, Direcţia Silvică Suceava a luat măsurile necesare în vederea efectuării unor lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 125,12 ha, din care regenerări naturale 21,89 ha şi împăduriri integrale pe 103,23 ha.

Conform reprezentanților Direcţiei Silvice Suceava, pentru împădurirea suprafeţei propuse în fond forestier de stat se vor utiliza 3.956.950 puieţi, din care 80% puieţi de răşinoase (ponderea cea mai mare o are molidul, apoi brad, larice, pin silvestru) şi 20% puieţi foioase (gorun, stejar, fag, paltin de munte, tei, cireş). Pentru împădurirea suprafeţelor propuse în fond forestier privat cu contracte de administrare şi servicii silvice se vor utiliza 520.000 puieţi răşinoase (ponderea cea mai mare o are molidul, apoi larice, pin silvestru, brad). Puieţii sunt asiguraţi din pepinierele proprii ale Direcției Silvice Suceava, în ceea ce priveşte puieţii de răşinoase, iar pentru puieţii de foioase necesarul este asigurat şi prin transfer de la alte direcţii silvice. Pentru asigurarea necesarului anual de puieţi, Direcţia Silvică Suceava dispune de 31 de solarii, în care se produc puieţi de molid, larice şi pin silvestru, respectiv 82 de pepiniere permanente.

Pepiniera Silvică Centrală Salcea produce anual 800.000 bucăți puieţi forestieri

În primăvara anului 2024 se vor înfiinţa culturi prin repicaj cu puieţi de răşinoase, proveniţi din solariile proprii, pe 399 ari (371 ari molid, 24 ari larice, 4 ari pin silvestru), iar pentru reinstalarea culturilor pe suprafaţa de 3.920 mp solarii, sămânţa necesară a fost recoltată din rezervaţii de seminţe şi conservată corespunzător de către subunităţile Direcţiei Silvice Suceava.

Unul din cei mai mari producători de puieţi din cadrul Direcţiei Silvice Suceava este Pepiniera Silvică Centrală Salcea, unde anual se produc aproximativ 800 mii buc. puieţi forestieri – în special foioase (stejar, gorun, fag, paltin de munte, frasin, tei, cireş, diverse specii de plop etc.) şi 374 specii, subspecii şi varietăţi de puieţi ornamentali, plante, flori şi gazon. Pentru eficientizarea activităţii din această pepinieră a fost întocmit şi aprobat proiectul PNRR – „Modernizarea şi retehnologizarea Pepinierei Silvice Salcea – Ocolul Silvic Adâncata“ în valoare totală de 9.064.668,55 lei, din care contribuţia de finanţare PNRR este de 6.345.267,985 lei.

În cadrul aceluiaşi pilon „Tranziţia Verde“ a fost aprobat încă un proiect, de această dată pentru o pepinieră care produce specii de răşinoase. „Modernizarea şi retehnologizarea Pepinierei Silvice Prisaca Dornei – Ocolul Silvic Vama“ în valoare totală de 2.369.873,82 lei, din care contribuţia de finanţare PNRR este de 1.785. 884,607 lei.

În ultimii 5 ani, Direcţia Silvică Suceava a împădurit 4.864 ha în fond forestier de stat, în medie 973 ha pe an şi 905 ha în fond forestier privat administrat şi cu contracte de prestări servicii, în medie 181 ha pe an. Suprafaţa totală regenerată în această perioadă este de 9.583 ha în fondul forestier de stat şi 1.192 ha în fond forestier privat administrat şi cu contracte de prestări servicii.

„O componentă importantă şi tradiţională a activităţii noastre din această perioadă o reprezintă susţinerea acţiunilor promovate de societatea civilă pentru dezvoltarea conştiinţei forestiere, în direcţia apărării şi conservării fondului forestier, a cultivării respectului pentru pădure în societatea actuală. Astfel se vor organiza acţiuni prilejuite de luna plantării arborilor la care vor participa voluntari din toate mediile, iar pentru punerea în circuitul silvic a unor suprafeţe de teren care sunt afectate de diferite forme de degradare, precum şi a suprafeţelor de teren agricol care şi-au pierdut capacitatea de producţie, s-au făcut şi se vor face sponsorizări cu puieţi de salcâm“, ne-a informat Direcţia Silvică Suceava.

Peste 60 de ani de experiență în producția de puieți forestieri și de arbori și arbuști ornamentali

Pepiniera Silvică Salcea, subunitate din cadrul Direcției Silvice Suceava, a fost înființată și autorizată din 1962 ca pepinieră silvică și dendrologică. Pepiniera este situată pe lunca râului Suceava, având o suprafață de 54,09 ha, pe care se produc puieți forestieri (stejar, gorun, salcâm, frasin, paltin de munte, plop, salcie), dar și peste 300 de specii diferite de arbori și arbuști ornamentali, liane, specii erbacee, rulouri de gazon și arbuști fructiferi.

Speciile de arbori și arbuști ornamentali produși în Pepiniera Silvică Salcea sunt perfect aclimatizate la condițiile pedoclimatice, în special la zona 6 (de la -23,3°C până la -17,8°C), din cele 11 zone climatice de rezistență a plantelor la frig. Fiecare arbore din ofertă este atent îngrijit, astfel încât în grădini și parcuri să ajungă cele mai bune produse.

În fiecare an sunt adăugate specii și varietăți noi de arbori și arbuști ornamentali, toate speciile noi fiind în prealabil testate în privința rezistenței la condițiile climatice cel puțin doi ani înainte de a fi comercializate.

Silviu BUCULEI

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat anul trecut, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, 25,52 milioane de puieți forestieri, regenerând 14.368 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, cu 9,9% mai mult decât programul inițial.

 Astfel, au fost realizate lucrări de regenerare naturală pe suprafaţa de 10.238 hectare și lucrări de regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, pe suprafaţa de 4.130 hectare.

 În aceste suprafețe sunt incluse și cele 31 de hectare de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații, realizate de către Direcția Silvică Ialomița, pentru protejarea autostrăzii A2, și de către Direcția Silvică Giurgiu, în proximitatea autostrăzii A1.

 De asemenea, pentru consolidarea plantațiilor înființate în anii precedenți și în primăvara anului 2023, au fost realizate lucrări de completări curente pe suprafața de 2.368 hectare şi lucrări de refacere a plantațiilor calamitate pe suprafața de 635 hectare.

 Valoarea totală a lucrărilor de regenerare a fondului forestier de stat a fost de 200,6 milioane lei.

Totodată, în pădurile administrate pe bază de contracte sau pentru care Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva asigură servicii silvice, au fost realizate lucrări de regenerare a pădurilor pe suprafaţa de 2.039 hectare. S-au realizat regenerări naturale pe 1.258 hectare, precum și regenerări artificiale pe alte 781 hectare și lucrări de completări curente pe 148 hectare în plantaţiile efectuate în anii anteriori şi în primăvara anului 2023.

Pentru lucrările de împăduriri, completări şi refaceri realizate în anul 2023 în fondul forestier administrat de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva pe bază de contract s-au folosit circa 3,79 milioane puieţi forestieri, iar valoarea lucrărilor de regenerare a fost de 16,3 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.330 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.604 hectare prin regenerări naturale și 23.726 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru toate lucrările curente de regenerare, lucrări de împăduriri, refaceri și completări, fiind ultilizați circa 132 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin direcțiile silvice din subordine, acordă, sub formă de sponsorizare, 600.000 de puieți forestieri voluntarilor care se implică, în campania de împăduriri din această toamnă, în acțiuni de împăduriri în afara fondului forestier național, arată Romsilva într-un comunicat.

Astfel, pot beneficia de sponsorizare cu puieți forestieri persoanele fizice sau juridice care nu au scop lucrativ, care dețin un teren sau au acordul proprietarului unui teren care urmează a fi împădurit, în baza unei solicitări adresate direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Între 2017 și 2022, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a oferit, sub forma sponsorizării, 2.260.100 de puieți forestieri voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împădurire a terenurilor aflate în afara fondului forestier, cu o valoare cumulată de peste 2 milioane de lei. Personalul silvic din cadrul Romsilva a asigurat voluntarilor, la cerere, și asistența tehnică necesară la aceste acțiuni de împăduriri efectuate în afara fondului forestier. Cu acești puieți forestieri s-au putut împăduri circa 560 de hectare terenuri aflate în afara fondului forestier național.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a valorificat, în același interval de timp, către persoane fizice sau juridice, 16,4 milioane de puieți forestieri produși în pepinierele proprii, obținând venituri de 21,9 milioane de lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva produce anual în pepinierele silvice peste 30 de milioane de puieți forestieri, din 60 de specii, precum și peste 1 milion de puieți ornamentali.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

https://www.youtube.com/watch?v=EagcI-CPljU

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat, la sfârșitul lunii septembrie, într-o conferință de presă, lansarea apelului de proiecte pentru plantarea de minipăduri în orașele României.

Astfel, până la data de 30 aprilie 2024, se desfășoară runda de atragere de fonduri pentru Subinvestiția I.1.C. „Crearea de păduri urbane“, finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta face parte din Investiția I.1. „Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR este de 30 milioane euro, echivalentul a 148.914.000 lei. Sesiunea va fi de tip necompetitiv, apel deschis, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim eligibil alocat, respectiv până la epuizarea alocării financiare totale, dar nu mai târziu de 30 aprilie 2024.

„Aceste minipăduri vor fi niște insule de biodiversitate care vor proteja populația de praf, vor reduce poluarea, vor stoca mai mult  dioxid de carbon decât o pădure obișnuită. Așadar, având în vedere calitatea aerului din multe din orașele României, având în vedere problemele cu praful, problemele cu particulele de PM2.5 și PM10, îndrăznesc să cred că aceste investiții vor acționa ca niște veritabili doctori în acele comunități și vor aduce un aer mai curat. Sper să avem cât mai multe proiecte depuse, atât de primării, cât și de unitățile școlare“, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

În ceea ce privește alocarea financiară la nivel de proiect, valoarea maximă eligibilă nu poate depăși o valoare medie de maximum

9,5 euro/mp, echivalentul a 47,156 lei/mp, fără TVA. Scopul investiției îl reprezintă acordarea unei finanțări unităților administrativ-teritoriale de tip urban (orașe, municipii) și altor instituții publice pentru înființarea unor păduri urbane noi pe terenurile pe care le dețin. Aceste păduri urbane se vor înființa folosind o vastă diversitate de arbori și arbuști din specii native și vor avea densități mari, astfel încât să se constituie în „plămâni verzi“, care vor aduce beneficii multiple, precum purificarea aerului, reducerea zgomotului, stocarea carbonului, conservarea peisajului, reducerea temperaturii aerului, reducerea anxietății și, implicit, îmbunătățirea sănătății publice.

Calendarul propus prin PNRR menționează realizarea, până la 31 decembrie 2023, atât a unei suprafețe de 500.000 mp, cât și unei suprafețe de 3.150.000 mp de astfel de păduri, până la data de 30 iunie 2026.

Solicitanți eligibili sunt:

• Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) definite conform OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și constituite potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, respectiv:

– municipii reședință de județ;

– municipiul București;

– alte municipii;

– orașe;

– județe.

• Subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București, definite conform OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
• Instituțiile de învățământ publice;
• Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior.

Amplasamentul propus prin proiectul tehnico-economic pentru crearea pădurilor urbane trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

1. Să se afle în proprietatea sau în administrarea solicitantului/partenerului;

2. Să fie situat în intravilanul sau în zona periurbană a unui oraș sau municipiu;

3. Să nu prezinte interdicții sau incompatibilități funcționale privind instalarea vegetației forestiere;

4. Să aibă o suprafață compactă de minimum 100 mp și o lățime de cel puțin 2 m;

5. Să fie apt de plantare după efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și să nu aibă instalată anterior vegetație forestieră;

6. Să nu fie în litigiu și să nu facă obiectul unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Laura ZMARANDA

Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (SDR30), proiect strategic demarat la finalul anului trecut în acord cu cerințele de implementare a Strategiei Naționale pentru Păduri – SNP30, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1227/05.10.2022.

Prin acest document strategic se dorește consolidarea bunelor practici din organizație și, totodată, reformarea și remodelarea procedurilor și proceselor aplicabile astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să devină o entitate modernă, cu principii solide de lucru, transparentă și integră, capabilă să realizeze un management durabil al pădurilor de stat și să utilizeze rațional resursele forestiere, punând în valoare, într-o manieră optimizată, serviciile pe care pădurile le oferă populației, economiei și mediului înconjurător, după cum arată Romsilva într-un comunicat..

Elaborarea SDR30 s-a realizat sub forma unui proiect, în coordonarea unei echipe centrale desemnate de conducerea executivă a regiei, formată din angajați ai Romsilva ce au fost implicați într-un proces participativ alături de specialiști din cadrul organizației. Acest proces s-a derulat și prin consultarea mediului academic, a asociațiilor de profil, precum și a organizațiilor non-guvernamentale.

Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva prevede 13 direcții strategice de dezvoltare și acțiuni specifice, conducerea organizației asumându-și astfel termenele de implementare și sistemul de monitorizare a rezultatelor scontate. Direcțiile strategice se concentrează, pe de o parte, pe un set de măsuri în vederea creșterii eficacității gospodăririi pădurilor de stat în spiritul normativ al unei silviculturi apropiate de natură, iar pe de altă parte, pe aspecte ce vizează eficiența aparatului administrativ al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Prin acest document de planificare strategică, gospodărirea pădurilor de stat devine o activitate mai transparentă și participativă, ținând cont de nevoia de lemn ca resursă critică pentru unele comunități și pentru economia forestieră, accentuând însă necesitatea protejării unor păduri cu valoare ridicată de conservare sau gospodărirea adecvată a pădurilor pentru atingerea unor obiective socio-ecologice. Strategia pune un accent important pe îmbunătățirea infrastructurii de gospodărire silvică și dezvoltarea facilităților pentru exploatarea, depozitarea și sortarea superioară a lemnului fasonat, suplimentată de o nouă viziune pentru paza pădurilor. De asemenea, documentul strategic își propune menținerea dialogului cu factorii interesați pentru o gestionare echitabilă și echilibrată a resurselor forestiere de stat.

(I.B.)

Fundația „Alex Găvan“ a adus în lumina reflectoarelor, la jumătatea lunii aprilie, un subiect care ne privește pe toți, poluarea pe care o respirăm și soluțiile pe care le avem la îndemână pentru a diminua din riscurile la care ne expunem trăind într-un mediu atât de nociv. „Împreună pentru Centura Verde“ este o platformă civică prin care inițiatorii ei speră să schimbe legea în favoarea pădurilor din județul Ilfov și a protecției lor. În acest sens a fost lansată în mediul public o petiție care are nevoie de 7.000 de semnatari care sunt de acord cu crearea unei centuri verzi în județul Ilfov. Proiectul de lege propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde“ presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit alături de deputatele Diana Buzoianu și Oana Cambera și pe 12 aprilie a fost depus în Parlament.

Ce se solicită prin această petiție

Inițiatorii acestei petiții, Alex Găvan și Florin Stoican, au lansat câteva teme pentru sprijinirea înființării Centurii Verzi, respectiv:

• Înaltul patronaj al Președintelui României, Excelența Sa Klaus Iohannis, pentru platforma civică „Împreună pentru Centura Verde“;
• Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov;
• Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov;
• Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027;
• Un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi
• București-Ilfov;
• Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT – Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Cei trei piloni ai inițiativei

- Punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov

Prima regulă a conservării este protejarea a ceea ce încă ai, a patrimoniului rămas. Pentru asta, am redactat special un proiect de lege care a fost deja depus la Parlament pe 12 aprilie 2023. Este singurul mod în care ne putem asigura că aceste păduri ne vor bucura și în viitor.

- Împăduriri și reîmpăduriri

Împreună cu Ministerul Mediului, cu cel al Agriculturii, cu Primăria Municipiului București, cu primăriile localităților din preajmă, cu Consiliul Județean Ilfov, precum și cu alte instituții și organizații relevante se vor identifica soluții realiste pentru a face disponibile suprafețe de teren pentru plantări, astfel încât să (re)conectăm (cât mai mult posibil) pădurile deja existente.

În același timp, se vor replanta păduri tăiate care nu au mai fost, între timp, regenerate conform legii.

- Deschiderea pădurii către oameni

Considerăm că accesul în pădure pentru recreere, sport sau educație și pentru toate celelalte daruri pe care pădurea ni le oferă necondiționat și cu infinită generozitate este un drept al nostru fundamental. În acest moment, conform legislației actuale, accesul în orice pădure din țară, altfel decât pe trasee marcate și omologate, este interzis și constituie contravenție. Acest lucru nefiresc și abuziv trebuie să se schimbe.

Ce se schimbă dacă se va concretiza

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.

De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro.

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.

Tăierile legale din județul Ilfov însumează anual echivalentul a 5.000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale.

Laura ZMARANDA

Sursa: https://campaniamea.declic.ro

Ziua Silvicultorului, sărbătoarea tradițională a sectorului silvic, a fost marcată la mijlocul lunii iunie, printr-un eveniment organizat la Zizin, județul Brașov, de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Asociația Administratorilor de Păduri și Direcția Silvică Prahova.

La cea de-a XXXIII-a ediție a Zilei Silvicultorului au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Daniel Nicolăescu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri, Adrian Crețu, președintele Societății „Progresul Silvic“, Gheorghe Gavrilescu, directorii direcțiilor silvice și ai administrațiilor de parcuri naționale și naturale administrate de Romsilva, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai pensionarilor silvici și ai mediului academic.

În cadrul evenimentului a fost organizată „Ziua Specialistului“, un concept „Forest România“, precum și o dezbatere privind temele de actualitate din silvicultură.

Directorul general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, în alocuțiunea sa, a remarcat coeziunea corpului silvic, precum și nevoia adaptării la provocările momentului pentru sectorul silvic, în special implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, adaptarea la nevoile pieței și la politicile europene privind pădurile și mediul.

Ziua Silvicultorului este o sărbătoare oficială legiferată prin Statutul Personalului Silvic și este marcată anual, din 1991, în luna iunie, de întreg corpul silvic care activează în sistemul public sau privat, împreună cu sindicatele din silvicultură, organizațiile profesionale și mediul academic.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, 80% din acestea deținând certificarea managementului forestier în standard internațional, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Asociația Administratorilor de Păduri este organizația profesională a structurilor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice, înființată în anul 2004, care reunește 114 de ocoale silvice de regim, administrând, în total, 1,4 milioane de hectare fond forestier proprietate privată. (B.P.)

Unele dintre cele mai eficiente procedee de întreținere a solului în livezi este înierbarea. Clima temperată, seceta, dar și gradul de eroziune a solului sunt doar câteva dintre cauzele care afectează structura pământului.

Înierbarea poate fi permanentă sau periodică, atunci când se ară şi se menţine câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou. Înierbarea terenului se face în benzi, între rândurile de pomi. Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului în livezi. Pământul este lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi ajunge repede la rădăcini. Solul care este afânat la suprafaţă împiedică evaporarea apei, rămânând aproape în întregime pentru pomi.

Pomii din livezile unde pământul este menţinut ogor negru formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate. Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru se distruge structura lui. Pământul se bătătorește repede, iar apa şi aerul ajung mai greu la rădăcini. Pentru a preveni acest efect, toamna terenul se ară la adâncimea de 20-22 cm, în livezile de măr şi păr, la 15-18 cm și la 15-18 cm în cele de prun, cais, piersic, cireş, vişin şi de arbuşti fructiferi.

Arătura de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc, sporind la creşterea cantităţii de apă din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi.

Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10-12 cm cu cultivatorul sau cu sapa pe toată suprafaţa, inclusiv sub coroana pomilor, după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra bolilor.

Vara, solul din livadă se mai lucrează de 4-6 ori, la 10-12 cm, după ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să fie afânat.

Culturi de acoperire

Cele mai bune culturi de acoperire pentru îngrăşământ verde în livezi sunt cele de toamnă-primăvară sau de vară, deoarece ele cresc şi se dezvoltă în perioadele în care pomii au nevoi mai mici pentru apă şi substanţe nutritive.

Pentru culturile de primăvară se recomandă: seradela, sulfina şi rapiţa; pentru culturile de vară: lupinul alb, lupinul galben, facelia, seradela, soia, fasoliţa, floarea-soarelui; pentru culturile de toamnă: secara, măzărichea păroasă, trifoiul şi rapiţa. Încorporarea plantelor în sol se realizează cu ajutorul grapei cu discuri şi cu plugul.

În prima jumătate a verii solul din livadă se menţine ogor negru. După încetarea creşterii lăstarilor, în a doua jumătate a verii, prin luna august, se însămânţează anumite plante agricole, de obicei furajere: mazăre furajeră, lupin galben, secară, timoftică. Aceste plante cresc până în toamnă, dau o masă verde importantă care se îngroapă în sol prin arătura de toamnă, ca îngrăşământ verde. Culturile intercalate cu plante agroalimentare constau în cultivarea cu plante cu perioadă scurtă de vegetaţie în zonele secetoase pentru menţinerea umidităţii în sol. Acest mod de întreţinere a solului nu este posibil decât în zonele cu multe ploi sau cu irigații. În regiunile secetoase este mai bine de menţinut ogorul negru în cursul verii.

Mulcirea solului

Mulciul poate fi natural şi artificial. Ca mulci natural se folosesc resturile vegetale din gospodărie (paie, coceni, frunze, rumeguş, fânul de proaspătă calitate) care, fie întregi, fie tocate, acoperă terenul într-un strat uniform de 10-15 cm, strat ce permite pătrunderea în sol a apei, aerului şi cădurii, dar împiedică pierderea apei, pătrunderea luminii şi creşterea buruienilor. Ca mulci artificial se foloseşte folia neagră de polietilenă sau cea transparentă. Practica mulcirii s-a generalizat pe rândurile de pomi pe o lăţime de 1,5-2 m, în special la plantaţiile intensive şi superintensive amplasate pe terenurile nisipoase şi în zonele secetoase, precum şi în culturile de căpşuni.

Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii

Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor floriferi şi chiar în plină floare. Cel mai des afectate sunt speciile cais, migdal, piersic şi cireş, care înfloresc timpuriu. Pentru protejarea livezilor, cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă rămâne fumigaţia, respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc fum mult. Condiţia esenţială este ca arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În aceste scopuri se caută din timp bălegar păios, semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni uscate, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale care amestecate pot servi la pregătirea grămezilor fumigene. Pentru fiecare hectar de livadă sunt necesare 150-200 asemenea grămezi de material fumigen care se distribuie la 8-10 m una de alta, printre rândurile de pomi, nu numai pe alei şi, pe cât posibil, să fie perpendiculare pe direcţia vântului dominat. Grămezile cu materiale fumigene trebuie să ardă (să producă fum) până la răsărirea soarelui şi au un efect bun numai la o scădere a temperaturii la -2…-3°C.

Erbicidarea se va efectua numai pe timp liniştit, fără vânt. Cercetările efectuate în domeniu, precum şi practica de producţie au arătat că, dintre speciile pomicole cultivate, seminţoasele şi în special mărul suportă cel mai bine erbicidarea. În aceste plantaţii pot fi folosite cu succes atât erbicidele sistemice, cât şi cele de contact sau totale.

Anca LĂPUȘNEANU

Tăierile ilegale identificate și înregistrate la Direcția Silvică Suceava, ca urmare a controalelor efectuate în anul 2022, reprezintă 2.334 mc, un volum ce a scăzut, an de an, datorită eforturilor susținute ale silvicultorilor suceveni, a făcut cunoscut Direcția Silvică Suceava.

Furturile de arbori din păduri reprezintă un subiect tratat frecvent pe rețelele de socializare în special de către activiștii mediu, situație care face să se creadă că pădurile nu sunt administrate în mod corespunzător. Subiectul a fost și motivul unei discuții care a avut loc la sfârșitul lunii martie la Prefectura Suceava, la care au participat reprezentanții Direcției Silvice Suceava, poliției, jandarmeriei și ai altor instituții ale statului care fac parte din Colegiul Prefectural Suceava.

Direcția Silvică Suceava administrează, prin cele 24 de ocoale silvice, o suprafață de 338.047 ha de teren, din care 272.853 ha sunt fond forestier proprietate publică a statului și 65.194 ha reprezintă proprietatea altor deținători. Ca specii, 70% din suprafață o reprezintă pădurile de rășinoase, 27% cele de foioase și 3% alte suprafețe.

Potrivit silvicultorilor, cei mai reprezentativi indicatori pentru a analiza în fiecare an evoluția reală a tăierilor ilegale de arbori sunt volumul tăiat ilegal raportat la hectar și volumul tăiat ilegal raportat la 100 de hectare. Volumul tăiat ilegal în cadrul Direcției Silvice Suceava, la 100 ha, reprezintă 0,001 din volumul rezultat din creșterile anuale, iar la hectar reprezintă 0,00001 mc din volumul rezultat din creșterile anuale. Mai exact, în anul 2022, volumul tăiat ilegal raportat la hectar este 0,0069 mc, iar, raportat la 100 ha, acest volum reprezintă 0,69 mc.

„În conformitate cu datele statistice extrase din amenajamentele silvice la nivelul Direcţiei Silvice Suceava, creşterea medie anuală la hectar (pădure) este de 8 mc/an/ha. Înmulţind acest volum cu 100, rezultă că, la nivelul instituţiei noastre, creşterea medie anuală la 100 de hectare este de 800 mc/an. Pentru anul 2022, prin comparaţia între volumul total tăiat ilegal la 100 de hectare (respectiv 0,69 mc) şi volumul rezultat din creşterea medie anuală la 100 de hectare (respectiv 800 mc/an), rezultă faptul că volumul tăiat ilegal în cadrul Direcţiei Silvice Suceava la 100 de hectare reprezintă 0,001 din volumul rezultat din creşterile anuale. Se fură o căruţă de lemne la 100 de hectare de pădure“, a explicat Cezar Tulbure, şeful Biroului protecţia şi paza pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Volumul de lemn tăiat ilegal a scăzut de la an la an

Aşa cum am aflat de la Cezar Tulbure, volumul tăierilor ilegale a scăzut semnificativ în ultimii 12 ani, ajungând de la peste 13.000 mc/an în 2011, la 2.334 mc în 2022.

„Volumul total ilegal identificat şi înregistrat la Direcţia Silvică Suceava ca urmare a controalelor efectuate în 2022 este de 2.334 mc, un volum ce a scăzut de la an la an datorită eforturilor susţinute ale silvicultorilor suceveni. Acţiunile silvicultorilor suceveni au dus la reducerea semnificativă a tăierilor ilegale de arbori, lucru care se vede în evoluţia tăierilor în ultimii 12 ani.

Potrivit raportului anual de activitate a RNP – Romsilva pentru anul 2022, la analiza indicatorului tăieri ilegale de arbori Direcţia Silvică Suceava se situează pe locul 29 din 41 de subunităţi naţionale. S-a acţionat așadar fără jumătăţi de măsură, fără compromisuri inventate şi toţi care s-au făcut vinovaţi de furt, de neglijenţă, de sprijin pentru cei care au furat au plătit“, a spus Cezar Tulbure.

Acţiuni de verificarea permanentă a suprafeţelor de pădure

Ca urmare a măsurilor dispuse la nivelul Direcţiei Silvice Suceava în anul 2022, au fost efectuate de către personalul silvic 4.321 de acţiuni privind controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi tăierile ilegale de arbori, precum şi controlul instalaţiilor de debitat, fiind încheiate 409 contravenţii silvice, cu o valoare a amenzilor de 695.500 lei. De asemenea, au fost depistate de către personalul silvic 101 infracţiuni silvice privind tăierile ilegale de arbori.

Ca urmare a verificărilor şi constatărilor făcute de către delegaţii Direcţiei Silvice Suceava, numai în ultimii 5 ani la nivelul Direcţiei Silvice Suceava au fost aplicate personalului silvic măsuri administrativ – disciplinare, inclusiv desfaceri ale contractului individual de muncă.

„În baza Regulamentului privind paza fondului forestier la Direcţia Silvică Suceava au fost efectuate în anul 2022 1.968 de controale de fond şi parţiale, obiectivul acestor inspecţii fiind verificarea permanentă a suprafeţelor de pădure arondate unui număr de 389 de cantoane silvice din cadrul celor 24 de ocoale silvice. S-a acţionat fără jumătăţi de măsură, fără compromisuri inventate şi toţi care s-au făcut vinovaţi de furt, de neglijenţă, de sprijin pentru cei care au furat au plătit. Personalului silvic i-au fost aplicate 245 de măsuri administrativ disciplinare în cazul abaterilor săvârşite, din care 5 care au reprezentat suspendări din funcţie şi alte 11 cazuri au reprezentat desfaceri ale contractului individual de muncă“, a transmis Direcţia Silvică Suceava.

În 2022 s-a confiscat cea mai mare cantitate de material lemnos din ultimii 5 ani

Conform unei informări a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava prezentată în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural Suceava privind situaţia legată de combaterea delictelor silvice, anul 2022 a fost cel în care s-a confiscat cea mai mare cantitate de material lemnos din ultimii cinci ani

„În anul 2022, pe linia prevenirii şi combaterii criminalităţii în domeniul silvic, structurile IPJ Suceava, cu atribuţiuni în domeniul silvic, au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate (Garda Forestieră Suceava şi Direcţia Silvică Suceava) cele mai multe acţiuni desfăşurate în teren, înregistrându-se cea mai mare cantitate de material lemnos confiscată în ultimii 5 ani şi cele mai multe vehicule de transport indisponibilizate. Acestea sunt elemente definitorii ce au condus la reducerea volumului de masă lemnoasă tăiat ilegal“, se arată în raportul poliţiştilor suceveni.

Anul trecut, la nivelul IPJ Suceava s-au efectuat 1.758 de acţiuni pe linie de silvicultură, fiind controlate 418 obiective de profil silvic şi verificate 4.760 de vehicule de transport material lemnos, înregistrându-se un număr total de 123 dosare penale cu autori cunoscuţi. Prin activități de cercetare penală complexă s-a reuşit soluţionarea unui număr de 277 cauze înregistrate inclusiv în anii precedenţi, faţă de 140 în anul 2021 (în creştere cu 97,85%), s-au înregistrat 151 dosare penale cu autori necunoscuţi, reuşindu-se soluţionarea a 82 asemenea cauze, faţă de 54 în anul 2021 (în creștere cu 34,14%).

Pe linia constatării contravenţiilor la regimul silvic, în anul 2022 s-au aplicat 665 de sancţiuni contravenţionale cu amendă (faţă de 476 în anul 2021), în valoare totală de 1.543.000 lei, şi a fost confiscată cantitatea totală de 10.117 m.c. material lemnos cu o valoare de cca 4.130.900 lei (+5.392 m.c. faţă de anul 2021 – cca. peste 50%) şi au fost indisponibilizate 21 (+5) autovehicule şi alte bunuri în valoare de cca 850.000 euro.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a remarcat faptul că în anul 2023 sunt create premisele unor rezultate foarte bune în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea delictelor silvice, această problematică fiind prioritizată la nivelul IPJ Suceava.

„În acest sens sunt organizate întâlniri săptămânale cu partenerii instituţionali pentru analiza situaţiei operative, a riscurilor şi vulnerabilităților, fiind dispuse măsuri eficiente care au dus deja la capturi impresionante de material lemnos, reţineri de persoane pentru tăieri ilegale de arbori şi confiscarea în perioada 01.01.2023 – 15.03.2023 a 6 autotrenuri de transport în valoare de cca 200.000 de euro“, a precizat sursa citată.

Silviu BUCULEI

La finalul lunii martie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a propus dezvoltarea unui sistem național de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase și implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătățirea capacității APCRS în gestionarea exploatării vegetației forestiere.

Proiectul „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat“, aferent Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 46 milioane euro, presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă.

De asemenea, din analiza compoziției spectrale a pixelilor, pot fi derivați următorii parametri: indicele de vegetație, estimarea stării de sănătate a pădurilor (uscare, defoliere, incendii) și a habitatelor.

Având în vedere frecvența comparării imaginilor (o dată pe lună), se va analiza tendința în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice. Astfel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va putea dezvolta măsuri de adaptare a politicilor de mediu pe baza unor informații precise.

„Scopul principal al investiției este de a avea un sistem digital inovator pentru combaterea exploatărilor forestiere ilegale, integrat cu SUMAL 2.0. Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilității rovinietei, va cuprinde și o rețea de camere video amplasate pe întreg teritoriul național și va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0. Pe baza imaginilor satelitare vor putea fi identificate periodic zonele cu goluri în vegetația forestieră, iar prin analiza și compararea cu datele referitoare la tăierile legal aprobate, extrase din SUMAL 2.0 și cu zonele în care au avut loc calamități naturale, se pot semnala alerte zonale în care dispariția vegetației nu este justificată (tăieri ilegale), inclusiv cu identificarea zonelor de risc“, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Suprafața vegetației forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70.000 km2. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri, se urmărește reducerea timpului de reacție și intervenție, optimizând astfel resursele de control existente.

În urma aprobării actului normativ, MMAP poate demara, în cel mai scurt timp, procedurile de achiziție pentru fiecare dintre subcomponentele sistemului, termenul de implementare fiind sfârșitul anului 2024.

Laura ZMARANDA