Cioturi! Doar cioturi au mai rămas pe 100 ha dintr-o fostă pădure privată, cândva cu fagi falnici, seculari. Am început să urcăm, în timp ce ploua şi ploua... În lipsa arborilor, se formaseră deja torenţi care ameninţau o colonie de ţigani rudari, comunitate care aparţine de comuna Sălătrucu, judeţul Argeş. Aceasta este situată pe malul râului Topolog, la poalele Munţilor Făgăraş.

După câteva minute bune de ascensiune şi slalom printre ape, murdari de noroi, am ajuns pe un platou care se întindea pe sute de mii de metri pătraţi. Abia aici am înţeles dimensiunea dezastrului. Am rămas muţi, incapabili parcă să ne manifestăm indignarea, văzând cum o suprafaţă atât de mare a fost tăiată ilegal.

Printre cei prezenţi s-au aflat Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV), ai Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, ai autorităţilor locale şi doar câţiva ziarişti.

După primele cercetări a rezultat că la Sălătrucu s-a produs o fraudă cu complicitate între proprietarul pădurii, administratorul privat şi organul de control.

Legea protejează ilegalităţile din domeniul privat

Povestea locului ne-a fost relatată de Armand Chiriloiu, directorul Direc­ţiei Silvice (DS) Argeş, din cadrul RNP. Astfel am aflat că proprietarul pădurii este, în acelaşi timp, patronul unei firme de exploatare a masei lemnoase. Acesta a tăiat ilegal toţi copacii, cca 25-30 de mii de metri cubi, de pe urma cărora a obţinut aproximativ 4 milioane de lei.

Până în anul 2011, pădurea de la Sălătrucu s-a aflat în paza Ocolului Silvic (OS) Şuici. Numai că pădurarii statului nu au satisfăcut dorinţa proprietarului, de tăiere masivă a lemnului. Din acest motiv, administrarea acestui fond forestier a fost mutată la un OS privat. Noul administrator a acceptat marcarea tuturor arborilor de pe cele 100 ha şi a început exploatarea abuzivă. La sfârşitul toamnei trecute nu mai rămăseseră decât cioturi.

„Din păcate, RNP nu are drept de control şi nu poate interveni în astfel de situaţii, pentru că nu există un cadru legal. Legea nu permite statului impunerea unor restricţii silvice, pe domeniu privat. Nu am putut decât să semnalăm tăierile ilegale, să întocmim rapoarte, pe care le-am trimis la Bucureşti“ – ne-a declarat Chiriloiu.

Domnia sa a afirmat că, teoretic, proprietarul are acum obligaţia să reîmpădurească toată zona de pe care a tăiat arborii. Doar teoretic, pentru că în realitate se aplică consfinţirea dreptului de proprietate, potrivit căreia statul nu se poate implica pe terenuri particulare. Deci, fiecare face ce vrea.

Pedepsirea proprietarului, pentru că a tăiat ilegal 100 ha de pădure, poate fi materializată cel mult într-o amendă, pentru nerespectarea regimului silvic.

Conform celor spuse de Chiriloiu, procurorii întocmesc un dosar penal. Însă, pentru a putea fi judecat acel dosar, trebuie stabilit un prejudiciu. Care prejudiciu? Acesta nu există, pentru că proprietarul nu reclamă nicio pierdere! Aşadar, nimeni din domeniul silvic privat nu poate fi judecat şi condamnat. Poate că, după modificarea Codului Silvic, astfel de abuzuri vor putea fi pedepsite drastic.

Pedepse de la stat la stat

Deocamdată vor avea de suferit numai salariaţii de la stat, care nu au făcut nimic pentru a opri ilegalităţile. Lucia Varga spune că inspectorii ITRSV Ploieşti, de care aparţine zona „rasă“, ar fi trebuit să intervină imediat după ce au început tăierile de arbori, mai ales că ilegalitatea a fost semnalată din timp.

„Nu este cu putinţă ca un organ de control (ITRSV – n.n.), plătit din banii statului, să permită distrugerea integrală a unei păduri. Dosarul va fi înaintat Poliţiei, pentru cercetări penale. Dar, până atunci, eu voi lua măsuri administrative. Îi voi demite pe cei de la ITRSV Ploieşti, care trebuiau să efectueze controale şi să ia măsuri, dar nu au făcut nimic. De asemenea, voi lua măsuri împotriva ocolului silvic privat care a permis tăierea totală a pădurii şi îi voi ridica avizul de funcţionare dat de Ministerul Mediului“ – a spus Varga.

Ministrul delegat susţine că, prin noul Cod Silvic, se vor introduce autorizaţiile de practică, iar pădurarii care vor permite tăieri ilegale îşi vor pierde dreptul de practică a meseriei, deci nu-şi vor mai încasa leafa timp de şase luni. În cazul unor fraude mari, precum cea de la Sălătrucu, vor fi sancţionaţi şi şeful ocolului silvic şi directorul silvic regional, care administrează pădurea.

„Pentru a impune noul Cod Silvic aştept sprijin de la dumneavoastră (ziarişti – n.n.), de la societatea civilă, de la oameni simpli, care nu sunt atât de vocali precum cei ale căror interese le vom atinge. Pe de o parte vom înăspri pedepsele, iar pe de altă parte vom întări controalele, astfel încât să punem ordine în sistem“ – a menţionat Varga.

Peste 3.000 ha „rase“

În Argeş există şi alte zone, precum Aninoasa, în care se fac tăieri ilegale, pe suprafeţe mult mai mari decât la Sălătrucu. Ar fi în pericol cca 2.000 de hectare. Armand Chiriloiu a recunoscut că a descoperit zone întinse, precum Domneşti, Aninoasa, Câmpulung sau Rucăr, unde au fost „rase“ peste 3.000 de hectare.

Conform calculelor sale, în medie se pot recolta aproximativ 300 mc/ha de masă lemnoasă. De aici rezultă un volum de circa 1 milion mc. Cum valoarea actuală a unui metru cub este de 150 de lei, înseamnă că tăierile ilegale însumează vreo 150 milioane de lei.

Precizăm că, la nivel naţional, masa lemnoasă exploatată ilegal s-a ridicat la peste 5 miliarde de euro.

Quid prodest?

„În perioada următoare controalele se vor intensifica şi unde se vor găsi ilegalităţi vor fi întocmite dosare penale. Vor fi vizate inclusiv amenajamentele silvice falsificate. Toţi cei care au fost părtaşi la furtul de masă lemnoasă trebuie să plătească“ – a afirmat Varga.

Mai mult, a adăugat ministrul delegat, se vor efectua controale încrucişate, cu organe de control aduse din alte judeţe, pentru a fi scoasă în evidenţă realitatea din teren, complicitatea locală. Pe lângă inspectorii ITRSV, vor participa reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Parchetului.

Frumoase intenţii, doar că răul a fost deja făcut. În opinia noastră, din cauza lipsei unei legislaţii severe, controalele nu reprezintă decât un gest de imagine, iar tăierile ilegale vor continua nestingherite!

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Noul Cod Silvic a ajuns la o formă considerată finală, care urmează să primească semnăturile altor ministere. Din păcate, unele aspecte deosebit de importante au fost uitate sau pur şi simplu neglijate de autor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP) consideră necesar noul act legislativ, iar iniţiativa conducerii MMSC pentru elaborarea acestuia, binevenită. Doar că...

S-a urmărit numai interesul economic

„Din proiectul de Cod Silvic lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor. La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a declarat Marian Stoicescu, preşedintele FAP, într-o recentă conferinţă de presă.

În opinia sa, în baza acestui acord trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei date de toate cele 46 de ţări europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

„Nici actualul Cod Silvic şi nici noul proiect nu constituie cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii. Din contră, se pune un accent şi mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării“, a afirmat Stoicescu.

Domnia sa a spus că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

De ce nu intervine statul?

„Proiectul de Cod Silvic nu creează cadrul legal necesar şi suficient pentru oprirea distrugerii pădurilor. România este în criză forestieră din 1991. Aceasta s-a accentuat în ultimii ani. În prezent, aproximativ 400.000 ha de pădure au fost distruse, iar alte sute de mii sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 ha sunt lăsate de izbelişte, nu sunt păzite şi nici administrate“ – a menţionat preşedintele FAP.

Potrivit celor prezentate, noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie.

Stoicescu este de părere că cea mai importantă măsură de stopare a distrugerii pădurilor, care ar trebui să se regăsească în proiectul de lege, este intervenţia directă a statului, prin preluarea în administrare, de către RNP – Romsilva, a pădurilor particulare distruse şi/sau expuse distrugerii prin nerespectarea amenajamentelor silvice ori neadministrate.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

În ultima perioadă, au fost gândite schimbări majore în activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (RNP), inclusiv implementarea unui nou concept, de cultură forestieră.

Valorificarea superioară a lemnului a început să respecte cerinţele europene, pentru urmărirea trasabilităţii. De asemenea, Regia şi-a adus un aport substanţial la elaborarea noului Cod Silvic.

Din păcate, în lipsa unui cadastru forestier, retrocedările de păduri au fost făcute, în multe situaţii, în funcţie de documente vechi, fără să se ţină cont de legile şi tranzacţiile ulterioare. Din acest motiv, de exemplu, au apărut mai multe persoane care au revendicat aceeaşi pădure. Astfel statul a pierdut suprafeţe importante din fondul forestier.

Aceste preocupări şi problemele prioritare ale RNP au fost prezentate recent în cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurate la sediul instituţiei.

„Acum un an, când am revenit în sistem, la Romsilva, a trebuit să identific problemele existente, ce s-a făcut în ultimii ani şi să demarez acţiunile prioritare pentru perioada actuală. În primul rând, am constatat că RNP nu mai administrează decât puţin peste 3,2 milioane de hectare de pădure a statului, faţă de vreo 4,7 mil ha, câte erau în urmă cu câţiva ani. De asemenea, Regia mai administrează 23 de parcuri naţionale şi naturale. Totodată, gestionează 16 unităţi cu cai de rasă, dintre care patru depozite de armăsari şi 12 herghelii, cu 12 rase. Este vorba despre un patrimoniu genetic, important pentru România, dar şi pentru Europa“ – a declarat Adam Crăciunescu (foto), directorul general al Romsilva.

Cheltuielile anuale pentru administrarea parcurilor se ridică la vreo 12 mil. lei, iar pentru caii de rasă, la 27 mil. lei.

Cum îşi fură statul căciula

Pentru a putea susţine administraţia parcurilor, caii de rasă şi activitatea în silvicultură, RNP foloseşte, în principal, veniturile provenite din exploatarea masei lemnoase.

„Problema este să reuşim ca aceeaşi cantitate recoltată de masă lemnoasă, de aproximativ 9,7 milioane de metri cubi pe an, să o valorificăm cât mai bine pe piaţă. Printr-un management corespunzător, sper să reuşim să trecem peste momentele dificile“, a afirmat Crăciunescu.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, a menţionat directorul general, virările RNP la bugetul statului, aferente anului 2012, reprezintă 85% din profitul net, aproximativ 56 de milioane de lei. Mai rămân 10% pentru dezvoltare şi 5% pentru susţinerea managementului.

Pe lângă taxele şi impozitele obişnuite, tot către stat, din valoarea masei lemnoase, Romsilva plăteşte 2% pentru fondul de mediu şi o redevenţă de 0,5% pentru resurse naturale, conform Codului Fiscal.

„Pentru a obţine rezultate foarte bune, suntem preocupaţi, în primul rând, să punem pe piaţă lemn certificat, din punctul de vedere al provenienţei, potrivit cerinţelor europene. Adică orice lemn plecat din pădure trebuie să fie însoţit de un document emis de administratorul fondului forestier“, a spus Crăciunescu.

Trasabilitatea reduce tăierile ilegale

Trasabilitatea lemnului este prevăzută în noul Cod Silvic. Acest lucru implică eliminarea lemnului pe picior, adică aproximarea cantităţii de masă lemnoasă înainte de tăiere. Se consideră că o astfel de măsură va reduce foarte mult tăierile ilegale.

Directorul general a afirmat că valorificarea numai a lemnului certificat, pentru a fi urmărită clar trasabilitatea, a început deja. Numai că procesul este de durată şi va putea ajunge la 2-3 ani de zile.

„Un sistem funcţional şi controlat s-ar putea introduce progresiv în 2-3 ani de zile, la nivelul întregii ţări. Aici există o contradicţie cu propunerea ministerului, care vrea să aplice această măsură începând cu 1 ianuarie 2014. Este foarte greu şi vor fi presiuni şi din partea agenţilor economici, pentru că nu ne putem organiza să-l punem în funcţiune cu această dată, deşi este necesar şi oportun. La ora actuală, din volumul total de masă lemnoasă pe care RNP îl pune pe piaţă, 33% este fasonat în regie proprie sau cu agenţi economici prestatori de servicii. Noi am făcut un prim pas şi vrem să introducem acest sistem. În 2013, ne-am propus să ajungem la peste 40% lemn fasonat din totalul masei lemnoase, iar, în funcţie de ce va prevedea noul Cod Silvic, să ne organizăm şi să punem pe piaţă întreaga cantitate de masă lemnoasă fasonată şi măsurată“, a menţionat Crăciunescu.

Modificări ale Codului Silvic

Specialiştii Romsilva au rescris o bună parte din noul Cod Silvic, având modificări care se întind pe mai mult de zece pagini.

„Sunt multe articole în contradicţie cu principiile noastre de gospodărire a pădurilor, dar sunt convins că, odată ajuns Codul Silvic în Parlamentul Românei, toate aceste lucruri se vor clarifica, pentru că majoritatea deputaţilor au contactat şi partea tehnică din minister şi pe cea din RNP şi cred că putem rezolva toate aceste probleme“, a adăugat directorul general.

Conform opiniei sale, printre noile prevederi ale Codului silvic se află şi măsurile de încurajare a prelucrării lemnului în România, pentru că se doreşte să se aducă plusvaloare acestei resurse, creându-se, astfel, şi venit la bugetul statului, dar mai ales locuri de muncă pentru cetăţeni.

Domnia sa consideră că modificarea radicală a Codului silvic era necesară, mai ales că, din nefericire, sunt foarte multe judeţe din ţară unde se taie necontrolat pădurile.

Peste 3.100 de litigii

Crăciunescu a informat presa că, la nivelul RNP, există peste 3.100 de litigii, cu prezumtivi sau urmaşi de drept ai proprietarilor de păduri. Aceştia au prezentat în instanţă tot felul de documente, pe baza cărora s-au dat sentinţe judecătoreşti de punere în posesie, astfel încât suprafaţa pădurilor statului s-a înjumătăţit.

„Dacă se punea în aplicare studiul de fezabilitate realizat cu Banca Mondială în 2005, practic înainte de a apărea Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniul proprietăţii – n.n.), evitam toate litigiile şi problemele RNP. Practic, Legea nr. 247 a creat multe probleme, pentru că a obligat Romsilva să pună la dispoziţia proprietarilor 998.000 ha de pădure, fără să aibă, în toate situaţiile, delimitată suprafaţa unde trebuia să fie pusă în posesie această pădure. Şi aşa au apărut o serie de litigii, avem peste 3.100, cu tot felul de adevăraţi sau prezumtivi urmaşi ai foştilor proprietari care ne creează probleme. S-a venit în instanţă cu tot felul de documente scrise şi dinainte de Primul Război Mondial, şi din 1912, documente pe baza cărora s-au dat sentinţe în favoarea foştilor proprietari, astfel încât suprafaţa fondului forestier de stat a scăzut foarte mult“, a declarat Crăciunescu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

În cadrul simpozionului „Contribuţii ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva la gestionarea durabilă a fondului forestier administrat şi la valorificarea superioară a produselor şi funcţiilor pădurii“ a fost analizată starea actuală a codrilor noştri. Eveni­mentul a fost organizat recent de Romsilva şi de Consiliul Ştiinţific Consultativ (CSC) al RNP, la sediul central al Regiei. Au participat directori de direcţii silvice, cercetători, membri marcanţi ai CSC, reprezentanţi ai societăţii civile, ai ONG-urilor implicate în conservarea şi susţinerea pădurii.

O nouă organizare la RNP

„Astăzi, faţă de alte momente istorice, Regia trebuie să-şi îndeplinească rolul de administrator“, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, la deschiderea lucrărilor simpozionului. Domnia sa a spus că se pune tot mai mult accentul pe schimbarea Codului Silvic, care să ducă la o bună gospodărire a pădurilor, dar care să respecte şi directivele europene privind gestionarea durabilă a resurselor forestiere. De aceea, a fost necesară elaborarea unei noi strategii referitoare la administrarea pădurilor. Aceasta prevede adaptarea RNP la condiţiile actuale.

Directorul general a adăugat că, pentru asigurarea unui management sustenabil, este nevoie de mai multă comunicare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. În acest scop, se va dezvolta un sistem informaţional, care să reducă maculatura actuală.

Pe piaţă, numai lemn fasonat

Noul Cod Silvic prevede că, în viitor, lemnul introdus pe piaţă va fi fasonat, măsurat, cu provenienţă controlată şi va dispărea forma de lemn pe picior. Din acest motiv, Romsilva trebuie să se reorganizeze, să vină cu un nou concept privind valorificarea resurselor lemnoase. În prima etapă va fi pregătit personalul necesar, care va proveni din rândul pădurarilor, începând de la nivelul ocolului silvic, mai ales în cazul lemnului cu valoare ridicată.

„În noul Cod silvic se propun lucruri importante pentru pădurea românească. Problema se pune pentru a avea pe piaţă lemn controlat din punctul de vedere al provenienţei. Este bine ca administratorul, respectiv proprietarul, să valorifice lemn fasonat şi este foarte important acest lucru. Singura problemă este legată de termenul de aplicare, 1 ianuarie 2014, pentru că trebuie să realizăm infrastructura necesară, astfel încât administratorul să o pună în aplicare. Din punctul de vedere al Romsilva, sperăm că putem să o aplicăm în 2-3 ani. Însă mă gândesc la proprietarii pădurilor private, care nu au posibilitatea să se organizeze atât de rapid“, a menţionat Crăciunescu.

Conform domniei sale, infrastructura presupune, în primul rând, depozite intermediare, depozite de lemn la toate ocoalele silvice, care deocamdată nu există. Lemnul fasonat trebuie mai întâi triat pe sortimentele cerute pe piaţă, iar sortarea nu poate fi făcută în pădure.

Fără o gospodărire raţională, ecosistemele vor fi afectate

Reprezentantul Comisiei pentru amenajarea pădurilor, biometrie şi cadastru forestier, Ovidiu Badea, a propus instalarea unor „Reţele de cercetare/monitorizare ecologică“ pe termen lung. Menirea acestora ar fi să urmărească starea de sănătate a pădurilor şi cercetarea ecologică a ecosistemelor forestiere.

„În urma monitorizării, sunt furnizate informaţii ştiinţifice pe termen lung despre starea ecosistemelor şi a componentelor acestora, sub acţiunea diferiţilor factori de stres, cum ar fi poluarea atmosferică, schimbările climatice etc.“, a declarat Badea.

Domnia sa a afirmat că, în ultimii ani, România a fost încadrată în cate­goria ţărilor cu păduri slab afectate, starea de sănătate a pădurilor înregistrând o sensibilă ameliorare. În regiunea de sud şi sud-est a ţării, pădurile prezintă o intensitate mai ridicată a procesului de vătămare, fapt ce impune o atenţie deosebită asupra acestei ultime bariere vii împotriva extinderii spre vest a stepei eurasiatice.

Foioasele sunt mai afectate decât răşinoasele, prezentând totuşi o stare de sănătate relativ stabilă; 24% din totalul factorilor vătămători sunt insectele defoliatoare şi factorii abiotici (rupturi produse de vânt şi zăpadă).

Concluziile cercetării arată că poluarea atmosferică şi depunerile poluante în păduri şi în solurile forestiere constituie o ameninţare evidentă asupra stării ecosistemelor. De asemenea, creşterea temperaturilor şi reducerea precipitaţiilor pot determina schimbări semnificative, cum ar fi creşterea frecvenţei producerii evenimentelor extreme, a secetei, a fenomenelor catastrofale. Calea cea mai sigură pentru a garanta că pădurile vor fi capabile să se adapteze prezentelor şi viitoarelor modificări climatice este asigurarea unei biodiversităţi optime a pădurilor.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

După 1990, proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autorităţile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferenţă şi pasivitate.

În anul 1800, suprafaţa împădurită a provinciilor istorice româneşti era de 8,5 milioane ha de pădure, adică 36% din teritoriu. Această suprafaţă s-a redus continuu, în principal ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni. În anul 1948, suprafaţa fondului forestier era de 6,486 mil. ha, din care 1,942 mil. ha (29,43%) aparţineau statului.

Aceste date provin dintr-un raport de audit al Curţii de Conturi a României, intitulat „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012“.

Legi confuze şi lipsite de viziune

Pe lângă situaţia suprafeţelor împădurite, documentul menţionează că fondul forestier în proprietatea publică a statului a pierdut 3,02 mil. ha în ultimii 20 de ani din cauza retrocedărilor către persoane fizice şi juridice.

Se apreciază că o suprafaţă de peste 560 mii ha s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ ori juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Autorii raportului consideră că legile de retrocedare, elaborate în trepte, confuze şi lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc. şi au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, amânându-l sine die.

Legislaţia administrării şi controlului pădurii a fost decuplată de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale în pădurile proprietate publică a statului.

Confuziile, carenţele şi slăbiciunile din legislaţia ce priveşte retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entităţi, forme asociative şi persoane fizice, care nu aveau niciun drept şi au indus în eroare unele instanţe de judecată.

Solicitări abuzive

Din datele prezentate de Curtea de Conturi, rezultă că solicitările de fond forestier formulate de persoanele fizice depăşesc cu 390.000 ha suprafaţa de pădure deţinută la nivelul anului 1948. Dacă se iau în considerare şi formele asociative, suprafaţa depăşită ajunge la 575.000 ha. Acest lucru înseamnă că statul nu va mai rămâne nici măcar cu suprafaţa de pădure deţinută în 1948, cu toate că această proprietate ar trebui să fie cu mult mai mare. De ase­menea, nu se poate reconstitui totalitatea suprafeţelor de pădure deţinute de formele asociative de proprietate înainte de 1948, pentru că nu toţi foştii coproprietari au avut moştenitori şi nu toţi moştenitorii au depus cereri.

Nu în ultimul rând, au existat mari suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră expropriate, pentru care statul a plătit despăgubiri sume uriaşe în raport cu valoarea reală a tere­nurilor expropriate, precum şi păduri grevate de sarcini în favoarea statului şi care fuseseră preluate de acesta în contul unor creanţe, în special credite contractate de la instituţii de credit deţinute de statul român.

„Opiniile des auzite/exprimate, conform cărora retrocedările pot continua fără grijă, deoarece suprafaţa de pădure retrocedată până în prezent este departe de nivelul la care ar afecta proprietatea publică a statului din 1948, sunt iresponsabile. Atitudinea de îngăduinţă faţă de abuzuri, motivată de astfel de justificări, riscă să înlocuiască abuzurile statului din 1948 cu abuzurile asupra proprietăţii statului, în special din perioada de după anul 2000“, se arată în raport.

Justiţia nu e oarbă, e chioară

Multe dintre dosarele cu solicitări abuzive au fost soluţionate favorabil, prin procedură administrativă prevăzută de Legea nr. 18/1991 sau prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

Până la 31.12.2010, s-au validat reconstituiri de drepturi de proprietate pentru aproape 3,3 mil. ha, dintre care 3,06 mil. ha au fost puse în posesie de comisiile locale, rămânând nepusă în posesie şi nepredată suprafaţa de 235 mii ha.

Conform raportului de audit, situaţia punerilor în posesie a fost agravată şi mai mult, ca urmare a hotărârilor diverselor guverne care s-au succedat la putere, de a constitui drepturi de proprietate pe seama proprietăţii publice a statului, unor unităţi teritorial-administrative care nu au deţinut niciodată terenuri forestiere şi unor entităţi de cult care deţineau doar drepturi de folosinţă.

Reconstituirile abuzive ale drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere, estimate la aproximativ 10% din suprafaţa pusă deja în posesie sau care urmează a fi pusă în posesie, constituie numai vârful aisbergului, deoarece Legea nr. 247/2005 nu şi-a consumat nici pe departe efectele.

La sfârşitul anului 2010, pe rolul instanţelor de judecată se aflau, în diferite faze procesuale, 1.983 de cauze în litigii, prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 660.000 ha teren forestier.

Unele instanţe judecătoreşti au acţionat în vădită contradicţie cu legea, cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi cu principiul contradictorialităţii procesului civil. Acele instanţe au refuzat dreptul statului de a-şi apăra proprietăţile, prin titularul dreptului de administrare care avea ca obligaţie legală apărarea integrităţii fondului forestier. Deosebit de grav este faptul că au refuzat acest drept chiar şi după ce ICCJ, invocând prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi ale HG nr.1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, prin Decizia nr. 2165/2005, a precizat calitatea procesuală a administratorului pădurilor. De asemenea, au admis ca probatorii documente vechi, înscrisuri cu valoare declarativă, neînsoţite de documente din care să rezulte dreptul de proprietate, expertize extrajudiciare vădit nefundamentate, cu omisiuni premeditate, declaraţii de martori nevecini sau neproprietari. Au mai admis cereri de reconstituire unor persoane fără vocaţie succesorală, unor cetăţeni străini sau unor persoane juridice care nu erau succesoare în drepturi şi obligaţii ale persoanelor juridice în numele cărora se solicita reconstituirea. Şi exemplele pot continua.

Câmpia, săracă în păduri

Potrivit raportului, la sfârşitul anului 1990, suprafaţa fondului forestier era de 6.367.660 ha, iar după zece ani crescuse la 6.515.173 ha, din care în proprietatea publică 4.363.000 ha şi în cea privată 2.152.173 ha.

Răspândirea pădurilor pe teritoriul ţării este neuniformă. Procente mici ale gradului de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, cele mai afectate fiind Câmpia de Vest (3,2%), Câmpia Bărăganului (3,5%), Câmpia Moldovei (4,1%), Câmpia Olteniei (5,3%), Câmpia Transilvaniei (6,8%).

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Circa 600.000 de hectare de pădure şi de maquis au dispărut între 1987 şi 2007 în Grecia, locul lor fiind luat de exploatări agricole şi a construcţii de locuinţe sau infrastructură, potrivit unui studiu publicat joi de organizaţia neguvernamentală internaţională WWF, preluat de France Presse.

'Tufişurile şi arbuştii sunt categoriile cele mai afectate, în contextul presiunii exercitate de extinderea suprafeţelor cultivate şi de construirea de infrastructuri sau locuinţe', conform studiului realizat de ramura elenă a ONG-ului, publicat de presa locală.

Circa 488.000 de hectare de maquis şi vegetaţie de câmpie şi 131.000 de hectare de pădure au dispărut, dintre care 55.000 doar în jurul aglomerării urbane a Atenei, regiunea Attica, 35.000 în Epir şi 17.000 în Halkidiki /nord-est/ în ultimii ani.

Dezvoltarea locuinţelor a avut loc mai ales în jurul unor axe rutiere recente, Egnatia /nord/ şi Attiki, periferice Atenei, în timp ce marile incendii din ultimii douăzeci de ani au dus la creşterea numărului de construcţii, potrivit WWF. 'Ar trebui să se renunţe la a privi spaţiul natural drept o ocazie de investiţie', a subliniat urbanistul Thymios Papayannis.

Totodată, el şi-a exprimat regretul faţă de un proiect de lege consacrat turismului, aflat în elaborare de guvern, care 'prevede reglementări ce ameninţă mediul'. Absenţa în Grecia a unei politici de amenajare a teritoriului vine 'în detrimentul spaţiului natural şi subminează perspectivele de creştere din sectorul primar şi turism', a explicat Dimitris Karavellas, director al WWF-Grecia.

Sursa AGERPRES

România are nevoie de o nouă strategie în domeniul forestier, nu numai pentru a salva pădurile, ci şi pentru a mări suprafaţa împădurită de la 27% din suprafaţa ţării în prezent la 32%, cât reprezintă media europeană. Această propunere a venit din partea Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi a fost prezentată în cadrul unei recente conferinţe de presă, cu tema „Obiectivele Strategiei Forestiere a României“.

Cerinţe europene

În opinia lui Marian Stoicescu, preşedintele FAP şi al Confederaţiei Sindicatelor „Consilva“, noua strategie trebuie să se înscrie pe linia directoare europeană.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Statisticile arată că, anual, din pădurile României se exploatează circa 17 milioane metri cubi de material lemnos. Cantitatea amintită este, ca să spunem aşa, oficială, pentru că în realitate tăierile ilegale de arbori continuă în toate judeţele ţării, cu toate eforturile autorităţilor de a împiedica acest jaf.

În pofida legii

Suceava, de pildă, este judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară. Pădurea ocupă aici circa 435.353 ha, reprezentând aproape 7% din fondul forestier naţional şi 51% din întinderea judeţului.

Din suprafaţa totală, statul mai administrează aproape 66%, iar restul de 148 mii ha a fost retrocedat unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietarilor, persoane fizice şi juridice. Deşi s-au înfiinţat ocoale silvice private, o bună parte din această suprafaţă nu mai este sub controlul organelor silvice, ceea ce a dat apă la moară celor care vor să se îmbogăţească din tăierea pădurilor.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Coaliţia pentru Mediu din România solicită Camerei Deputaţilor să retrimită la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice proiectul de act normativ care modifică şi completează Codul Silvic, pe motiv că propunerile aduse de acesta încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

Coaliţia pentru Mediu din România sesizează, vineri, asupra proiectului ce modifică şi completează Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), afirmând că proiectul înregistrat cu PLx. 573/31.10.2011 propune modificări ale Codului Silvic care încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

"Modificările aduse Codului Silvic de Raportul Comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ar permite exploatarea într-un singur an a posibilităţii de producţie de lemn pe 10 ani, includerea pădurilor în intravilan (lucru care ar însemna, practic, afectarea integrităţii fondului forestier). Mai mult, prin modificările aduse de acest Raport Comun se propune conservarea a 3,8% din pădurile noastre (cele virgine) restul de 96,2%, fiind supuse unor tratamente intensive de exploatare", afirmă Coaliţia.

Un alt element important, afirmă Coaliţia pentru Mediu, este acela că proiectul de modificare a Codului Silvic atinge jumătate din articolele acestei legi. În acest context, discuţiile trebuie purtate nu pe modificarea actului normativ curent, ci pe conturarea unui nou act normativ, cu o dezbatere publică pe măsură.

"Având în vedere situaţia clară constatată în teren, vă solicităm imperios să votaţi trimiterea acestui proiect înapoi la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Astfel va putea fi adoptată o soluţie cu adevărat durabilă şi responsabilă pentru fondul forestier naţional şi pentru protejarea comunităţilor locale", mai spune Coaliţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

ONG-urile de mediu au iniţiat "Harta tăierilor de păduri din România prin care sunt iniţiate acţiuni de identificare şi sesizare a tăierilor de păduri către autorităţi în vederea identificării legalităţii acestora. În acest moment, sunt identificate 1.225 de puncte pe această hartă (doar pe baza imaginilor din satelit), iar vizitele în teren relevă că practica tăierii pădurilor, inclusiv în ariile protejate, este "sălbatică".

Sursa AGERPRES

Organizaţiile WWF România şi Coaliţia de Mediu consideră că modificările propuse de un grup de parlamentari la Legea 46/2008 privind Codul silvic, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, ignorându-se principiile unei gospodăriri durabile.
Cele două organizaţii - WWF-România şi Coaliţia de Mediu - şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor de a crea o legislaţie europeană, modernă, care să reglementeze gestionarea responsabilă a pădurilor.

"În luna mai 2012, Primul Ministru al României, domnul Victor Ponta, declara, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de WWF-România, încrederea în organizaţiile non-guvernamentale, din partea cărora aşteaptă propuneri pentru modificarea Codului Silvic. Ulterior, reprezentanţii ONG-urilor de mediu au avut o întâlnire oficială cu Ministrul Mediului şi au primit promisiuni ferme că amendamentele noastre vor fi susţinute de către Minister. Pe tot parcursul acestui proces, Parlamentul României a acţionat în mod netransparent, îngreunând sau chiar blocând accesul nostru la anumite informaţii", se menţionează într-un comunicat al WWF România şi Coaliţia de Mediu.

Organizaţiile atrag atenţia asupra anumitor propuneri de modificare/completare a Codului Silvic care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.

"Noul Cod Silvic încălcă flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 8, 4 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). Se va da undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă. Vom asista, astfel, la abdicarea de la 'principiul solidarităţii între generaţii'", subliniază organizaţiile de mediu.

Cu toate că fondul forestier din România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (aproximativ 36%) şi mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat.
Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab şi incorect susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia. În absenţa unor norme silvice care să reglementeze măsurile de conservare în ariile protejate, modificările propuse de comisie pot conduce la inadvertenţe majore între obiectivele pentru care au fost înfiinţate ariile protejate şi amenajamentele silvice.

Potrivit celor două organizaţii de mediu, modificările propuse vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 hectare de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe baza de contract, conform principiului teritorialităţii. WWF România precizează că aceste obligaţii sunt practic eliminate în codul propus.

"Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie, trebuie să fie enunţată în Codul Silvic, iar aceasta trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit", se mai arată în document.

WWF-România şi Coaliţia de Mediu lansează un apel către inţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, factorii decizionali, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic.

Sursa AGERPRES

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut total în doar trei ani. Situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile române dacă o mână de cercetători nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Metoda se bazează pe un sistem de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. Cu toate acestea, atunci când le-am arătat autorităţilor locale, acestea au ridicat din umeri şi au spus că în zona respectivă nu se întâmplă nimic deosebit!

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut în doar trei ani, iar situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile dacă o mână de cercetători români nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Circa 650 de hectare de pădure au fost pur şi simplu rase între 2003 şi 2006, deşi Codul Silvic prevede că nu pot fi tăiate complet mai mult de trei hectare dintr-o singură zonă. Descoperirea a fost făcută de o echipă de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care dezvoltă acest sistem nou de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. "Ideea a fost să realizăm un instrument prin care să putem monitoriza toată ţara periodic, iar rezultatele să le afişăm public pe un site la care încă lucrăm. Metodologia constă în compararea unor imagini luate din satelit, la intervale diferite de timp. Astfel putem vedea cât de mult s-a intervenit într-o zonă acoperită cu pădure", ne-a explicat Vladimir Gancz, unul dintre cercetătorii care se ocupă de proiect.

Autorităţile ar putea descoperi astfel, în timp util, dacă proprietarul unui teren forestier a început să-l defrişeze masiv. "Schimbările pot fi observate şi fără să fii specialist, pentru că diferenţele dintre zonele împădurite şi cele de stâncă sunt evidenţiate în culori convenţionale. Monitorizarea se poate realiza manual - te duci direct la zona pe care doreşti să o analizezi - sau există şi opţiunea de detectare automată a dispariţiei unor suprafeţe mari de pădure", a explicat Vladimir Gancz.

NASA ne ajută să salvăm pădurile

Folosind propriul program computerizat, cercetătorii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice au descoperit că în ultimii 15 ani o suprafaţă uriaşă aflată acum în raza Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni a fost tăiată sistematic. Defrişările au început după 1995 în partea vestică a zonei monitorizate, apoi exploatarea a avansat tot mai mult până când, între 2003 şi 2006, pădurea a dispărut complet. "Monitorizarea din 2010 arată că în locul unde erau copaci acum e stâncă, iar pădurea nu pare să se regenereze. În mod normal, după o tăiere la ras, este obligatoriu replantarea de puiet. Dar acest lucru costă bani şi îngrijire, aşa încât mulţi proprietari nu se mai ocupă şi de asta", a explicat Vladimir Gancz.

În toată perioada monitorizată, au dispărut practic peste 1.000 de hectare de pădure de molid, un arbore care poate fi exploatat abia după vârsta de 80-100 de ani. Iar 650 de hectare au căzut la pământ în numai trei ani, între 2003 şi 2006, potrivit fotografiilor din satelit. "Noi folosim imaginile furnizate de sateliţii NASA, care sunt puse la dispoziţia cercetătorilor gratuit. Există un site interactiv, pentru toată planeta, care are imagini din 1970 până în prezent", a arătat Vladimir Gancz cum şi-a putut da seama echipa sa când au început tăierile masive în zona monitorizată din Munţii Giurgeului.

Catastrofă naturală

Cercetătorul de la ICAS ne-a declarat că a prezentat aceste date autorităţilor statului, dar nimeni nu s-a arătat deocamdată interesat. "Noi nu putem să spunem dacă tăierile au fost legale sau ilegale, nu suntem poliţişti. Dar ştim o tăiere la ras nu poate fi mai mare de 3 hectare, conform Codului Silvic. Or, aici e vorba de 600 de hectare în trei ani, ceea ce e dubios. În plus, sunt slabe şanse ca la mijloc să fie vorba de o catastrofă naturală, pentru că asta nu ar fi putut trece neobservată", este opinia lui Vladimir Gancz. Aşa încât rezultatele sunt bune numai pe hârtie. "Noi dorim să scriem un articol la o revistă ştiinţifică despre metodă şi rezultatele obţinute. Deocamdată autorităţile române nu au fost interesate. Ba am primit la un moment dat un telefon de la un secretar de stat de la Ministerul Mediului, ca un soi de ameninţare, că de ce ne preocupă pe noi aşa ceva, să urmărim defrişările", a povestit, amar, cercetătorul.

La faţa locului nu se ştie nimic

Localnicii din Munţii Giurgeului susţin că habar nu au de dispariţia masivă a pădurii de lângă ei. Ce-i drept, inginerii silvici ne-au avertizat că exploatatorii de lemn fac o şmecherie: lasă o fâşie mică de pădure la margine, ca să ascundă tăierile masive ce au loc dincolo de aceasta. Mai mult, unele dintre zonele de unde se iau buştenii sunt greu accesibile. "Nu ştiu ce să vă spun, nu se fură la noi", a fost răspunsul pe care l-am primit cel mai des în satele de la baza zonei monitorizate de ICAS.

De altfel, nici cei care administrează pădurea nu ne-au oferit un răspuns clar. Şefii Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni au evitat să discute cu noi, invocând faptul că sunt într-o lungă şedinţă care a durat toată ziua. În schimb, o surpriză imensă ne-a rezervat un alt responsabil din cadrul ocolului, anume cel care se ocupă de Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Bodo Sandor a comparat imaginile din satelit ale Institutului de Cercetări Silvice pe care i le-am arătat cu propria lui hartă şi ne-a declarat că suprafaţa tăiată la ras ar face parte dintr-o arie protejată. "Da, face parte din situl Natura 2000. În zonele protejate se pot face tăieri, dar numai cu autorizaţie specială şi numai pentru întreţinere. Noi nu am dat autorizaţii pentru o exploatare aşa mare", a recunoscut Bodo Şandor. Deşi am insistat să aflăm cum se poate ca într-o arie protejată să dispară atâţia copaci şi nimeni să nu observe, Bodo Sandor nu a putut explica. "Nu ştiu de defrişări aşa mari, nu cunosc", a precizat acesta deşi se referea la o zonă care se află în responsabilitatea sa.

Ariile protejate din România nu sunt deloc protejate

Copacii din ariile naturale protejate dispar la fel de repede ca pădurile care nu sunt sub protecţie specială, este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători americani şi români ce a realizat anul acesta un studiu de teren în ţara noastră. "Am descoperit perturbări consistente chiar în interiorul ariilor protejate, până în nucleul acestora (zonele cele mai sever supravegheate de lege - n.r.) Ba chiar am stabilit că perturbările în fâşiile de pădure care înconjoară aria protejată sunt mai mici decât în interiorul acestor arii", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation. Cercetătorii au indentificat că Maramureşul este una dintre zonele exploatate excesiv în ultimii ani. "Tăierea masivă a pădurilor a devenit o adevărată ameninţare pentru regiune. Toţi munţii Maramureşului au devenit o ţintă pentru companiile forestiere şi exploatarea lemnului este principala sursă de venit locală. Un exemplu elocvent este bazinul râului Ţibău, unde o suprafaţă de pădure de 500 de hectare a fost rasă între 2006 şi 2009", susţine echipa de cercetare condusă de Jan Knorn.

Confuzia din legile proprietăţilor şi corupţia funcţionarilor silvici sunt principalele cauze pentru situaţia dezastruoasă din domeniu în România. "Cauzele pentru această situaţie sunt împroprietărirea rapidă şi schimbările instituţionale. Corupţia şi lipsa transparenţei reprezintă de asemenea o problemă importantă, care a dus la cazuri în care tăierile sanitare sau de curăţare să fie doar acoperirea pentru tăierea pădurilor sănătoase. Rezultatele obţinute de noi arată că suprafaţa împădurită din România a rămas relativ stabilă cu puţin timp înainte şi după 1990, dar rata distrugerilor a crescut brusc în două valuri după 1995 şi 2005", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation.

Păduri mai puţine decât în UE 

Suprafaţa de pădure defrişată în România a crescut în 2010 cu 7,4% faţă de anul precedent. În prezent, pădurile ocupă o suprafaţă de 26% din teritoriul României, echivalentul a 6,65 milioane de hectare, adică mult sub nivelul mediu al Uniunii Europene, de 34%. Statisticile mai arată că în ultimii 20 de ani, în Romania, au fost defrişate aproximativ 140.000 de hectare de pădure. În urmă cu 150 de ani, 80 la sută din suprafaţa României era ocupată de păduri.

Sursa: România Liberă

Bogăţia verde rămâne fără pază, iar proprietarii pădurilor private nici nu ştiu ce îi aşteaptă. Conform noului ordin (nr. 904/2010) emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin care vor fi desfiinţate ocoalele silvice aferente pădurilor particulare, se dă oficial şi legal undă verde tăierilor abuzive şi necontrolate. Se permite astfel continuarea jafului în pădurile seculare ale României, deşi plătim bani grei din bugetul de Stat pentru menţinerea pe posturi a funcţionarilor acestui minister.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012