Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Dec 2021

Schimbările climatice aduc pierderi de trilioane de euro economiei mondiale

Ploile abundente și inundațiile continuă să facă ravagii în mai toată lumea. Ce puțin la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie un val de inundații a lovit aproape întreaga Europă, făcând zeci de morți în Franța, Germania, Belgia și România. În plus, au fost grav afectate și zone întregi din Statele Unite și Australia.

Pericolul încă nu a trecut

Problema e că vremea își schimbă tiparele cu care meteorologii au fost obișnuiți, iar predicțiile sunt foarte precise doar pe termen scurt. După toate recordurile bătute anul trecut, când s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istoria măsurătorilor meteorologice, anul acesta temperaturile globale înregistrate în lunile martie și mai au fost cele mai ridicate din ultimii 100 de ani. Cu alte cuvinte, dacă 2015 a fost declarat cel mai cald an din istoria măsurătorilor de la 1850 încoace, experții se așteaptă ca 2016 să depășească toate recordurile. „Chiar dacă creșterile de temperatură la nivel global se datorează în principal lui El Niño, aceste anomalii sunt și rezultatul încălzirii globale continue cauzată de acțiunile oamenilor“, a explicat presei climatologul german, Stefan Rahmstorf. Meteorologii se așteaptă ca fenomenul El Niño să se sfârșească la finalul anului 2016, însă efectele lui se vor face simțite și anul următor. În privința României, pentru luna iulie media temperaturilor se va situa undeva în jurul valorii de până la 30° Celsius în mai multe regiuni din România. Probleme se pare că vor fi în luna august, când temperaturile vor avea vârfuri și cu mult peste... 40 de grade.

Catastrofă iminentă?

Conform unui studiu condus de Simon Dietz, profesor la London School of Economics, schimbările climatice pot aduce pierderi de 2,5 trilioane (2.500 miliarde) dolari economiei mondiale. Dar, potrivit celor mai pesimiste estimări – utilizate de autorități pentru a testa sănătatea unor companii sau a economiei unei țări – aceste pierderi s-ar putea ridica până la 24 trilioane de dolari sau 17% din activele întregii economii mondiale, fapt ce ar echivala cu o adevărată catastrofă. „Cercetarea noastră sugerează investitorilor pe termen lung că ne-am găsi într-o situație superioară într-o lume cu emisii reduse de carbon. Fondurile de pensii ar trebui să fie primele care reacționează la acest fapt, iar multe dintre ele fac deja acest lucru“, a afirmat prof. Simon Dietz. Amintim că în luna ianuarie la World Economic Forum s-a apreciat că „o catastrofă provocată de schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa economiei mondiale pentru anul 2016“. „Impactul schimbărilor climatice reprezintă un risc sistemic de proporții masive“, a declarat și Ben Caldecott, directorul programului de finanțare sustenabilă din cadrul Universității Oxford.

Acord Istoric privind Schimbările Climatice

Peste 155 de state, printre care și România, au semnat recent, la New York, Acordul Istoric privind Schim­bările Climatice. Obiectivul principal al acestuia este limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 2° Celsius. Acordul a fost negociat și agreat la nivel mondial, în cadrul Conferinței internaționale privind schimbările climatice de la Paris, din 12 decembrie 2015. Conform documentului, toate statele trebuie să întreprindă măsuri naționale pentru atingerea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, țările dezvoltate trebuie să adopte urgent obiective clare pentru reducerea emisiilor poluante care să acopere întreaga economie.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 52

  • Publicat în Mediu

Pierdem peste un miliard de euro pe an în urma interzicerii neocotinoidelor

Institutul de Economie Agrară (IEA) a întocmit recent un studiu intitulat „Impactul interzicerii tratamentului cu neocotinoide asupra sectorului de seminţe din România“. Concluziile sunt edificatoare: fermierii români vor pierde anual peste un miliard de euro! Problema dureroasă este că Uniunea Europeană a interzis această grupă de insecticide (din care fac parte clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam) fără nicio argumentare ştiinţifică şi fără a pune altceva în loc. Vă prezentăm în continuare o sinteză a studiului.

Dăunătorii periculoşi vor prolifera

Autorii studiului au arătat că Regulamentul CE 485/2013 interzice, începând din această iarnă, utilizarea insecticidelor care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor, cu excepţia cerealelor de toamnă. Res­tricţia este valabilă timp de doi ani, pentru a se evalua impactul asupra populaţiilor de albine.

În România, ANSVSA nu a înregistrat niciun caz de mortalitate a familiilor de albine ca urmare a tratamentului seminţelor cu insecticide din grupa neonicotinoidelor, iar numărul familiilor de albine, producţia şi exportul de miere au crescut în ultima perioadă.

Regulamentul are un impact negativ asupra agriculturii din România, având în vedere utilizarea acestor insecticide ca mijloc de combatere a unor dăunători periculoşi: Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului sau gărgăriţa frunzelor de porumb), Agriotes sp. (viermii sârmă) şi Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb), Athalia rosae L. (viespea rapiţei), Phylotreta spp. şi Phylloides spp. (purici de pământ).

Tanymecus dilaticollis este frecvent întâlnit în zona de sud şi sud-est a ţării, unde constituie un factor limitativ al culturilor de porumb. Arealul general de dăunare este limitat la zonele circumscrise Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia), cu menţiunea că nivelul populaţiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important se semnalează în România, aceasta şi din cauza suprafeţelor mari cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, care ocupă anual aproximativ 35% din suprafaţa arabilă.

Astfel, cultura porumbului în zonele de impact al dăunătorului Tanymecus dilaticollis nu poate fi realizată în afara unor măsuri energice de prevenire şi de combatere a acestei insecte.

Istoria se repetă

Conform studiului, în deceniile 3-5 ale secolului trecut, înainte de utilizarea unor metode chimice, anual erau compromise zeci de mii de hectare de porumb, iar în primăverile secetoase, chiar sute de mii de hectare. După utilizarea substanţelor chimice pentru combaterea insectelor, unele suprafeţe s-au reînsămânţat şi de 2-3 ori, deoarece la densităţi de 80-100 de insecte/metru pătrat culturile erau compromise.

Specialiştii apreciază că atacul insectei are loc în prima perioadă de vegetaţie, pe aproximativ un milion de ha, din cauza existenţei unei rezerve biologice în sol de 40-70 adulţi/mp.

După anul 1998 s-a constatat o evoluţie tot mai performantă a metodelor de prevenire şi de combatere a speciei Tanymecus dilaticollis atât din punctul de vedere al eficacităţii, dar, mai ales, al protejării mediului datorită impactului tot mai redus al produselor folosite (produse sistemice cu toxicitate redusă, doze tot mai mici, amplasarea produsului în zona ţintă, fapt care protejează fauna utilă).

De precizat că, faţă de 25-30 kg/ha în cazul produselor de combatere folosite până în ultimul deceniu, în cazul produselor neonicotinoide se folosesc maximum 250 g de substanţă activă/ha la porumb şi mai puţin în cazul florii-soarelui.

Lipsa utilizării acestor insecticide va conduce la dezvoltarea populaţiilor de dăunători atât din specia Tanymecus dilaticollis, cât şi a viermilor sârmă din genul Agriotes sau, mai recent, a viermelui Diabrotica virgifera virgifera şi la apariţia exploziilor numerice, caracteristice anilor anteriori utilizării metodelor chimice, iar intensificarea gradului de atac poate avea un serios impact negativ asupra agriculturii din România.

Pierderile, în cifre

În urma cuantificării impactului economic la porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, în cazul loturilor semincere şi al culturilor de consum, specialiştii IEA au calculat pierderile provocate din cauza diminuării producţiei cu 20% şi respectiv 40%, în condiţiile în care s-a folosit ca an de bază 2012.

Pierderile se produc atât prin diminuarea suprafeţelor cultivate cât şi prin reducerea producţiilor obţinute, activităţii de procesare a seminţelor, precum şi a veniturilor la bugetul de stat.

Aşadar, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623.889 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 20% şi 922.759 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 40%, plus cheltuielile cu reînfiinţarea culturii pe 15% din suprafaţă, în valoare de 562 mii de euro.

Fermierii solicită decidenţilor compensarea pierderilor suferite anual pe această cauză.

Pentru compensarea pierderilor de producţie (variantele 20%-40%) ar trebui semănate suprafeţe suplimentare cu porumb 1.089-2.227 de mii ha, cu floarea-soarelui 424-490 de mii ha şi rapiţă 64-87 de mii ha.

În structura acestor pierderi, fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72%-80%.

Pierderile pe culturi: porumb între 571.831 şi 855.435 de mii de euro, rapiţă între 6.602 şi 8.810 de mii de euro şi floarea-soarelui între 45.455 şi 58.514 de mii de euro.

Pierderi importante se vor înregistra şi la nivelul furnizorilor de inputuri agricole (procesatori şi comercianţi de sămânţă şi produse de protecţie a plantelor), ca şi la nivelul bugetului de stat (impozit pe profit şi venituri din certificarea seminţelor).

Vestul nu ştie ce înseamnă Tanymecus dillaticolis

În condiţiile interzicerii insecticidelor din grupa neonicotinoidelor, în prezent nu există alte produse eficiente autorizate.

În România nu s-au înregistrat cazuri de mortalitate a familiilor de albine ca urmare a tratamentului seminţelor cu insecticide din grupa neonicotinoidelor.

În Europa arealul general de dăunare al insectei Tanymecus dillaticolis este limitat la zonele circumscrise Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia), cu menţiunea că nivelul populaţiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important, se semnalează în România, în special în zonele agricole favorabile culturilor de porumb şi floarea-soarelui.

Dezastru în Europa

La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentaţie şi Agricultură (HFFA) a efectuat studiul „Impactul socio-economic şi de mediu al tratamentului seminţelor cu neonicotinoide la nivelul UE“. Studiul ajunge la concluzia că, în decurs de cinci ani, pierderea acestei tehnologii ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 miliarde de euro, cu afectarea unui număr de 50.000 de locuri de muncă, în special în Europa de Est.

Menţionăm că studiul IEA reprezintă punctul de vedere al Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material săditor din România (AMSEM), Asociaţiei Industriei Seminţelor din România (AISR), Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Federaţiei Naţionale ProAgro, Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Traian Dobre

Pierderile companiilor româneşti în urma scandalului cărnii de cal vor fi cunoscute în câteva zile

Scandalul cărnii de cal continuă să aducă prejudicii companiilor româneşti din industria cărnii, deşi autorităţile naţionale dar şi cele ale ţărilor membre UE au confirmat că frauda apărută în cazul etichetării cărnii de cal nu a plecat din România, Asociaţia Română a Cărnii urmând să prezinte, în câteva zile, pierderile suferite de aceste companii.

"Scandalul de fraudă în care a fost implicat pe nedrept ţara noastră aduce în continuare prejudicii abatoarelor româneşti care exportă în UE. Avem 2-3 abatoare care exportau carne de vită către Uniunea Europeană şi care deocamdată au primit semnale că trebuie să mai aştepte reluarea exporturilor, deşi România a fost scoasă din acest scandal", a declarat, luni, pentru AGERPRES, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Mihai Vişan.

Acesta a precizat că ARC va prezenta în 2-3 zile o estimare a pierderilor suferite de companiile româneşti din industria cărnii, în urma scandalului privind etichetarea frauduloasă a cărnii de cal drept carne de vită.

Vişan a apreciat reacţia promptă şi sigură a autorităţilor naţionale în privinţa acestor acuzaţii aduse industriei din România, subliniind că nu acelaşi lucru poate fi afirmat în ceea ce priveşte reacţia unor autorităţi din statele membre.

"Consider că întârzierea în unele state membre pentru clarificarea situaţiei apărute în acest scandal, care deja durează de aproape două săptămâni, s-a datorat faptului că nu s-a considerat că ar avea impact asupra siguranţei alimentare şi din acest motiv nu s-a transmis pe sistemul rapid de alertă al CE. Vineri s-a decis ca şi în cazul unor acţiuni de fraudă să fie utilizat acest sistem", a mai adăugat Mihai Vişan.
Potrivit datelor furnizate de directorul executiv al ARC, exporturile companiilor româneşti din industria cărnii se ridică anul la 300 de milioane de euro.

Din cei 41 de membrii ARC, care asigură 55% din totalul producţiei de mezeluri, 15 au acreditare pentru export pe piaţa comunitară, cu precădere în ţări precum Grecia, Cipru, Marea Britanie şi Italia.

Industria de procesare a cărnii din România are în prezent 200 de unităţi agreate pentru export în UE, schimburi intracomunitare cu 18 ţări şi 20.000 de angajaţi direct şi în jur de 500.000 oameni integraţi în industrii colaterale. De asemenea, 95% din ceea ce se consumă din acestă industrie este produs românesc.

Consumul mediu de mezeluri în România este de 8 kg pe locuitor pe an, în timp ce în UE medie este de 20-25 kg, iar în Germania ajunge şi la 35 de kg.

Valoarea pieţei autohtone a cărnii se ridică la 1,2 miliarde de euro, circa 1% din PIB.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS