Cred că am observat cu toții nepăsarea autorităților și, implicit, a oamenilor în privința „gunoiului“.

Deși ni se oferă în prezent sute de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru o reformă în acest domeniu „murdar“, tot întârzie să apară rezultate cu adevărat vizibile.

Analiștii spun că ne plasăm, din păcate, pe un loc codaș în Europa, venind în același timp cu argumente și idei inovative care ar putea scoate România dintre… gunoaie. Acestea, deși par a fi fără valoare, ar putea crea, printr-o bună gestionare și organizare, adevărate industrii de sortare, prelucrare / reciclare și astfel s-ar obține bunuri mai puțin poluante, bio.

Pe plan local se fac totuși investiții în stații de sortare sau gropi de gunoi conforme standardelor impuse la Bruxelles… Dar prea puține, motiv pentru care încă întâlnim mai peste tot munți de gunoaie.

Nefiind impuse niște reguli și sancțiuni stricte, oamenii cu greu se schimbă și, totuși, omul este cel de la care trebuie să înceapă totul. El creează, el distruge, el salvează și, mai ales, el decide. Dacă fiecare dintre noi am fi mai atenți când ne gândim să aruncăm pe jos ambalaje, doze de suc sau gumă de mestecat, pe zi ce trece am avea orașe, sate și chiar țara întreagă mai curate.

De multe ori ni se spune că noi, românii, în loc să începem cu participarea fiecăruia dintre noi la acea schimbare pe care toți ne-o imaginăm și ne-o dorim, mai degrabă am vrea să fie cineva care ne poate îndeplini dorințele și să înfrunte toate provocările și obligațiile interne sau externe ale statului.

Cu siguranță, nu sunt politicienii cei mai buni oameni de pe planetă însă, dacă fiecare dintre noi ne-am schimba perspectiva de gândire și am ajunge la un compromis în care toți să urmăm o paradigmă anume, și ei s-ar schimba. Contrar, dacă nu ne vom schimba, lucrurile vor stagna, iar noi ca nație vom înceta să evoluăm.

Acum, întorcându-mă la principalul subiect al articolului, despre peturi și gropi de gunoi, o să menționez un exemplu din viața mea de copil. Pentru că am avut oportunitatea de a călători atât prin țară cât și în afara ei, am observat diferența de infrastructură în privința gunoaielor, precum și a modului în care locuitorii de prin alte locuri percep subiectul curățenie.

În București, orașul în care de altfel m-am și născut, am observat în timpul unei plimbări cu autobuzul, pe unul dintre principalele bulevarde ale orașului, mașini care staționează și din care țâșnesc parcă dintr-o dată pachete de țigări sau mucuri de țigară, ambalaje, hârtiuțe și altele. Curios, nu?

Deși orașul în zonele aglomerate are multe spații de depozitare a gunoiului, el tot nu este curat. De ce? Este o altă întrebare la care aș da tot eu un răspuns. Este vorba de om și calitatea, educația lui.

Păi, iată, oamenii aceștia cauzează fenomenul „străzilor murdare“. Soluții sunt, precum camere de luat vederi amplasate în puncte cheie, care să îi surprindă pe cei care aruncă pe jos, sau avertismente pentru a preveni repetarea gestului. Bugetul local ar crește considerabil prin aplicarea unor sancțiuni, dar mai importantă este educarea în scopul dobândirii unui comportament civilizat, „împrietenindu-ne“ astfel, din ce în ce mai mult, cu mediul înconjurător.

Presupunând că statul ar reinvesti banii obținuți din sancțiuni, fiecare dintre noi ar avea o viață mai curată într-un mediu curat, astfel că zicerea „faci bine, primești bine“ s-ar dovedi eficientă și realistă.

Alex OPREA-BANU (15 ani)

Ne mândrim cu Dunărea, dar parcă prea puțin o prețuim. Deși parcurge peste 1.000 de km pe teritoriul țării noastre, Dunărea dispune de puține zone amenajate în scop turistic. O comoară nevalorificată, spun adesea străinii. Și nu doar atât, de multe ori este neglijată și neîngrijită. Din acest motiv se nasc tot felul de inițiative ce au scopul de a menține Dunărea curată, nu doar apa, ci tot ce înseamnă zonele de influență și viețuitoarele din jur. Însă, să ne întoarcem la apă. Multe programe sunt implementate de asociații și ONG-uri cu sprijinul diverșilor agenți economici care susțin protecția mediului și alocă fonduri pentru desfășurarea de diverse proiecte. Un astfel de exemplu este „Dunărea fără plastic“/„Danube free plastic“, un proiect gândit de Asociația Parteneriatul Global al Apei – Global Water Partnership (GWP-ROMANIA) cu scopul de a reduce poluarea cu plastic a apelor Dunării în orașele Tulcea, Brăila și Galați. Așa s-a lansat la apă GreenCat, un dispozitiv creat pentru a colecta plasticul ce plutește pe apă.

Un scop, nu doar un proiect

Recunosc că m-a atras acest slogan și cred că este cât se poate de important să devenim mai responsabili cu privire la acțiunile noastre de zi cu zi și că trebuie să-i determinăm și pe cei din jurul nostru să facă un scop din grija lor pentru natură. A menține apele curate trebuie să fie un scop, indiferent că vorbim de pârâie, râuri, mări sau oceane. Apa înseamnă viață!

GWP-ROMANIA a fost unul dintre beneficiarii programului de granturi „Cu apele curate“ 2021, finanțat de LIDL România, și a primit o finanțare în valoare de 293,954 lei pentru ideea de a colecta plasticul ce plutește pe apă cu ajutorul unei unități plutitoare. Construcția catamaranului a fost posibilă datorită colaborării cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați – Facultatea de Arhitectură Navală, Centrul de Cercetare Arhitecturală Navală și Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică din Galați, Organizația Națională Cercetașii României (filialele Lotus – Tulcea, Nufărul Alb – Brăila și Roza Vânturilor – Galați) și Asociația Global Project, cu sprijinul Lidl România.

Mai mult decât atât, ideea acestei construcții a fost medaliată cu bronz la Salonului Inovării și Cercetării 2021 din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați.

Green Cat este o unitate ce funcționează prin radio-comandă și are motoare electrice ce pot fi programate electronic. Colectează în special PET-urile și poate aduna într-o singură sesiune până la 50 kg de deșeuri ce sunt stocate inițial în containere, apoi transferate în centre de colectare.

Larissa DINU

Se trag tot mai multe semnale de alarmă cu privire la sănătatea Pământului, iar evenimentele ce se întâmplă în lume, de la incendiile de vegetație, inclusiv cele din zone turistice, la avalanșele cauzate de topirea ghețarilor determină crearea mișcărilor globale ce au scopul de a ne determina să fim mai responsabili. De exemplu, „Plastic free July“ (Iulie fără plastic) este una dintre inițiativele care au devenit rapid o mișcare globală, la care aderă numeroși activiști de mediu și oameni iubitori de natură. Luna trecută, milioane de oameni, magazine, antreprenori și alte diferite entități comerciale s-au alăturat inițiativei de a renunța, pe cât de mult posibil,  la utilizarea produselor din plastic astfel încât să putem avea ape mai curate, un mediu de viață și comunități sănătoase.

Lansată în urmă cu mai bine de 10 ani, mișcarea atrage atenția asupra faptului că, deși multe dintre obiecte sunt folosite doar câteva minute, ele rămân în natură sute de ani. De exemplu, știați că o pungă de plastic se descompune în 20 de ani, un pahar de plastic – în 100 de ani, PET-urile – în 300 de ani?

Este dovedit faptul că 8,3 miliarde de tone de plastic au ajuns să consume omenirea, iar fiecare român generează în fiecare an cca 30 kg de plastic. O simplă sticlă de plastic pe care noi o cumpărăm nu-și termină călătoria în lume odată ce lichidul a fost consumat, ci de multe ori ajunge în mări și oceane, însă plasticul se întoarce la noi, în organism, prin peștii pe care îi mâncăm.

Ce a însemnat această mișcare?

v Provocarea de a te gândi de două ori atunci când cumperi un produs dacă îți este cu adevărat necesar sau doar va contribui la cantitatea uriașă de deșeuri din plastic pe care omenirea o produce zilnic;

v Folosirea de produse reutilizabile precum: sticle pentru apă și ceai, căni de cafea, tacâmuri, săculețe sau sacoșe ori caserolele reutilizabile;

v Alegerea obiectelor vestimentare din materiale cât mai naturale, care să nu conțină poliester sau acrilic.

Fiecare decizie ce nouă ni se poate părea nesemnificativă este, de fapt, un gest enorm față de planeta noastră. Chiar și instituțiile europene au impus în ultimii ani diverse măsuri pentru reducerea consumului de plastic. Uniunea Europeană a adoptat o nouă legislație care presupune o serie de reguli cum ar fi: interzicerea tacâmurilor, farfuriilor, paielor, bețișoarelor de bumbac, bețelor de balon din plastic, precum și a recipientelor alimentare și a paharelor din plastic de unică folosință, începând cu iulie 2021; obligația de a atașa capacul la sticle până în 2024 și de a colecta separat 90% din sticlele de plastic până în 2029; obligația pentru producătorii de materiale plastice de unică folosință (pachete, ambalaje, pungi de plastic, sticle, cupe) să acopere costurile colectării deșeurilor și tratării acestor produse, precum și pe cele legate de curățarea lor.

De ce mai ai nevoie pentru a începe o viață fără plastic? În primul rând de răbdare pentru a cântări bine fiecare decizie de a refuza sau a reduce consumul de plastic. Refolosește produse sau haine, nu mai risipi mâncarea, reciclează și compostează. Fii perseverent în decizii și comunică-le celor din jur opinia ta, poate îi vei determina să se alăture cauzei tale. 

Larissa DINU

„Produsele din plastic de unică folosință sunt utilizate o dată sau pentru o perioadă scurtă de timp, înainte de a fi aruncate. Impactul acestor deșeuri de plastic asupra mediului și sănătății noastre este global și poate fi drastic. Produsele din plastic de unică folosință sunt mai susceptibile de a ajunge în mările noastre decât să fie refolosite“, se arată într-o directivă europeană emisă la începutul lunii iulie. Pentru a amplifica și mai mult eforturile de limitare a folosirii plasticului, prin aceeași directivă s-a hotărât ca la nivelul Uniunii Europene să fie interzise 10 articole de plastic de unică folosință. Acestea  se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, alături de uneltele de pescuit, și reprezintă 70% din toate deșeurile marine din UE.

Ce măsuri se impun

Începând din 3 iulie, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că anumite produse din plastic de unică folosință nu mai pot fi introduse pe piața UE. Produsele interzise sunt: bețișoarele pentru igiena urechilor, tacâmurile, farfuriile, paiele și agitatoarele, baloanele și bastoanele pentru baloane, recipientele pentru alimente, cupele pentru băuturi, recipientele pentru băuturi, mucurile de țigară, pungile de plastic, pachetele și ambalajele,  șervețele umede și articolele sanitare din plastic. Pentru alte produse din plastic, cum ar fi uneltele de pescuit, spre exemplu, s-au decis alte măsuri care favorizează limitarea utilizării acestora, reducerea consumului, prevenirea aruncării prin etichetare, implementarea unei scheme mai extinse de responsabilitate a producătorului („principiul poluatorul plătește“) și realizarea unor campanii de conștientizare. Statele membre UE sunt, de asemenea, obligate să se asigure că anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piața lor poartă un marcaj specific pe produs sau pe ambalaj pentru a sensibiliza consumatorii cu privire la prezența plasticului în produs și la metoda adecvată de eliminare a deșeurilor. Această cerință se aplică prosoapelor sanitare, tampoanelor și aplicatoarelor de tampoane, șervețelelor umede și celor de uz casnic, produselor din tutun cu filtre și paharelor pentru băuturi.

Plasticul cel de toate zilele

Definiția plasticului spune că în această categorie sunt incluse materialele constând dintr-un polimer la care s-au adăugat aditivi sau alte substanțe și care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale, cu excepția polimerilor naturali care nu au fost modificați chimic. Directiva exceptează vopselele, cernelurile și adezivii.

Materialele plastice biodegradabile sunt considerate materiale plastice în conformitate cu Directiva din 3 iulie. În prezent, nu există standarde tehnice disponibile pe scară largă pentru a certifica faptul că un anumit produs din plastic este biodegradabil în mod corespunzător în mediul marin într-un interval de timp scurt și fără a provoca daune mediului. Întrucât acesta este un domeniu în curs de dezvoltare rapidă, revizuirea directivei în 2027 va include o evaluare a progresului științific și tehnic privind criteriile sau standardele de biodegradabilitate în mediul marin aplicabil produselor din plastic de unică folosință.

Mai mult de 80% din gunoiul care ajunge în mediul acvatic sunt materiale plastice. Plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din UE și din întreaga lume, dăunând vieții marine și biodiversității. Microparticulele de plastic sunt consumate apoi de broaștele țestoase de mare, foci, balene și păsări, dar și de pești și crustacee. În cele din urmă ajung în lanțul alimentar uman.

Un obiectiv al Uniunii Europene presupune creșterea procentului de colectare separată a sticlelor de plastic la 77%, până în 2025, și până la 90%, în 2029. O altă țintă este reciclarea sticlelor în proporție de 25% și refolosirea lor sub formă de sticle de băuturi din PET începând cu 2025. Până în 2030 acest procent ar trebui să crească până la 30% pentru toate sticlele din plastic.

• Directiva (UE) 2019/904 privind materialele plastice de unică folosință a fost adoptată în iunie 2019 cu scopul de a preveni și reduce impactul anumitor produse din plastic asupra mediului, în special mediul acvatic și asupra sănătății umane, precum și pentru a promova trecerea la o economie circulară cu modele, produse și materiale inovatoare și durabile de afaceri.

Reguli noi pentru articolele de pescuit

Articolele de pescuit reprezintă 27% din obiectele de plastic găsite pe plaje. Directiva revizuită privind facilitățile de recepție portuară încearcă să descurajeze aruncarea uneltelor de pescuit pe mare prin eliminarea penalităților financiare pentru aducerea la țărm. În schimb, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește“, directiva din 3 iulie impune o răspundere extinsă producătorului. Practic, producătorii de unelte vor fi responsabili pentru colectarea și eliminarea ecologică a uneltelor, inclusiv uneltele sparte și scoase din uz, precum și uneltele pierdute în timpul operațiunilor de pescuit. Începând cu 2022, statele membre vor fi obligate să raporteze uneltele de pescuit care conțin plastic introdus pe piață și uneltele de pescuit colectate pe mare. (D.Z)

În istorie cânepa este menționată ca fiind prima plantă cultivată de om, iar dovezile arheologice au demonstrat că a fost folosită de mii de ani pentru a confecționa haine, hârtie și alte produse obținute din fibrele ei. Cu toate acestea, cânepa a fost lăsată la marginea preocupărilor. A fost scoasă în afara legii și, în pofida tuturor proprietăților pe care le are, nu și-a mai recâștigat niciodată drepturile de la început. Astăzi se vorbește din nou despre această plantă, dar dintr-o altă perspectivă. Începe să se resimtă impactul negativ al defrișărilor masive și atunci se caută soluții. Iar cultura de cânepă este o soluție viabilă. Oare chiar poate salva cânepa pădurile?

Hârtie

Fibrele de cânepă se obțin din tulpinile plantei, au proprietăți antifungice și antibacteriale naturale, sunt extrem de lungi, rezistente, mult mai durabile prin comparație cu bumbacul și pot fi folosite în foarte multe domenii.

În plus, produsele obținute din fibrele de cânepă sunt biodegradabile. Una dintre cele mai importante utilizări ale cânepii ar putea fi în producția de hârtie. În 2015, într-un studiu publicat în jurnalul Nature s-a estimat că defrișările anuale sunt de cca 15 miliarde de copaci și că aproape 46% din suprafața împădurită a planetei a dispărut. Se estimează că în fiecare an sunt tăiați pentru realizarea producției de hârtie cca 4 miliarde de copaci.

În mod paradoxal, cultura de cânepă are nevoie de doar 4 luni pentru a ajunge la momentul recoltării, iar de pe o suprafață de 4.000 mp se poate obține de patru ori mai multă hârtie decât s-ar obține de la aceeași suprafață împădurită.

Plastic biodegradabil

În 1907, o nouă descoperire revoluționa lumea. Chimistul american Leo Baeekeland aducea în atenția lumii plasticul sintetic. Inovația extraordinară de atunci s-a transformat într-o povară incomensurabilă pentru civilizația de acum. Astăzi plasticul sufocă la propriu planeta. De la primul moment al producerii lui în masă, acum mai bine de șase decenii, și până acum am acumulat peste 9 miliarde de tone metrice de plastic, din care 6,9 miliarde au fost irosite. Din această cantitate risipită, 6,3 miliarde de tone de plastic nu au mai fost reciclate. Pe Terra sunt acum miliarde de tone de plastic care se vor degrada în 400 de milioane de ani. Este aproape imposibil de crezut că se vor mai găsi soluții pentru a scăpa de tot acest plastic. Însă există soluții pentru a produce mai puțin. Cânepa poate fi folosită pentru producerea de plastic pentru că fibrele din structura ei pot fi folosite pentru a obține un plastic cu proprietăți similare plasticului sintetic, dar care este complet biodegradabil.

Biocarburant nepoluant

Cânepa poate fi folosită și pentru a produce un material similar oțelului, dar care este de 10 ori mai puternic și de șase ori mai eficient în construcții. Dacă pe viitor cânepa va fi folosită și în acest sens, efectele se vor vedea prin reducerea considerabilă a impactului negativ al emisiilor de substanțe poluante în aer și apă. Extracția fibrelor din cânepă și prelucrarea lor pot înlocui folosirea lemnului în foarte multe domenii prin realizarea diferitelor produse, podele, acoperișuri, izolații și alte materiale de construcție. În plus, cânepa poate fi folosită și pentru a produce două tipuri de carburant, și anume biodiesel din semințele de cânepă și etanol obținut din fermentarea tulpinilor sale.

Laura ZMARANDA

Vreau cu tărie să cred că încă mai avem șansa de a trăi pe o planetă curată, sănătoasă. Însă realitatea face ca această perspectivă să pară mai idealistă chiar și decât cea a colonizării altor planete.

Potrivit statisticilor, în fiecare an la nivel mondial se produc 322 de milioane de tone de plastic. Aceleași date spun că în doar 20 de ani producția de plastic a crescut covârșitor. Dacă în 1980 se produceau 20 milioane de tone, în 2000 s-a ajuns la 200 de milioane. Dacă cifrele nu vă sugerează nimic, atunci trebuie să vă spun că, potrivit revistei Anthropocene, după al Doilea Război Mondial omenirea a produs atât de mult plastic încât ar fi putut acoperi în întregime Pământul. Vă puteți imagina așa ceva? Studiile întreprinse de oamenii de știință au demonstrat că în prezent există plastic în fiecare colț al planetei. Cine să ne salveze de noi înșine? Atâta vreme cât cumpătarea și înțelegerea efectelor cumplite pe care le va avea plasticul asupra Pământului și implicit asupra vieții noastre vor fi limitate nimic nu va funcționa. Reciclarea, în pofida tuturor eforturilor făcute de ecologiști, va fi o stavilă infinit mai mică decât tsunamiul declanșat de nepăsare.

O șansă vine însă tot din partea naturii. O echipă de cercetători de la Universitatea din Kyoto au descoperit, după cinci ani de studiu asupra a 250 de probe colectate din gunoaie, o bacterie care, pe parcursul a șase săptămâni, poate devora în întregime plasticul. Ideonella sakaiensis, așa cum au numit-o, trăiește hrănindu-se cu un material plastic foarte comun de tip polietilen tereftalat. Acesta este folosit în special pentru fabricarea sticlelor de tip PET și a mai multor tipuri de haine. Studiile asupra bacteriei au arătat că aceasta generează o enzimă care, în contact cu apa, transformă plasticul într-o substanță intermediară pe care o poate înghiți. Intervine apoi o a doua substanță care divide substanța intermediară în doi compuși de bază: etilenglicol și acid tereftalic, substanțele din care se fabrică PET-urile. Oare poate salva Pământul această bacterie care devorează plasticul.

(LZ)

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 58

Într-un singur an, la nivel mondial se produc 322 de milioane de tone de plastic. 150 de milioane de tone se află doar în oceane. Studiile privind utilizarea acestui material spun că după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a produs atât de mult plastic, încât ar fi putut acoperi toată suprafața pământului. Și se pare că nu ne oprim aici. Se estimează că producţia de plastic a lumii se va dubla în următorii doi ani.

Dar oare în pofida tuturor acestor previziuni poate exista viață fără plastic? Greu de spus dacă omenirea va renunța la toate tabieturile ei. Cert este că, în anumite colțuri ale lumii plasticul nu este indispensabil. În unele sate din India, spre exemplu, sătenii au o tradiție din a face farfurii din frunze. Acestea nu au în componență adezivi chimici sau alte substanțe dăunătoare și pot fi refolosite. Două luni este perioada maximă de folosire, însă după acest termen farfuriile obținute din comprimarea frunzelor nu reprezintă niciun pericol pentru natură, fiind biodegradabile. O alternativă prietenoasă cu Terra, pentru că astfel se renunță la vesela din plastic. Ce spuneți? Vrei să serviți masa în farfurii obținute din frunze?

(L.Z.)

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 58

În casa fiecăruia dintre noi există sticle de plastic. Odată consumat conținutul lor sticlele sunt sortite deșeului menajer, chiar dacă există nenumărate posibilități de reciclare a lor. Putem transforma plasticul în fantezie. Iată doar câteva dintre formele pe care le poate căpăta. Sticlele de plastic pot fi cu ușurință transformate în ghivece pentru flori. Este suficient să le tăiați de la jumătate și să le vopsiți în nuanțele dorite. Dacă avem un recipient de plastic deja colorat îi putem păstra culoarea originală.

Fundul de sticlă tăiat și colorat poate fi folosit pentru a păstra lucruri de mici dimensiuni. Cu puțină imaginație, din banala sticlă de plastic se poate face chiar și un tablou floral în „relief“. Vopsiți în nuanțe cât mai vesele sticla, legați-o de un carton, realizați tulpinile florilor din paie verzi de unică folosință, iar pentru petale folosiți dopuri de sticlă în diferite culori.

Pentru a realiza un măr aveți nevoie de două funduri de sticlă de plastic. Acestea trebuie îmbinate, iar interiorul lor poate fi umplut cu hârtie  creponată. Pentru a ascunde porțiunea în care cele două sticle se îmbină puteți folosiți o panglică roșie. Tot dintr-un fund de sticlă se poate realiza și suport pentru lumânări. Pentru a da o un strop de magie suportului acoperiți-l cu lipici și presărați din abundență sclipici.